EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Statisticile în domeniul pieței forței de muncă referitoare la întreprinderi (labour market statistics on businesses – LMB) sunt statistici oficiale care descriu funcționarea întreprinderilor în raport cu piețele forței de muncă. Domeniile vizate de LMB se referă în principal la nivelul, componența și evoluția costurilor forței de muncă, distribuția și structura câștigurilor salariale (inclusiv diferența de remunerare între femei și bărbați) și statisticile privind locurile de muncă vacante.

Pentru ca UE să își îndeplinească sarcinile care îi sunt încredințate în temeiul articolelor 2, 3 și 4 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), sunt necesare statistici actuale, fiabile și comparabile privind piața europeană a forței de muncă referitoare la întreprinderi. Statisticile europene în domeniul pieței forței de muncă referitoare la întreprinderi sunt necesare pentru elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor UE, în special coordonarea politicilor economice și de ocupare a forței de muncă [articolul 2 alineatul (3)], politica monetară [articolul 3 alineatul (1) litera (c)], politica socială [articolul 4 alineatul (2) litera (b)] și coeziunea economică, socială și teritorială [articolul 4 alineatul (2) litera (c)], precum și egalitatea de remunerare între lucrătorii de sex masculin și cei de sex feminin [articolul 157 alineatul (1)].

LMB privind nivelul și structura costurilor forței de muncă se colectează din 1959 1 , cu o periodicitate de 2-4 ani, pe baza legislației specifice pentru fiecare colectare a datelor, și au acoperit diferite sectoare economice (industria, distribuția angro și cu amănuntul, transportul rutier, sectorul bancar și al asigurărilor, serviciile). Regulamentul (CE) nr. 530/1999 al Consiliului a introdus colectările sistematice de date privind nivelul și structura costului forței de muncă (ancheta asupra costului forței de muncă) pentru anul 2000 și, ulterior, la intervale de 4 ani. Același act a stabilit statisticile privind structura și distribuția câștigurilor salariale (ancheta asupra structurii câștigurilor salariale) pentru 2002 și pentru o lună reprezentativă din anul respectiv și, ulterior, la intervale de 4 ani. Înainte de adoptarea Regulamentului (CE) nr. 450/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 februarie 2003 privind indicele costului forței de muncă, datele privind evoluția costurilor forței de muncă erau colectate în mod voluntar începând cu 1996. În mod similar, Regulamentul (CE) nr. 453/2008 al Parlamentului European și al Consiliului a stabilit că statisticile privind locurile de muncă vacante trebuie să facă obiectul unei colectări de date reglementate. Anterior, acestea erau colectate în mod voluntar.

Evaluarea efectuată de Comisie a arătat că actualul cadru juridic constituit de cele trei acte menționate mai sus a îmbunătățit în mod semnificativ statisticile privind piața forței de muncă referitoare la întreprinderi, în ansamblu. Aceste statistici au fost considerate coerente, eficiente, comparabile în general de-a lungul timpului și între țările UE, și fiabile. Ele sunt utilizate pe scară largă de organizații și de responsabilii de elaborarea politicilor de la toate nivelurile.

Cu toate acestea, unele limitări ale statisticilor care erau deja recunoscute la momentul adoptării actelor juridice (părți lipsă din economie) au devenit mai importante pe măsură ce politicile UE s-au dezvoltat, iar monitorizarea lor a necesitat indicatori mai preciși. De exemplu, LMB sunt utilizate pentru monitorizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă 2 , a Strategiei europene privind ocuparea forței de muncă, a Pilonului european al drepturilor sociale 3 și a semestrului european. În plus, recenta directivă privind salariile minime adecvate 4 , o directivă privind transparența salarială 5 și Recomandarea Consiliului privind instituirea de consilii naționale pentru productivitate 6 au subliniat necesitatea unor statistici imparțiale și cuprinzătoare în domeniul câștigurilor salariale și al costului forței de muncă.

Informațiile colectate în mai multe seturi de date LMB sunt distorsionate din cauza acoperirii incomplete a sectorului public (sau a unor părți ale acestuia) și a microîntreprinderilor. Pentru mai multe state membre, întreprinderile cu unul până la nouă angajați nu sunt incluse în ancheta asupra structurii câștigurilor salariale sau în ancheta asupra costului forței de muncă. Acest lucru creează distorsiuni ale unor statistici-cheie precum cele privind câștigurile salariale medii și mediane, care sunt utilizate pentru a obține diferența de remunerare între femei și bărbați sau pentru a evalua gradul de adecvare al salariilor minime. În plus, lipsa unei obligații legale de a furniza informații cu privire la diferența de remunerare între femei și bărbați a devenit mai problematică, deoarece colectarea actuală a datelor este pe bază de voluntariat și nu acoperă toate țările UE sau toate variabilele necesare. Acest lucru creează un risc pentru monitorizarea egalității de gen și a condițiilor de muncă echitabile.

Prin urmare, datele furnizate în prezent către Eurostat nu pot fi utilizate la întregul lor potențial: agregatele UE nu pot fi calculate pentru întreaga economie, iar comparațiile între țări vor continua să fie îngreunate până când toate țările UE vor extinde pe deplin gradul de acoperire al LMB.

Acoperirea întregii economii va îmbunătăți acuratețea anumitor statistici utilizate ca indicatori economici europeni principali (indicele costului forței de muncă, rata locurilor de muncă vacante) sau pentru obiectivele de dezvoltare durabilă și Pilonul european al drepturilor sociale (diferența de remunerare între femei și bărbați, veniturile medii utilizate pentru evaluarea gradului de adecvare al salariilor). În plus, colectarea de date anuale privind diferențele de remunerare între femei și bărbați ar trebui reglementată pentru a asigura transmiterea viitoare a datelor și pentru a îmbunătăți calitatea acestora. În cele din urmă, actualitatea anumitor seturi de date LMB ar trebui să se îmbunătățească (de exemplu, indicele costului forței de muncă) și să se elimine unele lacune existente în materie de informații (de exemplu, numărul de ore lucrate).

Există, de asemenea, oportunități de simplificare printr-o utilizare sporită a datelor administrative și a surselor inovatoare (cum ar fi „web scraping”) și o mai bună integrare a LMB după unificarea cadrului juridic.

•Coerența cu dispozițiile deja existente în domeniul de politică vizat

Contextul politic pentru LMB a evoluat constant de-a lungul timpului. În 2009, Comisia a publicat o comunicare către Parlamentul European și Consiliu prin care a prezentat viziunea sa asupra metodei de producere a statisticilor UE pentru decada respectivă (2010-2020) 7 . Documentul respectiv a analizat principalele schimbări în ceea ce privește mediul de afaceri în Sistemul Statistic European și implicațiile pentru elaborarea politicilor. Acesta a subliniat importanța unui sistem integrat care să permită țărilor să colecteze date din surse diferite, sporind disponibilitatea și amploarea analizei. De asemenea, el a subliniat importanța unei mai bune calități a datelor, întrucât multe surse externe nu corespund cerințelor preconizate pentru statisticile europene.

În 2014, Comisia (Eurostat) a început procesul de modernizare a statisticilor sociale. Acest lucru a dus la adoptarea unui regulament-cadru pentru statisticile europene referitoare la persoane și gospodării, bazate pe date la nivel individual, colectate din eșantioane de persoane și gospodării 8 . În plus, la 27 noiembrie 2019, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Regulamentul privind statisticile europene de întreprindere, abrogând 10 acte juridice în domeniul statisticilor referitoare la întreprinderi 9 . LMB se află la intersecția celor două domenii, aparținând statisticilor sociale în ceea ce privește tematica acoperită și statisticilor de întreprindere potrivit tipului de respondenți (întreprinderi). Această inițiativă privind LMB ar trebui să finalizeze modernizarea statisticilor sociale.

Acest cadru juridic unificat va oferi trimiteri sistematice la conceptele corespunzătoare utilizate în domenii strâns legate, cum ar fi conturile naționale și statisticile europene referitoare la întreprinderi. De la adoptarea lor, legislația din ambele domenii a fost actualizată, iar metodologia acestora a fost revizuită (Sistemul european de conturi 2010, Regulamentul privind statisticile europene de întreprindere). Prin urmare, în prezent este necesar să se alinieze LMB pentru a asigura coerența între domenii și pentru a oferi claritate utilizatorilor legislației LMB, inclusiv institutelor de statistică ale statelor membre.

•Coerența cu alte politici ale UE

Indicatorii LMB sunt utilizați pentru a monitoriza principalele politici europene, cum ar fi Pilonul european al drepturilor sociale și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU. Diferența de remunerare între femei și bărbați este un indicator ODD în cadrul obiectivului 5 („egalitatea de gen”) și face parte din tabloul de bord al pilonului (principiul 2). Dreptul la salarii echitabile și salarii minime adecvate este enumerat la principiul 6 („Salarii”).

LMB oferă informații esențiale pentru politica monetară (indicele costului forței de muncă) și vor fi utilizate pentru a sprijini recenta directivă privind salariile minime adecvate și Directiva privind transparența salarială.

Prin această propunere, cadrul juridic pentru LMB va fi aliniat în continuare la respectivele politici și acte legislative ale UE, deoarece acestea sunt noi sau au evoluat de la adoptarea actualei legislații LMB.

2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

•Temeiul juridic

Temeiul juridic al prezentei propuneri este articolul 338 alineatul (1) din TFUE, care oferă cadrul juridic pentru statisticile europene. În conformitate cu procedura legislativă ordinară, Parlamentul European și Consiliul adoptă măsuri pentru producerea de statistici, atunci când aceste statistici sunt necesare pentru îndeplinirea rolului UE. Articolul 338 alineatul (2) prevede cerințele pentru producerea statisticilor europene, stabilind că acestea trebuie să respecte standardele de imparțialitate, fiabilitate, obiectivitate, independență științifică, eficiență a costurilor și confidențialitate a informațiilor statistice fără să implice costuri excesive pentru întreprinderi, autorități sau publicul larg.

•Subsidiaritatea (în cazul competenței neexclusive)

Sistemul Statistic European (SSE) furnizează o infrastructură pentru informații statistice. Sistemul este conceput să răspundă nevoilor mai multor utilizatori în cadrul societăților democratice. Statisticile europene trebuie să fie coerente și comparabile, acesta fiind unul dintre principalele criterii de calitate pe care trebuie să le îndeplinească. Comparabilitatea este foarte importantă pentru LMB, având în vedere rolul lor esențial în sprijinirea politicilor economice, sociale și de coeziune bazate pe dovezi. Statele membre nu pot produce statistici coerente și comparabile fără un cadru european clar sub forma unei legislații a UE care să stabilească concepte statistice, formate de raportare și cerințe de calitate comune. Obiectivul acțiunii propuse nu poate fi atins în mod satisfăcător de către statele membre dacă acestea acționează în mod independent. Se poate acționa mai eficace la nivelul Uniunii, prin intermediul unui act juridic al UE care să asigure comparabilitatea statisticilor în domeniile care fac obiectul actului propus. Colectarea propriu-zisă a datelor poate fi efectuată de statele membre.

•Proporționalitatea

Propunerea respectă principiul proporționalității. Aceasta va asigura calitatea și comparabilitatea statisticilor LMB europene colectate și elaborate prin aplicarea acelorași principii în toate statele membre. De asemenea, propunerea va garanta faptul că statisticile LMB rămân relevante și sunt adaptate astfel încât să răspundă nevoilor utilizatorilor. Regulamentul va face producerea de statistici mai eficientă din punctul de vedere al costurilor, respectând în același timp caracteristicile specifice ale sistemelor statistice din statele membre. În conformitate cu principiul proporționalității, regulamentul propus se limitează la minimul necesar pentru a-și atinge obiectivul și nu depășește ceea ce este necesar în acest scop.

•Alegerea instrumentului

Instrumentul propus este un regulament.

Având în vedere obiectivele și conținutul propunerii, un regulament este instrumentul cel mai adecvat. Politicile importante ale UE, cum ar fi convergența macroeconomică, coeziunea socială, stabilitatea prețurilor și egalitatea de gen, depind în mod inerent de statistici europene comparabile, armonizate și de înaltă calitate privind piața forței de muncă referitoare la întreprinderi. Acestea pot fi asigurate cel mai bine prin regulamente care sunt direct aplicabile în statele membre și nu trebuie să fie transpuse mai întâi în legislația națională.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

În cadrul acestei inițiative, Comisia a evaluat cadrul juridic actual al LMB, care constă în Regulamentele (CE) nr. 530/1999, (UE) nr. 450/2003, (CE) nr. 453/2008 și măsurile de punere în aplicare a acestora.

În ceea ce privește aspectele pozitive, evaluarea arată că LMB permit colectarea de informații de înaltă calitate care sunt utilizate pe scară largă în scopurile prevăzute. Punctele forte ale LMB constau în coerența, eficiența, comparabilitatea lor și în faptul că sunt bine stabilite, fiabile și utilizate pe scară largă de organizații și de responsabilii de elaborarea politicilor de la toate nivelurile. Unul dintre punctele slabe ale cadrului juridic actual este faptul că acesta nu acoperă colectarea de date privind diferența de remunerare între femei și bărbați. Lipsa unei obligații legale de a furniza anual informații cu privire la diferența de remunerare între femei și bărbați a devenit mai problematică, deoarece colectarea pe bază de voluntariat a datelor afectează calitatea acestora și aduce factori de risc în monitorizarea Pilonului european al drepturilor sociale, în monitorizarea de către UE a obiectivului 5 din obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și în monitorizarea strategiei privind egalitatea de gen și a Directivei privind transparența salarială. Unele state membre nu au furnizat date anuale privind diferențele de remunerare între femei și bărbați.

Un alt punct slab al cadrului juridic actual este faptul că acesta nu include actori semnificativi din economia UE, cum ar fi microîntreprinderile. Persistă unele deficiențe ale LMB care au fost deja identificate la momentul adoptării actelor juridice. Aceste deficiențe au fost abordate în diferite moduri în cadrul existent (prin solicitarea unor studii de fezabilitate care ar fi putut conduce la o modificare a legislației sau prin furnizarea de sprijin financiar pentru crearea capacităților necesare), dar nu au fost soluționate pentru unele colectări de date. Prin urmare, informațiile colectate sunt distorsionate în mai multe LMB, în special din cauza acoperirii incomplete a anumitor sectoare ale economiei sau a microîntreprinderilor. Prin urmare, datele furnizate către Eurostat nu pot fi utilizate la întregul lor potențial: agregatele UE nu pot fi calculate pentru întreaga economie și este dificil să se facă o comparație între țări.

În plus, actualitatea și frecvența datelor LMB pot fi îmbunătățite în continuare. Rezultatele consultării părților interesate arată că frecvența anchetei asupra structurii câștigurilor salariale și a anchetei asupra costului forței de muncă nu mai este suficientă pentru unii utilizatori. Aceștia consideră, de asemenea, că actualitatea datelor ar putea fi îmbunătățită atât pentru anchete, cât și pentru indicele costului forței de muncă.

O altă deficiență constă în faptul că LMB, întrucât pun un accent sporit pe elaborarea de politici bazate pe dovezi, au devenit importante de-a lungul timpului pentru o analiză îmbunătățită. Legislația existentă se axează pe nevoile de date pentru prioritățile de politică la momentul elaborării inițiale a inițiativei. De-a lungul timpului, aceste priorități au evoluat, iar actualele LMB nu mai acoperă în mod suficient defalcările sau variabilele de politică. În special, lacunele confirmate în cadrul consultării părților interesate se axează pe o serie de variabile care, atunci când sunt incluse în ancheta asupra structurii câștigurilor salariale, ar permite o mai bună analiză a microdatelor și a diferenței de remunerare între femei și bărbați obținute. În cele din urmă, s-a considerat că sunt necesare date mai detaliate privind locurile de muncă vacante.

Un alt punct slab al cadrului juridic actual este faptul că acesta nu este adaptat pentru a utiliza noi surse în statele membre și la nivelul UE. Regulamentele LMB nu prevedeau utilizarea datelor inovatoare ca sursă posibilă, deoarece acestea nu erau disponibile la momentul respectiv. Prin urmare, actualul cadru de raportare privind calitatea nu este adecvat pentru evaluarea acestor surse de date noi. În plus, utilizarea sporită a datelor administrative care a fost observată în ultimii ani ar necesita o documentare adecvată, care nu este posibilă prin raportarea existentă privind calitatea.

În cele din urmă, definițiile, conceptele și abordările cadrului în domeniile statistice conexe nu sunt aliniate. Deși fiecare LMB este coerentă la nivel intern, arhitectura juridică ar putea fi simplificată prin înlocuirea celor trei regulamente-cadru în vigoare în prezent cu un text consolidat pentru a asigura armonizarea deplină și coerența tuturor colectărilor de date LMB.

•Consultările cu părțile interesate

Strategia de consultare a cartografiat principalele profiluri ale părților interesate în trei grupuri principale: (i) furnizorii de date-sursă (cum ar fi deținătorii de date administrative) și respondenții (furnizorii de date din întreprinderile care participă direct la colectarea datelor); (ii) producătorii de statistici (în principal institutele naționale de statistică); și (iii) utilizatorii statisticilor.

Consultarea a inclus următoarele activități: consultări publice și specifice, un atelier specific, interviuri cu principalele părți interesate și cercetare documentară.

Consultarea părților interesate a avut impactul scontat la grupurile de părți interesate vizate (cu excepția furnizorilor de date administrative, a întreprinderilor individuale cu mai puțin de 10 angajați și a organizațiilor mass-media). Sarcina asupra întreprinderilor legată de LMB a fost evaluată indirect prin intermediul institutelor naționale de statistică, iar unele asociații de întreprinderi și-au exprimat, de asemenea, opiniile. Având în vedere natura tehnică a subiectului, angajamentul general al respondenților a fost considerat suficient pentru a sprijini evaluarea reciprocă și evaluarea impactului LMB.

Observațiile primite în urma consultării au arătat sprijinul pentru inițiativa Comisiei și au recunoscut faptul că situația s-a îmbunătățit în mod semnificativ în comparație cu acțiunea politică anterioară privind LMB. Cu toate acestea, ele au contribuit și la identificarea lacunelor statistice și a noilor nevoi statistice pe care cadrul juridic actual nu le poate acoperi. Acțiunile pe care toate grupurile de părți interesate le-au considerat prioritare au fost: reglementarea colectării de date privind diferența de remunerare între femei și bărbați, îmbunătățirea acoperirii LMB și îmbunătățirea actualității. Principala propunere cu privire la care producătorii și utilizatorii au avut opinii divergente a fost creșterea frecvenței de colectare a datelor care sunt colectate în prezent o dată la 4 ani (ancheta asupra structurii câștigurilor salariale și ancheta asupra costului forței de muncă). Acest lucru a fost perceput ca fiind prea împovărător pentru respondenți (întreprinderi) și prea costisitor pentru institutele naționale de statistică. Cu toate acestea, s-a considerat că ar oferi o mare valoare adăugată pentru utilizatori.

•Obținerea și utilizarea cunoștințelor de specialitate

Revizuirea LMB a fost prezentată și discutată cu grupurile de experți ale Comisiei pentru a solicita consiliere și contribuții cu privire la progresul evaluării și al evaluării impactului. Aceste discuții au luat în principal forma unor reuniuni ale grupurilor de experți conduse de Eurostat, cu participarea unor experți din statele membre, și anume Grupul de lucru pentru statisticile privind piața forței de muncă și grupul directorilor europeni pentru statistici sociale . Comitetul Sistemului Statistic European 10 a fost, de asemenea, informat cu privire la progresele înregistrate.

Eurostat a efectuat această evaluare cu sprijinul unui studiu a cărui realizare a fost încredințată ICF SA, Belgia. Acest studiu de sprijin a asigurat pregătirea evaluării și a analizei impactului, analiza consultării publice, precum și organizarea și analizarea activităților de consultare a părților interesate (cu excepția consultării publice, care a fost pregătită de Eurostat).

•Evaluarea impactului

Evaluarea impactului pentru această inițiativă 11 a primit un aviz pozitiv cu rezerve din partea Comitetului de control normativ la 20 ianuarie 2023, în urma unei proceduri scrise 12 . O versiune revizuită a raportului de evaluare a impactului care abordează rezervele a fost aprobată în scris de un grup de coordonare interservicii la 13 martie 2023.

Obiectivul general stabilit în evaluarea impactului este de a produce LMB care să fie actualizate, relevante, cuprinzătoare în ceea ce privește acoperirea tuturor sectoarelor economice, comparabile între statele membre și coerente cu domeniile statistice conexe. Acesta poate fi defalcat în trei obiective specifice aliniate la problemele prezentate mai sus:

·adaptarea cadrului de reglementare pentru a permite flexibilitate în ceea ce privește satisfacerea nevoilor emergente, publicarea de statistici mai actuale și promovarea utilizării surselor și metodelor inovatoare (a căror calitate a fost evaluată în mod corespunzător);

·extinderea gradului de acoperire al statisticilor la întreaga economie și asigurarea furnizării datelor privind diferențele de remunerare între femei și bărbați de către toate statele membre;

·îmbunătățirea coerenței cu domeniile statistice conexe.

Opțiunile de politică au fost elaborate prin gruparea măsurilor de politică detaliate care abordează obiectivele specifice.

Opțiunea 0 este scenariul de referință.

În cadrul opțiunii 1, colectările datelor specificate în cele trei regulamente existente sunt integrate într-un nou regulament-cadru unic care acoperă inclusiv diferența de remunerare între femei și bărbați. Definițiile, conceptele și abordările sunt aliniate și se stabilește o planificare generală pentru o mai bună sincronizare a transmisiilor de date. Cu excepția noului temei juridic pentru diferența de remunerare între femei și bărbați, toate îmbunătățirile care depășesc simpla reformare a legislației actuale ar rămâne pe bază de voluntariat. Drept urmare, opțiunea 1 nu abordează nevoile emergente. Aceasta ar aborda doar parțial lacunele existente în materie de acoperire sau ar îmbunătăți ușor actualitatea datelor LMB pentru câteva țări voluntare.

În cazul opțiunii 2, gradul de acoperire este extins la microîntreprinderi pentru ancheta asupra structurii câștigurilor salariale (numai pentru colectarea principalelor informații pentru a limita sarcina), dar nu și pentru ancheta asupra costului forței de muncă. Domeniul de aplicare al acestor două anchete este extins la secțiunea NACE „Administrație publică și apărare; asigurări sociale obligatorii”, iar statisticile privind locurile de muncă vacante acoperă întreaga economie în toate țările. Actualitatea este ușor îmbunătățită pentru indicele trimestrial al costului forței de muncă și pentru ancheta realizată la intervale de 4 ani asupra structurii câștigurilor salariale, dar nu și pentru ancheta asupra costului forței de muncă. Frecvența ambelor anchete rămâne la fel ca în scenariul de referință. Elaborarea unui temei juridic pentru diferența de remunerare între femei și bărbați și acoperirea nevoilor emergente face parte, de asemenea, din această opțiune. Această opțiune asigură, de asemenea, o îmbunătățire a rapoartelor de calitate pentru toate colectările de date și o mai bună armonizare și planificare prin regulamentul-cadru integrat.

Opțiunea 3 abordează în mod exhaustiv nevoia de îmbunătățire și armonizare a tuturor LMB, astfel cum a fost exprimat de părțile interesate. Aceasta include toate măsurile de politică identificate sau pe cele mai ambițioase atunci când au fost avute în vedere măsuri alternative. Aceste măsuri sunt legate de gradul de acoperire, actualitatea, frecvența ridicată a anchetelor asupra structurii câștigurilor salariale și asupra costurilor forței de muncă, raportarea privind calitatea și utilizarea datelor administrative și a surselor inovatoare, alinierea conceptelor în toate domeniile LMB, obligativitatea colectării datelor privind diferențele de remunerare între femei și bărbați și acoperirea nevoilor emergente. Aceasta înseamnă că gradul de acoperire al ambelor anchete este extins la microîntreprinderi și la secțiunea NACE „Administrație publică și apărare; asigurări sociale obligatorii”, iar statisticile privind locurile de muncă vacante acoperă întreaga economie. Actualitatea anchetei asupra structurii câștigurilor salariale arată o îmbunătățire semnificativă, în timp ce ancheta asupra costului forței de muncă indică o îmbunătățire moderată; de asemenea, se îmbunătățește actualitatea indicelui costului forței de muncă. În cadrul acestei opțiuni, LMB beneficiază de o raportare privind calitatea mai bună și de o mai bună armonizare și planificare prin intermediul unui regulament-cadru integrat.

A fost efectuată o evaluare calitativă a celor patru opțiuni selectate pentru evaluarea impactului. Aceasta a evaluat proporționalitatea, urmată de eficacitate, eficiență și coerență.

Conform estimărilor bazate pe informațiile furnizate de institutele naționale de statistică, opțiunea 3 generează o creștere semnificativă a sarcinii statistice a întreprinderilor, ceea ce duce la o creștere cu 88 % a costurilor acestora pentru a răspunde la anchete. Opțiunea 2 generează o creștere cu 11 % a sarcinii statistice a întreprinderilor. În cadrul opțiunii 3, costurile pentru responsabilii cu compilarea datelor cresc cu 64 %, față de 12 % în cazul opțiunii 2. Opțiunea 1 generează o creștere neglijabilă a sarcinii statistice și a costurilor pentru întreprinderi și institutele naționale de statistică.

Toate opțiunile asigură proporționalitatea. Deși opțiunea 3 acoperă propuneri mai ambițioase, cum ar fi dublarea frecvenței a două colectări de date care au loc în prezent o dată la 4 ani, ea nu a fost considerată realistă, având în vedere necesitatea actuală de a limita costurile și sarcina administrativă. Drept urmare, este puțin probabil ca această opțiune să poată fi pusă în aplicare în prezent de Sistemul Statistic European. Deși opțiunea 3 este cea mai eficace, ea este, de asemenea, cea mai costisitoare și implică sarcina statistică cea mai împovărătoare pentru întreprinderi. Potrivit furnizorilor de date, punerea în aplicare a opțiunii 3 ar implica, de asemenea, dificultăți serioase în acest domeniu. Opțiunea 2 a fost identificată ca răspunzând nevoilor utilizatorilor și furnizorilor de date în modul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor. În consecință, opțiunea preferată este opțiunea 2. Propunerea legislativă este în concordanță cu această opțiune.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Opțiunea preferată (opțiunea 2) va duce la simplificare și la mai multă eficiență în următoarele trei moduri.

(a)Fuzionarea celor trei regulamente-cadru existente într-un singur act juridic.

(b)Promovarea utilizării unor surse administrative alternative și a unor tehnici digitale moderne, printre care extragerea de informații de pe site-uri web („web scraping”) și transferul automat de date privind salariile, care vor juca un rol în reducerea sarcinii asupra întreprinderilor, în general, și asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), în special. Acest lucru ar putea fi realizat prin extragerea de date privind câștigurile salariale și costul forței de muncă din sistemele de salarizare ale întreprinderilor și din anunțurile de angajare de pe internet. Noile date administrative și inovatoare ar trebui, de asemenea, să contribuie la acoperirea nevoilor emergente.

(c)Numai colectarea variabilelor privind ucenicii din acele țări în care aceștia reprezintă o proporție semnificativă din totalul angajaților (peste 1 %).

Prin extinderea la microîntreprinderi a anchetei asupra structurii câștigurilor salariale, propusă în opțiunea 2, creșterea sarcinii pentru toate IMM-urile se ridică la 0,24 % din sarcina medie actuală la fiecare 4 ani. Aceasta se bazează pe o rată medie de eșantionare de 2,5 % pentru IMM-uri. În plus, extinderea va acoperi doar informații limitate și va fi echilibrată printr-o simplificare a anchetei asupra costului forței de muncă în rândul ucenicilor.

Opțiunea propusă este în deplină conformitate cu principiul elaborării de politici adaptate mediului digital: digitalizarea se află în centrul proceselor statistice în Sistemul Statistic European („digital în mod implicit”). Măsurile specifice vor fi puse în aplicare prin mijloace digitale (formulare online, procese digitale, programe informatice) pentru a reduce la minimum costurile pentru institutele naționale de statistică și sarcina respondenților.

•Drepturile fundamentale

Evaluarea impactului a identificat un potențial impact indirect pozitiv asupra drepturilor fundamentale. O mai bună calitate a statisticilor privind diferența de remunerare între femei și bărbați (inclusiv date mai bune privind persoanele care lucrează în microîntreprinderi) ar îmbunătăți politicile privind drepturile fundamentale.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Propunerea nu include finanțarea colectării periodice de date, dar prevede cofinanțarea de către UE a eforturilor de modernizare, inclusiv studii-pilot și de fezabilitate în statele membre. În plus, resursele umane și operaționale (IT) din cadrul Comisiei (Eurostat) vor trebui să rămână stabile pentru a face față volumului de muncă în materie de reglementare, monitorizare și producție pe care îl vor crea colectările de date semnificativ îmbunătățite.

Impactul financiar global al propunerii este pe termen nelimitat. Implicațiile bugetare estimate pentru perioada rămasă din actualul buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027 (cunoscut și sub denumirea de „cadrul financiar multianual”) după intrarea în vigoare a regulamentului sunt prezentate în fișa financiară legislativă.

5.ALTE ELEMENTE

•Planurile de punere în aplicare și mecanismele de monitorizare, evaluare și raportare

Se preconizează că propunerea de regulament va fi adoptată de către Parlamentul European și Consiliu în 2024, iar adoptarea măsurilor de punere în aplicare de către Comisie va urma la scurt timp după aceea. Regulamentul va fi direct aplicabil în toate statele membre.

Este de așteptat ca statele membre să înceapă să transmită date Comisiei în temeiul noului regulament începând cu anul de referință 2026 pentru statisticile privind locurile de muncă vacante, ancheta asupra structurii câștigurilor salariale, diferența de remunerare între femei și bărbați și indicii costului forței de muncă și, respectiv, începând cu 2028 pentru ancheta asupra costului forței de muncă. În conformitate cu evaluarea impactului, punerea în aplicare a regulamentului adoptat va fi monitorizată și evaluată periodic. Evaluarea impactului conține, de asemenea, mecanisme de monitorizare, inclusiv propuneri de indicatori care urmează să fie utilizați.

•Explicații detaliate cu privire la dispozițiile specifice ale propunerii

Regulamentul propus stabilește un nou cadru pentru statisticile europene privind piața forței de muncă referitoare la întreprinderi. Acesta integrează statisticile actuale privind structura și distribuția câștigurilor salariale și a costurilor forței de muncă, indicele costului forței de muncă, locurile de muncă vacante și diferența de remunerare între femei și bărbați. De asemenea, precizează că statele membre trebuie să furnizeze statistici privind 3 domenii (câștiguri salariale, costul forței de muncă, cererea de forță de muncă), 5 subiecte conexe și 20 de subiecte detaliate. Acestea sunt susținute de articole privind obiectul, definițiile, sursele de date și metodele (inclusiv factorii specifici pentru reutilizarea surselor de date administrative), cerințele în materie de date, estimările timpurii, populația și unitățile statistice, cerințele în materie de date ad-hoc, cerințele de calitate și raportarea privind calitatea, studiile-pilot și de fezabilitate și contribuțiile financiare potențiale.

Detaliile privind cerințele în materie de date vor fi specificate în actele de punere în aplicare, dar regulamentul propus permite modificarea listei subiectelor detaliate, precum și periodicitatea acestora, perioadele de referință și termenele de transmitere a datelor prin intermediul actelor delegate. Propunerea prevede, de asemenea, posibilitatea de a răspunde la viitoarele cerințe în materie de date prin colectări de date ad-hoc. În cele din urmă, regulamentul propus oferă o posibilă cofinanțare pentru modernizarea în continuare a sistemelor de producție statistică și pentru realizarea de studii-pilot și de fezabilitate, după caz. Aceste competențe delegate și de executare conferite Comisiei, precum și posibilitatea de a lansa studii-pilot și de fezabilitate sunt propuse astfel încât noul cadru să mențină o anumită flexibilitate pentru a răspunde noilor nevoi ale utilizatorilor și oportunităților oferite de noile surse de date pe termen lung.

2023/0288 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind statisticile Uniunii Europene în domeniul pieței forței de muncă referitoare la întreprinderi, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 530/1999 al Consiliului și a Regulamentelor (CE) nr. 450/2003 și (CE) nr. 453/2008 ale Parlamentului European și ale Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 338 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 13 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 14 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Statisticile privind piața forței de muncă referitoare la întreprinderile din Uniunea Europeană sunt necesare pentru elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor Uniunii, în special a celor care abordează coeziunea economică, socială și teritorială, strategia europeană privind ocuparea forței de muncă, Pilonul european al drepturilor sociale și semestrul european.

(2)Prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 15 și monitorizarea salariilor minime adecvate în conformitate cu Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului 16 necesită informații exacte cu privire la evoluția costurilor orare ale forței de muncă și a nivelurilor salariale în toate statele membre.

(3)Banca Centrală Europeană utilizează statisticile europene privind piața forței de muncă referitoare la întreprinderi în contextul politicii monetare unice, pentru monitorizarea riscurilor de inflație și deflație generate de costurile forței de muncă. Prin urmare, sunt necesare statistici exacte, actuale și comparabile la nivelul Uniunii privind evoluția costurilor forței de muncă.

(4)Este necesar să se extindă gradul de acoperire al statisticilor privind locurile de muncă vacante și actualitatea indicelui costului forței de muncă, deoarece ambii indicatori sunt enumerați printre principalii indicatori economici europeni (PIEE) 17 , necesari pentru monitorizarea politicilor monetare și economice.

(5)Este necesar un temei juridic pentru a reglementa transmiterea diferenței anuale de remunerare între femei și bărbați pentru monitorizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă din cadrul Agendei 2030 a Organizației Națiunilor Unite (ONU), în special a obiectivului 5 privind egalitatea de gen.

(6)Punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă 18 necesită date comparabile privind salariile primite de bărbați și femei. Directiva (UE) 2023/970 a Parlamentului European și a Consiliului de consolidare a aplicării principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între bărbați și femei 19 impune statelor membre să furnizeze anual și în timp util Comisiei date actualizate privind diferența de remunerare între femei și bărbați. Această obligație ar trebui să fie completată de cadrul statistic adecvat necesar pentru compilarea și transmiterea datelor privind diferențele de remunerare între femei și bărbați.

(7)Pentru a simplifica legislația existentă și a promova armonizarea în ceea ce privește domeniul de aplicare, conceptele, definițiile și raportarea privind calitatea, prezentul regulament ar trebui să acopere toate statisticile europene privind piața forței de muncă referitoare la întreprinderi.

(8)Prezentul regulament ar trebui să țină seama de noile nevoi care au apărut odată cu dezvoltarea și aprofundarea Uniunii și a zonei euro, cu condiția ca dispozițiile sale să nu creeze o sarcină disproporționată pentru respondenți sau pentru autoritățile statistice naționale.

(9)Pentru a limita sarcina statistică a întreprinderilor, în special a IMM-urilor, autoritățile statistice naționale ar trebui să ia în considerare surse administrative și inovatoare, al căror scop principal nu este furnizarea de statistici, ca substitut sau completare a anchetelor statistice, sub rezerva cerințelor de calitate pentru statisticile oficiale. Cele mai recente evoluții tehnologice și digitale pot contribui la acest obiectiv.

(10)În vederea îmbunătățirii eficienței proceselor de producere a statisticilor privind piața forței de muncă și pentru a reduce sarcina statistică a respondenților, autoritățile statistice naționale ar trebui să aibă dreptul de a accesa și de a utiliza, imediat și gratuit, toate registrele administrative naționale și de a integra respectivele registre administrative în statistici, în măsura în care acest lucru este necesar pentru elaborarea, producerea și difuzarea de statistici ale Uniunii Europene privind piața forței de muncă referitoare la întreprinderi, în conformitate cu articolul 17a din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 20 .

(11)Regulamentul (CE) nr. 223/2009 constituie cadrul de referință pentru prezentul regulament, inclusiv în ceea ce privește protecția datelor confidențiale.

(12)Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume instituirea unui cadru comun pentru producerea sistematică de statistici europene de înaltă calitate privind piața forței de muncă referitoare la întreprinderi, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre dar, din motive de coerență și de comparabilitate, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat.

(13)Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului 21 și a emis un aviz la [xxx].

(14)Pentru punerea în aplicare corespunzătoare a prezentului regulament în statele membre, sunt necesare cel puțin 12 luni de la data intrării în vigoare înainte de prima colectare a datelor.

(15)A fost consultat Comitetul Sistemului Statistic European,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește un cadru juridic comun pentru elaborarea, producerea și difuzarea statisticilor privind piața forței de muncă referitoare la întreprinderile din Uniune.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)„unitate statistică” înseamnă entitatea pe baza căreia sunt colectate sau compilate datele;

(2)„întreprindere” înseamnă un set de unități juridice, conform definiției din Regulamentul (CEE) nr. 696/93 al Consiliului 22 ; Aceasta include producătorii ce desfășoară o activitate necomercială și alte unități instituționale care aparțin sectorului administrației centrale;

(3)„unitate locală” înseamnă o întreprindere sau o parte a acesteia situată într-un loc identificat din punct de vedere geografic;

(4)„întreprindere rezidentă”, respectiv „unitate locală rezidentă” înseamnă o întreprindere, respectiv o unitate locală, care desfășoară activități economice care contribuie la produsul intern brut (PIB);

(5)„angajat” înseamnă orice persoană, indiferent de naționalitate, reședință sau perioada de timp în care a lucrat în statul membru, care are un contract de muncă direct cu o întreprindere (indiferent dacă acordul este formal sau informal) și primește o remunerație, indiferent de tipul de muncă prestată, de numărul de ore lucrate (cu normă întreagă sau cu fracțiune de normă) și de durata contractului (pe perioadă determinată sau nedeterminată, inclusiv sezonier); remunerația unui angajat poate lua forma salariului și altor drepturi de natură salarială, inclusiv sporuri, plata pentru munca în acord sau pentru munca în schimburi, indemnizații, onorarii, comisioane și remunerații în natură;

(6)„angajator” înseamnă o întreprindere sau o unitate locală care are un contract de muncă direct cu un angajat (indiferent dacă acordul este formal sau informal);

(7)„domeniu” înseamnă unul sau mai multe seturi de date care acoperă unul sau mai multe subiecte;

(8)„subiect” înseamnă conținutul informațiilor care trebuie colectate cu privire la unitățile statistice în cadrul unei colectări de date, iar fiecare subiect include mai multe subiecte detaliate;

(9)„subiect detaliat” înseamnă conținutul detaliat al informațiilor care trebuie să fie colectate cu privire la unitățile statistice referitoare la un subiect; fiecare subiect detaliat acoperă una sau mai multe variabile;

(10)„variabilă” înseamnă o caracteristică a unei unități care poate lua mai mult de o valoare dintr-o serie de valori, care poate fi o valoare absolută, o proporție sau o trimitere la o poziție într-o clasificare;

(11)„defalcare” înseamnă un set predefinit de valori distincte, exhaustive și care se exclud reciproc, care pot fi atribuite unei variabile care caracterizează unitățile statistice;

(12)„microdate” înseamnă date care privesc o singură unitate statistică fără un identificator direct;

(13)„date agregate” înseamnă date referitoare la un set de mai multe unități statistice;

(14)„populație statistică” înseamnă setul de unități statistice cu privire la care sunt solicitate informații și sunt necesare estimări;

(15)„cadru de eșantionare” înseamnă o listă, hartă sau alte specificații ale unităților care determină o populație statistică ce urmează să fie complet enumerată sau inclusă în eșantion;

(16)„eșantion” înseamnă un subset al unui cadru de eșantionare ale cărui elemente sunt selectate pe baza unui proces cu o probabilitate cunoscută de selectare, conceput astfel încât să permită obținerea unor estimări valabile pentru populația statistică;

(17)„respondent” înseamnă unitatea raportoare care furnizează informații autorității care efectuează ancheta;

(18)„date ale anchetei” înseamnă datele colectate pe un eșantion de respondenți și extrapolate la populația statistică prin utilizarea unor metode matematice adecvate;

(19)„registre administrative” înseamnă datele generate de o entitate administrativă, de obicei un organism public, al cărei scop principal nu este furnizarea de statistici;

(20)„alte surse” înseamnă date generate de o entitate neadministrativă, inclusiv registre private, site-uri web și baze de date, al căror scop principal nu este furnizarea de statistici oficiale;

(21)„clasificare statistică” înseamnă o listă ordonată, cu unul sau mai multe niveluri de detaliere, a categoriilor înrudite, dar care se exclud reciproc, utilizate pentru structurarea informațiilor dintr-un anumit domeniu statistic în funcție de asemănări;

(22)„perioadă de referință” reprezintă o perioadă la care se referă datele;

(23)„perioadă de colectare a datelor” înseamnă perioada de timp în care sunt colectate datele.

(24)„metadate” înseamnă informații necesare pentru a utiliza și interpreta statisticile și care descriu datele într-un mod structurat;

(25)„date verificate în prealabil” înseamnă date verificate de statele membre, pe baza unor norme de validare comune convenite;

(26)„raport de calitate” înseamnă un raport care transmite informații cu privire la calitatea unui produs sau proces statistic.

Articolul 3

Surse și metode

(1) În scopul elaborării statisticilor în temeiul prezentului regulament, statele membre utilizează sau reutilizează una dintre următoarele surse sau o combinație a acestora, cu condiția ca acestea să îndeplinească standardele de calitate menționate la articolul 8:

(a)datele anchetei;

(b)registre administrative;

(c)alte surse.

(2) Anchetele utilizate în scopul statisticilor privind piața forței de muncă referitoare la întreprinderi se bazează pe eșantioane reprezentative pentru populația statistică. Eșantioanele de întreprinderi sau unități locale sunt extrase din registrele statistice naționale ale întreprinderilor, astfel cum sunt definite la articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/2152.

(3) Statele membre furnizează Comisiei (Eurostat) informații detaliate privind sursele și metodele utilizate prin intermediul rapoartelor de calitate menționate la articolul 8 alineatul (4).

Articolul 4

Cerințe în materie de date

(1) Statisticile privind piața forței de muncă referitoare la întreprinderi acoperă următoarele domenii și subiecte:

(a)câștiguri salariale:

–(i) structura câștigurilor salariale;

–(ii) diferența de remunerare dintre femei și bărbați;

(b)costurile forței de muncă:

–(i) structura costurilor forței de muncă;

–(ii) indicele costului forței de muncă;

(c)cererea de forță de muncă:

–(i) locurile de muncă vacante.

Indicele costului forței de muncă, menționat la litera (b) punctul (ii), și locurile de muncă vacante, menționate la litera (c) punctul (i), includ estimările lor timpurii respective menționate la articolul 5.

(2) Pentru fiecare subiect enumerat la alineatul (1), subiectele detaliate, periodicitatea, perioadele de referință și termenele de transmitere ale acestora sunt stabilite în anexă.

(3) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 13 pentru a modifica lista subiectelor detaliate, periodicitatea, perioadele de referință și termenele de transmitere prevăzute în anexă.

(4) Atunci când își exercită competența de a adopta acte delegate în temeiul alineatului (3), Comisia se asigură că modificările nu impun o sarcină semnificativă și disproporționată asupra statelor membre și a respondenților. În acest scop, se lansează studii de fezabilitate, astfel cum se prevede la articolul 9, iar rezultatele acestora sunt evaluate și luate în considerare în mod corespunzător.

(5) Datele se transmit Comisiei (Eurostat) sub formă de date agregate, cu excepția subiectului privind structura câștigurilor salariale, menționată la alineatul (1) litera (a) punctul (i), pentru care se transmit microdate pentru angajați la nivel individual și unități locale.

(6) Statele membre transmit datele verificate în prealabil și metadatele aferente utilizând formatul tehnic prevăzut de către Comisie (Eurostat) pentru fiecare set de date. Serviciile punctului unic de intrare sunt utilizate pentru transmiterea datelor către Comisie (Eurostat).

(7) Comisia adoptă acte de punere în aplicare care precizează următoarele elemente pentru fiecare subiect:

(a)lista variabilelor și descrierea acestora;

(b)clasificări statistice și defalcări ale datelor;

(c)ținte privind precizia;

(d)metadatele care trebuie transmise cu aceeași periodicitate, aceeași perioadă de referință și în aceleași termene ca datele la care se referă;

(e)perioadele de colectare a datelor.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 14 alineatul (2) cu cel puțin 12 luni înainte de începutul perioadei de referință relevante.

Articolul 5

Estimări timpurii

(1) Estimările timpurii ale indicelui costului forței de muncă menționat la articolul 4 alineatul (1) litera (b) punctul (ii) și cele privind locurile de muncă vacante menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (c) punctul (i) se transmit:

(a)de către statele membre al căror număr anual de angajați reprezintă peste 3 % din totalul UE, pentru fiecare dintre ultimii 3 ani consecutivi; și

(b)de către statele membre din zona euro al căror număr anual de angajați reprezintă peste 3 % din totalul zonei euro, pentru fiecare dintre ultimii 3 ani consecutivi;

(2) Ponderile angajaților din totalul UE și din totalul zonei euro menționate la alineatul (1) sunt evaluate de către Comisie (Eurostat) pe baza datelor anuale disponibile din ancheta UE asupra forței de muncă.

(3) În cazul în care se modifică lista statelor membre al căror număr anual de angajați este mai mare decât pragurile menționate la alineatul (1) literele (a) și (b), Comisia (Eurostat) notifică statul membru (statele membre) în cauză în termen de 6 luni de la sfârșitul perioadei utilizate pentru evaluarea pragului de 3 %. În cazul în care ponderea actualizată a angajaților se situează sub pragurile respective menționate la alineatul (1) literele (a) și (b), statului membru (statelor membre) în cauză i (li) se permite să înceteze transmiterea estimărilor timpurii începând cu trimestrul de referință al primului an calendaristic de la data notificării. În cazul în care ponderile actualizate depășesc pragurile respective, statul membru (statele membre) în cauză transmite (transmit) estimările timpurii din primul trimestru de referință al celui de-al treilea an calendaristic de la data notificării.

Articolul 6

Unități statistice și populație statistică

(1) Statisticile în temeiul prezentului regulament se elaborează pentru una sau mai multe dintre următoarele unități statistice:

(a)întreprinderi;

(b)unități locale;

(c)angajați.

(2) Pentru subiecte precum indicele costului forței de muncă, menționat la articolul 4 alineatul (1) litera (b) punctul (ii), și locurile de muncă vacante, menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (c) punctul (i), populația statistică cuprinde toate întreprinderile sau toate unitățile locale care sunt rezidente ale statului membru și care îndeplinesc următoarele condiții:

(a)principala lor activitate economică este inclusă în orice secțiune din clasificarea NACE 23 , cu excepția secțiunilor „Agricultură, silvicultură și pescuit”, „Activități ale gospodăriilor în calitate de angajatori și activități nediferențiate ale gospodăriilor în calitate de producători de bunuri și servicii pentru uz propriu” și „Activități ale organizațiilor și organismelor extrateritoriale” și

(b)au cel puțin un angajat.

(3) Pentru subiectele privind structura câștigurilor salariale, menționată la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (i), și diferența de remunerare între femei și bărbați, menționată la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (ii), în ceea ce privește datele privind angajatorul, populația statistică cuprinde toate unitățile locale rezidente ale statului membru și care îndeplinesc următoarele condiții:

(a)activitatea lor economică este inclusă în orice secțiune din clasificarea NACE, cu excepția secțiunilor „Agricultură, silvicultură și pescuit”, „Activități ale gospodăriilor în calitate de angajatori și activități nediferențiate ale gospodăriilor în calitate de producători de bunuri și servicii pentru uz propriu” și „Activități ale organizațiilor și organismelor extrateritoriale” și

(b)au cel puțin un angajat.

Pentru subiectul privind structura câștigurilor salariale și diferența de remunerare între femei și bărbați, în ceea ce privește datele privind angajatul, populația statistică cuprinde toți angajații a căror unitate locală aparține populației statistice definite la primul paragraf literele (a) și (b).

(4) Prin derogare de la alineatul (3) literele (a) și (b), în ceea ce privește datele privind diferențele de remunerare între femei și bărbați pentru perioada de referință 2026, transmiterea acoperă toate unitățile locale care fac parte din întreprinderi cu cel puțin 10 angajați și care, în plus față de activitățile excluse la alineatul (3) litera (a), nu fac parte din secțiunea „Administrație publică și apărare; asigurări sociale obligatorii” din clasificarea NACE.

(5) Pentru subiectul privind structura costului forței de muncă, menționată la articolul 4 alineatul (1) litera (b) punctul (i), populația statistică cuprinde toate unitățile locale care sunt rezidente ale statului membru și care îndeplinesc următoarele condiții:

(b)fac parte din întreprinderi cu cel puțin 10 angajați.

Articolul 7

Cerințe privind datele ad-hoc

(1) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate de completare a prezentului regulament în conformitate cu articolul 13 prin specificarea informațiilor care trebuie să fie furnizate ad-hoc de către statele membre, în cazul în care, în cadrul domeniului de aplicare al prezentului regulament, colectarea de date suplimentare este considerată necesară în scopul abordării nevoilor de date statistice suplimentare. Respectivele acte delegate precizează:

(a)subiectele detaliate care urmează să fie furnizate în cadrul colectării de date ad-hoc referitoare la domeniile și subiectele specificate la articolul 4 și motivele acestor nevoi suplimentare;

(b)perioadele de referință și termenele de transmitere.

(2) Comisia este împuternicită să adopte actele delegate menționate la alineatul (1) începând cu anul de referință 2028 și cu cel puțin doi ani între fiecare colectare ad-hoc.

(3) Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a specifica informațiile ad-hoc menționate la alineatul (1) și metadatele. Actele de punere în aplicare respective precizează următoarele elemente tehnice, după caz:

(a)lista variabilelor și descrierea acestora;

(b)clasificări statistice și defalcări ale datelor;

(c)specificațiile detaliate ale unităților statistice vizate;

(d)metadatele de transmis;

(e)perioadele de colectare a datelor.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 14 alineatul (2) cel târziu cu 24 de luni înainte de începutul anului de referință.

Articolul 8

Cerințe privind calitatea și rapoartele de calitate

(1) Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura calitatea datelor și a metadatelor transmise.

(2) Statele membre se asigură că datele obținute din sursele prevăzute la articolul 3 acoperă integral unitățile statistice și populația definite la articolul 6 și oferă estimări exacte cu privire la acestea.

(3) În sensul prezentului regulament, se aplică criteriile de calitate definite la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

(4) Statele membre transmit rapoarte de calitate privind sursele și metodele pentru fiecare dintre subiectele enumerate la articolul 4.

(5) Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a modalităților practice pentru rapoartele de calitate și a conținutului acestora. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 14 alineatul (2).

(6) Statele membre informează Comisia (Eurostat) cu privire la orice informații relevante sau modificări în ceea ce privește punerea în aplicare a prezentului regulament care ar putea influența calitatea datelor transmise. Informațiile sunt furnizate cât mai repede posibil și în termen de cel mult trei luni de la intrarea în vigoare a oricăror astfel de modificări.

(7) La solicitarea motivată corespunzător a Comisiei (Eurostat), statele membre furnizează informațiile suplimentare necesare pentru evaluarea calității informațiilor statistice.

(8) Comisia (Eurostat) evaluează calitatea datelor transmise, sursele și metodele utilizate, precum și cadrele de eșantionare.

Articolul 9

Studii de fezabilitate și studii-pilot

(1) Pentru îmbunătățirea statisticilor privind piața forței de muncă referitoare la întreprinderi sau pentru limitarea sarcinii statistice a întreprinderilor, Comisia (Eurostat) poate iniția studii de fezabilitate și studii-pilot. Scopul acestor studii include îmbunătățirea calității și a comparabilității, explorarea de noi posibilități și punerea în aplicare a unor noi caracteristici pentru a răspunde nevoilor utilizatorilor, îmbunătățirea integrării între anchete și alte surse de date și reducerea sarcinii respondenților. Studiile țin seama de evoluțiile tehnologice și digitale.

(2) Statele membre pot participa la aceste studii în mod voluntar. În cooperare cu Comisia (Eurostat), ele se asigură că studiile sunt reprezentative la nivelul Uniunii.

(3) Rezultatele acestor studii sunt evaluate de Comisie (Eurostat) în cooperare cu statele membre și cu principalele părți interesate. Comisia (Eurostat) pregătește, în cooperare cu statele membre, rapoarte privind rezultatele studiilor.

Articolul 10

Finanțarea

(1) O contribuție financiară din bugetul general al Uniunii poate fi furnizată institutelor naționale de statistică și altor autorități naționale menționate la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009, pentru:

(a)îmbunătățirea surselor, inclusiv a cadrelor de eșantionare, pentru statisticile privind piața forței de muncă referitoare la întreprinderi, de la data intrării în vigoare a prezentului regulament până cel târziu la 31 decembrie 2029;

(b)îmbunătățirea metodelor de elaborare a statisticilor privind piața forței de muncă referitoare la întreprinderi, inclusiv a studiilor de fezabilitate și a studiilor-pilot menționate la articolul 9.

Uniunea nu finanțează costurile pentru elaborarea periodică a statisticilor care urmează să fie transmise în temeiul prezentului regulament.

(2) Contribuția financiară a Uniunii nu poate depăși 90 % din costurile eligibile.

Articolul 11

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

(1) Comisia ia măsurile necesare pentru a se asigura că, la implementarea acțiunilor finanțate în temeiul prezentului regulament, interesele financiare ale Uniunii sunt protejate prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și a altor activități ilegale, prin realizarea de verificări efective și, în cazul identificării unor nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni de natură administrativă și financiară eficiente, proporționale și disuasive.

(2) Comisia sau reprezentanții săi și Curtea de Conturi Europeană au competențe de a-i audita, atât pe baza documentelor, cât și prin controale la fața locului, pe toți beneficiarii de granturi, contractanții și subcontractanții care au primit fonduri din partea Uniunii în temeiul prezentului regulament.

(3) Oficiul de luptă antifraudă (OLAF) poate efectua investigații, inclusiv controale și inspecții la fața locului, în conformitate cu dispozițiile și procedurile prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 24 și în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului 25 , cu scopul de a identifica cazurile de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu un acord de grant sau o decizie de acordare a unui grant sau în legătură cu un contract de finanțare în temeiul prezentului regulament.

(4) Fără a aduce atingere alineatelor (1), (2) și (3), acordurile de cooperare cu țările terțe și cu organizațiile internaționale, contractele, acordurile de grant și deciziile de acordare a granturilor, rezultate din punerea în aplicare a prezentului regulament, trebuie să conțină dispoziții care împuternicesc în mod expres Comisia, Curtea de Conturi Europeană, Parchetul European și OLAF să efectueze astfel de audituri și investigații, în conformitate cu competențele care le revin.

Articolul 12

Derogări

(1) În cazul în care aplicarea prezentului regulament sau a actelor delegate sau de punere în aplicare adoptate în temeiul acestuia necesită modificări majore ale sistemului statistic național al unui stat membru, Comisia poate acorda statelor membre, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, derogări pentru o durată maximă de doi ani. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 14 alineatul (2).

La acordarea derogărilor, Comisia ia în considerare comparabilitatea statisticilor statelor membre și calcularea în timp util a agregatelor europene reprezentative și fiabile necesare. Comisia se asigură, de asemenea, că cerințele referitoare la statistici, la metadate și la calitate reglementate de prezentul regulament, care erau anterior reglementate de regulamentele abrogate, continuă să fie îndeplinite fără întrerupere.

(2) Statul membru relevant transmite Comisiei o cerere justificată în mod corespunzător în termen de trei luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament sau a actelor delegate sau de punere în aplicare adoptate în temeiul acestuia.

Articolul 13

Exercitarea delegării

(1) Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate, în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2) Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 4 alineatul (3) și la articolul 7 alineatul (1), i se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la [Oficiul pentru Publicații: vă rugăm să introduceți data exactă a intrării în vigoare a regulamentului].

(3) Delegarea de competențe, menționată la articolul 4 alineatul (3) și la articolul 7 alineatul (1), poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării competenței menționate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Aceasta nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4) Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (3) și al articolului 7 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 14

Procedura comitetului

(1) Comisia este asistată de Comitetul Sistemului statistic european, înființat prin Regulamentul (CE) nr. 223/2009. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 15

Abrogare

(1) Regulamentele (CE) nr. 530/1999, (CE) nr. 450/2003 și (CE) nr. 453/2008 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2026.

(2) Trimiterile la regulamentele abrogate se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 16

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2026.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președinta Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

1.4.4.Indicatori de performanță

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul „costurile controalelor ÷ valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscului de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

3.2.3.1.Necesarul de resurse umane estimat

3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

3.2.5.Contribuțiile terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile Uniunii Europene în domeniul pieței forței de muncă referitoare la întreprinderi, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 530/1999 al Consiliului și a Regulamentelor (CE) nr. 450/2003 și (CE) nr. 453/2008 ale Parlamentului European și ale Consiliului

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

3403 – Producerea de informații statistice

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:

◻ o acțiune nouă

◻ o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 26

◻ prelungirea unei acțiuni existente

X o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

Obiectivul general al acțiunii este de a produce statistici privind piața forței de muncă referitoare la întreprinderi, care să fie actualizate, relevante, cuprinzătoare în ceea ce privește principalele sectoare economice, comparabile între statele membre și coerente cu domeniile statistice conexe.

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

Obiectivul general poate fi împărțit în trei obiective specifice:

Adaptarea cadrului de reglementare pentru a permite flexibilitate în ceea ce privește satisfacerea nevoilor emergente, publicarea de statistici actuale și promovarea utilizării surselor și metodelor inovatoare (a căror calitate a fost evaluată în mod corespunzător);

Extinderea gradului de acoperire al statisticilor la întreaga economie și asigurarea furnizării datelor privind diferențele de remunerare între femei și bărbați de către toate statele membre;

Îmbunătățirea coerenței cu domeniile statistice conexe.

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Rezultatele preconizate sunt:

– îmbunătățirea armonizării și a comparabilității statisticilor Uniunii Europene privind piața forței de muncă referitoare la întreprinderi;

– eliminarea distorsiunilor care afectează datele privind locurile de muncă vacante și câștigurile salariale;

– o mai bună actualitate a datelor privind structura câștigurilor salariale și indicele costului forței de muncă;

– o mai bună raportare cu privire la calitatea datelor administrative și inovatoare reutilizate pentru LMB;

Aceste rezultate vor contribui la îmbunătățirea satisfacției utilizatorilor de date și la măsurarea politicilor privind salariile minime și egalitatea.

1.4.4.Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

Performanța noului cadru juridic pentru statisticile Uniunii Europene privind piața forței de muncă referitoare la întreprinderi va fi monitorizată și evaluată în raport cu obiectivele specifice.

În timpul etapei de punere în aplicare a noului cadru juridic, Comisia (Eurostat) va continua să organizeze reuniuni periodice ale grupurilor de experți cu institutele naționale de statistică partenere din cadrul SSE pentru a discuta și clarifica orice aspecte care ar putea apărea. Astfel se continuă o lungă tradiție de cooperare bună și strânsă între Eurostat și partenerii săi SSE în ceea ce privește aspectele tehnice și statistice. Cooperarea include pregătirea în comun și cu diligența cuvenită a principalelor acte de punere în aplicare care reglementează noile cerințe detaliate privind datele statistice și metadatele, care vor prezenta un interes major atât pentru utilizatorii statisticilor, cât și pentru producători. Etapa de punere în aplicare este planificată să se încheie cu o primă evaluare axată pe punerea în aplicare, funcționarea și impactul inițial al noului cadru juridic. Pentru a avea informații suficiente cu privire la performanță, această evaluare este planificată în termen de trei până la cinci ani de la intrarea în vigoare a noului cadru juridic. Acest lucru este în conformitate cu orientările privind o mai bună legiferare, conform cărora evaluările ar trebui să aibă acces la cel puțin trei ani întregi de date.

După trecerea la etapa de depunere a cererilor, Comisia (Eurostat) intenționează să evalueze funcționarea și impactul legislației la intervale de timp cuprinse între trei și cinci ani.

Lista eventualilor indicatori-cheie de performanță este prezentată în tabelul 13 din raportul de evaluare a impactului [SWD(2023) 265].

Comisia (Eurostat) produce orientări statistice europene comune și stabilește cerințele pentru raportarea privind calitatea în ceea ce privește dezvoltarea, producerea și difuzarea statisticilor. Rapoartele de calitate pe care statele membre trebuie să le elaboreze trebuie să includă controale specifice, relevante pentru colectarea datelor respective. Acest lucru va garanta calitatea datelor și a metadatelor statistice.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

Regulamentul propus vizează crearea unui nou cadru pentru elaborarea în mod integrat de statistici privind piața forței de muncă referitoare la întreprinderi. Colectările actuale de date ale statelor membre vor fi armonizate, raționalizate mai prompt, iar gradul lor de acoperire va fi extins pentru a răspunde mai bine nevoilor în materie de politici. Primele termene de referință planificate pentru colectarea datelor în temeiul noului cadru sunt în 2026.

Pentru a institui și a pune în aplicare acest nou cadru conform planificării, noul regulament ar trebui să fie adoptat de Parlamentul European și de Consiliu în 2024, permițând ca actele de punere în aplicare privind primele colectări de date să fie adoptate și până la sfârșitul anului 2024, și anume cu cel puțin 12 luni înainte de începutul primei perioade de referință.

Colectările de date și metadate pentru informații trimestriale privind locurile de muncă vacante și indicele costului forței de muncă vor începe în primul trimestru al anului 2026. Prima perioadă de referință pentru colectarea anuală de date privind diferențele de remunerare între femei și bărbați și pentru colectarea o dată la 4 ani a datelor privind structura câștigurilor salariale este 2026. Prima perioadă de referință pentru structura costurilor forței de muncă este 2028.

În cele din urmă, propunerea prevede obligația Comisiei (Eurostat) și a statelor membre să efectueze studii-pilot, după cum este necesar și proporțional, pentru a moderniza suplimentar statisticile care fac obiectul regulamentului (evaluarea unor surse de date și a unor subiecte statistice noi, inclusiv a surselor private și dezvoltarea de noi metodologii).

Problemele identificate în evaluare au un domeniu de aplicare real la nivelul UE, legat în mod clar de lacunele din legislația actuală a UE. În lipsa unor măsuri legislative suplimentare la nivelul UE, aceste probleme vor persista sau se vor agrava.

Legislația actuală a UE va continua probabil să devină mai puțin eficace și eficientă în atingerea obiectivelor sale. Aceste obiective s-au schimbat de-a lungul timpului, având în vedere rolul mai important al statisticilor în cauză în politica de monitorizare. De asemenea, este probabil ca relevanța statisticilor să scadă în continuare, deoarece se preconizează că statisticile la nivelul UE se vor îndepărta și mai mult de la nevoile utilizatorilor în ceea ce privește acoperirea și actualitatea dorită.

Valoarea adăugată a unor LMB complete și comparabile constă în faptul că acestea reprezintă o contribuție importantă la politicile strategice ale UE (politicile monetare și economice, strategia privind egalitatea de gen, principiul 6 al Pilonului european al drepturilor sociale, obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU). LMB sunt concepute, de asemenea, pentru a răspunde nevoilor mai multor utilizatori, pentru luarea deciziilor la toate nivelurile în UE, pentru cercetare și informarea publicului larg.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Colectările obligatorii de date cu norme comune definite sunt esențiale pentru a asigura exhaustivitatea și actualitatea LMB la nivelul UE. Reglementarea colectărilor voluntare de date cu un grad de exhaustivitate deja ridicat poate contribui la obținerea unor câștiguri semnificative în materie de eficacitate și eficiență, deoarece se poate genera o valoare adăugată a UE considerabilă cu costuri suplimentare limitate.

Lipsa unei acoperiri complete a economiei de către colectarea de date LMB creează distorsiuni, din care rezultă dificultăți în interpretarea și utilizarea cu precizie a datelor.

Colectările voluntare de date sunt instrumente adecvate pentru a testa producerea de noi subiecte sau caracteristici și pentru a promova capacitatea sistemelor statistice naționale de a furniza astfel de date noi. Cu toate acestea, ele tind să devină ineficiente în timp, deoarece, costurile de producție recurente ar putea să nu genereze o valoare adăugată substanțială a UE în ceea ce privește exhaustivitatea în toate statele membre.

Legislația actuală este prea rigidă pentru a rămâne relevantă în timp. Această intervenție a devenit mai puțin relevantă destul de rapid, începând deja din cursul perioadei sale de punere în aplicare. Acest lucru s-a datorat lipsei unor mecanisme flexibile de adaptare a colectărilor de date la nevoile în schimbare sau de valorificare a oportunităților determinate de disponibilitatea unor noi surse de date.

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

Propunerea este compatibilă cu actualul cadru financiar multianual, deoarece se aliniază la programul privind piața unică instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2021/690.

De asemenea, propunerea este compatibilă cu Regulamentul (CE) nr. 223/2009 privind statisticile europene, cu Regulamentul (UE) 2019/2152 privind statisticile de întreprindere și cu Regulamentul (UE) nr. 549/2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană.

În plus, propunerea completează modernizarea statisticilor sociale europene inițiate în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1700 de stabilire a unui cadru comun pentru statisticile europene referitoare la persoane și gospodării, bazate pe datele la nivel individual colectate din eșantioane și actuala propunere a Comisiei de regulament privind statisticile europene referitoare la populație și locuințe [COM(2023) 31 final].

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

Nevoile de finanțare ale propunerii vor fi acoperite de respectivele decizii de finanțare/programe anuale de lucru ale Programului privind piața unică și ale programului succesor care încorporează statistici europene.

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

◻ durată limitată

–◻ în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până în [ZZ/LL]AAAA

–◻ Impactul financiar din AAAA până în AAAA pentru creditele de angajament și din AAAA până în AAAA pentru creditele de plată

x durată nelimitată

–Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din 2023 până în 2024,

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate) 27

x Gestiune directă asigurată de către Comisie

–x prin intermediul departamentelor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–◻ prin intermediul agențiilor executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

◻ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻ BEI și Fondului european de investiții;

–◻ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

–◻ organismelor de drept public;

–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să li se furnizeze garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și cărora li se furnizează garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor și persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

Propunerea obligă statele membre să furnizeze rapoarte de calitate cu privire la toate datele și metadatele colectate în temeiul regulamentului. În plus, Comisia (Eurostat), în cooperare cu statele membre, trebuie să elaboreze rapoarte privind rezultatele studiilor-pilot realizate în temeiul regulamentului.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

Deoarece modalitatea de gestionare aleasă pentru propunere este gestionarea directă de către Comisie, principalele riscuri inerente sunt cele legate de gestionarea achizițiilor publice și a granturilor. Strategia Eurostat de control al riscurilor se axează pe acordurile de grant și pe tranzacțiile de achiziții publice. Aceasta se bazează pe o evaluare a riscurilor și respectă principiile economiei, eficienței și eficacității. Revizuirea normelor ar trebui: (i) să sprijine identificarea și gestionarea riscurilor; (ii) să stabilească cadrul pentru toate tipurile de activități de control privind tranzacțiile financiare în cadrul Eurostat; (iii) să ofere sprijin pentru aducerea și menținerea ratei de eroare detectate în cadrul controalelor ex post asupra acordurilor de grant la un nivel acceptabil; (iv) să contribuie la creșterea eficienței și a eficacității controalelor; și (v) să reducă sarcina administrativă pentru beneficiari și Eurostat. În ceea ce privește achizițiile publice, controalele preventive (controalele ex ante) includ evaluarea riscurilor de concentrare pentru tranzacțiile de achiziții publice și verificări ex post ale calității. În ceea ce privește granturile, controalele preventive (controalele ex ante) vizează controalele de detectare (controale ex post), evaluările periodice ale sumelor forfetare, costurile unitare și ratele forfetare, precum și controalele ad-hoc.

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

Comisia (Eurostat) a elaborat o strategie de control. Măsurile și instrumentele din această strategie sunt pe deplin aplicabile furnizării de statistici în temeiul regulamentului propus. Tipurile de modificări introduse de strategie pot reduce probabilitatea apariției fraudelor și contribuie la prevenirea acestora. Printre acestea se numără: reducerea complexității, aplicarea de proceduri de monitorizare eficiente din punct de vedere al costurilor și desfășurarea de controale bazate pe risc ex ante și ex post. Strategia include, de asemenea, măsuri de sensibilizare și formare în domeniul prevenirii fraudei.

Comisia (Eurostat) dispune de o strategie de control care urmărește, în general, să limiteze riscul de neconformitate în temeiul criteriului de semnificație de 2 %. Acest lucru este în conformitate cu obiectivele privind controlul intern și gestionarea riscurilor stabilite în programul său statistic [programul privind piața unică în actualul cadru financiar multianual (CFM)]. 100 % din tranzacțiile financiare (și, prin urmare, 100 % din buget) vor face obiectul controalelor ex ante obligatorii, în conformitate cu Regulamentul financiar. În plus, vor fi desfășurate controale pe baza unei analize aprofundate a documentației aferente pe baza unor analize anuale ale riscurilor. Acestea pot acoperi 4-6 % din bugetul total gestionat de Eurostat.

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

La 30 octombrie 2013, Eurostat a adoptat prima sa strategie antifraudă pentru perioada 2014-2017, în conformitate cu strategia antifraudă a Comisiei din 24 iunie 2011. Actuala strategie antifraudă acoperă perioada 2021-2024. Această strategie specifică trei obiective operaționale: (i) consolidarea măsurilor antifraudă existente; (ii) o mai bună integrare a procedurilor antifraudă în evaluarea riscurilor și gestionarea riscurilor Eurostat și în audit (planificare, raportare și monitorizare); și (iii) consolidarea capacităților Eurostat în materie de luptă și sensibilizare antifraudă ca parte a culturii antifraudă a Comisiei. Strategia antifraudă este însoțită de un plan de acțiune antifraudă. Pe perioada aplicării sale, punerea în aplicare a strategiei antifraudă este monitorizată de două ori pe an, iar rapoartele sunt transmise conducerii. Toți potențialii beneficiari ai granturilor sunt organisme publice [institutele naționale de statistică și alte autorități naționale, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 223/2009]. În plus, granturile sunt acordate fără cereri de propuneri. Se instituie măsuri de monitorizare a gestionării granturilor. Acestea iau în considerare procedurile specifice de acordare a granturilor și implică o analiză ex ante și ex post a gestionării granturilor. Utilizarea costurilor unitare și a sumelor forfetare, în conformitate cu articolul 124 alineatul (1) din Regulamentul financiar, reduce semnificativ riscul de erori legate de gestionarea granturilor și simplifică administrarea lor.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual	Linia bugetară	Tipul de cheltuieli	Contribuție
	Numărul	Dif./ Nedif. 28	din partea țărilor AELS 29	din partea țărilor candidate și a candidaților potențiali 30	din partea altor țări terțe	alte venituri alocate
	BGUE-BXXXX-03-020500-C1-ESTAT	Dif.	DA	NU	DA	NU

·Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual	Linia bugetară	Tipul de cheltuieli	Contribuție
	Numărul	Dif./ Nedif.	din partea țărilor AELS	din partea țărilor candidate și a candidaților potențiali	din partea altor țări terțe	alte venituri alocate
	Niciunul		DA/NU	DA/NU	DA/NU	DA/NU

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

–◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale.

–X Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual

Piața unică, cercetare și inovare

DG: ESTAT

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

Anii următori

TOTAL

•Credite operaționale

Linia bugetară 31 03 02 05

Angajamente

(1a)

1,000

1,000

1,000

0,000

3,000

Plăți

(2a)

0,400

0,400

1,000

1,200

3,000

Linia bugetară

Angajamente

(1b)

Plăți

(2b)

Credite cu caracter administrativ finanțate din pachetul financiar al unor programe specifice 32

Linia bugetară

(3)

TOTAL credite
pentru DG ESTAT

Angajamente

=1a+1b +3

1,000

1,000

1,000

0,000

3,000

Plăți

=2a+2b

+3

0,400

0,400

1,000

1,200

3,000

•TOTAL credite operaționale	Angajamente	(4)	1,000	1,000	1,000	0,000	3,000
	Plăți	(5)	0,400	0,400	1,000	1,200	3,000
•TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice		(6)
TOTAL credite de la RUBRICA 1 din cadrul financiar multianual	Angajamente	=4+ 6	1,000	1,000	1,000	0,000	3,000
	Plăți	=5+ 6	0,400	0,400	1,000	1,200	3,000

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici operaționale, a se repeta secțiunea de mai sus:

•TOTAL credite operaționale (toate rubricile operaționale)	Angajamente	(4)
	Plăți	(5)
TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice (toate rubricile operaționale)		(6)
TOTAL credite de la RUBRICILE 1-6 din cadrul financiar multianual (Suma de referință)	Angajamente	=4+ 6	1,000	1,000	1,000	0,000	3,000
	Plăți	=5+ 6	0,400	0,400	1,000	1,200	3,000

Rubrica din cadrul financiar multianual

„Cheltuieli administrative”

Această secțiune ar trebui completată utilizând „datele bugetare cu caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în anexa la fișa financiară legislativă (anexa 5 la Decizia Comisiei privind normele interne de execuție a secțiunii „Comisia” din bugetul general al Uniunii Europene), încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.

Milioane EUR (cu trei zecimale)

		Anul 2025	Anul 2026	Anul 2027	Anii următori	TOTAL
DG: ESTAT
•Resurse umane		1,210	1,210	1,210	0,000	3,630
•Alte cheltuieli administrative		0,035	0,035	0,035	0,000	0,105
TOTAL pentru DG ESTAT	Credite	1,245	1,245	1,245	0,000	3,735

TOTAL credite
de la RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual

(Total angajamente = Total plăți)

1,245

1,245

1,245

0,000

3,735

Milioane EUR (cu trei zecimale)

		Anul 2025	Anul 2026	Anul 2027	Anii următori	TOTAL
TOTAL CREDITE de la RUBRICILE 1-7 din cadrul financiar multianual	Angajamente	2,245	2,245	2,245	0,000	6,735
	Plăți	1,645	1,645	2,245	1,200	6,735

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

A se indica obiectivele și realizările ⇩				Anul 2025			Anul 2026			Anul 2027			TOTAL
	REALIZĂRI
	Tip 33		Costuri medii	Nr.		Costuri	Nr.		Costuri	Nr.		Costuri	Total nr.	Total costuri
OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1				Adaptarea cadrului de reglementare pentru a permite flexibilitate în ceea ce privește satisfacerea nevoilor emergente, publicarea de statistici mai prompt și promovarea utilizării unor surse și metode inovatoare a căror calitate a fost evaluată în mod corespunzător
– Statistici			0,267		0,200			0,200			0,400			0,800
Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1					0,200			0,200			0,400			0,800
OBIECTIVUL SPECIFIC nr. 2				Îmbunătățirea acoperirii statisticilor la întreaga economie și asigurarea furnizării datelor privind diferențele de remunerare între femei și bărbați de către toate statele membre
– Statistici			0,683		0,750			0,750			0,550			2,050
Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2					0,750			0,750			0,550			2,050
OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 3				Îmbunătățirea coerenței cu domeniile statistice conexe
– Statistici		0,05			0,050			0,050			0,050			0,150
Subtotal pentru obiectivul specific nr. 3					0,050			0,050			0,050			0,150
TOTALURI					1,000			1,000			1,000			3,000

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

–◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–x Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

TOTAL

RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

1,210

1,210

1,210

3,630

Alte cheltuieli administrative

0,035

0,035

0,035

0,105

Subtotal RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual

1,245

1,245

1,245

3,735

În afara RUBRICII 7 34 din cadrul financiar multianual
Resurse umane
Alte cheltuieli cu caracter administrativ
Subtotal în afara RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual

TOTAL

1,245

1,245

1,245

3,735

Creditele necesare pentru resurse umane și alte cheltuieli cu caracter administrativ vor fi acoperite de credite ale DG-ului în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.2.3.1.Necesarul de resurse umane estimat

–◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–x Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

		Anul 2025	Anul 2026	Anul 2027
•Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei)		6	6	6
20 01 02 03 (în delegații)
01 01 01 01 (cercetare indirectă)
01 01 01 11 (cercetare directă)
Alte linii bugetare (a se preciza)
•Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) 35
20 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”)		2	2	2
20 02 03 (AC, AL, END, INT și JPD în delegații)
XX 01 xx yy zz 36	– la sediu
	– în delegații
01 01 01 02 (AC, END, INT – cercetare indirectă)
01 01 01 12 (AC, END, INT – cercetare directă)
Alte linii bugetare (a se preciza)
TOTAL		8	8	8

3 este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând cont de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar

Activități metodologice pentru o bună punere în aplicare a conceptelor, definițiilor și a

metodelor statistice

Activități de producere a datelor pentru primirea, prelucrarea, validarea și publicarea datelor și a

metadatelor

Analiza datelor, publicații și asistență pentru utilizatori

Cooperarea statistică în materie de reglementare

Cooperarea internațională în domeniul statistic

Personal extern

IT și alte activități tehnice care sprijină producția și analiza datelor

3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

Propunerea/inițiativa:

–X poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM)

A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare vizate și sumele aferente. Vă rugăm să furnizați un tabel Excel în cazul unei reprogramări de proporții.

–◻ necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM.

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare în cauză, precum sumele aferente și instrumentele propuse a fi utilizate.

–◻ necesită revizuirea CFM.

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare în cauză, precum și sumele aferente.

3.2.5.Contribuțiile terților

Propunerea/inițiativa:

–x nu prevede cofinanțare din partea terților

–◻ prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

	Anul N 37	Anul N+1	Anul N+2	Anul N+3	A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)	Total
A se preciza organismul care asigură cofinanțarea
TOTAL credite cofinanțate

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–X Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–◻ Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻ asupra resurselor proprii

–◻ asupra altor venituri

–vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli ◻

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:	Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs	Impactul propunerii/inițiativei 38
		Anul N	Anul N+1	Anul N+2	Anul N+3	A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)
Articolul ………….

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice altă informație).

(1) Regulamentele Consiliului: nr. 10/1960, nr. 14/1961, nr. 28/1962, nr. 151/1962, nr. 101/66/CEE, (CEE) nr. 1899/68, (CEE) nr. 2259/71, (CEE) nr. 328/75, (CEE) nr. 494/78, Regulamentele (CEE) nr. 2053/69, (CEE) nr. 3192/73 și (CEE) nr. 494/78, (CEE) nr. 1596/81, (CEE) nr. 3149/83, (CEE) nr. 1612/88, (CEE) nr. 3949/92, nr. 2744/95, (CE) nr. 23/97.

(2) https://ec.europa.eu/eurostat/web/sdi/overview .

(3) https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1226&langId=ro .

(4) Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană (JO L 275, 25.10.2022, p. 33).

(5) Directiva (UE) 2023/970 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 de consolidare a aplicării principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între bărbați și femei prin transparență salarială și mecanisme de asigurare a respectării legii (JO L 132, 17.5.2023, p. 21).

(6) Recomandarea Consiliului din 20 septembrie 2016 privind instituirea de consilii naționale pentru productivitate (JO C 349, 24.9.2016, p. 1).

(7) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind metoda de producere a statisticilor UE: o viziune pentru decada următoare (COM/2009/0404 final).

(8) Regulamentul (UE) 2019/1700 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 octombrie 2019 de stabilire a unui cadru comun pentru statisticile europene referitoare la persoane și gospodării, bazate pe datele la nivel individual colectate din eșantioane (JO L 261I, 14.10.2019, p. 1).

(9) Regulamentul (UE) 2019/2152 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind statisticile europene de întreprindere, de abrogare a 10 acte juridice în domeniul statisticilor de întreprindere (JO L 327, 17.12.2019, p. 1).

(10) Instituit în temeiul Regulamentului (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului.

(11) SWD(2023) 265; SWD(2023) 266.

(12) SEC(2023) 295.

(13) JO C , , p. .

(14) JO C , , p. .

(15) Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (JO L 306, 23.11.2011, p. 25).

(16) Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană (JO L 275, 25.10.2022, p. 33).

(17) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind statisticile din zona euro „Către metodologii îmbunătățite pentru statisticile și indicatorii zonei euro” – COM/2002/0661 final din 27 noiembrie 2002.

(18) Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (JO L 204, 26.7.2006, p. 23).

(19) Directiva (UE) 2023/970 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 de consolidare a aplicării principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între bărbați și femei prin transparență salarială și mecanisme de asigurare a respectării legii (JO L 132, 17.5.2023, p. 21).

(20) Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164).

(21) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(22) Regulamentul (CEE) nr. 696/93 al Consiliului din 15 martie 1993 privind unitățile statistice pentru observarea și analizarea sistemului de producție comunitar (JO L 76, 30.3.1993, p. 1), Anexă, secțiunea III-A.

(23) Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).

(24) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(25) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(26) Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(27) Explicații detaliate privind metodele de execuție a bugetului, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BUDGpedia: https://myintracomm.ec.europa.eu/corp/budget/financial-rules/budget-implementation/Pages/implementation-methods.aspx .

(28) Dif. = credite diferențiate/Nedif. = credite nediferențiate.

(29) AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(30) Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest.

(31) În conformitate cu nomenclatorul bugetar oficial.

(32) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă, cercetare directă.

(33) Realizările se referă la produsele și serviciile care vor fi furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).

(34) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă, cercetare directă.

(35) AC= agent contractual; AL= agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.

(36) Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(37) Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(38) În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.

Domeniu	Subiect	Subiect detaliat	Periodicitate	Perioadă de referință	Termenul de transmitere a datelor (1) (2)	Prima perioadă de referință
Câștiguri salariale	Structura câștigurilor salariale	Câștiguri salariale Câștigurile salariale anuale și lunare totale și toate componentele acestora, precum și câștigurile salariale orare plătite fiecărui angajat inclus în eșantion.	O dată la patru ani	An calendaristic	T+16 luni	2026
		Caracteristicile angajatorului Informații economice, juridice, geografice și privind ocuparea forței de muncă cu privire la unitatea locală de care aparține fiecare angajat inclus în eșantion, precum și cu privire la întreprinderea aferentă acesteia.
		Caracteristicile angajatului Informații demografice, educaționale, contractuale și ocupaționale individuale privind fiecare angajat inclus în eșantion.
		Perioade de lucru Informații privind perioadele de lucru plătite, pentru fiecare angajat inclus în eșantion.
		Aspecte tehnice ale anchetei Informații privind eșantionarea și colectarea datelor pentru fiecare angajat inclus în eșantion și angajatorul acestuia/acesteia (de exemplu, ponderi).
	Diferența de remunerare între femei și bărbați	Câștiguri salariale orare Câștigurile salariale orare ale angajaților de sex masculin și de sex feminin, în funcție de principalele caracteristici ale angajatorului și ale angajatului și diferențele relative corespunzătoare dintre câștigurile salariale orare ale angajaților de sex masculin și ale celor de sex feminin.	Anual	An calendaristic	T+13 luni	2026
		Angajați Numărul de angajați de sex masculin și de sex feminin, în funcție de caracteristicile angajatorului și ale angajatului.
Costul forței de muncă	Structura costurilor forței de muncă	Costul forței de muncă Costurile totale suportate de angajator pentru angajarea forței de muncă și componentele acestor costuri.	O dată la patru ani	An calendaristic	T+18 luni	2028
		Ore lucrate Ore lucrate efectiv, pe tipuri principale de angajați.
		Ore plătite Ore plătite, pe tipuri principale de angajați.
		Angajați Numărul de angajați, pe tipuri principale.
		Unități locale Informații privind unitățile locale din eșantion.
	Indicele costului forței de muncă	Indicele trimestrial al costului forței de muncă pe oră lucrată Indicele trimestrial al costului forței de muncă pe oră lucrată, pe tipuri de costuri; serii de timp neajustate și ajustate.	Trimestrial	Trimestru calendaristic	- Estimări timpurii: T+45 de zile - Date finale: T+65 de zile	Primul trimestru al anului 2026
		Indicele trimestrial al costului total al forței de muncă Serii de timp neajustate și ajustate.
		Indicele trimestrial al orelor lucrate Serii de timp neajustate și ajustate.
		Costuri anuale ale forței de muncă Nivelurile anuale ale costurilor forței de muncă (ponderi), pe tipuri de costuri.	Anual	An calendaristic	Sfârșitul primului trimestru al anului T+1 + 65 de zile
Cererea de forță de muncă	Locuri de muncă vacante	Posturi vacante Informații privind posturile vacante înregistrate; serii de timp neajustate și ajustate.	Trimestrial	Trimestru calendaristic	- Estimări timpurii: T+45 de zile - Date finale: T+70 de zile	Primul trimestru al anului 2026
		Posturi ocupate Informații privind posturile ocupate înregistrate; serii de timp neajustate și ajustate.