COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 3.5.2023

COM(2023) 237 final

2023/0140(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a Actului privind sprijinirea producției de muniții

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Temeiurile și obiectivele propunerii

Agresiunea militară realizată de Rusia împotriva Ucrainei a marcat revenirea dramatică a conflictului teritorial și a războiului de mare intensitate pe teritoriul european. Forțele armate ale statelor membre ale Uniunii Europene au fost adaptate, în ultimele decenii, pentru a efectua misiuni de expediție, de menținere a păcii și/sau de asigurare a respectării păcii, iar planificarea și achiziționarea publică de sisteme de apărare au fost adaptate în funcție de această realitate operațională.

Capacitatea de producție a Bazei industriale și tehnologice de apărare europeană (EDTIB) a fost, prin urmare, adaptată pentru a răspunde în primul rând nevoilor limitate ale statelor membre, în cea mai mare parte de ordin național, din cauza deceniilor de investiții publice insuficiente.

Într-un astfel de scenariu, întreprinderile din domeniul apărării s-au confruntat adesea cu necesitatea de a reduce ratele de producție pentru a menține liniile de producție pe linia de plutire și pentru a menține personalul calificat, producând în același timp o cantitate limitată de sisteme de apărare pentru clienții naționali.

Revenirea la un scenariu de conflict de mare intensitate inversează contextul pieței descris mai sus. Astfel cum s-a subliniat în Comunicarea comună privind analiza deficitelor de investiții în domeniul apărării și calea de urmat (JOIN/2022/24 final), nivelul insuficient al investițiilor a condus la deficite în Uniune atât în ceea ce privește capabilitățile, cât și industria de profil. În iulie 2022, Comisia a prezentat propunerea de Act privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun (EDIRPA), menit să sprijine colaborarea dintre statele membre în faza de achiziții publice pentru a soluționa deficitele cele mai urgente și mai critice, în special pe cele generate de răspunsul la agresiunea actuală realizată de Rusia, într-un mod colaborativ. EDIRPA va contribui la consolidarea achizițiilor publice în comun în domeniul apărării și, prin finanțarea asociată din partea Uniunii, la consolidarea capabilităților industriale de apărare ale UE și la adaptarea industriei de apărare a Uniunii la schimbările structurale ale pieței care rezultă din creșterea cererii ca urmare a revenirii unui război de mare intensitate.

Deficitele în materie de capabilități sunt diverse, dar, având în vedere situația din Ucraina, există o nevoie urgentă specifică de muniție sol-sol și de muniție de artilerie, precum și de rachete, astfel cum a fost recunoscută de Consiliu, care a convenit, la 20 martie 2023, asupra unei abordări care să urmeze trei direcții. Consiliul a convenit să livreze urgent Ucrainei muniție sol-sol și muniție de artilerie și, la cerere, rachete, și a invitat statele membre să achiziționeze în comun muniție și, la cerere, rachete, pentru a-și reconstitui stocurile, permițând în același timp continuarea sprijinului pentru Ucraina. Întrucât eforturile comune de a permite statelor membre să își reconstituie stocurile reduse și să sprijine Ucraina pot fi eficace numai dacă sectorul responsabil de aprovizionarea UE poate furniza la timp produsele de apărare necesare, Consiliul a însărcinat Comisia să prezinte propuneri concrete pentru a sprijini urgent creșterea accelerată a capacităților de producție ale industriei europene de apărare, pentru a asigura lanțurile de aprovizionare, pentru a facilita proceduri eficiente de achiziții publice, pentru a aborda deficiențele capacităților de producție și pentru a promova investițiile, inclusiv, dacă este cazul, prin mobilizarea bugetului Uniunii.

Grupul operativ pentru achiziții publice comune în domeniul apărării a inițiat cartografierea capacităților de producție ale industriei din UE, inclusiv în domeniul muniției sol-sol și de artilerie, precum și al rachetelor („produse relevante pentru domeniul apărării”). Cu toate acestea, capacitățile de producție ale sectorului industriei de apărare din Uniune au fost adaptate pentru vremuri de pace, în timp ce întreprinderile europene din domeniul apărării se confruntă cu o creștere bruscă a cererii de produse relevante pentru domeniul apărării, ceea ce le impune să producă mai mult și mai rapid. Această discrepanță dintre o nevoie urgentă a forțelor armate și capacitatea de producție existentă limitată are ca rezultat creșterea prețurilor și dificultatea de a deservi clienții și riscă să genereze o problemă de securitate a aprovizionării forțelor armate ale statelor membre și, prin urmare, ar putea afecta securitatea cetățenilor din UE. Această situație nu implică numai contractanții principali, ci și întregul lanț de aprovizionare, care, în cazul produsele relevante pentru domeniul apărării, este foarte dispersat în întreaga Uniune și este alcătuit din mai multe IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie.

În timp ce statele membre au nevoie să asigure comenzi ferme către EDTIB, accelerarea producției industriei de apărare este un proces care necesită timp și eforturi în mai multe domenii (resurse umane, mașini-unelte, gestionarea lanțului de aprovizionare, asigurarea materiilor prime). În timp ce comenzile ferme din partea statelor membre reprezintă o condiție prealabilă pentru orice investiție din partea industriei, Comisia poate interveni prin reducerea riscurilor aferente investițiilor industriale prin intermediul granturilor și al împrumuturilor, permițând o adaptare mai rapidă la schimbările structurale de pe piață în curs de derulare și eliminând impedimentele existente, permițând industriei să producă mai mult și mai rapid de-a lungul lanțului valoric.

Pe lângă consolidarea industrială, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a asigura funcționarea corectă a pieței interne în domeniile produselor relevante pentru domeniul apărării, în conformitate cu dispozițiile articolului 114 din TFUE. Comenzile ferme ale autorităților statelor membre se vor lovi de obstacolul reprezentat de limitările actuale care afectează capacitatea de producție existentă și disponibilitatea materiilor prime și a personalului calificat. Pentru a asigura creșterea volumului și a vitezei de producție, Comisia poate avea nevoie, de comun acord cu statele membre în cauză, să dispună de posibilitatea de a invita entitățile juridice să accepte și să prioritizeze comenzile pentru producția sau furnizarea produselor relevante pentru domeniul apărării. Astfel se va asigura faptul că actualele capacități de producție, în prezent limitate, sunt utilizate pentru atingerea obiectivelor politice stabilite de Consiliu. În același sens, simplificarea reglementărilor va permite derogarea temporară de la regulamentele și directivele existente, cu scopul de a accelera producția. Actul prevede, în particular, o derogare de la Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului 1 , pentru a permite posibilitatea de a deschide accesul la contracte-cadru naționale și altor state membre fără a organiza o nouă procedură de ofertare, având în vedere caracterul extrem de urgent al situației și în cazul în care flexibilitățile oferite de Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului nu sunt suficiente pentru a asigura interesele de securitate ale statelor membre care doresc să se angajeze în achiziții publice în comun. Această derogare trebuie să fie însoțită de posibilitatea ca orice operator economic care îndeplinește cerințele inițiale ale acordurilor-cadru să adere la acordul-cadru. Acordul-cadru trebuie să rămână supus principiilor transparenței și nediscriminării.

În mod similar și pentru a accelera transferurile de muniție și rachete în interiorul UE, trebuie să li se permite să deroge de la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2009/43/CE și să nu facă obiectul unei autorizări prealabile.

Pentru a fi competitivă, inovatoare și rezilientă, precum și pentru a-și putea crește accelerat capacitățile de producție, EDTIB trebuie să aibă acces atât la finanțare publică, cât și la finanțare privată. Confruntându-se cu nevoi financiare importante pentru a crește capacitățile de producție, întreprinderile din domeniul apărării ar putea avea nevoie, pe lângă granturi, de soluții de îndatorare pentru a elimina discrepanțele dintre comenzile ministerelor de apărare și nevoia de flux de lichidități. Cu toate acestea, politicile restrictive de creditare vizând sectorul industriei de apărare îngreunează accesul la finanțare al întreprinderilor din UE care activează în domeniul apărării.

Întreprinderile din lanțul valoric al produselor relevante pentru domeniul apărării trebuie să aibă acces la finanțare prin îndatorare pentru a accelera investițiile necesare în scopul creșterii capacităților de producție. Instrumentul va viza facilitarea accesului la finanțare pentru întreprinderile din Uniune care activează în domeniul munițiilor și al rachetelor. Regulamentul ar trebui să asigure în special faptul că acestor entități juridice li se acordă aceleași condiții ca și altor entități juridice, asumându-și orice costuri suplimentare care apar în mod specific pentru apărare. Actul prevede măsuri de facilitare a accesului la finanțare, atât printr-o acțiune eligibilă specifică, cât și în cadrul unui instrument, „Fondul de accelerare a producției”, propunând soluții, pentru a amplifica, a reduce riscurile și a accelera investițiile necesare pentru creșterea capacităților de producție. Fondul de accelerare a producției se pune în aplicare prin gestiune directă sau indirectă în conformitate cu Regulamentul financiar. Comisia va analiza posibilitatea de a institui un instrument mixt, inclusiv în cadrul Fondului InvestEU înființat prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului, în strânsă cooperare cu partenerii ei de implementare. Cererile administrative legate de planificarea, construirea și exploatarea instalațiilor de producție, de transferul de factori de producție în interiorul UE, precum și de calificarea și certificarea produselor finite ar trebui, în plus, să fie tratate în cel mai rapid mod posibil din punct de vedere juridic.

•Coerența cu dispozițiile deja existente în domeniul de politică vizat

La 20 martie 2023, Consiliul Uniunii Europene a convenit asupra unei abordări pe trei direcții pentru „a accelera livrarea și achizițiile comune având ca obiectiv un milion de cartușe de muniție de artilerie pentru Ucraina, în cadrul unui efort comun pe durata următoarelor 12 luni”. În plus, el a invitat „statele membre să achiziționeze în comun pentru Ucraina muniție de 155 mm și, dacă se solicită, rachete, în cel mai rapid mod posibil până la 30 septembrie 2023, de la industria europeană de apărare (și Norvegia), în limitele parametrilor definiți în contextul unui proiect AEA existent sau prin proiecte complementare de achiziții comune conduse de un stat membru”. În final, Consiliul a invitat Comisia „să prezinte propuneri concrete pentru a sprijini urgent creșterea [accelerată a] capacităților de producție ale industriei europene de apărare, pentru a asigura lanțurile de aprovizionare, pentru a facilita proceduri de achiziții eficiente și pentru a promova investițiile, inclusiv, după caz, mobilizând bugetul Uniunii”.

Totodată, Consiliul a declarat că „vor fi organizate reuniuni periodice la nivelul directorilor naționali pentru armament cu Grupul operativ pentru achiziții publice comune în domeniul apărării (Comisia, SEAE, AEA), pentru a evalua nevoile și capabilitățile industriale, precum și pentru a asigura coordonarea strânsă necesară, în special în ceea ce privește furnizarea de stocuri, reorganizarea priorităților pentru comenzile existente și diferitele proiecte de achiziții comune, cu scopul de a asigura o punere în aplicare adecvată a diferitelor direcții”.

La 23 martie 2023, Consiliul European a reafirmat că „Uniunea Europeană se poziționează ferm și pe deplin alături de Ucraina și va continua să furnizeze un important sprijin politic, economic, militar, financiar și umanitar Ucrainei și poporului ucrainean atât timp cât va fi nevoie”. Consiliul European și-a exprimat satisfacția cu privire la „acordul la care s-a ajuns în cadrul Consiliului de a livra urgent Ucrainei muniție sol-sol și muniție de artilerie și, dacă se solicită, rachete, inclusiv prin achiziții publice comune și prin mobilizarea unei finanțări adecvate efectuate, între altele, prin intermediul Instrumentului european pentru pace, urmărind scopul de a furniza un milion de muniții de artilerie în următoarele 12 luni”.

Actul privind sprijinirea producției de muniții va fi, în plus, complementar propunerii de Act privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun (EDIRPA) și va deschide calea pentru viitorul Program european de investiții în domeniul apărării (EDIP).

EDIRPA stimulează cooperarea în faza de achiziții publice, aducând beneficii statelor membre care achiziționează în comun cele mai urgente și critice elemente de apărare, oferind, prin urmare, o vizibilitate sporită producătorilor din domeniul apărării pentru a-i ajuta să se adapteze la schimbările structurale. Actuala criză de aprovizionare în domeniul munițiilor necesită acțiuni suplimentare care să vizeze sectorul aprovizionării cu produse relevante pentru domeniul apărării. Prin urmare, Actul privind sprijinirea producției de muniții va însoți, va stimula, va accelera și va simplifica creșterea accelerată necesară a producției de produse relevante pentru domeniul apărării.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Instrumentul va completa inițiativele de colaborare existente ale UE în domeniul apărării. Va genera sinergii cu punerea în aplicare a Busolei strategice pentru securitate și apărare și cu alte programe ale UE, cum ar fi Fondul european de apărare. În plus, instrumentul va fi pus în aplicare în deplină concordanță cu planul UE de dezvoltare a capabilităților (PDC) care identifică prioritățile în materie de capabilități în domeniul apărării la nivelul UE, precum și cu Procesul anual coordonat al UE de revizuire privind apărarea (CARD), care, printre altele, identifică noi oportunități de cooperare în domeniul apărării. În acest context, trebuie să se țină seama și de activitățile relevante desfășurate de Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), precum și de alți parteneri, în cazul în care ele servesc intereselor de securitate și apărare ale Uniunii și nu exclud niciun stat membru de la participare.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

Prezentul regulament vizează consolidarea capacității de reacție și a capacității EDTIB de a asigura disponibilitatea și furnizarea în timp util în Uniune a produselor relevante pentru domeniul apărării. În acest scop, regulamentul stabilește un cadru pentru punerea în aplicare a unei serii de măsuri specifice și țintite pentru a accelera adaptarea industriei la schimbările structurale. Acest cadru se bazează pe 2 piloni, fiecare corespunzând unuia dintre temeiurile juridice ale prezentului regulament.

·Primul pilon este alcătuit din măsuri de sprijinire a consolidării industriale de-a lungul lanțurilor de aprovizionare legate de producția în UE de produse relevante pentru domeniul apărării și se bazează pe articolul 173 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea UE (TFUE).

Industria de apărare a Uniunii implicată în producția de produse relevante pentru domeniul apărării se confruntă în prezent cu o creștere bruscă a cererii și trebuie să se adapteze urgent la această nouă situație a pieței. Sprijinul financiar acordat de UE în cadrul acestui pilon va viza consolidarea competitivității și a rezilienței Bazei industriale și tehnologice de apărare europene (EDTIB) în domeniul produselor relevante pentru domeniul apărării, pentru a permite adaptarea sa urgentă la schimbările structurale, în conformitate cu articolul 173 alineatul (1) prima liniuță din TFUE. Prin urmare, acest pilon sprijină industria UE să își sporească volumul de producție, să își reducă timpul până la livrare și să abordeze potențialele impedimente și/sau potențialii factori care ar putea întârzia sau obstrucționa furnizarea și producția de produse relevante pentru domeniul apărării.

·În conformitate cu articolul 173 alineatul (3) din TFUE, acest pilon exclude orice armonizare a actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statelor membre. Al doilea pilon este alcătuit din măsuri de armonizare pentru identificarea, cartografierea și monitorizarea continuă a disponibilității produselor relevante pentru domeniul apărării, a componentelor acestora și a factorilor de producție aferenți, precum și din măsuri de stabilire a cerințelor pentru a asigura disponibilitatea în timp util și de durată a produselor relevante pentru domeniul apărării în Uniune și se bazează pe articolul 114 din TFUE.

Asigurarea securității teritoriului Uniunii constituie un obiectiv suprem de politică publică, iar această securitate depinde și de dispunerea, în cantități suficiente, de bunuri și servicii din domeniul apărării. Contextul geopolitic actual duce la o creștere semnificativă a cererii în Uniune de produse relevante pentru domeniul apărării. Această situație afectează funcționarea pieței interne pentru aceste produse și pentru componentele lor și amenință securitatea aprovizionării cu ele. Statele membre au luat măsuri sau sunt pe cale de a lua măsuri pentru a-și conserva propriile stocuri de astfel de produse și de componente ale acestora, din considerente care țin de apărarea națională. Cu toate acestea, legislațiile naționale divergente, în particular în ceea ce privește certificarea produselor din domeniul apărării, transferul în interiorul UE al produselor și al componentelor conexe, precum și punerea în aplicare divergentă a dreptului Uniunii s-au dovedit a deveni impedimente pentru lanțurile europene de aprovizionare cu produse relevante pentru domeniul apărării și obstacole în calea interoperabilității. Prin urmare, este necesar să se adopte o legislație de armonizare la nivelul Uniunii, întemeiată pe articolul 114 din TFUE, pentru a asigura funcționarea pieței interne, prin evitarea deficitelor în Uniune de produse relevante pentru domeniul apărării. Aceste măsuri ar trebui să constea în identificarea „produselor din domeniul apărării care sunt într-o situație critică din perspectiva aprovizionării”, în cartografierea capacităților industriale conexe, în instituirea comenzilor prioritare, în accelerarea procedurilor de acordare a autorizațiilor sau în facilitarea procedurilor de achiziții publice. Combinarea acestor măsuri ar trebui să aibă drept rezultat generarea unei oferte sporite de produse relevante pentru domeniul apărării și de componente ale acestora, în toate statele membre, care sunt necesare pentru funcționarea pieței interne, și ar trebui, în plus, să fie convergentă pentru a asigura disponibilitatea produselor relevante pentru domeniul apărării în Uniune și aprovizionarea în timp util cu acestea.

Alte articole din TFUE sau fiecare articol prin el însuși nu pot justifica ambele obiective menționate mai sus. Elementele propuse sunt prevăzute într-un singur act, întrucât toate măsurile constituie o abordare coerentă menită să vizeze, în diferite moduri, necesitatea consolidării ecosistemului de apărare din Uniune.

•Subsidiaritate (în cazul competențelor neexclusive)

Generarea unui răspuns cuprinzător la creșterea bruscă a cererii de produse relevante pentru domeniul apărării necesită o acțiune rapidă și coordonată la nivel european, întrucât niciun stat membru nu este capabil să realizeze de unul singur acest deziderat. Statele membre, acționând în mod individual, nu pot aborda în mod eficace riscul unor perturbări semnificative ale aprovizionării cu astfel de produse din domeniul apărării, care sunt generate de un decalaj între oferta și cererea de pe piața internă. Abordările necoordonate ar risca să agraveze efectul crizei de aprovizionare prin încurajarea creșterii în spirală a prețurilor și a efectelor de excludere pentru aceste produse din domeniul apărării. În plus, având în vedere capacitățile existente de producție în Uniune a produselor relevante pentru domeniul apărării, consecințele deficitelor de aprovizionare din Uniune sunt atât de profunde încât intervenția la nivelul Uniunii este cea mai în măsură să abordeze astfel de probleme.

Prin urmare, domeniile pe care le vizează prezenta propunere prin intermediul celor 2 piloni necesită o acțiune la nivelul Uniunii.

·În ceea ce privește primul pilon, măsurile propuse vizează accelerarea investițiilor în capacitățile de producție în Uniune a produselor relevante pentru domeniul apărării, încurajând în același timp reziliența EDTIB prin parteneriate industriale transfrontaliere și colaborarea întreprinderilor relevante în cadrul unui efort comun al industriei, pentru a evita agravarea fragmentării lanțurilor de aprovizionare. Sprijinul și stimulentele de ordin financiar pot fi concepute și puse în aplicare în mod adecvat la nivelul Uniunii numai ținând cont de necesitatea de a adapta EDTIB la schimbările structurale. Este important să se evidențieze faptul că producătorii de produse relevante pentru domeniul apărării sunt foarte dispersați în întreaga Uniune și sunt reprezentați de câteva IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie.

·În ceea ce privește al doilea pilon, măsurile prevăzute în cadrul acestuia vor servi piața internă, vor consolida reziliența EDTIB și vor garanta securitatea aprovizionării. Măsurile care vizează identificarea, cartografierea și monitorizarea continuă a disponibilității în Uniune a produselor relevante pentru domeniul apărării, a componentelor acestora și a factorilor de producție aferenți vor asigura colectarea la nivelul Uniunii a informațiilor necesare și vor permite Comisiei și statelor membre să anticipeze deficitele care afectează securitatea aprovizionării cu astfel de produse din domeniul apărării. Măsurile menite să stabilească cerințe care să asigure disponibilitatea în timp util și de durată a produselor relevante pentru domeniul apărării vor permite statelor membre și Comisiei să abordeze deficitele și impedimentele din lanțurile de aprovizionare într-un mod mai eficace decât în situația în care s-ar recurge la un mozaic de măsuri naționale.

•Proporționalitate

Având în vedere situația geopolitică fără precedent și amenințarea semnificativă la adresa securității Uniunii, există o nevoie clară de acțiune coordonată la nivelul UE. Abordarea propusă este proporțională cu amploarea și gravitatea problemelor care au fost identificate, și anume, necesitatea de a asigura livrarea la timp a unora dintre produsele din domeniul apărării de care statele membre au nevoie urgent. Măsurile prevăzute în propunere nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor lor, sunt proporționale cu obiectivele respective și respectă limitele unei posibile intervenții a Uniunii în temeiul tratatelor. Ele vor trebui puse în aplicare în conformitate cu principiul proporționalității, inclusiv în contextul restrângerii drepturilor fundamentale în conformitate cu articolul 52 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale.

•Alegerea instrumentului

Comisia propune recurgerea la un Regulament al Parlamentului European și al Consiliului. Acesta este cel mai adecvat instrument juridic, întrucât numai un regulament, ale cărui dispoziții legislative sunt direct aplicabile, poate asigura gradul necesar de uniformitate pentru înființarea și funcționarea unui instrument al Uniunii care să vizeze promovarea consolidării unui sector industrial în întreaga Europă și asigurarea securității aprovizionării cu produse specifice. Un regulament direct aplicabil permite, în plus, să se asigure faptul că măsurile propuse pot fi puse în aplicare în scurt timp pentru a răspunde nevoilor prezentate în propunere.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX-POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

Nu există nicio legislație anterioară care să reglementeze sau să se refere la această acțiune specifică. Până în prezent, nu au existat alte inițiative legislative ale Uniunii în domeniul apărării menite să sprijine creșterea accelerată a capacităților de producție, să reducă timpul până la livrare și să abordeze deficitele de aprovizionare. Prin urmare, nu există nicio evaluare ex-post sau o verificare a adecvării legislației existente care să fi avut loc pentru o astfel de inițiativă legislativă.

•Consultările cu părțile interesate

Având în vedere caracterul sensibil din punct de vedere politic al prezentei propuneri și nevoia urgentă de a o pregăti astfel încât să poată fi adoptată la timp de către colegiuitori, nu s-a putut efectua o consultare a părților interesate.

•Evaluarea impactului

Având în vedere necesitatea urgentă de a crește capacitățile de producție a produselor relevante pentru domeniul apărării și de a asigura securitatea aprovizionării cu acestea, prezenta propunere nu este însoțită de o evaluare oficială a impactului. Un astfel de document nu ar fi putut fi livrat în intervalul de timp disponibil înainte de adoptarea propunerii. Propunerea se bazează pe lecțiile învățate din Comunicarea comună privind analiza deficitelor de investiții în domeniul apărării și calea de urmat din 18 mai 2022 și pe activitatea desfășurată în cadrul Grupului operativ pentru achiziții publice comune în domeniul apărării, instituit imediat după publicarea comunicării comune menționate mai sus. Comisia prezintă prezenta propunere de regulament fără a include o evaluare a impactului pentru a permite punerea sa rapidă în aplicare până cel târziu la 26 aprilie 2023. Propunerea este limitată în timp și conține o dispoziție prin care se solicită Comisiei să elaboreze un raport privind punerea în aplicare a prezentului regulament.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Se estimează că instrumentul nu va genera o creștere a sarcinilor administrative.

•Drepturile fundamentale

Asigurarea securității cetățenilor UE este un obiectiv de interes general care poate contribui la protejarea drepturilor lor fundamentale la viață, în conformitate cu articolul 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („Carta”) și la libertate și securitate, în conformitate cu articolul 6 din Cartă.

Pe de altă parte, articolul 16 din Cartă prevede libertatea de a desfășura o activitate comercială, iar articolul 17 din Cartă prevede dreptul de proprietate.

Unele măsuri din cadrul pilonului 2 sunt necesare pentru a aborda perturbările grave ale aprovizionării în Uniune cu produse relevante pentru domeniul apărării și pot limita temporar libertatea de a desfășura o activitate comercială și libertatea contractuală, protejate de articolul 16, precum și dreptul de proprietate, protejat de articolul 17 din Cartă. În conformitate cu articolul 52 alineatul (1) din Cartă, orice limitare a drepturilor respective prin prezenta propunere va fi prevăzută de lege, va respecta esența acestor drepturi și libertăți, va viza în mod autentic obiectivul de interes public de asigurare a securității și va respecta principiul proporționalității.

Obligația de a divulga Comisiei informații specifice, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții, respectă esența libertății de a desfășura o activitate comercială și nu o va afecta în mod disproporționat (articolul 16 din Cartă). Orice cerere de informații servește obiectivului de interes general al Uniunii de a permite identificarea potențialelor măsuri de atenuare a deficitelor care afectează produsele relevante pentru domeniul apărării și care sunt esențiale pentru a asigura securitatea Uniunii și a statelor sale membre. Aceste solicitări de informații sunt adecvate și eficace pentru atingerea obiectivului, informațiile fiind necesare pentru evaluarea crizei în cauză. În principiu, Comisia solicită informațiile dorite doar organizațiilor reprezentative și poate adresa, în plus, solicitări unor întreprinderi individuale numai dacă este necesar. Întrucât informațiile privind situația aprovizionării nu sunt disponibile în alt mod, nu există nicio altă măsură la fel de eficace pentru a obține informațiile de care au nevoie factorii de decizie europeni ca să ia măsuri de atenuare a crizei în cauză. Având în vedere consecințele geopolitice și în domeniul securității ale deficitelor de aprovizionare cu produse relevante pentru domeniul apărării și importanța respectivă a măsurilor de atenuare, solicitările de informații sunt proporționale cu obiectivul urmărit. În plus, limitarea libertății de a desfășura o activitate comercială și a dreptului de proprietate sunt compensate prin garanții adecvate. Orice cerere de informații poate fi lansată numai pentru produsele necesare la fabricarea produselor relevante pentru domeniul apărării și identificate în mod specific, de către Comisie și prin intermediul unui act de punere în aplicare, ca fiind afectate de o criză de aprovizionare.

Obligația de a accepta comenzile prioritare și de a le acorda prioritate respectă esența libertății de a desfășura o activitate comercială și a libertății contractuale (articolul 16 din Cartă), precum și a dreptului de proprietate (articolul 17 din Cartă) și nu le afectează în mod disproporționat. Această obligație servește obiectivului de interes general al Uniunii de a asigura securitatea, prin abordarea perturbărilor în aprovizionarea cu produse relevante pentru domeniul apărării. Obligația este adecvată și eficace pentru atingerea acestui obiectiv prin asigurarea faptului că resursele disponibile sunt utilizate în mod preferențial la fabricarea produselor relevante pentru domeniul apărării. Nu există nicio altă măsură la fel de eficace. În ceea ce privește produsele identificate ca fiind afectate de o criză de aprovizionare care amenință obiectivele de interes general și drepturile fundamentale menționate mai sus, este proporțional să se oblige întreprinderile contractate în contextul unei achiziții publice comune a statelor membre sau întreprinderile care sunt implicate în lanțul de aprovizionare al acestora din urmă să accepte și să acorde prioritate anumitor comenzi. Garanții adecvate asigură faptul că orice impact negativ al obligației de prioritizare asupra libertății de a desfășura o activitate comercială, a libertății contractuale și a dreptului de proprietate nu constituie o încălcare a acestor drepturi. Orice obligație de a acorda prioritate anumitor comenzi poate fi lansată numai pentru produsele identificate de Comisie printr-un act de punere în aplicare ca fiind afectate de o criză de aprovizionare. Întreprinderea în cauză poate solicita Comisiei revizuirea comenzii prioritare dacă nu este în măsură să onoreze comanda sau dacă onorarea comenzii ar constitui o sarcină economică disproporționată și ar genera dificultăți deosebite. În plus, entitatea supusă obligației este exonerată de orice răspundere pentru daunele cauzate de încălcarea obligațiilor contractuale care rezultă din respectarea obligației. În cele din urmă, prezentul regulament va fi aplicabil numai într-o perioadă limitată de timp care este necesară restabilirii funcționării pieței interne și adaptării industriei la schimbările structurale.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a regulamentului în perioada cuprinsă între intrarea sa în vigoare și 30 iunie 2025 are valoarea de 500 milioane EUR în prețuri curente.

Impactul asupra perioadei cadrului financiar multianual în ceea ce privește bugetul și resursele umane necesare este detaliat în fișa financiară legislativă anexată la propunere și va fi asigurat din resursele disponibile în cadrul financiar multianual pentru perioada 2021 – 2027.

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și modalități de monitorizare, evaluare și raportare

Comisia ar trebui să elaboreze un raport de evaluare a instrumentului, pe care să îl transmită Parlamentului European și Consiliului până la 30.6.2024. Respectivul raport va evalua în special progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor stabilite în propunere. În plus, ținând seama de raportul de evaluare, Comisia poate transmite propuneri vizând orice modificări ale prezentului regulament care sunt considerate adecvate, în special pentru a aborda în continuare orice riscuri persistente legate de aprovizionarea cu produse relevante pentru domeniul apărării.

2023/0140 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a Actului privind sprijinirea producției de muniții

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în particular articolele 114 și 173 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 2 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Războiul de agresiune realizat de Rusia împotriva Ucrainei a pus la încercare industria europeană de apărare și piața europeană a echipamentelor aferente și a scos la iveală o serie de deficiențe. Acestea subminează capacitatea ei de a satisface în mod sigur și în timp util nevoile urgente ale statelor membre în materie de produse și sisteme destinate domeniului apărării, cum ar fi munițiile și rachetele, având în vedere rata mare de consum a acestor produse sau sisteme în timpul unui conflict de intensitate mare.

(2)Începând cu 24 februarie 2022, Uniunea și statele sale membre și-au intensificat în mod continuu eforturile pentru a contribui la satisfacerea nevoilor urgente în materie de apărare ale Ucrainei. În plus, în acest context, confruntându-se cu creșterea instabilității, a concurenței strategice și a amenințărilor la adresa securității, șefii de stat sau de guvern din Uniune, reuniți la Versailles la 11 martie 2022, au decis să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria securitate a Uniunii și să ia noi măsuri decisive în direcția consolidării suveranității europene. Ei s-au angajat să „consolideze capabilitățile europene de apărare”, să crească cheltuielile de apărare, să intensifice cooperarea prin proiecte comune și achiziții publice în comun de capabilități de apărare, să remedieze deficiențele, să stimuleze inovarea și să consolideze și să dezvolte industria de apărare a UE. La 21 martie 2022, „O Busolă strategică pentru consolidarea securității și apărării UE în următorul deceniu” a fost aprobată de Consiliu, și girată ulterior de Consiliul European, la 24 martie 2022. Busola strategică subliniază necesitatea de a crește cheltuielile pentru apărare și de a investi mai mult în capabilități, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național.

(3)La 18 mai 2022, Comisia și Înaltul Reprezentant au prezentat o comunicare comună intitulată „Analiza deficitelor de investiții în domeniul apărării și calea de urmat”, subliniind existența, în Uniune, a unor deficite în domeniul apărării de ordin financiar, industrial și în materie de capabilități. În iulie 2022, Comisia a prezentat Actul privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun (EDIRPA), menit să sprijine colaborarea dintre statele membre în faza de achiziții publice pentru a soluționa deficitele cele mai urgente și mai critice, în special pe cele generate de răspunsul la agresiunea actuală realizată de Rusia, într-un mod colaborativ. EDIRPA va contribui la consolidarea achizițiilor publice în comun în domeniul apărării și, prin finanțarea asociată din partea Uniunii, la consolidarea capacităților industriale de apărare ale Uniunii și la adaptarea industriei de apărare a Uniunii la schimbările structurale ale pieței care rezultă din creșterea cererii ca urmare a revenirii unor noi provocări, cum ar fi revenirea unui conflict de mare intensitate.

(4)Având în vedere situația din Ucraina și nevoile sale urgente în materie de apărare, în particular în ceea ce privește muniția, Consiliul din 20 martie 2023 a convenit asupra unei abordări pe trei direcții, care vizează furnizarea unui milion de proiectile de artilerie pentru Ucraina în cadrul unui efort comun în următoarele douăsprezece luni. El a convenit să livreze urgent Ucrainei muniție sol-sol și muniție de artilerie și, la cerere, rachete, din stocurile existente sau în urma reordonării priorităților comenzilor existente. În plus, Consiliul a invitat statele membre să achiziționeze în comun muniție și, la cerere, rachete, de la industria europeană de apărare (și Norvegia) în contextul unui proiect existent al Agenției Europene de Apărare (AEA) sau prin intermediul unor proiecte complementare de achiziții gestionat de statele membre, pentru a-și reconstitui stocurile, permițând în același timp continuarea sprijinului acordat Ucrainei. Pentru a sprijini aceste eforturi, Consiliul a convenit să mobilizeze o finanțare adecvată, inclusiv prin intermediul Instrumentului european pentru pace (IEP). Consiliul a însărcinat în plus Comisia să prezinte propuneri concrete pentru a sprijini urgent creșterea accelerată capacităților de producție ale industriei europene de apărare, pentru a asigura lanțurile de aprovizionare, a facilita proceduri eficiente de achiziții publice, a remedia deficiențele capacităților de producție și a promova investițiile, inclusiv, dacă este cazul, prin mobilizarea bugetului Uniunii. Această din urmă abordare este esențială pentru a se asigura că nevoile de securitate ale Uniunii sunt satisfăcute în mod adecvat în orice moment, iar industria de apărare și piața internă a Uniunii sunt la înălțimea schimbărilor actuale. Cele trei direcții interconectate trebuie implementate în paralel și în mod coordonat. În plus, vor fi organizate reuniuni periodice la nivel de directori naționali pentru armament cu Grupul operativ pentru achiziții publice comune în domeniul apărării (Comisia, SEAE, AEA) pentru a evalua nevoile și capabilitățile industriale, precum și pentru a asigura coordonarea strânsă necesară, cu scopul de a asigura o punere în aplicare adecvată a celor trei direcții.

(5)La 13 aprilie 2023, Consiliul a adoptat o măsură de asistență în cadrul IEP în valoare de 1 miliard EUR pentru a sprijini forțele armate ucrainene, permițând rambursarea statelor membre pentru muniția sol-sol și de artilerie și, posibil, rachetele, donate Ucrainei din stocurile existente sau în urma reordonării priorităților ordinelor existente în perioada 9 februarie – 31 mai 2023. În ceea ce privește achizițiile publice în comun, până în prezent 24 state membre plus Norvegia au semnat Acordul de proiect al AEA pentru achiziționarea în comun de muniție.

(6)Eforturile comune menite să abiliteze statele membre să își reconstituie stocurile reduse și să sprijine Ucraina pot fi eficace numai dacă sectorul responsabil de aprovizionarea Uniunii poate furniza la timp produsele necesare pentru domeniul apărării. Cu toate acestea, având în vedere scăderea rapidă a stocurilor, producția europeană situată aproape de capacitatea maximă în urma comenzilor statelor membre sau ale țărilor terțe și prețurile care cresc abrupt, sunt necesare măsuri suplimentare de politică industrială a Uniunii pentru a asigura o creștere accelerată a capabilităților de producție.

(7)Astfel cum s-a evidențiat în activitatea Grupului operativ pentru achiziții publice comune în domeniul apărării (Comisia, SEAE, AEA) vizând coordonarea nevoilor pe termen foarte scurt în materie de achiziții publice în domeniul apărării și angajarea statelor membre și a producătorilor din Uniune din domeniul apărării de a sprijini achizițiile publice comune în vederea reconstituirii stocurilor, în special având în vedere sprijinul acordat Ucrainei, industria din Uniune dispune de capacități de producție în domeniul muniției sol-sol și de artilerie, precum și al rachetelor. Cu toate acestea, capacitățile de producție din sectorul industriei de apărare a Uniunii au fost adaptate pentru vremuri diferite de cele actuale, marcate de provocările cu care se confruntă Uniunea. Fluxurile de aprovizionare au fost adaptate la o cerere mai modestă, ceea ce a dus la un nivel minim al stocurilor și la diversificarea surselor de aprovizionare prin recurgerea la furnizori de la nivel mondial pentru a reduce costurile, expunând sectorul apărării din Uniune unor dependențe. În consecință, în acest context, capacitatea de producție actuală și lanțurile valorice și de aprovizionare existente nu permit o livrare sigură și în timp util a produselor destinate domeniului apărării pentru a răspunde nevoilor statelor membre în ceea ce privește cerințele lor de securitate și pentru a susține în continuare nevoile Ucrainei, generând tensiuni pe piața munițiilor sol-sol și a celor de artilerie, precum și a rachetelor, inclusiv un risc de efect de excludere. Prin urmare, este necesară o intervenție suplimentară la nivelul Uniunii.

(8)În conformitate cu articolul 173 alineatul (3) din TFUE, politica industrială a Uniunii urmărește obiectivul de a accelera adaptarea industriei la schimbările structurale. Prin urmare, rezultă că este adecvat să se sprijine industria din Uniune să își sporească volumul de producție, să își reducă timpul până la livrare și să abordeze potențialele impedimente și/sau factorii care ar putea întârzia sau împiedica furnizarea și producția de muniții sol-sol și de artilerie, precum și de rachete, care sunt considerate produse de apărare relevante în sensul prezentului regulament.

(9)Este necesar ca măsurile luate la nivelul Uniunii să vizeze consolidarea competitivității și a rezilienței Bazei industriale și tehnologice de apărare europene (EDTIB) în domeniul munițiilor și al rachetelor, pentru a permite adaptarea sa urgentă la schimbările structurale.

(10)În acest scop, este necesar să se instituie un instrument de sprijinire financiară a consolidării industriei de-a lungul lanțurilor de aprovizionare și valorice legate de producția în Uniune a acestor produse relevante pentru domeniul apărării (denumit în continuare „Instrumentul”).

(11)Instrumentul va fi coerent cu inițiativele de colaborare existente ale UE în domeniul apărării, cum ar fi Fondul european de apărare, propunerea de Act privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun, precum și cu IEP, și generează sinergii cu alte programe ale Uniunii. Instrumentul este pe deplin în concordanță cu obiectivele ambițioase ale Busolei strategice.

(12)Este necesar ca Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului să se aplice prezentului instrument, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

(13)În conformitate cu articolul 193 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, un grant se poate acorda pentru o acțiune deja începută cu condiția ca solicitantul să poată demonstra necesitatea demarării acțiunii înainte de semnarea acordului de grant. Cu toate acestea, este necesar ca o contribuție financiară să nu vizeze o perioadă anterioară datei de transmitere a cererii de grant, cu excepția cazurilor excepționale, justificate în mod corespunzător. Pentru a răspunde solicitării Consiliului din 20 martie 2023 de a accelera furnizarea de produse relevante pentru domeniul apărării, este necesar să fie posibil să se prevadă în decizia de finanțare posibilitatea unor contribuții financiare pentru acțiuni care vizează o perioadă care începe de la această dată.

(14)Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru Instrument, care urmează să constituie valoarea principală de referință, în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii 3 („Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020”), pentru Parlamentul European și pentru Consiliu, în cursul procedurii bugetare anuale.

(15)Statele membre pot solicita transferuri către Instrument ale resurselor care le-au fost alocate în cadrul gestiunii partajate, sub rezerva condițiilor prevăzute în dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului. Aceste transferuri ar putea fi necesare în particular în cazul în care producția de produse relevante pentru domeniul apărării se confruntă cu disfuncționalități specifice ale pieței sau cu situații de investiții sub nivelul optim pe teritoriile statelor membre, în special în zonele vulnerabile și îndepărtate, iar resursele respective contribuie la realizarea obiectivelor programului din care sunt transferate. Posibilitățile prevăzute la articolul 73 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/1060 pot fi aplicate cu condiția ca proiectul să respecte normele prevăzute în regulamentul respectiv și domeniul de aplicare al FEDR și al FSE+, astfel cum se prevede în reglementările specifice fiecărui fond. Este necesar ca, în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) 2021/1060, Comisia să evalueze programele naționale modificate transmise de statul membru în cauză și să formuleze observații în termen de două luni. Având în vedere caracterul urgent al situației, Comisia trebuie să depună eforturi pentru a încheia evaluarea programelor naționale modificate fără întârzieri nejustificate.

(16)Este necesar ca în situația în care statele membre propun planuri de redresare și reziliență modificate sau noi, în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului 4 , ele să poată propune măsuri care să contribuie inclusiv la realizarea obiectivelor acestui instrument. În acest scop, este necesar ca statele membre să ia în considerare măsurile legate de propunerile transmise în urma unei cereri de propuneri în cadrul Instrumentului, cărora li s-a acordat o marcă de excelență în conformitate cu Instrumentul.

(17)În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 5 și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 6 , (Euratom, CE) nr. 2185/96 7 și (UE) 2017/1939 8 ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudelor, la recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, dacă este cazul, la impunerea de sancțiuni administrative. În particular, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului 9 . În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO, și să asigure faptul că orice terț implicat în execuția fondurilor primite din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.

(18)Membrii Asociației Europene a Liberului Schimb care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE) pot participa la acest Instrument în calitate de țări asociate în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European, care prevede punerea în aplicare a participării lor la programele Uniunii pe baza unei decizii adoptate în temeiul acordului respectiv. Este necesar ca prezentul regulament să cuprindă o dispoziție specifică prin care să se solicite țărilor terțe respective să acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite responsabil, OLAF și Curtea de Conturi, să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin.

(19)Având în vedere specificitățile industriei de apărare, în cazul căreia cererea este generată aproape exclusiv de statele membre și de țările asociate, care controlează și toate achizițiile de produse și tehnologii din domeniul apărării, inclusiv exporturile, modul de funcționare a sectorului industriei apărării nu urmează normele convenționale și modelele de afaceri care reglementează piețele mai tradiționale. Prin urmare, industria nu se angajează în investiții industriale substanțiale autofinanțate, ci doar ca urmare a unor comenzi ferme. În timp ce comenzile ferme din partea statelor membre reprezintă o condiție prealabilă pentru orice investiție, Comisia poate interveni prin reducerea riscurilor aferente investițiilor industriale prin intermediul granturilor și al împrumuturilor, permițând o adaptare mai rapidă la schimbările structurale de pe piață în curs de derulare. În contextul de urgență actual, este necesar ca sprijinul din partea Uniunii să acopere până la 60 % din costurile directe eligibile, pentru a permite beneficiarilor să pună în aplicare acțiunile cât mai curând posibil, să își reducă riscurile investițiilor și, prin urmare, să accelereze disponibilitatea produselor relevante pentru domeniul apărării.

(20)Părțile interesate din sectorul industriei apărării se confruntă cu costuri specifice indirecte, de exemplu în ceea ce privește securitatea. Prin urmare, este adecvat să se permită o rată forfetară de 7 % din totalul costurilor eligibile directe ale acțiunii.

(21)Este necesar ca Instrumentul să ofere sprijin financiar, prin mijloacele definite în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, acțiunilor care contribuie la disponibilitatea și furnizarea în timp util a produselor relevante pentru domeniul apărării, cum ar fi activitățile de coordonare și interrelaționare în cadrul industriei de profil, accesul la finanțare pentru întreprinderile implicate în fabricarea de produse relevante pentru domeniul apărării, rezervarea capacităților, procesul industrial de recondiționare a produselor expirate, extinderea, optimizarea, modernizarea, ameliorarea sau reorientarea capacităților de producție existente sau crearea de noi capacități de producție în acest domeniu, precum și formarea personalului.

(22)Întrucât Instrumentul urmărește să sporească competitivitatea și eficiența industriei de apărare din Uniune, numai entitățile juridice, publice sau private, care sunt stabilite și își au structurile de conducere executivă în Uniune sau în țările asociate sunt eligibile pentru sprijin.

(23)Este necesar ca entitățile juridice stabilite în Uniune sau într-o țară asociată care sunt controlate de o țară terță neasociată sau de o entitate dintr-o țară terță neasociată să fie eligibile pentru a fi beneficiari numai dacă sunt îndeplinite condiții stricte referitoare la interesele de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre, astfel cum sunt stabilite în cadrul Politicii externe și de securitate comune, în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), inclusiv în ceea ce privește consolidarea EDTIB. Este necesar ca participarea unor astfel de entități să nu contravină obiectivelor instrumentului. În acest context, este necesar ca deținerea controlului să fie interpretată ca fiind capacitatea de a exercita o influență decisivă asupra unei entități juridice în mod direct sau indirect, prin intermediul uneia sau al mai multor entități juridice intermediare. Este necesar ca solicitanții să furnizeze toate informațiile relevante privind infrastructura, instalațiile, activele și resursele care urmează să fie folosite în cadrul acțiunii. Este necesar ca și îngrijorările statelor membre cu privire la securitatea aprovizionării să fie luate în considerare în acest sens. Având în vedere caracterul urgent al situației generate de actuala criză de aprovizionare cu muniții, este necesar ca Instrumentul să țină seama de lanțurile de aprovizionare existente.

(24)Este necesar ca infrastructura, instalațiile, activele și resursele beneficiarilor implicați într-o acțiune sprijinită de Instrument să fie situate pe teritoriul unui stat membru sau al unei țări asociate pe întreaga durată a acțiunii, iar beneficiarii implicați într-o acțiune să își aibă structurile de conducere executivă în Uniune sau într-o țară asociată. În consecință, este necesar ca o entitate juridică care este stabilită într-o țară terță neasociată sau o entitate juridică care este stabilită în Uniune sau într-o țară asociată, dar care își are structurile de conducere executivă într-o țară terță neasociată, să nu fie eligibilă ca beneficiar implicat într-o acțiune.

(25)În temeiul articolului 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului 10 , persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru a beneficia de finanțare sub rezerva respectării normelor și a obiectivelor Instrumentului și a unor eventuale măsuri aplicabile statului membru de care este legată țara respectivă sau teritoriul respectiv de peste mări.

(26)Atunci când evaluează propunerile, este necesar să se acorde o atenție deosebită de către Comisie contribuției lor la obiectivele Instrumentului. Este necesar ca propunerile să fie evaluate mai ales în funcție de contribuția lor la creșterea, creșterea accelerată, rezervarea, modernizarea capacităților de producție, precum și la recalificarea și perfecționarea profesională a forței de muncă aferente. Este necesar ca persoanele și entitățile respective să fie evaluate și în funcție de contribuția lor la reducerea timpului până la livrarea produselor relevante pentru domeniul apărării, inclusiv prin mecanisme de reordonare a priorităților, la identificarea și eliminarea impedimentelor de-a lungul lanțurilor lor de aprovizionare, precum și la dezvoltarea rezilienței acestor lanțuri de aprovizionare prin dezvoltarea și operaționalizarea cooperării transfrontaliere a întreprinderilor, în particular, într-o măsură semnificativă, a IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie care își desfășoară activitatea în lanțurile de aprovizionare în cauză.

(27)Este necesar ca, în conceperea, acordarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar al UE, Comisia să acorde o atenție deosebită faptului ca astfel de măsuri să nu afecteze în mod negativ condițiile de concurență de pe piața internă.

(28)În plus, criza actuală nu numai că a demonstrat deficiențe în sectorul industrial al apărării din UE, ci a generat și provocări pentru funcționarea pieței interne a produselor din domeniul apărării. Într-adevăr, contextul geopolitic actual implică o creștere semnificativă a cererii, care afectează funcționarea pieței interne a producției și vânzării în Uniune de muniție sol-sol și de artilerie, de rachete, inclusiv de componente ale acestora. În timp ce anumite state membre au luat măsuri sau sunt pe cale să ia măsuri pentru a-și conserva propriile stocuri din considerente de securitate națională, altele se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește accesul la mărfurile necesare pentru fabricarea sau achiziționarea de muniție sol-sol și de artilerie, precum și de rachete. Uneori, dificultatea de a avea acces la o singură materie primă sau la o componentă specifică obstrucționează întregul lanț de producție. Pentru a asigura funcționarea pieței interne, este necesar să se adopte anumite măsuri care să asigure, în mod coordonat, norme armonizate pentru facilitarea securității aprovizionării cu produse din domeniul apărării. Este necesar ca aceste norme să includă cartografierea nevoilor de bunuri și servicii de pe piața internă respectivă, posibilitatea de a stabili comenzi prioritare la nivelul Uniunii atunci când cel puțin trei state membre decid sau intenționează să decidă să achiziționeze în comun produse din domeniul apărării, în situația în care este necesar să se urmărească un obiectiv de interes general în materie de securitate a Uniunii și a statelor sale membre, precum și accelerarea procedurilor de acordare a autorizațiilor sau facilitarea procedurilor de achiziții publice. Este necesar ca aceste măsuri să se bazeze pe articolul 114 din TFUE.

(29)Pentru a lua măsurile necesare și adecvate în temeiul prezentului regulament, este necesar ca, pe baza colaborării cu SEAE și AEA în contextul Grupului operativ pentru achiziții publice comune în domeniul apărării, Comisia să instituie și să mențină o hartă a întreprinderilor stabilite în Uniune care își desfășoară activitatea de-a lungul lanțurilor de aprovizionare cu produse relevante pentru domeniul apărării. Este necesar ca harta să includă în special tipul și specificațiile produselor lor, capacitatea lor de producție aferentă și poziția lor în lanțul de aprovizionare cu produse relevante pentru domeniul apărării. Este necesar ca, periodic, Comisia să monitorizeze capacitatea de producție și lanțurile de aprovizionare ale întreprinderilor identificate în hartă, în strânsă cooperare cu acestea. Este necesar ca rezultatele cartografierii și ale monitorizării să fie prezentate și discutate de comitetul programului.

(30)Este necesar ca, pe această bază, Comisia să elaboreze o listă în care să se identifice produsele, materiile prime sau componentele relevante pentru domeniul apărării care sunt afectate de perturbări sau de potențiale perturbări ale funcționării pieței unice și ale lanțurilor lor de aprovizionare care conduc la deficite semnificative. Este necesar ca, periodic, Comisia să actualizeze această listă de produse din domeniul apărării care sunt într-o situație critică din perspectiva aprovizionării, pentru a se concentra numai asupra posibilelor perturbări sau impedimente care afectează securitatea aprovizionării cu produse relevante pentru domeniul apărării, precum și cu materii prime și cu componente ale lor.

(31)Este necesar să se instituie posibilitatea pentru Comisie de a solicita să primească informațiile necesare pentru a asigura livrarea în timp util a produselor din domeniul apărării care sunt într-o situație critică din perspectiva aprovizionării de către operatorii economici care au ca obiect de activitate astfel de produse, a materiilor prime sau a componentelor lor, de comun acord cu statul membru în care sunt stabiliți. Este necesar ca aceste informații să stea la baza deciziei Comisiei privind măsurile adecvate care decurg din prezentul regulament pentru a aborda posibilele perturbări sau impedimente care afectează securitatea aprovizionării cu produse relevante pentru domeniul apărării, precum și cu materii prime și componente relevante.

(32)Este necesar ca un astfel de mecanism de identificare, cartografiere și monitorizare continuă să permită o analiză aproape instantanee a capacității de producție din Uniune, a factorilor critici care afectează securitatea aprovizionării cu produse relevante pentru domeniul apărării și a situației stocurilor. Este necesar ca, în plus, el să permită Comisiei să conceapă măsuri de răspuns de urgență la deficitele efective sau anticipate.

(33)Evitarea deficitelor de produse relevante pentru domeniul apărării este esențială pentru a îndeplini obiectivul de interes general în materie de securitate a Uniunii și a statelor sale membre și justifică, în situațiile în care este necesar, interferențe proporționale cu drepturile fundamentale ale întreprinderilor care furnizează produse din domeniul apărării care sunt într-o situație critică din perspectiva aprovizionării, cum ar fi libertatea de a desfășura o activitate comercială în conformitate cu articolul 16 din Cartă și dreptul la proprietate în conformitate cu articolul 17 din Cartă, cu respectarea articolului 52 din Cartă. Astfel de interferențe pot fi justificate în particular în cazul în care mai multe state membre au depus eforturi specifice pentru a consolida cererea prin achiziții publice comune, contribuind astfel la integrarea mai accentuată și la buna funcționare a pieței interne a produselor relevante pentru domeniul apărării. La cererea a cel puțin trei state membre care cooperează în achiziționarea publică de produse relevante pentru domeniul apărării sau a cel puțin unui stat membru care achiziționează în scopul transferării în Ucraina a produselor relevante pentru domeniul apărării achiziționate, care se confruntă cu dificultăți grave în ceea ce privește plasarea sau executarea unui contract, Comisia poate solicita întreprinderilor, cu acordul statului membru în care sunt stabilite, să accepte și să acorde prioritate comenzilor de produse relevante care sunt într-o situație critică din perspectiva aprovizionării. Pentru a menține drepturile fundamentale ale întreprinderii, este necesar ca aceste cereri să vizeze numai produsele care au fost identificate de Comisie într-o decizie de punere în aplicare. În plus, este necesar să fie stabilită o procedură etapizată pentru a oferi întreprinderilor posibilitatea de a-și exprima îngrijorările cu privire la acțiunea vizată. În special, este necesar ca, de comun acord cu statul membru în care sunt stabilite, Comisia să informeze întreprinderile în cauză cu privire la intenția sa de a le solicita să accepte și plaseze pe primul loc o comandă prioritară și de a le furniza toate elementele necesare care să le permită să ia o decizie în cunoștință de cauză cu privire la posibilitatea de a accepta cererea respectivă. În cazul în care o întreprindere refuză, Comisia poate, de comun acord cu statul membru în cauză și ținând seama în mod corespunzător de natura obiecțiilor ridicate de întreprindere, să considere că motivele de securitate justifică impunerea unei comenzi prioritare printr-o decizie de punere în aplicare. Este necesar ca o astfel de decizie să fie luată în conformitate cu toate obligațiile juridice aplicabile ale Uniuni și ținând cont de circumstanțele cazului. Este necesar ca o comandă prioritară să fie plasată la un preț just și rezonabil. Este necesar ca o comandă prioritară să fie onorată înaintea oricărei obligații de executare în temeiul dreptului privat sau public și să țină seama de obiectivele legitime ale întreprinderilor, precum și de costurile și eforturile necesare pentru orice modificare a secvenței de producție. Întreprinderile pot face obiectul unor sancțiuni în cazul în care nu respectă obligația de a onora comenzile prioritare.

(34)Pentru a proteja drepturile fundamentale ale întreprinderilor este necesar să li se acorde dreptul de a solicita să fie eliberate de obligațiile care le revin în situațiile în care o comandă prioritară nu poate fi onorată, chiar dacă i se acordă prioritate, fie din cauza capabilității de producție sau a capacității de producție insuficiente, fie pentru că s-ar impune o sarcină economică nerezonabilă care ar implica dificultăți deosebite pentru întreprindere.

(35)În situația excepțională în care o întreprindere care își desfășoară activitatea de-a lungul lanțului de aprovizionare cu produse relevante pentru domeniul apărării din Uniune primește o cerere de comandă prioritară din partea unei țări terțe, este necesar ca ea să informeze Comisia cu privire la această solicitare.

(36)Având în vedere importanța asigurării securității aprovizionării în sectoare specifice de apărare care îndeplinesc funcții vitale pentru securitatea cetățenilor din Uniune, este necesar ca respectarea obligației de a onora o comandă prioritară să nu atragă răspundere față de terți pentru daune cauzate de orice încălcare a obligațiilor contractuale care ar putea rezulta din modificările temporare necesare ale proceselor operaționale ale producătorului în cauză, în măsura în care încălcarea obligațiilor contractuale a fost necesară pentru respectarea priorității impuse. Este necesar ca întreprinderile care ar putea intra sub incidența unei obligații de a onora o comandă prioritară să anticipeze această posibilitate în condițiile prevăzute în contractelor lor comerciale. Fără a aduce atingere aplicabilității altor dispoziții, este necesar ca răspunderea pentru produsele cu defect, astfel cum se prevede în Directiva 85/374/CEE a Consiliului 11 , să nu fie afectată de această exonerare de răspundere.

(37)Este necesar ca obligația de a acorda prioritate fabricării anumitor produse să nu afecteze în mod disproporționat libertatea de a desfășura o activitate comercială și libertatea contractuală prevăzute la articolul 16 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („Carta”), nici dreptul de proprietate prevăzut la articolul 17 din Cartă. În conformitate cu articolul 52 alineatul (1) din Cartă, orice limitare a drepturilor respective va fi prevăzută de lege, va respecta esența respectivelor drepturi și libertăți, precum și principiul proporționalității.

(38)Având în vedere importanța asigurării securității aprovizionării cu produse relevante pentru domeniul apărării, este necesar ca statele membre să asigure faptul că cererile administrative legate de planificarea, construirea și exploatarea instalațiilor de producție, de transferul de factori de producție în interiorul UE, precum și de calificarea și certificarea produselor finite relevante sunt prelucrate în mod eficient și în timp util.

(39)Pentru a urmări obiectivul general de politică publică de asigurare a securității, este necesar ca instalațiile de producție a produselor relevante pentru domeniul apărării să fie pregătite cât mai curând posibil, menținând totodată sarcina administrativă la un nivel minim. Din acest motiv, este necesar ca statele membre să trateze în cel mai rapid mod posibil cererile legate de planificarea, construirea și exploatarea fabricilor și a instalațiilor destinate producției de produse relevante pentru domeniul apărării. Este necesar ca lor să li se acorde prioritate atunci când se pun în balanță interesele juridice în cazurile individuale.

(40)Având în vedere obiectivul prezentului regulament, precum și situația de urgență și contextul excepțional al adoptării sale, este necesar ca statele membre să ia în considerare utilizarea exonerărilor aferente domeniului apărării în temeiul dreptului intern și al dreptului aplicabil al Uniunii, de la caz la caz, în situația în care ele consideră că o astfel de cerere ar avea un efect negativ asupra respectivelor obiective. Această abordare se poate aplica în particular legislației Uniunii privind aspectele de mediu, de sănătate și de siguranță 12 , care este indispensabilă pentru îmbunătățirea protecției sănătății umane și a mediului, precum și pentru realizarea unei dezvoltări sustenabile și sigure. Cu toate acestea, punerea lor în aplicare poate genera, în plus, bariere de reglementare care obstrucționează potențialul industriei de apărare din Uniune de a accelera producția și livrările de produse relevante pentru domeniul apărării. Este o responsabilitate colectivă a Uniunii Europene și a statelor sale membre să analizeze de urgență orice acțiune pe care ar putea să o întreprindă pentru a atenua eventualele obstacole. Este necesar ca orice astfel de acțiune, fie la nivelul Uniunii, fie la nivel regional sau național, să nu compromită îngrijorările legate de mediu, sănătate și siguranță.

(41)Pentru a optimiza utilizarea lanțurilor de aprovizionare existente, asigurând astfel continuitatea producției de produse relevante pentru domeniul apărării, este necesar ca statele membre să ia în considerare posibilitatea de a recurge sau de a încuraja întreprinderile vizate să recurgă la derogările prevăzute de Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului 13 . În cazul în care este necesară o autorizație prealabilă din partea autorităților naționale pentru a utiliza astfel de derogări, este necesar ca cererile să fie prelucrate în mod eficace și în timp util.

(42)Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului 14 vizează armonizarea procedurilor de achiziții publice pentru atribuirea contractelor de achiziții publice în domeniul apărării și securității, ceea ce permite îndeplinirea cerințelor de securitate ale statelor membre și a obligațiilor care decurg din tratat. Directiva respectivă prevede, în special, dispoziții specifice care reglementează situațiile de urgență generate de o criză, în special termenele mai scurte pentru primirea ofertelor și posibilitatea de a utiliza procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare. Cu toate acestea, urgența extremă cauzată de actuala criză de aprovizionare cu muniții poate fi incompatibilă chiar și cu dispozițiile respective în cazurile în care mai mult de două state membre intenționează să se angajeze într-o procedură de achiziții publice în comun. În unele cazuri, singura soluție pentru a asigura interesele de securitate ale respectivelor state membre este deschiderea unui acord-cadru existent pentru autoritățile/entitățile contractante ale statelor membre care nu erau inițial părți la el, chiar dacă această posibilitate nu a fost prevăzută în acordul-cadru inițial.

(43)În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, modificările aduse unui contract se limitează strict la ceea ce este absolut necesar în circumstanțele relevante, respectând în cea mai mare măsură posibilă principiile nediscriminării, transparenței și proporționalității. În acest sens, este necesar să fie posibilă derogarea de la Directiva 2009/81/CE prin creșterea cantităților prevăzute în acordul-cadru, deschizându-l în același timp accesului autorităților/entităților contractante din alte state membre. Este necesar ca aceste autorități/entități contractante să beneficieze de aceleași condiții ca și autoritatea contractantă inițială care a încheiat acordul-cadru inițial pentru cantitățile suplimentare respective. În astfel de cazuri, este necesar ca autoritatea contractantă să permită, în plus, oricărui operator economic care îndeplinește condițiile acordului-cadru inițial să devină contractant în temeiul acordului-cadru respectiv. În plus, este necesar să fie luate măsuri adecvate de asigurare a transparenței pentru a se asigura că toate părțile potențial interesate pot fi informate. Pentru a limita efectele acestor modificări asupra bunei funcționări a pieței interne și pentru a preveni denaturarea disproporționată a concurenței, este necesar ca modificările acordurilor-cadru să se realizeze doar până la 30 iunie 2025.

(44)Directiva 2009/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului 15 vizează simplificarea termenilor și condițiilor transferurilor în interiorul UE de produse din domeniul apărării, în special prin intermediul licențelor generale de transfer care se bazează pe verificări ex post, acoperă o gamă prestabilită de produse destinate anumitor destinatari sau unui scop specific și pentru care nu este necesară nicio cerere prealabilă. Cu toate acestea, niciuna dintre licențele generale de transfer obligatorii prevăzute la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2009/43/CE și nici recomandările Comisiei privind armonizarea domeniului de aplicare și a condițiilor pentru aceste licențe nu sunt suficiente pentru a se asigura transferurile necesare în interesul fabricării produselor relevante pentru domeniul apărării.

(45)În contextul actual, care impune scurtarea semnificativă a timpului până la livrare de-a lungul lanțurilor valorice și de aprovizionare în cauză, este necesar să se excepteze transferul produselor relevante pentru domeniul apărării de la obligația de autorizare prealabilă în cadrul Uniunii. Este necesar ca această exceptare să nu afecteze libertatea de decizie a statelor membre în ceea ce privește politicile în domeniul exportului de produse din domeniul apărării.

(46)Pentru a fi competitivă, inovatoare și rezilientă, precum și pentru a-și putea crește accelerat capacitățile de producție, EDTIB trebuie să aibă acces atât la finanțare publică, cât și la finanțare privată. Astfel cum se prevede în „Contribuția Comisiei la apărarea europeană” din 15 februarie 2022, inițiativele Uniunii privind finanțarea sustenabilă sunt coerente cu eforturile Uniunii de a facilita accesul suficient al industriei europene de apărare la finanțare și la investiții. În acest context, cadrul UE privind finanțarea sustenabilă nu împiedică investițiile în activități legate de apărare. Industria de apărare a Uniunii are o contribuție esențială la reziliența și la securitatea Uniunii și, prin urmare, la pace și la sustenabilitatea socială. În cadrul inițiativelor Uniunii privind politicile de finanțare sustenabilă, armele controversate care fac obiectul unor convenții internaționale care interzic dezvoltarea, producerea, stocarea, utilizarea, transferul și livrarea lor, semnate de statele membre ale Uniunii, sunt considerate incompatibile cu sustenabilitatea socială. Sectorul face obiectul unui control reglementar strict pus în aplicare de statele membre în cazul transferului și exportului de produse de uz militar și cu dublă utilizare. Din această perspectivă, un angajament al actorilor financiari naționali și europeni – cum ar fi băncile și instituțiile naționale de promovare – de a sprijini industria europeană de apărare ar transmite un semnal puternic sectorului privat. În timp ce urmărește pe deplin celelalte misiuni ale sale de dezvoltare economică și de finanțare a politicilor publice, inclusiv dubla tranziție, și în conformitate cu articolul 309 din TFUE, precum și cu statutul ei, este necesar ca Banca Europeană de Investiții (BEI) să își consolideze sprijinul pentru industria europeană de apărare și achizițiile publice comune în cadrul acesteia, dincolo de sprijinul pe care îl acordă în prezent pentru produsele cu dublă utilizare, în cazul în care astfel de investiții ar servi în mod clar la punerea în aplicare a priorităților Busolei strategice.

(47)Este necesar ca întreprinderile din lanțul valoric al produselor relevante pentru domeniul apărării să aibă acces la finanțare prin îndatorare pentru a accelera investițiile necesare în scopul creșterii capacităților de producție. Este necesar ca Instrumentul să faciliteze accesul la finanțare al întreprinderilor din Uniune care activează în domeniul munițiilor și al rachetelor. Este necesar ca regulamentul să asigure în special faptul că acestor entități juridice li se acordă aceleași condiții ca și altor entități juridice, ținând cont de orice costuri suplimentare care ar apărea în mod specific în sectorul apărării.

(48)Comisia poate înființa un instrument dedicat ca parte a activităților de facilitare a investițiilor descrise în mod colectiv ca „Fondul de accelerare a producției”. Fondul de accelerare a producției poate fi implementat prin gestiune directă sau indirectă. În acest sens, este necesar să fie explorată de către Comisie cea mai adecvată modalitate de a mobiliza bugetul UE pentru a debloca investiții publice și private în sprijinul accelerării rapide urmărite a producției, de exemplu prin crearea posibilității recurgerii la un instrument de finanțare mixtă, inclusiv în cadrul Fondului InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului 16 , în strânsă cooperare cu partenerii ei de implementare. Este necesar ca activitățile „Fondului de accelerare a producției” să sprijine creșterea capacităților de producție în domeniul muniției și al rachetelor, oferind oportunități vizând o mai mare disponibilitate a fondurilor pentru întreprinderile din întregul lanț valoric.

(49)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, este necesar să fie conferite Comisiei competențe de executare în ceea ce privește adoptarea Programului de lucru și a listei de produse din domeniul apărării care sunt într-o situație critică din perspectiva aprovizionării, în sensul emiterii de obligații pentru întreprinderile vizate de o cerere de onorare a unei comenzi prioritare de a accepta sau a onora comanda respectivă la un preț just și rezonabil și de a stabili modalitățile practice și operaționale pentru funcționarea comenzilor prioritare. Este necesar ca respectivele competențe să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 17 . Este necesară adoptarea de către Comisie a unor acte de punere în aplicare imediat aplicabile, în cazuri justificate în mod corespunzător legate de adoptarea listei de produse din domeniul apărării care sunt într-o situație critică din perspectiva aprovizionării, vizând emiterea de obligații pentru întreprinderile vizate de o cerere de onorare a unei comenzi prioritare de a accepta sau de a onora comanda respectivă la un preț just și rezonabil și de a stabili modalitățile practice și operaționale pentru funcționarea comenzilor prioritare, atunci când este necesar din motive imperioase de urgență.

(50)Întrucât obiectivul prezentului regulament de a reacționa la efectele crizei de securitate nu poate fi îndeplinit în mod suficient de statele membre, ci, având în vedere amploarea și efectele acțiunii propuse, poate fi îndeplinit mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.

(51)Este necesar ca prezentul regulament să se aplice fără a aduce atingere normelor Uniunii în materie de concurență, în special articolelor 101 – 109 din TFUE și regulamentelor de punere în aplicare aferente.

(52)Trebuie reamintit faptul că, în conformitate cu articolul 41 alineatul (2) din TUE, cheltuielile operaționale care decurg din titlul V capitolul 2 incumbă bugetului Uniunii, cu excepția cheltuielilor aferente operațiunilor care au implicații militare sau de apărare.

(53)Având în vedere urgența de a aborda criza de securitate, este adecvat să se prevadă o excepție de la perioada de opt săptămâni prevăzută la articolul 4 din Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat la TUE, la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice. Având în vedere pericolul iminent pentru securitatea aprovizionării cauzat de războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei, este necesar ca prezentul regulament să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial.

(54)În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare 18 , este necesar ca regulamentul să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, evitând totodată sarcinile administrative excesive în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Este necesar ca cerințele respective să includă, dacă este cazul, indicatori cuantificabili pe baza cărora să se evalueze efectele regulamentului în teren. Este necesară efectuarea unei evaluări de către Comisie, până la 30 iunie 2024, inclusiv în vederea prezentării oricăror propuneri conținând modificări corespunzătoare ale prezentului regulament.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament instituie un set de măsuri și stabilește un buget care vizează consolidarea urgentă a capacității de reacție și a capacității Bazei industriale și tehnologice de apărare europeană (EDTIB) pentru a asigura disponibilitatea și furnizarea în timp util a muniției sol-sol și a muniției de artilerie, precum și a rachetelor (denumite în continuare „produse relevante pentru domeniul apărării”), în particular prin intermediul următoarelor:

(a)un instrument de sprijinire financiară a consolidării industriale vizând producția de produse relevante pentru domeniul apărării în Uniune, inclusiv prin furnizarea componentelor acestora (denumit în continuare „Instrumentul”);

(b)identificarea, cartografierea și monitorizarea continuă a disponibilității produselor relevante pentru domeniul apărării, a componentelor acestora și a factorilor de producție aferenți (materii prime);

(c)instituirea unor mecanisme, principii și norme temporare pentru a asigura disponibilitatea în timp util și de durată a produselor relevante pentru domeniul apărării pentru achizitorii lor din Uniune.

Pe baza unei evaluări, în temeiul articolului 28 de mai jos, a rezultatelor obținute prin punerea în aplicare a prezentului regulament până la jumătatea anului 2024, în special în ceea ce privește evoluția contextului de securitate, va fi luată în considerare posibilitatea extinderii aplicabilității setului de măsuri și a alocării bugetului suplimentar corespunzător.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)„materii prime” înseamnă materialele necesare pentru a produce produse relevante pentru domeniul apărării;

(2)„impediment” înseamnă un punct de congestionare dintr-un sistem de producție care oprește sau încetinește grav producția;

(3)„beneficiar” înseamnă o entitate cu care a fost semnat un acord de acordare de fonduri sau de finanțare sau căreia i-a fost notificată o decizie de acordare de fonduri sau de finanțare;

(4)„solicitant” înseamnă o persoană fizică sau o entitate cu sau fără personalitate juridică care a transmis o cerere în cadrul unei proceduri de acordare de granturi;

(5)„control” înseamnă capacitatea de a exercita o influență decisivă asupra unei entități juridice în mod direct sau indirect, prin intermediul uneia sau al mai multor entități juridice intermediare;

(6)„structură de conducere executivă” înseamnă un organ al unei entități juridice desemnat în conformitate cu dreptul intern și subordonat, după caz, directorului general, care este autorizat să stabilească strategia, obiectivele și direcția de ansamblu ale entității juridice și care supervizează și monitorizează procesul decizional în materie de management;

(7)„entitate” înseamnă o persoană juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul dreptului Uniunii, al dreptului intern sau internațional, care are personalitate juridică și capacitatea de a acționa în nume propriu, de a-și exercita drepturile și de a fi supusă unor obligații, sau o entitate care nu are personalitate juridică astfel cum se menționează la articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046;

(8)„informații clasificate” înseamnă informații sau materiale, sub orice formă, a căror divulgare neautorizată ar putea cauza prejudicii de diferite grade intereselor Uniunii sau ale unuia sau mai multor state membre și care poartă un marcaj de clasificare UE sau un marcaj de clasificare corespunzător, astfel cum se prevede în acordul încheiat între statele membre ale Uniunii Europene, reunite în cadrul Consiliului, privind protecția informațiilor clasificate transmise în interesul Uniunii Europene;

(9)„informații sensibile” înseamnă informații și date care trebuie protejate împotriva accesului sau divulgării neautorizate în virtutea obligațiilor prevăzute în dreptul Uniunii sau dreptul intern sau în vederea protejării vieții private sau a siguranței unei persoane fizice sau juridice;

(10)„entitate dintr-o țară terță neasociată” înseamnă o entitate juridică care este stabilită într-o țară terță neasociată sau, în cazul celor stabilite în Uniune sau într-o țară asociată, care au structurile de conducere executivă stabilite într-o țară terță neasociată;

(11)„timp până la producție” înseamnă perioada de timp dintre plasarea unei comenzi de cumpărare și onorarea comenzii de către producător;

(12)„produse relevante pentru domeniul apărării” înseamnă muniție sol-sol și de artilerie, precum și rachete;

(13)„produse din domeniul apărării care sunt într-o situație critică din perspectiva aprovizionării” înseamnă produse relevante pentru domeniul apărării sau componente ori materii prime esențiale ale lor care au fost identificate ca fiind grav afectate de perturbări sau care au potențialul de a perturba funcționarea pieței unice și a lanțurilor de aprovizionare cu ele, rezultând deficite semnificative efective sau potențiale;

(14)„operațiune de finanțare mixtă” înseamnă o acțiune sprijinită din bugetul Uniunii, inclusiv în cadrul unui mecanism de finanțare mixtă sau al unei platforme definite la articolul 2 punctul 6 din Regulamentul financiar, care combină forme de sprijin nerambursabil sau instrumente de finanțare din bugetul Uniunii cu forme de sprijin rambursabil din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții financiare publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;

(15)„marcă de excelență” înseamnă o etichetă care vizează calitatea și care atestă faptul că o propunere prezentată ca urmare a unei cereri de propuneri din cadrul Instrumentului a depășit toate pragurile de evaluare stabilite în programul de lucru, dar, în absența resurselor bugetare disponibile pentru cererea de propuneri respectivă, nu a putut fi finanțată în cadrul programului de lucru și care ar putea primi sprijin din alte surse de finanțare ale Uniunii sau naționale;

Articolul 3

Țări terțe asociate Instrumentului

Instrumentul este deschis participării membrilor Asociației Europene a Liberului Schimb care sunt membre ale Spațiului Economic European (țări asociate), în conformitate cu condițiile prevăzute în Acordul privind Spațiul Economic European.

CAPITOLUL II

INSTRUMENTUL

Articolul 4

Obiectivele Instrumentului

1.Obiectivul Instrumentului este de a promova eficiența și competitivitatea Bazei industriale și tehnologice de apărare europene (EDTIB) pentru a sprijini creșterea accelerată a capacității de producție și livrarea la timp a produselor relevante pentru domeniul apărării prin consolidare industrială.

2.Consolidarea industrială constă în particular în inițierea și accelerarea adaptării industriei la schimbările structurale rapide impuse de criza de aprovizionare care afectează produsele relevante pentru domeniul apărării. Consolidarea ar trebui să includă îmbunătățirea și accelerarea capacității de adaptare a lanțurilor de aprovizionare cu produse relevante pentru domeniul apărării, crearea de capacități de producție sau creșterea accelerată a acestora, precum și o reducere a timpului până la fabricarea produsele relevante pentru domeniul apărării în întreaga Uniune, în special datorită intensificării și extinderii cooperării transfrontaliere între entitățile juridice relevante.

Articolul 5

Buget

1.Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a Instrumentului în perioada cuprinsă între intrarea sa în vigoare și 30 iunie 2025 are valoarea de 500 milioane EUR în prețuri curente.

2.În cadrul pachetului financiar definit la alineatul (1) al prezentului articol, o sumă de până la 50 de milioane EUR poate fi utilizată ca operațiune de finanțare mixtă în cadrul „Fondului de accelerare a producției” definit la articolul 21.

3.Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot, la cererea acestora, fi transferate către Instrument sub rezerva respectării condițiilor prevăzute în dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului 19 . Comisia implementează respectivele resurse direct în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) primul paragraf din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului 20 . Resursele respective se utilizează în beneficiul statului membru în cauză.

În cazul în care Comisia nu și-a asumat un angajament juridic în cadrul gestiunii directe pentru resursele transferate în conformitate cu prezentul alineat, resursele neangajate corespunzătoare pot fi transferate înapoi către fondul din care au fost transferate inițial și alocate unuia sau mai multor programe în conformitate cu condițiile prevăzute în dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) 2021/1060

4.Suma menționată la alineatul (1) poate fi utilizată și pentru asistență tehnică și administrativă în punerea în aplicare a Instrumentului, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv pentru sistemele întreprinderilor de tehnologie a informației.

5.Angajamentele bugetare privind activitățile care se desfășoară pe parcursul mai multor exerciții financiare pot fi repartizate pe mai multe exerciții, în tranșe anuale.

6.Bugetul Instrumentului poate fi consolidat, în cazul în care situația impune acest deziderat sau în cazul în care valabilitatea regulamentului este prelungită, în conformitate cu articolul 1 ultimul paragraf.

Articolul 6

Finanțare cumulativă și alternativă

1.Instrumentul se pune în aplicare în sinergie cu alte programe ale Uniunii. O acțiune care a beneficiat de o contribuție din partea altui program al Uniunii poate primi o contribuție și în cadrul Instrumentului, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. Normele programului relevant al Uniunii se aplică contribuției care este corespunzătoare acțiunii. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii. Sprijinul acordat din partea diverselor programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporțională în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile pentru acordarea sprijinului.

2.Pentru a li se acorda „marca de excelență” în cadrul Instrumentului, acțiunile trebuie să respecte toate condițiile următoare:

(a)să fi fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri lansate în cadrul Instrumentului;

(b)să respecte cerințele minime în materie de calitate din respectiva cerere de propuneri;

(c)să nu fie finanțate în cadrul cererii de propuneri respective din cauza unor constrângeri bugetare.

3.Când propun planuri de redresare și reziliență modificate sau noi, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului, statele membre pot include măsuri care contribuie și la obiectivele acestui Instrument, în special măsuri legate de propunerile transmise în urma unei cereri de propuneri în cadrul Instrumentului cărora li s-a acordat o marcă de excelență.

4.Articolul 8 alineatul (5) se aplică prin analogie acțiunilor finanțate în conformitate cu prezentul articol.

Articolul 7

Forme de finanțare din partea Uniunii

1.Instrumentul se pune în aplicare prin gestiune directă și, în ceea ce privește gestionarea Fondului de accelerare a producției menționat la articolul 21, prin gestiune indirectă împreună cu organismele menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046. Instrumentul poate oferi finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, inclusiv finanțare sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă. Operațiunile de finanțare mixtă se efectuează în conformitate cu titlul X din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, cu Regulamentul (UE) 2021/523 și cu articolul 21 din prezentul regulament.

2.Prin derogare de la articolul 193 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, contribuțiile financiare pot viza, în situațiile în care este relevant și necesar pentru punerea în aplicare a unei acțiuni, acțiunile inițiate înainte de data transmiterii propunerii pentru acțiunile respective, cu condiția ca acestea să nu fi început înainte de 20 martie 2023.

Articolul 8

Acțiuni eligibile

1.Sunt eligibile pentru finanțare numai acțiunile de punere în aplicare a obiectivelor prevăzute la articolul 4.

2.Instrumentul oferă sprijin financiar pentru acțiuni care vizează impedimentele identificate la nivelul capacităților de producție și al lanțurilor de aprovizionare, în vederea asigurării și a accelerării producției pentru a asigura aprovizionarea eficace și disponibilitatea în timp util a produselor relevante pentru domeniul apărării.

3.Acțiunile eligibile se referă la una sau la mai multe dintre următoarele activități și sunt legate exclusiv de capacitățile de producție ale produselor relevante pentru domeniul apărării, inclusiv componentele acestora și materiile prime aferente, în măsura în care sunt destinate sau utilizate integral pentru fabricarea de produse relevante pentru domeniul apărării:

(a)optimizarea, extinderea, modernizarea, ameliorarea sau reorientarea capacităților de producție existente sau crearea de capacități noi de producție vizând produsele relevante pentru domeniul apărării sau materiile prime și componentele lor, în măsura în care acestea din urmă sunt utilizate ca factori de producție direcți în producția de produse relevante pentru domeniul apărării, în special în vederea creșterii capacității de producție sau a reducerii timpului până la producție, inclusiv pe baza unor proceduri de achiziții publice sau a achiziționării de mașini-unelte necesare și a oricăror alți factori de producție necesari;

(b)instituirea de parteneriate industriale transfrontaliere, inclusiv prin parteneriate public-privat sau alte forme de cooperare industrială, în cadrul unui efort industrial comun, inclusiv activități care vizează coordonarea surselor sau rezervării de materii prime și componente, în măsura în care acestea din urmă sunt utilizate ca factori de producție direcți în producția de produse relevante pentru domeniul apărării, precum și capacitățile de producție și coordonarea planurilor de producție;

(c)constituirea și punerea la dispoziție a capacităților de producție rezervate în caz de creștere bruscă a cererii de produse relevante pentru domeniul apărării, de materii prime și de componente ale lor, în măsura în care acestea din urmă sunt utilizate ca factori de producție direcți în fabricarea de produse relevante pentru domeniul apărării, în conformitate cu volumele de producție comandate sau planificate;

(d)testarea și, dacă este cazul, certificarea recondiționării, în funcție de necesități, a produselor relevante pentru domeniul apărării, cu scopul de a aborda perimarea lor și de a le face utilizabile de către utilizatorii finali;

(e)formarea, recalificarea sau perfecționarea profesională a personalului în legătură cu activitățile menționate la literele (a) – (d) din prezentul articol;

(f)îmbunătățirea accesului la finanțare al operatorilor economici relevanți activi în producția sau punerea la dispoziție a produselor relevante pentru domeniul apărării, prin compensarea oricăror costuri suplimentare generate în mod specific de sectorul industriei apărării, pentru investițiile legate de activitățile descrise la literele (a) – (e) din prezentul articol.

4.Următoarele costuri nu sunt eligibile pentru finanțare în baza Instrumentului:

(a)acțiuni legate de producția de bunuri sau de prestarea de servicii care sunt interzise de dreptul internațional aplicabil;

(b)acțiuni legate de producția de arme autonome letale fără posibilitatea unui control uman semnificativ asupra deciziilor de selectare și de angajare atunci când se efectuează atacuri împotriva oamenilor;

(c)acțiuni sau părți ale acestora care sunt deja finanțate integral din alte surse publice sau private;

(d)acțiuni care implică cheltuieli generate de operațiuni cu implicații militare sau pentru domeniul apărării.

5.La încheierea acordurilor cu beneficiarii individuali, Comisia asigură faptul că Instrumentul finanțează numai activitățile care aduc beneficii exclusive capacităților de producție vizând produsele relevante pentru domeniul apărării sau componentele acestora și materiilor prime aferente, în măsura în care ele sunt destinate sau utilizate integral pentru fabricarea de produse relevante pentru domeniul apărării

Articolul 9

Rata finanțării

1.Instrumentul finanțează până la 40 % din costurile eligibile totale ale unei acțiuni eligibile.

2.Prin derogare de la alineatul (1), o acțiune este eligibilă pentru o rată de finanțare majorată cu 10 puncte procentuale suplimentare dacă respectă fiecare dintre următoarele criterii:

(a)în cazul în care solicitanții demonstrează o contribuție la crearea unei noi cooperări transfrontaliere între entități juridice stabilite în state membre sau în țări asociate, astfel cum se descrie la articolul 10 alineatul (4);

(b)în cazul în care solicitanții se angajează că vor acorda prioritate pe durata acțiunii comenzilor care decurg dintr-o procedură de achiziție publică în comun de produse relevante pentru domeniul apărării realizată de cel puțin trei state membre sau țări asociate sau dintr-o procedură de achiziție publică de produse relevante pentru domeniul apărării realizată de cel puțin un stat membru care achiziționează public produse relevante pentru domeniul apărării destinate transferării lor către Ucraina. Acest angajament se aplică oricărei achiziții publice a oricărui produs care beneficiază în mod direct sau indirect de sprijin din prezentul Instrument.

Prin derogare, sprijinul acordat din cadrul Instrumentului poate viza până la 100 % din costurile eligibile ale unei activități menționate la articolul 8 alineatul (3) litera (f).

3.Beneficiarii demonstrează că costurile unei acțiuni care nu sunt acoperite de sprijinul din partea Uniunii urmează să fie acoperite prin alte mijloace de finanțare.

Articolul 10

Entități eligibile

1.Beneficiarii implicați într-o acțiune sunt entități juridice, publice sau private, stabilite în Uniune sau într-o țară asociată.

2.Infrastructura, instalațiile, activele și resursele beneficiarilor implicați într-o acțiune care sunt utilizate în scopul unei acțiuni sprijinite de Instrument sunt situate pe teritoriul unui stat membru sau al unei țări asociate pe întreaga durată a desfășurării acțiunii, iar structurile lor de conducere executivă sunt stabilite în Uniune sau într-o țară asociată.

3.O întreprindere stabilită în Uniune sau într-o țară asociată și controlată de o țară terță neasociată sau de o entitate dintr-o țară terță neasociată este eligibilă pentru a fi un beneficiar implicat într-o acțiune sprijinită de Instrument numai dacă garanțiile aprobate de statul membru sau de țara asociată în care este stabilită întreprinderea pun la dispoziția Comisiei garanții în conformitate cu procedurile sale naționale care asigură faptul că implicarea într-o acțiune a unei astfel de întreprinderi nu ar contraveni intereselor de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre, astfel cum sunt stabilite în cadrul PESC în temeiul titlului V din TUE, sau obiectivelor prevăzute la articolul 4 din prezentul regulament. Garanțiile atestă în special faptul că, pentru scopurile urmărite de o acțiune, există în vigoare măsuri care să asigure că:

(a)beneficiarul este în măsură să desfășoare acțiunea și să producă rezultate fără nicio restricție în ceea ce privește infrastructura, instalațiile, activele, resursele, proprietatea intelectuală sau know-how-ul său care sunt necesare acțiunii sau care îi subminează capabilitățile și standardele necesare pentru desfășurarea acțiunii;

(b)produsele fabricate de întreprinderi care au beneficiat de sprijin financiar din partea Instrumentului nu fac obiectul unei restricții impuse de o țară terță neasociată sau de o entitate dintr-o țară terță neasociată; și

(c)accesul unei țări terțe neasociate sau al unei entități dintr-o țară terță neasociată la informații sensibile sau clasificate referitoare la acțiune este împiedicat, iar angajații sau alte persoane implicate în acțiune dețin autorizare de securitate națională emisă de un stat membru sau de o țară asociată, dacă este cazul.

4.Dacă statul membru sau țara asociată în care este stabilită întreprinderea consideră că este adecvat, pot fi furnizate garanții suplimentare.

5.Comisia informează comitetul menționat la articolul 22 cu privire la orice întreprindere considerată eligibilă în conformitate cu alineatul (3).

Articolul 11

Criterii de atribuire

Fiecare propunere este evaluată pe baza unuia sau a mai multora dintre următoarele criterii care măsoară contribuția acțiunilor relevante la consolidarea industrială urmărită pentru a promova eficiența și competitivitatea globală a EDTIB în ceea ce privește produsele relevante pentru domeniul apărării:

(1)Creșterea capacității de producție în Uniune: contribuția acțiunii, în ceea ce privește produsele relevante pentru domeniul apărării, la creșterea, creșterea accelerată sau rezervarea capacităților de producție, la modernizarea acestora sau la recalificarea și perfecționarea profesională a forței de muncă aferente;

(2)Reducerea timpului până la livrare: contribuția acțiunii la satisfacerea în timp util a cererii exprimate prin achiziții publice în ceea ce privește reducerea timpului până la livrare, inclusiv prin mecanisme de reordonare a priorităților;

(3)Eliminarea impedimentelor în aprovizionare și producție: contribuția acțiunii la identificarea rapidă și eliminarea rapidă și de durată a oricăror impedimente în aprovizionare (cu materii prime și cu orice alt factor de producție) sau în producție (abilitatea de a produce);

(4)Reziliență prin cooperare transfrontalieră: contribuția acțiunii la dezvoltarea și operaționalizarea cooperării transfrontaliere între întreprinderi stabilite în diferite state membre sau țări asociate, implicând în particular, într-o măsură semnificativă, IMM-uri sau întreprinderi cu capitalizare medie în calitate de beneficiari, subcontractanți sau alte întreprinderi din lanțul de aprovizionare;

(5)Demonstrarea de către solicitanți a legăturii dintre acțiune și comenzile nou plasate care rezultă din achiziția publică în comun de produse relevante din domeniul apărării de către cel puțin trei state membre sau țări asociate, în special dacă ea se realizează într-un cadru UE;

(6)Calitatea planului de punere în aplicare a acțiunii, inclusiv în ceea ce privește procesele și monitorizarea lui.

Articolul 12

Programul de lucru

1.Instrumentul se pune în aplicare printr-un singur program de lucru, astfel cum se menționează la articolul 110 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046. Programele de lucru stabilesc, dacă este cazul, suma totală rezervată pentru operațiunile de finanțare mixtă.

2.Comisia, prin intermediul unui act de punere în aplicare, adoptă programul de lucru menționat la alineatul (1). Actul de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 22 alineatul (3).

3.Programul de lucru stabilește prioritățile de finanțare în conformitate cu cartografierea menționată la articolul 13 alineatul (1) și ținând seama de activitatea Grupului operativ pentru achiziții publice comune în domeniul apărării.

CAPITOLUL III

Identificare și cartografiere

Articolul 13

Identificarea necesităților, cartografierea și monitorizarea capacităților

1.Comisia, pe baza colaborării cu SEAE și AEA în contextul Grupului operativ pentru achiziții publice comune în domeniul apărării, stabilește și menține o hartă a întreprinderilor relevante stabilite în Uniune care își desfășoară activitatea de-a lungul lanțurilor de aprovizionare ale produselor relevante pentru domeniul apărării, inclusiv, de exemplu, tipul și specificațiile produselor relevante pentru domeniul apărării fabricate, capacitatea lor de producție aferentă și poziția lor în lanțul de aprovizionare.

Pe baza acestei hărți, Comisia, în strânsă cooperare cu întreprinderile identificate, monitorizează continuu capacitatea lor de producție și lanțurile lor de aprovizionare și evaluează capacitatea lor generală de a răspunde evoluției preconizate a cererii de pe piață.

2.Comisia prezintă comitetului menționat la articolul 22, și discută periodic cu acesta, rezultatele cartografierii sau ale actualizării acesteia, ale monitorizării lanțurilor de aprovizionare, precum și evaluarea de către ea a capacității generale a întreprinderilor identificate de a răspunde la evoluția estimată a cererii de pe piață. În acest sens, Comisia va ține seama de activitatea desfășurată în contextul reuniunilor periodice ale directorilor naționali pentru armament cu Grupul operativ pentru achiziții publice comune în domeniul apărării.

3.Pe baza informațiilor colectate în temeiul alineatului (1) și ținând seama în mod corespunzător de discuțiile purtate în temeiul alineatului (2), Comisia elaborează și actualizează periodic, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, o listă a produselor din domeniul apărării care sunt într-o situație critică din perspectiva aprovizionării. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 22 alineatul (3). Din motive imperioase temeinic justificate legate de urgența crizei de aprovizionare, Comisia adoptă acte de punere în aplicare imediat aplicabile în conformitate cu procedura menționată la articolul 22 alineatul (4).

4.În acord cu statul membru în care sunt stabilite, Comisia poate solicita întreprinderilor care furnizează produse din domeniul apărării care sunt într-o situație critică din perspectiva aprovizionării și în relație cu ele, să primească, în termen de cinci zile lucrătoare, informații detaliate cu privire la:

(a)capacitatea totală de producție a produselor din domeniul apărării care sunt într-o situație critică din perspectiva aprovizionării;

(b)variațiile existente și estimate ale stocurilor de astfel de produse;

(c)orice calendar existent al producției estimate pentru următoarele trei luni pentru fiecare unitate de producție situată în Uniune sau în altă parte;

(d)orice informații suplimentare relevante pentru a asigura disponibilitatea în timp util a produselor din domeniul apărării care sunt într-o situație critică din perspectiva aprovizionării.

5.Fără a aduce atingere intereselor naționale în materie de securitate, statele membre furnizează Comisiei, dacă este cazul, informațiile suplimentare necesare pentru atingerea obiectivelor prezentului regulament.

6.Fără a aduce atingere intereselor naționale în materie de securitate și protecției informațiilor comerciale confidențiale care rezultă din acordurile încheiate de statele membre, în cazul în care un stat membru intenționează să adopte, la nivel național, măsuri pentru achiziționarea publică, achiziționarea sau fabricarea de produse din domeniul apărării care sunt într-o situație critică din perspectiva aprovizionării prezente în lista menționată la alineatul (3), el informează Comisia în timp util.

Capitolul IV

Siguranța aprovizionării

Articolul 14

Comenzi prioritare

1.În cazul în care cel puțin trei state membre care au încheiat sau intenționează să încheie un acord privind achiziționarea publică în comun a unor produse relevante pentru domeniul apărării sau în cazul în care un stat membru care a achiziționat public sau intenționează să achiziționeze public produse relevante pentru domeniul apărării în scopul transferării lor către Ucraina se confruntă cu dificultăți grave, fie în ceea ce privește plasarea comenzii, fie în executarea contractului, din cauza unor deficite sau a unor riscuri grave de deficit de produse din domeniul apărării care sunt într-o situație critică din perspectiva aprovizionării, iar aceste dificultăți pot submina securitatea Uniunii și a statelor sale membre, ele pot solicita Comisiei să solicite unei întreprinderi să accepte sau să acorde prioritate unei comenzi de produse din domeniul apărării care sunt într-o situație critică din perspectiva aprovizionării („comandă prioritară”), astfel cum se definește la articolul 13 alineatul (3).

2.La cerere, Comisia poate, după consultarea statului membru de stabilire al întreprinderii în cauză și cu acordul lui, să notifice acesteia din urmă intenția sa de a impune o comandă prioritară.

Notificarea intenției trebuie să includă informații cu privire la temeiul ei juridic, să precizeze produsul, specificațiile și cantitățile în cauză, precum și calendarul și termenul în care ar trebui onorată comanda, precum și motivele care justifică recurgerea la o comandă prioritară.

De la notificarea intenției, întreprinderea răspunde Comisiei în termen de cinci zile lucrătoare și precizează dacă poate accepta sau nu cererea. În cazul în care urgența situației o impune, Comisia, pe baza unei justificări a urgenței, poate să reducă termenul în care întreprinderea trebuie să răspundă.

În cazul în care întreprinderea refuză cererea, ea furnizează Comisiei o explicație detaliată a justificării invocate pentru respingerea cererii avute în vedere.

În cazul în care întreprinderea acceptă cererea, comanda se consideră acceptată în condițiile descrise în cererea Comisiei în sensul alineatului (1), iar întreprinderea este obligată din punct de vedere juridic să o onoreze.

3.În cazul în care întreprinderea notificată respinge cererea, comanda se consideră refuzată. Ținând seama în mod corespunzător de justificările invocate de întreprindere, Comisia, de comun acord cu statul membru de stabilire al întreprinderii respective, poate:

(a)să se abțină de la a da curs cererii;

(b)să adopte un act de punere în aplicare prin care întreprinderile în cauză să fie obligate să accepte sau să onoreze comanda prioritară, la un preț just și rezonabil.

4.Comisia ia în considerare obiecțiile formulate de întreprindere în temeiul alineatului (2) și precizează motivele pentru care, în conformitate cu principiul proporționalității și cu drepturile fundamentale ale întreprinderii în temeiul Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii, a fost necesară adoptarea lui în lumina circumstanțelor descrise la alineatul (1).

Comisia precizează în actul de punere în aplicare temeiul juridic al comenzii prioritare, stabilește termenul în care trebuie să fie onorată comanda și stabilește produsul, specificațiile, volumul și orice alt parametru care trebuie respectat. Comisia precizează, în plus, sancțiunile prevăzute la articolul 15 pentru nerespectarea obligației.

5.În cazul în care întreprinderea a acceptat cererea Comisiei în temeiul alineatului (2) sau în cazul în care Comisia a adoptat un act de punere în aplicare în temeiul alineatului (3), comanda prioritară:

(a)trebuie să fie plasată la un preț just și rezonabil;

(b)trebuie să fie onorată înaintea oricărei obligații de executare în temeiul dreptului privat sau public;

6.În cazul în care întreprinderea a fost de acord cu cererea Comisiei în temeiul alineatului (2) sau în cazul în care Comisia a adoptat un act de punere în aplicare în temeiul alineatului (3), întreprinderea poate solicita Comisiei să revizuiască comanda prioritară în cazul în care consideră că revizuirea este justificată în mod corespunzător pe baza unuia dintre următoarele motive:

(a)în cazul în care întreprinderea nu este în măsură să onoreze comanda prioritară din cauza capacității de producție sau a capabilității de producție insuficiente, chiar dacă acordă tratament preferențial comenzii;

(b)în cazul în care acceptarea comenzii ar genera o sarcină economică nerezonabilă și ar implica dificultăți deosebite pentru întreprindere.

Întreprinderea furnizează toate informațiile relevante și întemeiate pentru a permite Comisiei să evalueze temeinicia obiecțiilor formulate.

Pe baza examinării motivelor și a dovezilor furnizate de întreprindere, Comisia, după consultarea statului membru în cauză, poate să modifice actul ei de punere în aplicare pentru a elibera, parțial sau în totalitate, întreprinderea în cauză de obligațiile care îi revin în temeiul alineatului (2).

7.În sensul prezentului regulament, transferurile de produse din domeniul apărării care sunt într-o situație critică din perspectiva aprovizionării și care fac obiectul unei comenzi prioritare nu pot fi considerate sensibile în sensul articolului 4 alineatul (8) din Directiva 2009/43/CE.

8.În cazul în care o întreprindere stabilită în Uniune face obiectul unei măsuri luate de o țară terță care implică o comandă prioritară, ea informează Comisia în acest sens. Comisia informează apoi comitetul cu privire la existența unor astfel de măsuri.

9.În cazul în care o întreprindere acceptă sau este obligată să accepte și să acorde prioritate unei comenzi prioritare în conformitate cu alineatul (2) sau (3), ea trebuie să fie protejată de orice răspundere contractuală sau extracontractuală legată de onorarea comenzii prioritare. Răspunderea este exclusă numai în măsura în care încălcarea obligațiilor contractuale a fost necesară pentru respectarea obligației de a modifica prioritățile.

10.Comisia adoptă un act de punere în aplicare care stabilește modalitățile practice și operaționale pentru funcționarea comenzilor prioritare.

11.Actele de punere în aplicare menționate la alineatele (3) și (10) se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 22 alineatul (3). Din motive imperioase temeinic justificate legate de urgența crizei de aprovizionare, Comisia adoptă acte de punere în aplicare imediat aplicabile în conformitate cu procedura menționată la articolul 22 alineatul (4).

Articolul 15

Sancțiuni

1.În cazul în care o întreprindere, în mod intenționat sau din neglijență gravă, nu respectă obligația de a acorda prioritate comenzilor prioritare în temeiul articolului 14, Comisia poate, printr-o decizie, în cazul în care consideră necesar și proporțional, să impună penalități cu titlu cominatoriu.

2.Penalitățile cu titlu cominatoriu nu depășesc 1,5 % din cifra de afaceri zilnică medie din exercițiul financiar precedent pentru fiecare zi lucrătoare de nerespectare a obligației, calculată de la data stabilită în decizie.

3.La stabilirea valorii penalităților cu titlu cominatoriu se iau în considerare natura, gravitatea și durata încălcării, ținându-se seama în mod corespunzător de principiile proporționalității și adecvării.

4.Atunci când întreprinderea a îndeplinit obligația pe care penalitățile cu titlu cominatoriu urmăreau să o impună, Comisia poate fixa suma definitivă a penalităților cu titlu cominatoriu la o valoare mai mică decât cea care ar rezulta din decizia inițială.

5.Curtea de Justiție a Uniunii Europene are competența de fond de a reexamina deciziile prin care Comisia a stabilit o amendă sau o penalitate cu titlu cominatoriu. Ea poate elimina, reduce sau mări amenda sau penalitatea cu titlu cominatoriu impusă.

6.Timpul se calculează începând cu ziua în care se comite încălcarea. Cu toate acestea, în cazul unor încălcări continue sau repetate, timpul se calculează începând cu ziua încetării încălcării. Orice acțiune întreprinsă de Comisie sau de autoritățile competente ale statelor membre în scopul asigurării respectării dispozițiilor prezentului regulament întrerupe termenul de prescripție. După fiecare întrerupere, timpul se calculează din nou de la zero. Totuși, termenul de prescripție expiră cel târziu în ziua în care s-a scurs o perioadă egală cu dublul termenului de prescripție fără să se fi aplicat o penalitate cu titlu cominatoriu de către Comisie. Această perioadă se prelungește cu durata în care termenul de prescripție este suspendat deoarece decizia Comisiei face obiectul unor acțiuni pendinte la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

7.Competența Comisiei de a impune deciziile luate în temeiul prezentului articol face obiectul unui termen de prescripție de trei ani. Timpul se calculează de la data la care decizia devine definitivă. Termenul de prescripție pentru impunerea plăților cu titlu cominatoriu se întrerupe: (a) prin notificarea unei decizii de modificare a cuantumului inițial al penalităților cu titlu cominatoriu sau de refuzare a unei cereri de modificare; (b) prin orice act al Comisiei sau al unui stat membru care acționează la cererea Comisiei, care are drept scop impunerea plății amenzii sau a penalității cu titlu cominatoriu. La fiecare întrerupere timpul se calculează din nou de la zero. Termenul de prescripție pentru impunerea plăților cu titlu cominatoriu se suspendă în perioada în care: (a) se acordă timp pentru efectuarea plății; (b) impunerea plății este suspendată în temeiul unei hotărâri a Curții de Justiție.

Articolul 16

Dreptul de a fi audiat pentru aplicarea de amenzi sau de penalități cu titlu cominatoriu

1.Înainte de adoptarea unei decizii în temeiul articolului 15, Comisia acordă întreprinderii în cauză posibilitatea de a fi audiată cu privire la: (a) constatările preliminare ale Comisiei, inclusiv cu privire la orice chestiune referitor la care Comisia a ridicat obiecții; (b) măsurile pe care Comisia ar putea intenționa să le ia având în vedere constatările preliminare menționate la litera (a) a prezentului alineat.

2.Întreprinderile în cauză pot transmite observațiile lor cu privire la constatările preliminare ale Comisiei într-un termen care se stabilește de către Comisie în constatările sale preliminare și care nu poate fi mai mic de 14 zile lucrătoare.

3.Comisia își fundamentează deciziile numai pe obiecțiile cu privire la care întreprinderile în cauză au putut prezenta observații.

4.Drepturile la apărare ale întreprinderilor în cauză se respectă integral în cadrul oricăror proceduri. Întreprinderea are drept de acces la dosarul Comisiei în condițiile unei divulgări negociate, sub rezerva existenței unui interes legitim al întreprinderii de a-și proteja secretele comerciale. Dreptul de acces la dosar nu include accesul la informații confidențiale și la documente interne ale Comisiei sau ale autorităților statelor membre. În particular, dreptul de acces nu include accesul la corespondența dintre Comisie și autoritățile statelor membre. Nicio dispoziție a prezentului alineat nu împiedică Comisia să divulge și să utilizeze informațiile necesare pentru a dovedi o încălcare.

Articolul 17

Accelerarea procesului de acordare a autorizațiilor pentru disponibilitatea și furnizarea în timp util a produselor relevante pentru domeniul apărării

1.Statele membre asigură faptul că cererile administrative legate de planificarea, construirea și exploatarea instalațiilor de producție, de transferul de factori de producție în interiorul UE, precum și de calificarea și certificarea produselor finite sunt prelucrate în mod eficient și în timp util. În acest scop, toate autoritățile naționale în cauză asigură faptul că aceste cereri sunt tratate cât mai rapid posibil din punct de vedere juridic.

2.Statele membre asigură faptul că, în procesul de planificare și de acordare a autorizațiilor, se acordă prioritate construirii și exploatării fabricilor și instalațiilor pentru producția de produse relevante pentru domeniul apărării atunci când se pun în balanță interesele juridice în fiecare caz în parte.

Articolul 18

Continuitatea producției de produse relevante pentru domeniul apărării

1.Statele membre pot decide să utilizeze sau să încurajeze întreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul produselor relevante pentru domeniul apărării să utilizeze derogările prevăzute la articolul 17 alineatul (3) din Directiva 2003/88/CE pentru a permite extinderea schimburilor de lucru, facilitând astfel continuitatea producției în domeniul produselor relevante pentru domeniul apărării, în cazul în care consideră că această abordare este necesară pentru atingerea obiectivelor prezentului regulament.

2.În acest scop și în cazul în care este necesară o autorizare prealabilă, toate autoritățile naționale în cauză asigură faptul că cererile întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domeniul produselor relevante pentru domeniul apărării de a utiliza astfel de derogări sunt tratate cât mai rapid posibil din punct de vedere juridic.

Articolul 19

Facilitarea achizițiilor publice comune în timpul actualei crize de aprovizionare cu muniție

1.În cazul în care cel puțin trei state membre încheie un acord privind achiziționarea în comun de produse relevante pentru domeniul apărării și în cazul în care urgența extremă care decurge din criza actuală care rezultă din agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei împiedică utilizarea oricăreia dintre procedurile prevăzute în Directiva 2009/81/CE pentru atribuirea unui acord-cadru, se pot aplica următoarele norme.

2.Prin derogare de la articolul 29 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 2009/81/CE, o autoritate contractantă poate modifica un acord-cadru existent care a fost atribuit printr-una dintre procedurile prevăzute la articolul 21 din Directiva 2009/81/CE astfel încât dispozițiile sale să se poată aplica autorităților/entităților contractante care nu au fost inițial părți la acordul-cadru.

3.Prin derogare de la articolul 29 alineatul (2) al treilea paragraf din Directiva 2009/81/CE, o autoritate contractantă poate aduce modificări substanțiale cantităților stabilite într-un acord-cadru existent, în măsura în care ele sunt strict necesare pentru aplicarea alineatului (2). În cazul în care cantitățile stabilite într-un acord-cadru existent sunt modificate substanțial în temeiul prezentului alineat, autoritatea contractantă oferă posibilitatea, prin intermediul unui anunț ad-hoc publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, oricărui operator economic care îndeplinește condițiile stabilite inițial în acordul-cadru, să adere la respectivul acord-cadru.

4.Principiul nediscriminării se aplică acordurilor-cadru menționate la alineatele (2) și (3) în ceea ce privește cantitățile suplimentare, în special între autoritățile contractante ale statelor membre menționate la alineatul (1).

5.Autoritățile contractante care au modificat un contract în cazurile prevăzute la alineatele (2) și (3) de la prezentul alineat publică un anunț în acest sens în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Un astfel de anunț se publică în conformitate cu articolul 32 din Directiva 2009/81/CE.

6.Autoritățile/entitățile contractante nu pot utiliza acest articol în mod necorespunzător sau astfel încât să împiedice, să restrângă sau să denatureze concurența.

7.Modificările introduse în acordurile-cadru menționate la prezentul articol trebuie să nu își încheie efectul după 30 iunie 2025.

Articolul 20

Facilitarea transferurilor intra-UE de produse din domeniul apărării

1.Prin derogare de la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2009/43/CE, transferul următoarelor produse din domeniul apărării între statele membre nu face obiectul autorizării prealabile:

(a)muniții și dispozitive de reglare a focoaselor, precum și componente special concepute pentru acestea, astfel cum sunt menționate în a treia categorie din anexa la Directiva 2009/43/CE (a treia categorie a Listei UE cuprinzând produsele de uz militar – ML3);

(b)rachete și echipamente și accesorii conexe, precum și componente special concepute pentru acestea, astfel cum sunt menționate în a patra categorie din anexa la Directiva 2009/43/CE (a patra categorie a Listei UE cuprinzând produsele de uz militar – ML4).

2.Orice transfer în conformitate cu derogarea prevăzută la alineatul (1) se notifică, spre informare, statului membru de origine.

3.Prezentul articol nu aduce atingere libertății de decizie a statelor membre în ceea ce privește politicile în domeniul exportului de produse din domeniul apărării vizate la alineatul (1).

Capitolul V

Dispoziții specifice aplicabile accesului la finanțare

Articolul 21

Fondul de accelerare a producției

1.Se poate institui un instrument de finanțare mixtă, care urmează să fie descris ca „Fondul de accelerare a producției” și care propune soluții de îndatorare, pentru a mobiliza, a reduce riscurile și a accelera investițiile necesare pentru creșterea capacităților de producție.

2.Obiectivele specifice urmărite de Fondul de accelerare a producției sunt stabilite după cum urmează:

(a)îmbunătățirea efectului de amplificare al cheltuielilor din bugetul Uniunii și obținerea unui efect de multiplicare mai mare în ceea ce privește atragerea de finanțare din sectorul privat;

(b)acordarea de sprijin întreprinderilor care se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește accesul la finanțare și abordarea necesității de a sprijini reziliența industriei de apărare din Uniune;

(c)accelerarea investițiilor în domeniul tehnologiilor de fabricare a semiconductorilor și de proiectare de cipuri și mobilizarea de fonduri atât din sectorul public, cât și din cel privat, sporind în același timp siguranța aprovizionării pentru întregul lanț valoric din Uniune al semiconductorilor;

(d)îmbunătățirea accesului la finanțare pentru investițiile legate de activitățile descrise la articolul 8 alineatul (3) literele (a) – (e).

Capitolul VI

Dispoziții finale

Articolul 22

Procedura comitetului

1.Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.Agenția Europeană de Apărare este invitată, în calitate de observator, să prezinte opinii și să ofere expertiză comitetului. Serviciul European de Acțiune Externă este, de asemenea, invitat să asiste comitetul.

3.În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

4.În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, coroborat cu articolul său 5.

Articolul 23

Securitatea informațiilor

1.Comisia protejează informațiile clasificate primite în legătură cu punerea în aplicare a prezentului regulament în conformitate cu normele de securitate prevăzute în Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei 21 .

2.Comisia utilizează sistemele securizate de schimb de informații, existente sau nou-înființate, pentru a facilita schimbul de informații sensibile și clasificate între Comisie, Înaltul Reprezentant, Agenția Europeană de Apărare și statele membre și, dacă este cazul, cu entitățile juridice care fac obiectul măsurilor prevăzute în prezentul regulament. Sistemul respectiv ține seama de reglementările interne în materie de securitate ale statelor membre.

Articolul 24

Confidențialitatea și prelucrarea informațiilor

1.Informațiile primite ca rezultat al aplicării prezentului regulament se utilizează numai în scopul pentru care au fost solicitate.

2.Statele membre și Comisia asigură protecția secretelor comerciale și de afaceri, precum și a altor informații sensibile și clasificate obținute și generate în cursul aplicării prezentului regulament, inclusiv a recomandărilor și a măsurilor care urmează să fie luate, în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern respectiv.

3.Statele membre și Comisia asigură faptul că informațiile clasificate transmise sau primite în temeiul prezentului regulament nu sunt modificate sau declasificate fără acordul prealabil scris al emitentului.

4.Comisia nu comunică nicio informație într-un mod care poate conduce la identificarea unui operator individual atunci când comunicarea informațiilor respective are ca rezultat un potențial prejudiciu comercial sau asupra reputației respectivului operator sau divulgarea oricăror secrete comerciale.

Articolul 25

Protecția datelor cu caracter personal

1.Prezentul regulament nu aduce atingere obligațiilor statelor membre în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului 22 și al Directivei 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului 23 sau obligațiilor Comisiei și, dacă este cazul, ale altor instituții și organe ale Uniunii, în ceea ce privește prelucrarea de către ele a datelor cu caracter personal în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului 24 , în cursul îndeplinirii responsabilităților care le revin.

2.Datele cu caracter personal nu se prelucrează și nu se comunică decât în cazurile în care este strict necesar în vederea aplicării prezentului regulament. În astfel de cazuri, se aplică în mod corespunzător condițiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679 și în Regulamentul (UE) 2018/1725.

3.În cazul în care prelucrarea datelor cu caracter personal nu este strict necesară pentru funcționarea mecanismelor instituite prin prezentul regulament, datele cu caracter personal se anonimizează astfel încât persoana vizată să nu poată fi identificată.

Articolul 26

Audituri

Auditurile cu privire la utilizarea contribuției Uniunii efectuate de persoane sau entități, inclusiv de alte persoane și entități decât cele mandatate de instituțiile, organele, birourile sau agențiile Uniunii, constituie baza asigurării globale în temeiul articolului 127 din Regulamentul financiar. Curtea de Conturi verifică totalitatea conturilor de venituri și cheltuieli ale Uniunii în conformitate cu articolul 287 din TFUE.

Articolul 27

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară asociată participă la Instrument prin intermediul unei decizii adoptate în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European, țara asociată respectivă acordă accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite responsabil, OLAF și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013.

Articolul 28

Informare, comunicare și publicitate

1.Beneficiarii finanțării din partea Uniunii recunosc originea fondurilor respective și asigură vizibilitatea finanțării din partea Uniunii, în particular cu ocazia promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora, prin oferirea de informații țintite coerente, eficace și proporționale unor audiențe multiple, care includ mass-media și publicul larg.

2.Comisia desfășoară acțiuni de informare și comunicare privind Instrumentul, acțiunile desfășurate în cadrul lui și rezultatele obținute.

3.Resursele financiare alocate fondului contribuie, în plus, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care respectivele priorități sunt legate de obiectivele menționate la articolul 4.

4.Resursele financiare alocate fondului pot contribui, în plus, la organizarea unor activități de promovare, a unor evenimente de interconectare și a unor activități de creștere a nivelului de informare, în special în vederea deschiderii lanțurilor de aprovizionare pentru a stimula participarea transfrontalieră a IMM-urilor.

Articolul 29

Evaluare

1.Până cel târziu la 30 iunie 2024, Comisia întocmește un raport de evaluare a punerii în aplicare a măsurilor prevăzute în prezentul regulament și a rezultatelor acestora, precum și a oportunității de a extinde aplicabilitatea lor și de a le asigura finanțarea, în special în funcție de evoluția contextului de securitate. Raportul de evaluare se bazează pe consultările statelor membre și ale principalelor părți interesate și se transmite Parlamentului European și Consiliului.

2.Ținând seama de raportul de evaluare, Comisia poate transmite propuneri vizând orice modificări ale prezentului regulament care sunt considerate adecvate, în special pentru a aborda în continuare orice riscuri persistente legate de aprovizionarea cu produse relevante pentru domeniul apărării.

Articolul 30

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică până la 30 iunie 2025. Această perioadă de valabilitate nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor inițiate în temeiul prezentului regulament, nici acțiunile necesare pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene și nici competențele conferite Comisiei de a impune sancțiuni în conformitate cu articolul 15.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președinta Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

1.4.4.Indicatori de performanță

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu o mai bună coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre în mod individual.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de redistribuire

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului/modurilor de gestiune, a mecanismului/mecanismelor de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost/eficacitate al controalelor (raportul „costurile controalelor ÷ valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3. Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

3.2.3.1.Necesarul de resurse umane estimat

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5.Contribuțiile terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Actului privind sprijinirea producerii de muniții

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

Politica privind industria apărării din Uniune

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:

 o acțiune nouă

 o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 25

 prelungirea unei acțiuni existente

 o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

Actul stabilește un set de măsuri menite să consolideze urgent capacitatea de reacție și capacitatea Bazei industriale și tehnologice de apărare europeană (EDTIB) de a asigura disponibilitatea și furnizarea în timp util a munițiilor sol-sol și de artilerie, precum și a rachetelor (denumite în continuare „produse relevante pentru domeniul apărării”), în particular prin:

- Un instrument de sprijinire financiară a întreprinderilor din domeniul apărării care produc produse relevante pentru domeniul apărării de-a lungul lanțului valoric.

- Cartografierea și monitorizarea continuă a produselor relevante pentru domeniul apărării, a componentelor acestora și a factorilor de producție critici, pentru a identifica produsele din domeniul apărării care sunt într-o situație critică din perspectiva aprovizionării.

- Mecanisme, principii și norme temporare pentru a facilita disponibilitatea pentru statele membre a produselor relevante pentru domeniul apărării.

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

Nu se aplică

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Rezultate preconizate: Instrumentul va contribui la consolidarea Bazei industriale și tehnologice de apărare europeană (EDTIB), va facilita adaptarea acesteia la schimbările structurale în curs de derulare ale pieței și, prin urmare, va contribui la disponibilitatea și furnizarea în timp util a muniției de artilerie sol-sol, precum și a rachetelor (produse de apărare relevante). În Uniune există capacități de producție în domeniul muniției sol-sol și pentru artilerie, precum și al rachetelor. Cu toate acestea, capacitățile de producție au fost adaptate pentru vremuri de pace, caracterizate de o cerere modestă, ceea ce a dus la un nivel minim al stocurilor și la diversificarea surselor de aprovizionare prin recurgerea la furnizori de la nivel mondial pentru a reduce costurile, expunând sectorul apărării din Uniune unor dependențe. În consecință, capacitatea de producție actuală și lanțurile valorice și de aprovizionare existente nu permit o livrare sigură și în timp util a produselor destinate domeniului apărării pentru a răspunde nevoilor statelor membre, atât în ceea ce privește propriile lor cerințe în materie de securitate, cât și în ceea ce privește sprijinirea în continuare a nevoilor Ucrainei. Contribuția financiară a UE ar trebui să contribuie la deblocarea unei serii de acțiuni care trebuie întreprinse urgent pentru a asigura disponibilitatea pentru statele membre și furnizarea în timp util către statele membre a produselor relevante pentru domeniul apărării. Producția europeană este deja angajată la o capacitate aproape maximă prin comenzilor statelor membre sau ale țărilor terțe, ceea ce a dus la creșterea prețurilor. Prin urmare, sunt necesare măsuri suplimentare de politică industrială la nivelul UE, în conformitate cu articolul 173 alineatul (3), pentru a sprijini industria din UE să își sporească producția, să își reducă timpul până la livrare și să abordeze eventualele impedimente care ar putea întârzia sau împiedica furnizarea și producția de produse relevante pentru domeniul apărării.

Impact preconizat:

O contribuție a Uniunii de 500 milioane EUR ar reprezenta un stimulent adecvat pentru ca operatorii economici implicați în fabricarea de produse relevante pentru domeniul apărării să înceapă să ia măsuri pentru a-și crește accelerat capacitățile de producție și/sau pentru a facilita investițiile în lanțul de aprovizionare. Ea va contribui la reducerea timpului până la fabricarea produselor relevante pentru domeniul apărării, facilitând în același timp investițiile pentru a permite industriei să producă mai mult și mai rapid. Contribuția respectivă va sprijini, în plus, cooperarea industrială și coordonarea aprovizionării cu materii prime.

În consecință, Instrumentul va stimula competitivitatea industriei europene de apărare implicate în fabricarea acestor produse. Pe termen mediu și mai lung, se preconizează că investițiile suplimentare în EDTIB vor aduce beneficii în ceea ce privește crearea de locuri de muncă și competențele și că vor spori securitatea aprovizionării.

1.4.4.Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

Având în vedere perioada scurtă de punere în aplicare, rezultatele și efectele Instrumentului vor fi evaluate în cadrul unei evaluări retrospective la sfârșitul perioadei de punere în aplicare a programului.

Comisia se va asigura că indicatorii utilizați pentru monitorizarea punerii în aplicare a programului vor fi instituiți de către entitatea însărcinată cu punerea în aplicare a programului. Aceștia vor include:

- creșterea capacității de producție în UE a produselor relevante pentru domeniul apărării

- reducerea timpului până la producție

- numărul de operatori economici care beneficiază de un acces facilitat la finanțare

- numărul de noi cooperări transfrontaliere cu întreprinderi stabilite în alte state membre sau în țări asociate

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

Regulamentul va fi pus în aplicare prin intermediul gestiunii directe. Comisia va trebui să dispună de experți adecvați pentru a monitoriza în mod eficient punerea în aplicare.

Astfel cum s-a subliniat în Comunicarea comună privind analiza deficitelor de investiții în domeniul apărării și calea de urmat (JOIN/2022/24 final), decenii de investiții insuficiente generează lacune în capabilitățile de apărare aflate la dispoziția forțelor armate ale statelor membre ale UE, precum și lacune industriale în cadrul Uniunii. Fragmentarea cererii a generat, în plus, compartimente industriale naționale și o multitudine corespunzătoare de sisteme de apărare de același tip, adesea neinteroperabile între ele. Contextul actual al pieței apărării este marcat de o amenințare sporită la adresa securității determină statele membre să își majorează rapid bugetele pentru apărare și să vizeze achiziții de echipamente similare. Această situație duce la o cerere de artilerie sol-sol și de muniție, precum și de rachete, care depășește capacitatea de producție a EDTIB pentru astfel de produse, care în prezent este adecvată pentru vremuri de pace. În acest context, sunt necesare investiții semnificative pentru care întreprinderile din domeniul apărării, care, în mod normal, nu angajează investiții industriale substanțiale autofinanțate, vor avea nevoie de mecanisme de reducere a riscurilor, precum și de sprijin în materie de reglementare pentru a elimina impedimentele existente, cum ar fi accesul la personal calificat și la materii prime. Intervenția Uniunii, prin reducerea riscurilor aferente investițiilor industriale prin intermediul granturilor, va permite o adaptare mai rapidă la schimbările structurale în curs de derulare ale pieței. Măsurile propuse vor încuraja, în plus, reziliența EDTIB prin parteneriate industriale transfrontaliere și prin colaborarea întreprinderilor relevante în cadrul unui efort comun al industriei de a evita agravarea fragmentării lanțurilor de aprovizionare.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Nu se aplică

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

Instrumentul va completa instrumentele planificate ale UE, cum ar fi Actul privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun, și programele existente ale UE, cum ar fi Fondul european de apărare, precum și inițiativele UE în domeniul apărării, cum ar fi Cooperarea structurată permanentă (PESCO) sau Busola strategică pentru securitate și apărare. El va genera, în plus, sinergii cu alte programe ale UE.

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de redistribuire

Nu se aplică

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

 durată limitată

– în vigoare din 2023 până la 30.6.2025

– Impact financiar din 2023 până în 2024 pentru creditele de angajament și din 2023 până în 2028 pentru creditele de plată.

 durată nelimitată

–Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 26

 Gestiune directă asigurată de Comisie

–prin intermediul departamentelor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

– prin intermediul agențiilor executive

 Gestiune partajată cu statele membre

 Gestiune indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară către:

– țări terțe sau organisme pe care le-au desemnat acestea;

– organizații internaționale și agenții ale acestora (a se preciza);

– BEI și Fondul european de investiții;

– organismele menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

– organisme de drept public;

– organisme de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

– organisme de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

– persoane cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

Observații

Instrumentul se pune în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar și, în ceea ce privește gestionarea Fondului de accelerare a producției menționat la articolul 21, implementarea poate fi realizată prin gestiune indirectă cu organismele menționate la articolul 61 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046.

MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile.

În conformitate cu articolul 29 din Instrument, Comisia va elabora un raport de evaluare a Instrumentului cel târziu la 30.6.2024 și îl va prezenta PE și Consiliului. Raportul evaluează impactul și eficacitatea acțiunilor întreprinse în temeiul Instrumentului. În acest scop, Comisia va pune în aplicare măsurile de monitorizare necesare pentru a se asigura că datele relevante sunt colectate în mod fiabil și fără probleme.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului/modurilor de gestiune, a mecanismului/mecanismelor de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

Comisia ar urma să aibă responsabilitatea generală pentru punerea în aplicare a Instrumentului. În particular, Comisia intenționează să pună în aplicare Instrumentul prin gestiune directă (cu excepția Fondului de accelerare a producției, care ar putea fi implementat prin gestiune indirectă). Utilizarea gestiunii directe clarifică responsabilitățile (punerea în aplicare de către ordonatorii de credite), scurtează lanțul de livrare (reducând durata procedurilor de acordare a granturilor și termenele de efectuare a plăților), evită conflictele de interese și reduce costurile de implementare (fără comisioane de administrare pentru o entitate căreia i-a fost încredințată execuția).

Comisia ar trebui să definească prioritățile și condițiile de finanțare printr-un program de lucru multianual. Definirea priorităților ar trebui să fie sprijinită de activitatea Grupului operativ pentru achiziții publice comune în domeniul apărării. Ar trebui instituit un comitet pentru program al statelor membre, la care Agenția Europeană de Apărare ar trebui să fie invitată să își prezinte opiniile și expertiza comitetului în calitate de observator, iar Serviciul European de Acțiune Externă, inclusiv Statul-Major al acestuia, ar trebui să fie invitat să asiste în cadrul comitetului. Comisia va adopta programul de lucru multianual în urma avizului comitetului în cadrul procedurii de examinare.

Finanțarea în cadrul Instrumentului va lua forma unor granturi (care să acopere până la 100 % din costurile acțiunii), precum și a unor împrumuturi. Comisia poate utiliza opțiuni simplificate în materie de costuri (de exemplu, sume forfetare) în cadrul granturilor sale pentru a reduce sarcina administrativă pentru beneficiari și pentru a concentra eforturile asupra rezultatelor acțiunilor.

Schema de plată va fi pregătită ținând seama de propunerea beneficiarului (pentru a permite beneficiarului să evite orice problemă de trezorerie), asigurând, în același timp, protecția bugetului Uniunii. Comisia, în calitate de autoritate care acordă granturi, poate – în cazul în care acțiunile nu au fost puse în aplicare sau sunt puse în aplicare în mod necorespunzător sau în caz de întârzieri – să reducă, să rețină sau să sisteze contribuția ei financiară.

Strategia de control pentru program, inclusiv controalele ex ante și ex post, se va baza pe experiența dobândită în cadrul FED și al programelor precursoare ale acestuia, EDIDP și PADR.

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

Instrumentul este menit să sprijine creșterea accelerată a capacității de producție.

Riscurile asociate sunt un volum bugetar insuficient în comparație cu nevoile efective, dificultatea de a identifica impedimentele din cadrul producției, caracterul urgent al nevoilor forțelor armate ale Uniunii în comparație cu procesele de producție. Întrucât Instrumentul este complementar altor inițiative convenite de Consiliu pentru a sprijini forțele armate ale UE și Ucraina, coordonarea cererii între statele membre este o condiție prealabilă.

Prin urmare, Comisia ar urma să pună în aplicare Instrumentul în gestiune directă pe baza expertizei dobândite în punerea în aplicare a Fondului european de apărare, să pregătească și să adopte un singur program de lucru multianual, să scurteze perioada de acordare a granturilor.

Bugetul programului va fi implementat în cadrul gestiunii directe. Pe baza experienței Comisiei privind gestionarea granturilor, costurile globale ale controalelor Instrumentului de către Comisie sunt estimate la mai puțin de 1 % din fondurile aferente gestionate.

În ceea ce privește rata (ratele) de eroare preconizată (preconizate), scopul este de a menține rata de eroare sub pragul de 2 %. Comisia consideră că punerea în aplicare a programului prin gestiune directă, cu echipe (personal cu experiență, eventual recrutat din cadrul ministerelor apărării din statele membre) dotate cu personal bine format care acționează sub conducerea ordonatorilor de credite delegați, aplicând norme clare și utilizând în mod adecvat instrumentele bazate pe realizări, va menține o rată de eroare situată sub pragul de semnificație de 2 %.

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competența de a efectua investigații privind operațiunile sprijinite în temeiul prezentei inițiative. Acordurile care decurg din prezentul regulament, inclusiv acordurile încheiate cu organizații internaționale participante, prevăd urmărirea și controlul financiar exercitate de Comisie sau de orice reprezentant abilitat de aceasta, precum și audituri desfășurate de Curtea de Conturi Europeană, de Parchetul European (EPPO) sau de OLAF, dacă este cazul la fața locului. Funcționarii Comisiei care dețin autorizarea de securitate necesară pot efectua, de asemenea, vizite la fața locului.

IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual	Linia bugetară	Tip de cheltuieli	Contribuție
	Număr	Dif./Nedif 27 .	din partea țărilor AELS 28	din partea țărilor candidate și potențial candidate 29	din partea altor țări terțe	alte venituri alocate
		Dif./Nedif.	DA/NU	DA/NU	DA/NU	DA/NU

·Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual	Linia bugetară	Tipul de cheltuieli	Contribuție
	Număr	Dif./Nedif.	din partea țărilor AELS	din partea țărilor candidate și potențial candidate	din partea altor țări terțe	alte venituri alocate
5	13.0105	Nedif	DA	NU	NU	NU
5	13.0602	Dif	DA	NU	NU	NU

3.2.Sursele de finanțare și impactul financiar estimat al Actului privind sprijinirea producției de muniții

3.2.1.Sursele de finanțare a creditelor în temeiul Actului privind sprijinirea producției de muniții

milioane EUR (cu trei zecimale)

	2023	2024	2025	2026	2027	Total
EDIRPA	157,000	83,000				240,000
Capabilitatea FEA		174,000				174,000
Cercetare FEA		86,000				86,000
Total	157,000	343,000				500,000

În cazul în care marjele bugetare neprevăzute s-ar materializa pentru anii 2023 și 2024, Comisia ar propune autorității bugetare să le aloce Fondului european de apărare, până la 100 milioane EUR.

3.2.2.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

– Propunerea/inițiativa nu necesită utilizarea de credite operaționale

– Propunerea/inițiativa necesită utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar
multianual

Securitate și apărare – Clusterul 13 Apărare

			2023	2024	2025	2026	2027	După 2027	TOTAL
Credite operaționale
13.0602 Instrumentul de consolidare a industriei de apărare	Angajamente	(1)	156,000	343,000					500,000
	Plăți	(2)		78,500	171,500	54,950	120,050	75,000	500,000
Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice 30
13.0105 Cheltuieli pentru sprijinirea Instrumentului de consolidare a industriei de apărare	Angajamente = plăți	(3)	1,000	p.m.
TOTAL credite în cadrul RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual	Angajamente	= 1 + 3	157,000	343,000					500,000
	Plăți	= 2 + 3	1,000	78,500	171,500	54,950	120,050	74,000	500,000

Rubrica din cadrul financiar
multianual

„Cheltuieli administrative”

milioane EUR (cu trei zecimale)

		2023	2024	2025	2026	2027	După 2027	TOTAL
Resurse umane		1,554	2,500	2,500	2,158	2,158	1,801	12,671
Alte cheltuieli administrative		0,233	0,288	0,067	0,067	0,057	0,052	0,764
TOTAL credite în cadrul RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual	(Total angajamente = Total plăți)	1,787	2,788	2,567	2,225	2,215	1,853	13,435

		2023	2024	2025	2026	2027	După 2027	TOTAL
TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1 – 7 din cadrul financiar multianual	Angajamente	158,787	345,788	2,567	2,225	2,215	1,853	513,435
	Plăți	2,787	81,288	174,067	57,175	122,265	75,853	513,435

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

– Propunerea/inițiativa nu necesită utilizarea de credite cu caracter administrativ

– Propunerea/inițiativa necesită utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

2023

2024

2025

2026

2027

După 2027

TOTAL

RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual
Resurse umane	1,554	2,500	2,500	2,158	2,158	1,801	12,671
Alte cheltuieli administrative	0,233	0,288	0,067	0,067	0,057	0,052	0,764
Subtotal RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual	1,787	2,788	2,567	2,225	2,215	1,853	13,435

În afara RUBRICII 7 31 din cadrul financiar multianual
Resurse umane
Alte cheltuieli cu caracter administrativ
Subtotal în afara RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual

TOTAL

1,787

2,788

2,567

2,225

2,215

1,853

13,435

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

3.2.3.1.Necesarul de resurse umane estimat

– Propunerea/inițiativa nu necesită utilizarea de resurse umane.

– Propunerea/inițiativa necesită utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimările exprimate în echivalent normă întreagă

		2023	2024	2025	2026	2027	După 2027
□ Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
20 01 02 01 (sediu central și reprezentanțele Comisiei)		8	13	13	11	11	10
20 01 02 03 (Delegații)
□ Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) 32
20 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”)		2	3	3	3	3	1
20 02 03 (AC, AL, END, INT și JPD în delegații)
XX 01 xx yy zz 33	- la sediul central
	- în delegații
01 01 01 02 (AC, END, INT - cercetare indirectă)
01 01 01 12 (AC, END, INT - cercetare directă)
Alte linii bugetare (a se preciza)
TOTAL		10	16	16	14	14	11

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar

8 ENI (8 AD) vor fi necesari ca să înființeze Instrumentul în 2023 și să inițieze primele activități, inclusiv cartografierea actorilor economici din lanțurile de aprovizionare cu produse relevante pentru domeniul apărării și pregătirea programului de lucru; 13 ENI (10 AD și 3 AST) pentru punerea în aplicare a activităților și reducerea lor treptată la 10 (8 AD și 2 AST) în 2028 pentru a asigura monitorizarea operațională, financiară și juridică a punerii în aplicare a proiectelor (inclusiv încheierea).

Personal extern

2 ENI pentru demararea activităților (2 END), apoi creștere la 3 (1 AC și 2 END), iar apoi reducere la 1 în 2028 (1 AC) pentru a asigura monitorizarea operațională, financiară și juridică a punerii în aplicare a proiectelor (inclusiv încheierea).

3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

Propunerea/inițiativa:

– poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM).

Redistribuirea creditelor din FEA și EDIRPA, ambele în cadrul rubricii 5. Detalii suplimentare privind liniile în cauză și redistribuirea anuală în secțiunea 3.2.1

– necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM.

– necesită revizuirea CFM.

3.2.5.Contribuțiile terților

Propunerea/inițiativa:

– nu prevede cofinanțare din partea terților

– prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

	Anul N 34	Anul N + 1	Anul N + 2	Anul N + 3	A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)	Total
A se preciza organismul care asigură cofinanțarea
TOTAL credite cofinanțate

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

– Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

– Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

– asupra resurselor proprii

– asupra altor venituri

–vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli 

milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:	Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs	Impactul propunerii/inițiativei 35
		Anul N	Anul N + 1	Anul N + 2	Anul N + 3	A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)
Articolul ………….

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice altă informație).

(1) Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE, JO L 216, 20.8.2009, p. 76.

(2) JO C , , p. .

(3) JO L 433I, 22.12.2020, p. 28.

(4) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17)

(5) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului ( JO L 248, 18.9.2013, p. 1 ).

(6) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene ( JO L 312, 23.12.1995, p. 1 ).

(7) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri ( JO L 292, 15.11.1996, p. 2 ).

(8) Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) ( JO L 283, 31.10.2017, p. 1 ).

(9) Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal ( JO L 198, 28.7.2017, p. 29 ).

(10) Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).

(11) Directiva 85/374/CEE a Consiliului din 25 iulie 1985 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre cu privire la răspunderea pentru produsele cu defect, JO L 210, 7.8.1985, p. 29.

(12) De exemplu, Regulamentul REACH, Regulamentul CLP, Directiva Seveso, Directiva RoHS, Regulamentul POP, BPR, Regulamentul privind ozonul și Regulamentul privind gazele fluorurate.

(13) Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru (JO L 299, 18.11.2003, p. 9).

(14) Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE, JO L 216, 20.8.2009, p. 76.

(15) Directiva 2009/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 de simplificare a clauzelor și condițiilor de transfer al produselor din domeniul apărării în interiorul Comunității (JO L 146, 10.6.2009, p. 1).

(16) Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017 (JO L 107, 26.3.2021, p. 30).

(17) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(18) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(19) Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).

(20) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(21) Decizia 2015/444 (UE, Euratom) a Comisiei din 13 martie 2015 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 72, 17.3.2015, p. 53).

(22) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(23) Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice), JO L 201, 31.7.2002, p. 37.

(24) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(25) Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(26) Detalii privind modurile de gestiune și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul de internet BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx

(27) Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(28) AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(29) Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

(30) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli pentru sprijinirea punerii în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(31) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli pentru sprijinirea punerii în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(32) AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.

(33) Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(34) Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(35) În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, adică sume brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.