EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Temeiurile și obiectivele propunerii

Detergenții joacă un rol central în viața noastră de zi cu zi. Ei contribuie la asigurarea sănătății și a igienei în aproape toate domeniile de activitate umană, de la gospodării și școli până la săli de sport, birouri, spitale, hoteluri și restaurante. Cu toate acestea, detergenții sunt substanțe chimice cu proprietăți intrinseci care au potențialul de a prezenta riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu. Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 privind detergenții 1 (denumit în continuare „Regulamentul privind detergenții”) stabilește normele pe care trebuie să le respecte detergenții pentru a fi introduși și a circula liber pe piața UE. Acestea sunt norme care asigură utilizarea în condiții de siguranță a detergenților (cerințe privind etichetarea și alte cerințe de informare) și performanța de mediu ridicată a detergenților și a agenților tensioactivi 2 pentru detergenți (cerințe privind biodegradabilitatea și limitele fosforului).

Evaluarea din 2019 a Regulamentului privind detergenții 3 a identificat o serie de puncte slabe care au apărut de la adoptarea legislației în 2004. Verificarea adecvării celei mai relevante legislații din domeniul substanțelor chimice (cu excepția REACH) 4 a evidențiat complexitatea cadrului de reglementare al UE pentru substanțele chimice. Această complexitate a fost atribuită numărului mare de acte legislative specifice produselor și sectoarelor, cu legături integrate între ele. Verificarea adecvării a evidențiat, de asemenea, că pot fi aduse simplificări în ceea ce privește comunicarea informațiilor de pe etichetele supraaglomerate către utilizatorii de produse și a constatat că utilizarea instrumentelor inovatoare pentru comunicarea informațiilor despre produs este în prezent sub nivelul optim.

Strategia industrială actualizată, adoptată în mai 2021 5 , subliniază, de asemenea, importanța accelerării tranziției verzi și digitale a industriei UE, sprijinită, printre altele, de un cadru de reglementare coerent și stabil.

În plus, Comunicarea Comisiei din 16 martie 2023 privind competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030 6 prezintă modul în care UE își poate valorifica punctele forte și poate face mai mult decât numai să încerce să recupereze decalajul în materie de creștere și inovare. Pentru a favoriza competitivitatea, Comisia propune o abordare bazată pe nouă factori determinanți care se susțin reciproc, inclusiv o piață unică funcțională și digitalizarea prin adoptarea pe scară largă a instrumentelor digitale în întreaga economie.

În plus, programul de lucru al Comisiei pentru 2022 7 enumeră revizuirea Regulamentului privind detergenții ca inițiativă REFIT.

Având în vedere deficiențele identificate în evaluarea regulamentului 8 și în verificarea adecvării substanțelor chimice 9 și care au fost explicate în detaliu în raportul de evaluare a impactului referitor la revizuirea Regulamentului privind detergenții 10 , prezenta propunere vizează actualizarea normelor privind detergenții, consolidarea asigurării aplicării legislației, astfel încât pe piața Uniunii să intre mai mulți detergenți și agenți tensioactivi conformi, precum și abordarea următoarelor aspecte:

(1)Regulamentul privind detergenții nu ține seama de noile evoluții ale pieței: De la adoptarea regulamentului în 2004, au fost dezvoltate produse inovatoare și practici noi și durabile, pe care normele actuale fie nu le includ (produse de curățare microbiene), fie nu este clar dacă și în ce mod le includ (vânzările de produse în ambalaje care pot fi reumplute).

(2)Lipsa unor cerințe eficiente în materie de informare pentru detergenți: Suprapunerile legislative dintre Regulamentul privind detergenții și Regulamentul privind clasificarea, etichetarea și ambalarea (CLP) 11 duc adesea la apariția aceleiași substanțe de două sau de trei ori pe aceeași etichetă și, uneori, sub denumiri complet diferite. O altă suprapunere între aceste acte legislative ale UE este duplicarea informațiilor privind răspunsul în situații de urgență privind sănătatea pentru detergenții clasificați ca fiind periculoși în temeiul Regulamentului CLP (fișele tehnice privind elementele componente în temeiul Regulamentului privind detergenții și informațiile furnizate centrelor de informare toxicologică în temeiul CLP).

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Propunerea asigură faptul că normele Uniunii specifice detergenților rămân complementare dispozițiilor generale aplicabile substanțelor chimice – inclusiv detergenților – introduse pe piața Uniunii, în special Regulamentului CLP și Regulamentului REACH 12 . La fel ca în cazul actualului Regulament privind detergenții, dispozițiile prezentei propuneri vor aborda preocupările specifice detergenților.

Prezenta propunere este în concordanță cu prioritățile și tendințele actuale privind digitalizarea implicită, inclusiv cu concluziile privind digitalizarea informațiilor despre produs din evaluarea noului cadru legislativ 13 . Bazându-se pe pașaportul produsului propus de Comisie în propunerea sa de regulament privind proiectarea ecologică pentru produsele sustenabile 14 , se va asigura coerența și se pot obține sinergii odată ce detergenții și agenții tensioactivi intră sub incidența regulamentului respectiv.

În plus, prezenta propunere ia în considerare și propunerea legislativă de regulament privind ambalajele și deșeurile de ambalaje 15 , care vizează reducerea cantității de ambalaje introduse pe piață în ceea ce privește volumul și greutatea lor, precum și prevenirea generării de deșeuri de ambalaje, în special prin reducerea la minimum a ambalajelor (utilizând doar cantitatea de ambalaje absolut necesară). Această cerință de reducere la minimum a ambalajelor va reduce spațiul disponibil pentru informarea consumatorilor pe etichetă și, prin urmare, va încuraja producătorii să exploreze posibilitățile oferite de etichetarea digitală. În plus, propunerea privind ambalajele și deșeurile de ambalaje impune întreprinderilor care vând produse prin reumplere să furnizeze anumite informații utilizatorilor finali și să se asigure că stațiile de reumplere respectă cerințele prevăzute în regulament. În plus, prezenta propunere este, de asemenea, în concordanță cu Declarația europeană privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital 16 .

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Propunerea va oferi un cadru de reglementare coerent și stabil care să sprijine tranziția verde și cea digitală ale industriei UE, anunțate atât în strategia industrială actualizată pentru 2021 17 , cât și în Planul industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete 18 , recent adoptat. Aceasta este, de asemenea, în concordanță cu evoluțiile mai ample în materie de politici și de reglementare ale UE, în ceea ce privește activitatea de reglementare viitoare și în curs din cadrul strategiei pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice 19 . Noile norme propuse privind produsele de curățare microbiene vor fi în concordanță cu sistemul voluntar prevăzut de Regulamentul privind eticheta UE ecologică 20 . Noile norme propuse privind etichetarea digitală vor fi în concordanță cu digitalizarea etichetelor produselor chimice, în special în cadrul revizuirii Regulamentului CLP și a Regulamentului privind produsele fertilizante 21 . Aceasta reflectă evoluția normelor Uniunii privind produsele biocide de la adoptarea Regulamentului privind detergenții și completează normele respective.

2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

•Temeiul juridic

Propunerea are același temei juridic ca și actualul Regulament privind detergenții, și anume articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Evaluarea Regulamentului privind detergenții a concluzionat că valoarea adăugată a existenței unor norme de armonizare pentru punerea la dispoziție și introducerea pe piață a detergenților este de necontestat. Regulamentul privind detergenții a contribuit la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru producătorii de detergenți, facilitând comerțul transfrontalier al întreprinderilor și obținând rezultate pozitive pentru sănătatea umană și pentru mediu.

În plus, în cursul activităților de consultare pentru evaluare, a existat un consens larg în rândul părților interesate cu privire la faptul că aspectele abordate de regulament necesită în continuare acțiuni la nivelul UE. Acest lucru se datorează faptului că aspectele abordate în cadrul Regulamentului privind detergenții, atât în ceea ce privește protecția sănătății umane, cât și a mediului, au o dimensiune europeană. Același lucru este valabil și pentru problemele identificate care nu prezintă caracteristici naționale sau subnaționale specifice, ci au mai degrabă un impact la nivelul întregii UE (de exemplu, vânzările de produse în ambalaje care pot fi reumplute, produsele de curățare microbiene, lipsa de înțelegere și de conștientizare cu privire la etichetele produselor chimice de către consumatori). Prin urmare, aceste aspecte trebuie abordate la nivelul UE pentru a asigura buna funcționare a pieței unice și un nivel egal de protecție a sănătății umane și a mediului în întreaga UE.

O acțiune de reglementare la nivelul UE ar asigura un context de reglementare care să permită inovarea pentru noi tipuri de produse, noi tehnici de comercializare și noi tehnologii de etichetare pe piața unică, asigurând în același timp același nivel de protecție a sănătății umane și a mediului în întreaga UE. Aceasta ar actualiza legislația prin includerea produselor inovatoare și a noilor practici durabile în domeniul de aplicare al regulamentului, ar reduce sarcina de reglementare pentru producătorii de detergenți prin simplificarea și raționalizarea cerințelor (de informare) și ar adapta legislația la era digitală prin introducerea etichetării digitale. O acțiune de reglementare de acest tip ar: (i) contribui la dezvoltarea în continuare a pieței unice; (ii) oferi securitate juridică și condiții de concurență echitabile pentru industrie; și (iii) asigura consolidarea protecției sănătății umane și a mediului.

•Proporționalitatea

Prezenta propunere înlocuiește un regulament existent al UE. Aceasta urmărește să elimine pe cât posibil suprapunerile redundante în materie de reglementare, ceea ce va ușura sarcina de reglementare fără a pune în pericol nivelul actual de protecție a sănătății și a mediului. Facilitarea vânzărilor de produse în ambalaje care pot fi reumplute și acceptarea normativă a etichetării digitale vor avea, de asemenea, acest efect. Noile măsuri pentru produsele de curățare microbiene se bazează pe cele mai recente cunoștințe științifice cu privire la efectele produselor pe această piață emergentă.

Introducerea unui pașaport al produsului care să conțină informații privind conformitatea va fi eficace în reducerea cantității de detergenți și agenți tensioactivi neconformi de pe piața Uniunii, inclusiv prin intermediul vânzărilor online. Regulamentul va garanta că un detergent sau un agent tensioactiv care este prezentat la vamă este pus în liberă circulație și introdus pe piața Uniunii numai dacă deține un pașaport al produsului corespunzător. Astfel se va ajunge la creșteri semnificative ale eficienței atât pentru autoritățile de supraveghere a pieței, cât și pentru autoritățile vamale, fără a impune costuri disproporționate asupra industriei. Acesta va face obiectul acelorași cerințe tehnice ca și pașaportul produsului propus în cadrul propunerii privind proiectarea ecologică pentru produsele sustenabile, pentru a evita duplicarea eforturilor de digitalizare ale industriei și pentru a asigura interoperabilitatea cu pașapoartele produselor create în temeiul altor acte legislative ale Uniunii.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

Evaluarea Regulamentului privind detergenții a concluzionat că regulamentul a funcționat bine și a fost, în general, eficace în atingerea obiectivelor sale, și anume asigurarea liberei circulații a detergenților și a agenților tensioactivi pe piața unică și asigurarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului. Cu toate acestea, evaluarea a identificat, de asemenea, o serie de puncte slabe și de domenii necesitând îmbunătățiri suplimentare, care au apărut în cursul aplicării practice a regulamentului de la adoptarea acestuia în 2004. În special, au fost identificate anumite suprapuneri între Regulamentul privind detergenții și alte acte legislative ale UE privind substanțele chimice (în special Regulamentul CLP, Regulamentul privind produsele biocide și Regulamentul REACH). Aceste suprapuneri conduc adesea la duplicări ale cerințelor de etichetare pentru detergenți care, pe de o parte, creează sarcini inutile pentru industria detergenților. Suprapunerile pun, de asemenea, în pericol comunicarea eficientă a informațiilor privind siguranța și utilizarea către consumatori, deoarece conduc la supraîncărcarea etichetelor cu texte neclare și repetitive. În plus, evaluarea a concluzionat că utilizarea instrumentelor digitale inovatoare pentru comunicarea acestor informații este în prezent sub nivelul optim.

Verificarea adecvării celei mai relevante legislații din domeniul substanțelor chimice (cu excepția REACH) a evidențiat complexitatea cadrului de reglementare al UE pentru substanțele chimice. Verificarea a atribuit această complexitate legăturilor integrate dintre diferitele acte legislative aplicabile acelorași produse. În conformitate cu constatările din evaluarea detergenților, verificarea adecvării substanțelor chimice a concluzionat, de asemenea, că comunicarea către consumatori a informațiilor privind pericolele și siguranța poate fi simplificată și că utilizarea instrumentelor digitale inovatoare pentru comunicarea acestor informații nu este în prezent atât de bună pe cât ar putea fi.

Prezenta propunere urmărește să abordeze constatările din evaluarea detergenților și din verificarea adecvării substanțelor chimice.

•Consultările cu părțile interesate

Pentru a elabora prezenta propunere, Comisia a desfășurat o serie de activități de consultare pentru a colecta dovezi și opinii din partea unei game largi de părți interesate cu privire la problemele identificate în legislația actuală și la soluțiile potențiale. Activitățile au inclus o consultare publică specifică de 12 săptămâni, care s-a încheiat la 25 mai 2022, un atelier al părților interesate organizat la 12 mai 2022, discuții cu statele membre în cadrul Grupului de lucru privind detergenții, interviuri cu părțile interesate (delimitarea domeniului de aplicare și obiective specifice) și feedback colectat ca răspuns la evaluarea inițială a impactului realizată de Comisie. Printre părțile interesate consultate s-au numărat autorități naționale, asociații industriale, întreprinderi, asociații de consumatori, societatea civilă și mediul academic.

Activitățile de consultare au confirmat sprijinul larg al părților interesate (inclusiv al industriei, al autorităților publice și al reprezentanților societății civile) pentru digitalizarea unor informații de etichetare și menținerea fișei tehnice privind elementele componente pentru detergenții nepericuloși. Între subopțiunile de raționalizare a cerințelor de etichetare, industria a preferat ușor să elimine cerințele duplicate în cadrul Regulamentului privind detergenții (subopțiunea 2). Cu toate acestea, acest grup a arătat, de asemenea, un sprijin larg pentru prima subopțiune, care a fost, de asemenea, preferată de alte tipuri de părți interesate, în special de autoritățile publice și de reprezentanții societății civile.

De asemenea, părțile interesate au sprijinit pe scară largă facilitarea și digitalizarea vânzării de detergenți în ambalaje care pot fi reumplute. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că organizațiile de întreprinderi și întreprinderile mai mari au arătat mai puțin sprijin pentru adăugarea de cerințe privind vânzările de produse în ambalaje care pot fi reumplute în Regulamentul privind detergenții în comparație cu alte părți interesate, cum ar fi întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), organizațiile neguvernamentale, organizațiile de protecție a mediului și asociațiile de consumatori. Introducerea unor criterii generice pentru gestionarea riscurilor legate de produsele de curățare microbiene nu a fost susținută pe scară largă printre măsurile propuse de gestionare a riscurilor 22 . Cu toate acestea, părțile interesate din industrie au afirmat că introducerea unor norme pentru produsele de curățare microbiene în general în cadrul Regulamentului privind detergenții ar crea o sarcină de reglementare inutilă 23 .

•Evaluarea impactului

Comisia a efectuat o evaluare a impactului asupra revizuirii Regulamentului privind detergenții. Comitetul de analiză a reglementării a emis, la 16 septembrie 2022, un aviz favorabil în ceea ce privește proiectul de raport de evaluare a impactului. Avizul comitetului, precum și evaluarea finală a impactului și rezumatul acesteia sunt publicate împreună cu prezenta propunere.

Pe lângă scenariul de referință în care nu se întreprinde nicio acțiune, prezenta evaluare a impactului identifică două opțiuni (1a și 1b) pentru a aborda problema 1 (cu privire la noile evoluții ale pieței care nu sunt luate în considerare) și două opțiuni (2a și 2b) pentru a soluționa problema 2 (lipsa unor cerințe de informare eficiente).

Opțiunea de politică 1a ar asigura faptul că consumatorii primesc informațiile necesare atunci când cumpără detergenți în recipiente care pot fi reumplute și că normele sunt uniformizate pentru producătorii de detergenți. Produsele de curățare microbiene ar fi incluse în domeniul de aplicare al Regulamentului privind detergenții și ar fi impuse cerințe minime de informare (etichetare), astfel încât utilizatorii finali să poată fi informați cu privire la prezența microbilor în produsul prin care se îndeplinește funcția de curățare.

Opțiunea de politică 1b se bazează pe opțiunea 1a privind vânzările de produse în ambalaje care pot fi reumplute, propunând, în plus, introducerea etichetării digitale pentru detergenții din recipiente care pot fi reumplute. Pentru a facilita și mai mult această practică durabilă și pentru a debloca întregul său potențial, toate informațiile de etichetare necesare în temeiul Regulamentului privind detergenții, cu excepția instrucțiunilor de dozare, pot fi furnizate prin intermediul unei etichete digitale. În ceea ce privește produsele de curățare microbiene, opțiunea 1b propune introducerea unor cerințe de gestionare a riscurilor pentru aceste produse. Acestea includ criterii generice pentru utilizarea microbilor în detergenți, cerințe de etichetare, anumite restricții privind utilizarea microbilor și o clauză de revizuire.

În cadrul opțiunii de politică 2a, fișa tehnică privind elementele componente ar fi eliminată atât pentru detergenții periculoși, cât și pentru detergenții nepericuloși. Opțiunea sugerează, de asemenea, raționalizarea cerințelor de etichetare și introducerea posibilității de etichetare digitală. Raționalizarea ar putea fi realizată fie prin etichetarea o singură dată, în conformitate cu normele mai stricte (subopțiunea 1), fie prin eliminarea dispozițiilor duplicate din Regulamentul privind detergenții (subopțiunea 2). Dacă optează pentru etichetarea digitală, producătorii ar beneficia, de asemenea, de posibilitatea de a furniza anumite informații numai prin intermediul etichetei digitale. Producătorii ar putea aplica etichete digitale pe produsele lor numai atunci când se vor aplica principiile obligatorii pentru etichetarea digitală.

Opțiunea de politică 2b propune să se elimine doar cerința duplicată de a furniza o fișă tehnică privind elementele componente pentru detergenții periculoși și să se mențină această cerință pentru detergenții nepericuloși în temeiul Regulamentului privind detergenții. În ceea ce privește etichetarea, opțiunea 2b este identică cu opțiunea 2a de mai sus.

Combinația preferată de opțiuni de politică constă în opțiunea de politică 1b (OP1b) și opțiunea de politică 2b (OP2b). Aceste opțiuni au obținut un punctaj general mai bun în comparație cu alternativele lor în funcție de o serie de criterii (efecte economice, sociale, asupra mediului și a sănătății pozitive, eficacitate, eficiență și coerență). În special, se preconizează că opțiunile 1b și 2b vor aduce beneficii în ceea ce privește reducerea sarcinii și economiile de costuri pentru industrie, precum și o mai bună lizibilitate a etichetelor detergenților. De asemenea, se preconizează că acestea vor reduce sarcinile pentru întreprinderi prin abordarea cerințelor de etichetare extinse și suprapuse din cadrul mai larg de reglementare al UE aplicabil detergenților. Acest lucru va fi realizat în special prin eliminarea tuturor duplicărilor din cerințele de informare și prin oferirea flexibilității de a furniza unele informații prin intermediul unei etichete digitale. De asemenea, se vor realiza economii de scară, deoarece spațiul etichetei fizice ar putea permite utilizarea mai multor limbi, ceea ce înseamnă economii de costuri în ceea ce privește distribuția vânzărilor, iar potențialul pieței unice pentru detergenți ar fi realizat pe deplin.

Stabilirea unor criterii armonizate și clarificarea cerințelor pentru produse mai sustenabile (produse de curățare microbiene) și pentru noi practici (vânzări de produse în ambalaje care pot fi reumplute) vor facilita tranziția verde, asigurându-se, în același timp, că inovarea nu este împiedicată. Având în vedere că aceste segmente de piață sunt în prezent dominate de IMM-uri, acest lucru va spori accesul și integrarea IMM-urilor în lanțurile valorice și pe piață în general, contribuind astfel la realizarea obiectivului de dezvoltare durabilă 24 (ODD) nr. 9 al Organizației Națiunilor Unite „Industrie, inovare și infrastructură”.

Combinarea opțiunilor de politică 1b și 2b asigură un nivel mai ridicat de protecție a sănătății umane, a siguranței și a mediului și contribuie la realizarea ODD nr. 3 „Sănătate și bunăstare” și a ODD nr. 12 „Asigurarea unor modele de consum și de producție durabile”. În special, introducerea unor măsuri de gestionare a riscurilor pentru produsele de curățare microbiene va garanta că microbii utilizați în detergenți sunt siguri atât din punctul de vedere al sănătății umane, cât și din punctul de vedere al mediului și va permite utilizatorilor finali să facă alegeri în cunoștință de cauză și să se protejeze mai bine în cazul unei sensibilizări sau vulnerabilități anterioare. Instrucțiunile de utilizare specifice și simplificate de pe etichetă îi vor ajuta pe utilizatorii de produse să utilizeze corect aceste produse, oferind astfel o protecție optimizată a mediului. În plus, introducerea unor cerințe specifice pentru vânzările de produse în ambalaje care pot fi reumplute va asigura faptul că consumatorii primesc toate informațiile privind siguranța și utilizarea atunci când cumpără detergenți în recipiente care pot fi reumplute și va promova o practică durabilă cu beneficii semnificative pentru mediu în ceea ce privește deșeurile de ambalaje. Permițând ca o parte din informațiile de etichetare să fie furnizate doar în format digital, s-ar reduce și mai mult deșeurile rezultate din eliminarea stocului de etichete neutilizate.

Raționalizarea și simplificarea cerințelor de etichetare vor face ca etichetele detergenților să fie mai ușor de citit și de înțeles. Acest lucru va ajuta utilizatorii finali să găsească mai ușor și mai rapid informațiile relevante, ceea ce este esențial mai ales în cazul unui accident.

Subopțiunea 1 din opțiunea de politică 2a, conform căreia elementele componente sunt etichetate o singură dată pe baza normelor aplicabile mai stricte, este preferată, deoarece va oferi un nivel mai ridicat de protecție a sănătății umane. În plus, introducerea etichetării digitale opționale va oferi, pe de o parte, o mai mare ușurință în utilizare și o mai bună conștientizare, deoarece informațiile esențiale care rămân pe eticheta fizică devin mai clare și, pe de altă parte, va aduce beneficii suplimentare pentru utilizatorii vulnerabili și cu deficiențe de vedere. Principiile digitale, care se vor aplica atunci când operatorii economici decid să eticheteze digital, vor asigura în continuare un nivel ridicat de protecție a sănătății umane. În cele din urmă, menținerea fișei tehnice privind elementele componente pentru detergenții nepericuloși în temeiul regulamentului va garanta că nivelul de protecție rămâne foarte ridicat.

În cadrul opțiunii preferate, funcționarea pieței unice beneficiază de introducerea unor norme armonizate pentru produsele de curățare microbiene și vânzările de produse în ambalaje care pot fi reumplute, care vor asigura condiții de concurență echitabile pentru operatori. Opțiunea preferată nu va implica costuri sau va implica costuri neglijabile pentru întreprinderi și va genera economii mari de costuri. Cel mai mare impact – sub forma economiilor de costuri – rezultă din eliminarea fișei tehnice privind elementele componente pentru detergenții periculoși, cu o economie anuală estimată la 7 milioane EUR pe an. Formatul actual al fișei tehnice privind elementele componente va fi menținut pentru a se evita costurile suplimentare inutile și complexitatea pentru industrie, în special pentru IMM-uri.

Pentru IMM-uri se preconizează sarcini anuale suplimentare reduse, în valoare de aproximativ 200 000 EUR pe întreprindere, ca urmare a cerințelor de gestionare a riscurilor pentru produsele de curățare microbiene. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că aceasta este o estimare a limitei superioare și că a fost calculată pe baza costurilor medii pentru testare și a celui mai mare număr de loturi raportat de producători. De asemenea, este foarte probabil ca acest număr să varieze în funcție de mai mulți factori (de exemplu, dimensiunea întreprinderii sau a portofoliului, nivelul actual de conformitate etc.), dar nu va avea, în niciun caz, un impact negativ asupra producătorilor (în principal IMM-uri), care au raportat în timpul interviurilor că aceste costuri se încadrează în intervalul acceptabil. Pentru întreprinderile care lucrează în prezent cu „microbi cunoscuți”, se preconizează că costurile noilor cerințe vor fi neglijabile, deoarece multe dintre cerințele propuse sunt deja îndeplinite sau pot fi îndeplinite la un cost neglijabil. Prin urmare, aceste întreprinderi își vor putea desfășura activitatea și își vor putea extinde producția fără costuri suplimentare.

Opțiunea preferată respectă principiul proporționalității. Aceasta nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor urmărite. Eliminarea suprapunerilor în materie de reglementare va asigura o mai mare coerență cu cadrul de reglementare mai larg al UE aplicabil detergenților. Facilitarea vânzărilor de produse în ambalaje care pot fi reumplute este în conformitate cu inițiativele generale ale UE care vizează reducerea impactului asupra mediului și cu ODD nr. 12 „Asigurarea unor modele de consum și de producție durabile”. Introducerea etichetării digitale (opționale) atât pentru detergenții din recipiente care pot fi reumplute, cât și în general este în concordanță cu tranziția către era digitală și cu inițiativele paralele de digitalizare în domeniul substanțelor chimice, cum ar fi CLP și Regulamentul privind produsele fertilizante. Pe măsură ce se câștigă experiență și încredere în etichetarea digitală, ar putea fi posibilă creșterea volumului de informații disponibile în format digital în viitor, ceea ce ar putea spori și mai mult potențialul de simplificare pentru industrie.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Unul dintre principalele obiective ale acestei inițiative este simplificarea normelor aplicabile detergenților și reducerea sarcinii de reglementare pentru producătorii de detergenți.

·Simplificarea și raționalizarea cerințelor de etichetare vor reduce sarcina de reglementare pentru operatorii economici, deoarece le va fi mai ușor să respecte normele.

·Eliminarea fișei tehnice privind elementele componente pentru detergenții periculoși va genera economii de costuri de 7 milioane EUR pe an.

·Propunerea elimină, de asemenea, implicarea obligatorie a laboratoarelor acreditate care trebuiau să efectueze teste în temeiul regulamentului.

·Propunerea elimină obligația ca producătorii de detergenți și agenți tensioactivi să fie stabiliți în UE. Cu toate acestea, introducerea pașaportului produsului și noi dispoziții privind supravegherea pieței detergenților vor garanta că toți detergenții și agenții tensioactivi introduși pe piața UE respectă cerințele, indiferent de locul de stabilire al producătorului.

·Se estimează că facilitarea vânzărilor de produse în ambalaje care pot fi reumplute va genera economii anuale de costuri pentru industria detergenților datorită reducerii eliminării deșeurilor de plastic. Deși aceste economii nu au putut fi cuantificate, conform scenariului de referință, acestea sunt estimate la 3,3 milioane EUR. În ansamblu, se estimează că opțiunea preferată va genera economii anuale de costuri de peste 10 milioane EUR pe an pentru industria detergenților.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Propunerea nu va avea niciun impact asupra bugetului UE.

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și modalități de monitorizare, evaluare și raportare

Pentru a evalua eficacitatea acestora, Comisia va monitoriza transpunerea și aplicarea acestor noi dispoziții, precum și respectarea lor. Regulamentul va prevedea o evaluare și o reexaminare periodică de către Comisie, iar raportul public aferent va fi prezentat Parlamentului European și Consiliului.

•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Capitolul I – Dispoziții generale

Regulamentul propus vizează detergenții și agenții tensioactivi fie că sunt introduși pe piață ca atare, fie că sunt conținuți în detergenți. În plus, propunerea de regulament continuă să stabilească cerințe stricte în materie de biodegradabilitate pentru agenții tensioactivi. Cu toate acestea, în comparație cu Regulamentul (CE) nr. 648/2004, a fost introdusă posibilitatea de a extinde domeniul de aplicare în viitor pentru a include biodegradabilitatea substanțelor și a amestecurilor din detergenți. Domeniul de aplicare extins acoperă, de asemenea, digitalizarea etichetelor detergenților și siguranța microorganismelor din detergenți.

Propunerea păstrează o serie de definiții existente, dar introduce, de asemenea, o nouă definiție a detergentului. Această definiție se bazează în mare parte pe cea inclusă în Regulamentul (CE) nr. 648/2004, dar a fost, pe de o parte, clarificată și, pe de altă parte, actualizată pentru a include și produsele noi la care se adaugă în mod intenționat microorganisme.

Propunerea utilizează, de asemenea, definițiile generale din Decizia nr. 768/2008/CE 25 și include definiții suplimentare în legătură cu pașaportul produsului, în conformitate cu definițiile stabilite în propunerea privind produsele sustenabile europene. O definiție a reumplerii este aliniată la definiția utilizată în propunerea privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.

Capitolul II – Cerințe privind produsele

La fel ca în cazul Regulamentului (CE) nr. 648/2004, agenții tensioactivi trebuie să îndeplinească criteriile de biodegradabilitate finală pentru a fi introduși pe piață, fie ca atare, fie conținuți în detergenți. Prezenta propunere introduce pentru prima dată cerințe de siguranță pe care microorganismele din detergenți trebuie să le respecte.

Au fost menținute limitările conținutului de fosfați și de alți compuși ai fosforului în detergenții de larg consum pentru rufe și în detergenții de larg consum pentru mașini automate de spălat vase.

Capitolul III – Obligațiile operatorilor economici

Propunerea simplifică obligațiile producătorilor, ale importatorilor și ale distribuitorilor cu cele prevăzute în Decizia nr. 768/2008/CE. Acest lucru clarifică obligațiile respective, care sunt proporționale cu responsabilitățile operatorilor economici. În loc să emită o declarație de conformitate, astfel cum se prevede în Decizia nr. 768/2008/CE, producătorul va crea un pașaport al produsului pentru detergent sau agentul tensioactiv, care va include informațiile relevante privind conformitatea. Producătorii de detergenți și agenți tensioactivi nu mai sunt obligați să fie stabiliți în UE. Cu toate acestea, în cazul în care producătorii nu sunt stabiliți în UE, aceștia trebuie să numească un reprezentant autorizat care să îndeplinească sarcini specifice în numele lor.

Producătorii vor trebui să evalueze conformitatea detergenților și a agenților tensioactivi pentru a se asigura că aceștia respectă cerințele stabilite în regulament. Propunerea prevede doar o evaluare a conformității realizată de prima parte (declarație pe propria răspundere) și se bazează pe modulul A corespunzător din Decizia nr. 768/2008/CE.

În prezent, este necesară o fișă tehnică privind elementele componente numai pentru detergenții nepericuloși. Această fișă tehnică va trebui, de asemenea, să fie furnizată direct organismelor desemnate ale statelor membre responsabile de primirea informațiilor referitoare la răspunsul în situații de urgență privind sănătatea (centrele de informare toxicologică), la cerere. De acum înainte, fișa tehnică privind elementele componente va face parte din documentația tehnică pe care producătorii vor trebui să o întocmească.

Capitolul IV – Marcajul CE și etichetarea

La finalizarea evaluării conformității, producătorii trebuie să aplice marcajul CE pe detergenți și agenții tensioactivi, în conformitate cu principiile și normele generale aplicabile marcajului CE.

Propunerea menține majoritatea normelor de etichetare existente prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 648/2004, introducând în același timp posibilitatea unei etichete digitale, astfel cum se descrie mai sus.

Capitolul V – Pașaportul produsului

Este important ca pe piața unică să existe condiții de concurență echitabile pentru a asigura, pe de o parte, o mai mare transparență în lanțul valoric în ceea ce privește principalele caracteristici ale detergenților și ale agenților tensioactivi și, pe de altă parte, pentru a consolida asigurarea aplicării normelor pentru a reduce neconformitatea. În loc să se bazeze pe declarația de conformitate UE prevăzută în Decizia nr. 768/2008/CE, prezenta propunere vizează o modalitate inovatoare de realizare a acestui dublu obiectiv. Evaluarea noului cadru legislativ 26 a indicat faptul că o eventuală revizuire viitoare a cadrului ar putea avea în vedere introducerea posibilității de a utiliza pașaportul produsului. Conform evaluării, pașaportul produsului ar putea include o declarație electronică de conformitate și o descriere a procedurii de evaluare a conformității. Evaluarea subliniază că digitalizarea informațiilor despre produs ar putea spori eficacitatea activității autorităților de supraveghere a pieței și a autorităților vamale.

Pentru ca prezentul regulament să fie adaptat exigențelor viitorului, prezenta propunere înlocuiește declarația de conformitate UE prevăzută în Decizia nr. 768/2008/CE cu obligația ca detergenții și agenții tensioactivi să aibă un pașaport al produsului care să demonstreze conformitatea cu cerințele prezentului regulament. Pașaportul produsului va fi conectat printr-un suport de date la un identificator unic de produs și va îndeplini aceleași cerințe tehnice pentru un pașaport al produsului în temeiul Regulamentului privind proiectarea ecologică pentru produsele sustenabile 27 . Referința pașaportului produsului trebuie inclusă într-un registru central al Comisiei care va fi creat în temeiul Regulamentului privind proiectarea ecologică pentru produsele sustenabile, iar aceste informații trebuie prezentate la vamă.

Capitolul VI – Supravegherea pieței

Pe lângă pașaportul produsului, prezenta propunere creează un cadru mai clar pentru o mai bună asigurare a aplicării normelor. Aceasta confirmă faptul că Regulamentul (UE) 2019/1020 se va aplica în continuare detergenților și agenților tensioactivi. În plus, propunerea stabilește dispoziții mai detaliate privind supravegherea pieței pe baza Deciziei nr. 768/2008/CE. În plus, o dispoziție specifică întemeiată pe Decizia nr. 768/2008/CE oferă motive specifice pentru a acționa împotriva detergenților sau a agenților tensioactivi care respectă cerințele, dar prezintă un risc pentru sănătate sau pentru mediu. În cele din urmă, dispoziția conferă Comisiei competența de a adopta măsuri împotriva anumitor detergenți sau agenți tensioactivi în anumite circumstanțe.

Capitolul VII – Competențele delegate și procedura comitetului

Propunerea împuternicește Comisia să adopte acte delegate pentru a ține seama de progresele tehnice și științifice, de noile dovezi științifice și de nivelul de pregătire/alfabetizare digitală. Această competență trebuie să fie delegată Comisiei, în special pentru (i) a completa cerințele generale privind etichetarea digitală; (ii) a modifica lista informațiilor de etichetare care pot fi furnizate numai în format digital; (iii) a adapta limita substanțelor odorante alergene atunci când sunt stabilite limite de concentrație individuale bazate pe riscurile existente pentru substanțele odorante alergene în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1223/2009; (iv) a stabili cerințe de biodegradabilitate pentru substanțele și amestecurile, altele decât agenții tensioactivi, din detergenți (inclusiv capsule de detergenți) atunci când noi dovezi științifice impun acest lucru; (v) a modifica informațiile specifice care trebuie incluse în pașaport, precum și informațiile care trebuie incluse în registrul Comisiei; (vi) a determina informațiile suplimentare stocate în registru, care urmează să fie controlate de autoritățile vamale; (vii) a prevedea o anexă la prezentul regulament care să conțină o listă a codurilor din Nomenclatura combinată, astfel cum se prevede în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, precum și descrierea detergenților și a agenților tensioactivi și pentru a actualiza anexa respectivă; și (viii) a modifica anexele I-VII.

Propunerea mandatează Comisia să adopte, după caz, acte de punere în aplicare pentru a asigura aplicarea uniformă a prezentului regulament. În special, Comisiei trebuie să i se confere competențe de executare pentru a stabili cerințele tehnice detaliate pentru pașaportul produsului pentru detergenți și agenți tensioactivi. Respectivele competențe trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie.

De asemenea, Comisiei trebuie să i se acorde competențe de executare pentru a stabili dacă o măsură națională referitoare la un detergent sau un agent tensioactiv care prezintă un risc pentru sănătatea și siguranța persoanelor sau pentru mediu este justificată. De asemenea, Comisiei trebuie să i se acorde competențe de executare pentru a stabili dacă o măsură națională referitoare la detergenții sau agenții tensioactivi conformi despre care un stat membru consideră că prezintă un risc pentru sănătatea și siguranța persoanelor sau pentru mediu este justificată. Având în vedere natura lor specială și tehnică, aceste acte de punere în aplicare nu vor fi adoptate în conformitate cu dispozițiile privind actele de punere în aplicare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Capitolul VIII – Dispoziții tranzitorii și finale

Pentru a evalua eficacitatea acestora, Comisia va monitoriza transpunerea și aplicarea acestor noi dispoziții, precum și respectarea lor. Comisia va prezenta Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare a eficacității regulamentului după cinci ani de aplicare. Propunerea prevede, de asemenea, revizuirea cerințelor de siguranță pentru microorganismele din detergenți și posibilitatea de a permite utilizarea mai multor tulpini de microorganisme în detergenți.

Regulamentul propus va deveni aplicabil la doi ani și jumătate de la intrarea sa în vigoare, pe de o parte pentru a permite Comisiei să pregătească punerea în aplicare a cerințelor tehnice ale pașaportului produsului și, pe de altă parte, pentru a acorda producătorilor și statelor membre timpul necesar pentru a se adapta la noile cerințe stabilite în prezentul regulament. Sunt prevăzute dispoziții tranzitorii pentru detergenții și agenții tensioactivi care au fost fabricați în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 648/2004, astfel încât stocul care se află fie în lanțul de distribuție, fie în depozit la sediul producătorului sau al importatorului în momentul în care prezentul regulament începe să se aplice să poată fi vândut. Regulamentul (CE) nr. 648/2004 va fi abrogat și înlocuit cu regulamentul propus.

2023/0124 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind detergenții și agenții tensioactivi, de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1020 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 648/2004

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 28 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Condițiile pentru introducerea și punerea la dispoziție pe piață a detergenților și a agenților tensioactivi pentru detergenți au fost armonizate prin Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European și al Consiliului 29 .

(2)Evaluarea de către Comisie a Regulamentului (CE) nr. 648/2004 30 a concluzionat că, în general, regulamentul respectiv și-a atins obiectivele în mare măsură. Cu toate acestea, evaluarea a identificat, de asemenea, o serie de puncte slabe și de domenii care necesită îmbunătățiri suplimentare. În ultimii ani, cadrul de reglementare pentru substanțele chimice s-a schimbat radical, creând o lipsă de coerență și duplicări ale normelor aplicabile detergenților și, în special, ale cerințelor de informare referitoare la acestea. Prin urmare, este necesar să se asigure coerența și să se elimine cerințele de informare duplicate.

(3)Au apărut noi evoluții ale pieței, în special dezvoltarea detergenților care conțin microorganisme și vânzarea de detergenți în ambalaje care pot fi reumplute, care nu intră, fie integral, fie parțial, sub incidența Regulamentului (CE) nr. 648/2004. Pe de altă parte, digitalizarea oferă oportunități de simplificare, de reducere a sarcinii și de creștere a ușurinței de utilizare și a inteligibilității informațiilor privind siguranța și utilizarea, de care nu se beneficiază în prezent. Prin urmare, este necesar să se țină seama de produsele și practicile nou apărute și să se intensifice eforturile de digitalizare în conformitate cu obiectivele generale ale Uniunii, în special în ceea ce privește durabilitatea, tranziția verde și tranziția digitală.

(4)Verificarea adecvării celei mai relevante legislații din domeniul substanțelor chimice 31 [cu excepția Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului 32 ] a evidențiat complexitatea cadrului de reglementare al Uniunii pentru substanțele chimice și a atribuit-o numărului mare de acte legislative specifice produselor și sectoarelor, cu legături integrate între ele. Aceasta a subliniat, de asemenea, că pot fi aduse simplificări în ceea ce privește comunicarea informațiilor de pe etichetele supraaglomerate către utilizatorii de produse și a constatat că, în prezent, nu se profită de utilizarea instrumentelor inovatoare pentru comunicarea informațiilor despre produs. Prin urmare, este necesar ca normele actuale să fie simplificate pentru a reduce sarcina pentru operatorii economici, pentru a îmbunătăți înțelegerea consumatorilor și pentru a facilita supravegherea pieței. În consecință, Regulamentul (CE) nr. 648/2004 trebuie să fie înlocuit.

(5)Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului 33 stabilește principii comune și dispoziții de referință concepute pentru a fi aplicate întregii legislații sectoriale cu scopul de a oferi o bază coerentă revizuirilor legislației respective. Noul cadru juridic pentru detergenți și agenții tensioactivi trebuie să fie aliniat, în măsura posibilului, la aceste principii comune și dispoziții de referință.

(6)Pentru a asigura securitatea juridică și condiții de concurență echitabile pentru operatorii economici, definiția detergentului trebuie să acopere toate produsele care intră în domeniul de aplicare al armonizării, inclusiv detergenții nou dezvoltați care conțin microorganisme adăugate în mod intenționat. Definiția trebuie să acopere, de asemenea, produsele pentru curățarea suprafeței fructelor și legumelor.

(7)Deoarece agenții tensioactivi sunt vânduți în principal în cadrul tranzacțiilor între întreprinderi pentru a fi utilizați la fabricarea detergenților, aceștia nu trebuie să fie supuși acelorași cerințe ca și detergenții. Prin urmare, trebuie stabilite norme minime pentru agenții tensioactivi, și anume norme privind biodegradabilitatea finală, un set minim de informații de etichetare și obligația operatorilor economici de a întocmi o documentație tehnică și de a crea un pașaport al produsului.

(8)Prezentul regulament trebuie să completeze normele existente stabilite în alte instrumente legislative și nu trebuie să aducă atingere aplicării legislației existente a Uniunii referitoare la aspecte legate de protecția sănătății, a siguranței și a mediului care nu sunt reglementate de prezentul regulament. Prezentul regulament trebuie, în special, să se aplice fără a aduce atingere Regulamentului (CE) nr. 1907/2006, Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului 34 și Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului 35 .

(9)Agenții tensioactivi sunt agenți de suprafață care ajută la descompunerea interfeței dintre apă și uleiuri sau murdărie. Aceștia reprezintă unul dintre principalele elemente componente ale detergenților. Cu toate acestea, agenții tensioactivi ar putea reprezenta un risc pentru mediu, deoarece sunt evacuați în sistemele de canalizare sau direct în apele de suprafață. Pentru a preveni orice efecte adverse pe care agenții tensioactivi le-ar putea avea asupra mediului, este necesar să se stabilească cerințe care să garanteze că agenții tensioactivi sunt complet biodegradabili fie atunci când sunt introduși pe piață ca atare și sunt destinați utilizării în detergenți, fie atunci când sunt conținuți în detergenți.

(10)Fosforul este un element component esențial utilizat în detergenți. Cu toate acestea, fosforul și compușii săi ar putea cauza daune ecosistemelor și mediilor acvatice, deoarece contribuie la eutrofizare. Pentru a asigura în continuare un nivel ridicat de protecție a mediului și pentru a reduce contribuția detergenților la acest fenomen, este necesar să se stabilească limite armonizate privind conținutul de fosfați și de compuși ai fosforului în detergenții de larg consum pentru rufe și în detergenții de larg consum pentru mașini automate de spălat vase. Nu sunt necesare limitări similare pentru alte tipuri de detergenți, fie pentru că contribuția lor nu este semnificativă, fie pentru că nu există în prezent alternative adecvate.

(11)În ultimii ani, au fost dezvoltate noi produse de curățare care conțin microorganisme vii ca substanțe active. Microorganismele au o biologie proprie și un răspuns propriu la mediul înconjurător. Datorită capacității lor de proliferare, există o diferență clară între detergenții convenționali și cei microbieni. Prin urmare, pericolele inerente și riscurile aferente nu sunt neapărat de aceeași natură cu cele prezentate de substanțele chimice, în special în ceea ce privește capacitatea microorganismelor de a persista și de a se multiplica în medii diferite și de a produce o gamă de metaboliți și toxine diferite cu o potențială semnificație toxicologică.

(12)Întrucât nu fac obiectul înregistrării nici în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, nici în conformitate cu orice alte dispoziții legislative ale Uniunii care impun producătorilor să demonstreze că utilizarea preconizată este sigură, microorganismele trebuie să fie eligibile pentru a fi utilizate în detergenți numai în măsura în care au fost identificate și susținute în mod clar de date care să demonstreze că utilizarea lor este sigură și sub rezerva unor cerințe specifice care să reglementeze siguranța lor. Prin urmare, trebuie stabilite norme armonizate care să reglementeze siguranța microorganismelor din detergenți, precum și metode de testare relevante pentru operatorii economici, pentru a demonstra conformitatea cu normele respective. Sunt necesare restricții privind formatul în care detergenții care conțin microorganisme sunt introduși pe piață atunci când în compoziția lor sunt incluse elemente componente sensibilizante. Pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane, chiar și pentru persoanele sensibilizate, detergenții care conțin microorganisme și care sunt introduși pe piață în format spray trebuie, prin urmare, să fie considerați siguri pentru utilizarea în acest format.

(13)Pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a aspectelor de interes public și pentru a garanta o concurență loială pe piața internă, operatorii economici trebuie să fie responsabili pentru conformitatea detergenților sau a agenților tensioactivi cu prezentul regulament, în funcție de rolurile pe care le au în lanțul de aprovizionare. Ori de câte ori este cazul, producătorii și importatorii trebuie să efectueze teste prin eșantionare asupra detergenților și a agenților tensioactivi pe care le-au pus la dispoziție pe piață, pentru protecția și siguranța consumatorilor și a mediului.

(14)Toți operatorii economici care intervin în lanțul de aprovizionare și de distribuție trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că pun la dispoziție pe piața Uniunii numai detergenți și agenți tensioactivi care sunt în conformitate cu prezentul regulament. Este necesar să se prevadă o distribuție clară și proporțională a obligațiilor care corespund rolului deținut de fiecare operator economic în lanțul de aprovizionare și de distribuție.

(15)Pentru a permite operatorilor economici să demonstreze și autorităților competente să verifice dacă detergenții și agenții tensioactivi puși la dispoziție pe piață respectă cerințele din prezentul regulament, este necesar să se prevadă o procedură de evaluare a conformității. Decizia nr. 768/2008/CE stabilește module pentru procedurile de evaluare a conformității, de la cea mai puțin strictă până la cea mai strictă, proporțional cu nivelul de risc implicat și cu nivelul de siguranță necesar. În scopul de a asigura coerența intersectorială și de a evita variantele ad-hoc, Decizia nr. 768/2008/CE precizează că procedurile de evaluare a conformității trebuie să fie alese dintre aceste module.

(16)Producătorul, fiind persoana cu cele mai detaliate cunoștințe privind procesul de proiectare și de producție, este cel mai în măsură să asigure conformitatea detergentului sau a agentului tensioactiv cu cerințele prezentului regulament. Prin urmare, producătorii trebuie să fie singurii responsabili de efectuarea procedurii de evaluare a conformității pentru detergenți și agenții tensioactivi. Modulul A trebuie să se aplice pentru evaluarea conformității detergenților și a agenților tensioactivi. Producătorii trebuie, de asemenea, să întocmească un dosar tehnic care să demonstreze conformitatea detergentului sau a agentului tensioactiv cu normele și metodele de testare relevante.

(17)Pentru a facilita respectarea de către producători a obligațiilor care le revin în temeiul prezentului regulament, producătorilor stabiliți în Uniune trebuie să li se permită să numească un reprezentant autorizat care să îndeplinească sarcini specifice în numele lor. În plus, pentru a asigura o repartizare clară și proporțională a responsabilităților între producător și reprezentantul autorizat, este necesar să se stabilească lista sarcinilor pe care producătorii trebuie să fie autorizați să le încredințeze reprezentantului autorizat. În plus, pentru a asigura aplicabilitatea și eficacitatea cerințelor de supraveghere a pieței și faptul că numai detergenții și agenții tensioactivi conformi sunt introduși pe piața Uniunii, desemnarea unui reprezentant autorizat trebuie să fie obligatorie atunci când producătorul este stabilit în afara Uniunii.

(18)Pentru a facilita comunicarea între operatorii economici, autoritățile de supraveghere a pieței și consumatori, operatorii economici trebuie să indice o adresă de site web, în plus față de adresa poștală, ca parte a datelor lor de contact.

(19)Pentru a proteja funcționarea pieței interne și pentru a garanta atingerea obiectivului de a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății și a mediului, este necesar să se stabilească faptul că detergenții și agenții tensioactivi din țările terțe care intră pe piața Uniunii respectă, de asemenea, prezentul regulament. În special, este necesar să se asigure că producătorii au aplicat proceduri adecvate de evaluare a conformității în ceea ce privește produsele respective. De asemenea, este necesar să se stabilească norme pentru ca importatorii să se asigure că detergenții și agenții tensioactivi pe care îi introduc pe piață respectă cerințele respective și că documentația elaborată de producători și, după caz, marcajul CE sunt puse la dispoziția autorităților naționale competente pentru inspecție. De asemenea, trebuie prevăzute dispoziții care să impună importatorilor obligația de a se asigura că pentru produsele respective este disponibil un pașaport al produsului.

(20)Întrucât importatorii joacă un rol esențial în garantarea conformității detergenților și a agenților tensioactivi importați pe piața Uniunii, atunci când introduc un detergent sau un agent tensioactiv pe piață, importatorii trebuie să indice pe produs numele lor, denumirea lor comercială înregistrată sau marca lor înregistrată, precum și adresa poștală și, dacă este cazul, mijloacele electronice de comunicare prin care pot fi contactați.

(21)Întrucât distribuitorul pune la dispoziție pe piață un detergent sau un agent tensioactiv după ce acesta a fost introdus pe piață de către producător sau importator, distribuitorul trebuie să acționeze cu grija cuvenită în ceea ce privește cerințele aplicabile. De asemenea, distribuitorul trebuie să se asigure că modul în care manipulează detergentul sau agentul tensioactiv nu afectează conformitatea acestuia cu cerințele prezentului regulament.

(22)Întrucât distribuitorii și importatorii sunt aproape de piață și au un rol important în asigurarea conformității produsului, aceștia trebuie să fie implicați în sarcinile de supraveghere a pieței desfășurate de autoritățile naționale competente și trebuie să fie pregătiți să participe activ, furnizând autorităților respective toate informațiile necesare referitoare la detergentul sau agentul tensioactiv vizat.

(23)Operatorii economici care fie introduc pe piață un detergent sau un agent tensioactiv sub denumirea sau marca lor înregistrată, fie modifică un detergent sau un agent tensioactiv într-un mod care ar putea afecta conformitatea cu prezentul regulament trebuie considerați a fi producători și trebuie să își asume obligațiile producătorilor. În alte cazuri, operatorii economici care se limitează la a ambala sau a reambala un detergent sau un agent tensioactiv deja introdus pe piață de alți operatori economici trebuie să poată face dovada faptului că conformitatea cu cerințele prezentului regulament nu a fost afectată, prin indicarea identității acestora pe ambalaj și prin păstrarea unei copii a informațiilor de etichetare originale.

(24)Marcajul CE, care indică conformitatea unui detergent cu prezentul regulament, este consecința vizibilă a unui întreg proces cuprinzând evaluarea conformității în sens larg. Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului 36 stabilește principiile generale ale marcajului CE. Regulamentul respectiv trebuie să fie aplicabil detergenților care intră sub incidența prezentului regulament pentru a garanta faptul că produsele care beneficiază de libera circulație a mărfurilor în cadrul Uniunii îndeplinesc cerințe care oferă un nivel ridicat de protecție a intereselor publice, precum sănătatea și mediul. În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008, marcajul CE trebuie să fie singurul marcaj de conformitate care să indice dacă detergentul este conform legislației de armonizare a Uniunii Europene.

(25)Pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane, producătorii trebuie să aibă obligația de a furniza o fișă tehnică privind elementele componente pentru detergenții nepericuloși. Pentru a optimiza eficiența cerințelor relevante și având în vedere sistemul legat de răspunsul în situații de urgență privind sănătatea deja instituit în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1272/2008, producătorii trebuie să pună aceste informații la dispoziția centrelor de informare toxicologică, la cerere.

(26)Etichetele comunică utilizatorilor informații importante privind utilizarea și siguranța, cum ar fi prezența substanțelor sensibilizante pentru piele sau căile respiratorii (de exemplu, substanțele odorante, conservanții sau enzimele alergene) în detergenți și agenții tensioactivi. Prin furnizarea de informații privind conținutul acestor substanțe pe etichetele detergenților și ale agenților tensioactivi, utilizatorii cu alergii sau predispoziții alergice pot face alegeri în cunoștință de cauză, iar reacțiile potențiale legate de utilizarea detergenților și a agenților tensioactivi sunt astfel reduse. Prin urmare, este necesar să se stabilească cerințe de etichetare pentru detergenți și agenții tensioactivi.

(27)Întrucât etichetarea detergenților și a agenților tensioactivi poate intra sub incidența mai multor acte legislative ale Uniunii, informațiile de pe etichetele detergenților și ale agenților tensioactivi trebuie să fie raționalizate, astfel încât, atunci când pe etichetele detergenților și ale agenților tensioactivi sunt necesare informații similare care decurg din diferite acte legislative ale Uniunii, aceste informații să fie furnizate o singură dată, în conformitate cu normele mai stricte. Acest lucru va îmbunătăți, pe de o parte, lizibilitatea și inteligibilitatea etichetelor detergenților și ale agenților tensioactivi de către utilizatorii finali și, pe de altă parte, va reduce sarcina de reglementare pentru producătorii de detergenți și de agenți tensioactivi.

(28)Substanțele odorante sunt compuși organici cu mirosuri caracteristice, de obicei plăcute, care sunt utilizate pe scară largă în detergenți, dar și în multe alte produse, cum ar fi parfumurile și alte produse cosmetice parfumate. Aceste substanțe ar putea provoca o reacție alergică la contact, în special la persoanele sensibilizate, chiar și atunci când sunt conținute în concentrații reduse. Prin urmare, este important să se furnizeze informații cu privire la prezența substanțelor odorante alergene individuale în detergenți, astfel încât persoanele sensibilizate să poată evita contactul cu substanța la care sunt alergice. Astfel, este necesar să se stabilească cerințe stricte pentru etichetarea substanțelor odorante alergene. Cu toate acestea, substanțele respective ar putea declanșa, de asemenea, o cerință de etichetare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1272/2008. Prin urmare, trebuie stabilite cerințe specifice de etichetare care să se aplice numai atunci când nu sunt atinse pragurile de etichetare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1272/2008. Acest lucru nu numai că va preveni o sarcină inutilă pentru operatorii economici, dar va asigura, de asemenea, faptul că utilizatorii finali primesc aceste informații prezentate în mod clar, oferind astfel un nivel ridicat de protecție a sănătății umane chiar și pentru persoanele sensibilizate.

(29)Sunt necesare cerințe suplimentare de etichetare pentru anumite substanțe, cum ar fi conservanții, pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății. Cerințele de etichetare pentru conservanți trebuie, prin urmare, să acopere nu numai conservanții adăugați intenționat de producător în detergent, ci și pe cei care rezultă din amestecurile care îl compun și care sunt adesea denumiți „conservanți de transfer”.

(30)Informațiile privind cantitatea corectă de detergenți pe care consumatorii trebuie să o utilizeze atunci când desfășoară activități de curățare, și anume informațiile privind dozarea, trebuie să fie incluse pe eticheta detergenților de larg consum pentru rufe și a detergenților de larg consum pentru mașini automate de spălat vase, pentru a preveni potențiala utilizare excesivă a detergenților, reducând astfel cantitatea totală de detergenți și agenți tensioactivi care intră în mediu.

(31)Etichetarea digitală ar putea îmbunătăți comunicarea informațiilor de etichetare, atât prin evitarea supraaglomerării etichetelor fizice, cât și prin posibilitatea utilizatorilor de a se baza pe diferite opțiuni de citire disponibile numai pentru formatele digitale, cum ar fi caractere mai mari, căutare automată, difuzoare sau traducerea în alte limbi. Etichetarea digitală ar putea conduce, de asemenea, la o gestionare mai eficientă a obligațiilor de etichetare de către operatorii economici, prin facilitarea actualizării informațiilor de etichetare, reducerea costurilor de etichetare și autorizarea transmiterii de informații mai specifice către utilizatori. Prin urmare, operatorilor economici trebuie să li se permită să furnizeze anumite informații de etichetare numai prin intermediul etichetei digitale, sub rezerva anumitor condiții, pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a utilizatorilor de detergenți.

(32)Pentru a evita impunerea unei sarcini administrative inutile pentru operatorii economici și întrucât, în majoritatea cazurilor, eticheta digitală este doar complementară celei fizice, operatorii economici trebuie să poată decide dacă să utilizeze etichete digitale sau să furnizeze toate informațiile doar pe o etichetă fizică. Alegerea de a furniza o etichetă digitală trebuie să aparțină producătorilor și importatorilor, care sunt responsabili pentru furnizarea unui set exact de informații de etichetare.

(33)Etichetarea digitală ar putea crea, de asemenea, provocări pentru grupurile vulnerabile ale populației, care nu au competențe digitale sau au competențe digitale insuficiente, și ar putea conduce la accentuarea decalajului digital. Din acest motiv, informațiile specifice care urmează să fie furnizate doar pe o etichetă digitală trebuie să reflecte stadiul actual al digitalizării societății și situația specială a utilizatorilor de detergenți. În plus, toate informațiile de etichetare referitoare la protecția sănătății și a mediului, precum și instrucțiunile minime de utilizare a detergenților trebuie să rămână pe eticheta fizică, pentru a permite tuturor utilizatorilor finali să facă alegeri în cunoștință de cauză înainte de a cumpăra detergentul și pentru a asigura manipularea acestuia în condiții de siguranță.

(34)Cu toate acestea, trebuie să se facă o excepție pentru detergenții vânduți utilizatorilor finali în format de reumplere. Pentru a profita pe deplin nu numai de beneficiile oferite de digitalizare, ci și de beneficiile semnificative pentru mediu în ceea ce privește reducerea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje aferente pe care le oferă practica vânzărilor de produse în ambalaje care pot fi reumplute, trebuie să se permită furnizarea tuturor informațiilor de etichetare în format digital, cu excepția instrucțiunilor de dozare pentru detergenții de larg consum pentru rufe.

(35)Pentru a asigura condiții de concurență echitabile în rândul operatorilor economici care pun la dispoziție detergenți pe piață și pentru a proteja utilizatorii finali, trebuie stabilite cerințe generale privind etichetarea digitală. De exemplu, operatorii economici trebuie să asigure accesul liber și ușor la etichetele digitale și faptul că informațiile obligatorii de etichetare solicitate în temeiul prezentului regulament sunt separate de alte informații.

(36)Având în vedere dezvoltarea actuală a competențelor digitale, operatorii economici trebuie, de asemenea, să furnizeze informațiile de etichetare prin mijloace alternative utilizatorilor finali atunci când aceștia nu pot accesa eticheta digitală. Această obligație trebuie impusă ca măsură de siguranță pentru a reduce orice riscuri potențiale cauzate de indisponibilitatea informațiilor de etichetare, în special în ceea ce privește detergenții din recipiente care pot fi reumplute, în cazul în care toate informațiile pot fi furnizate pe o etichetă digitală.

(37)Deoarece detergenții au aceeași utilizare și prezintă aceleași riscuri, indiferent de formatul în care sunt puși la dispoziție pe piață, operatorii economici care pun la dispoziție pe piață detergenți în format de reumplere trebuie să se asigure că aceștia respectă aceleași cerințe ca și cele aplicabile detergenților preambalați. În plus, consumatorii trebuie să primească informațiile de etichetare necesare și atunci când optează pentru detergenții în recipiente care pot fi reumplute. Prin urmare, vânzarea de detergenți în recipiente care pot fi reumplute trebuie să fie reglementată în mod explicit de prezentul regulament, pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății și a mediului și condiții de concurență echitabile pentru operatorii economici.

(38)Asigurarea trasabilității unui detergent sau a unui agent tensioactiv pe tot parcursul lanțului de aprovizionare contribuie la simplificarea și la eficientizarea supravegherii pieței. Un sistem de trasabilitate eficient facilitează sarcina autorităților de supraveghere a pieței de a identifica operatorii economici care au pus la dispoziție pe piață detergenți sau agenți tensioactivi neconformi.

(39)Producătorii trebuie să creeze un pașaport al produsului pentru a furniza informații privind conformitatea detergenților și a agenților tensioactivi cu prezentul regulament, precum și cu orice alt act legislativ pe care detergentul sau agentul tensioactiv trebuie să îl respecte. Pentru a facilita verificarea detergenților sau a agenților tensioactivi și pentru a permite actorilor din lanțul de aprovizionare și utilizatorilor finali să aibă acces la informațiile necesare, cum ar fi elementele componente și instrucțiunile de utilizare, informațiile din pașaportul produsului trebuie să fie furnizate în format digital și într-un mod direct accesibil, prin intermediul unui suport de date aplicat pe eticheta detergentului sau a agentului tensioactiv, pe ambalajul acestuia sau pe documentația de însoțire. Autoritățile de supraveghere a pieței, operatorii economici și utilizatorii finali trebuie, prin urmare, să aibă acces imediat la informații privind conformitatea sau la alte informații privind detergentul sau agentul tensioactiv prin intermediul suportului de date.

(40)Pentru a evita dublarea investițiilor în digitalizare de către toți actorii implicați, inclusiv de către producători, autoritățile de supraveghere a pieței și autoritățile vamale, pașaportul produsului instituit în temeiul prezentului regulament trebuie să fie pe deplin interoperabil cu pașaportul produsului impus de alte acte legislative ale Uniunii.

(41)În special, Regulamentul (UE).../... [al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică pentru produsele sustenabile și de abrogare a Directivei 2009/125/CE] stabilește, de asemenea, cerințe și specificații tehnice pentru un pașaport digital al produsului, instituirea unui registru central al Comisiei în care sunt stocate informațiile privind pașapoartele și interconectarea registrului respectiv cu sistemele informatice vamale. Regulamentul respectiv ar putea include detergenții sau agenții tensioactivi în domeniul său de aplicare pe termen mediu, impunând astfel disponibilitatea unui pașaport digital al produsului pentru aceștia.

(42)Prin urmare, pașaportul produsului pentru detergenți și agenții tensioactivi creat în temeiul prezentului regulament trebuie să respecte aceleași cerințe și elemente tehnice ca cele prevăzute în Regulamentul (UE).../... privind cerințele în materie de proiectare ecologică pentru produsele sustenabile, inclusiv aspectele tehnice, semantice și organizaționale ale comunicării de la un capăt la altul și ale transferului de date.

(43)În cazul în care alte acte legislative ale Uniunii aplicabile detergenților sau agenților tensioactivi impun un pașaport al produsului, pentru detergenți și agenții tensioactivi trebuie să fie disponibil un singur pașaport al produsului care să conțină informațiile necesare în temeiul prezentului regulament și al altor acte legislative ale Uniunii.

(44)Este esențial să se clarifice atât pentru producători, cât și pentru utilizatori că, prin crearea pașaportului produsului pentru detergent sau agentul tensioactiv și, după caz, prin aplicarea marcajului CE, producătorul declară că detergentul sau agentul tensioactiv este conform cu toate cerințele aplicabile și că producătorul își asumă întreaga responsabilitate pentru aceasta.

(45)În cazul în care anumite informații sunt furnizate numai în format digital, este necesar să se clarifice faptul că aceste informații trebuie furnizate separat și diferențiate în mod clar unele de altele, dar prin intermediul unui singur suport de date. Acest lucru va facilita activitatea autorităților de supraveghere a pieței, dar va oferi, de asemenea, claritate utilizatorilor finali cu privire la diferitele informații care le sunt disponibile în format digital.

(46)Capitolul VII din Regulamentul (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului 37 , care stabilește normele aplicabile controalelor privind produsele care intră pe piața Uniunii, se aplică detergenților și agenților tensioactivi. Autoritățile responsabile de aceste controale, care, în aproape toate statele membre, sunt autoritățile vamale, trebuie să le efectueze pe baza analizei de risc menționate la articolele 46 și 47 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 38 , a legislației de punere în aplicare a acestuia și a orientărilor corespunzătoare. Prin urmare, prezentul regulament nu trebuie să modifice în niciun fel capitolul VII din Regulamentul (UE) 2019/1020 și modul în care autoritățile responsabile de controlul produselor care intră pe piața Uniunii se organizează și își desfășoară activitățile.

(47)Pe lângă cadrul pentru controale instituit prin capitolul VII din Regulamentul (UE) 2019/1020, autoritățile vamale trebuie să poată verifica în mod automat dacă există un pașaport al produsului pentru detergenții și agenții tensioactivi importați care fac obiectul prezentului regulament, pentru a consolida controalele la frontierele externe ale Uniunii și pentru a preveni intrarea detergenților și a agenților tensioactivi neconformi pe piața Uniunii.

(48)Atunci când detergenții și agenții tensioactivi provenind din țări terțe sunt prezentați în vederea punerii în liberă circulație, autoritățile vamale trebuie să se asigure că operatorul economic pune la dispoziția autorităților vamale referința unui pașaport al produsului și că această referință corespunde unui identificator unic de produs care este stocat în registrul pașapoartelor produselor instituit de Comisie în temeiul [articolului 12 din Regulamentul (UE).../... privind proiectarea ecologică pentru produsele sustenabile]. Interconectarea dintre acest registru și sistemul informatic vamal, astfel cum se prevede la [articolul 13 din Regulamentul (UE).../... privind cerințele în materie de proiectare ecologică pentru produsele sustenabile], trebuie să permită verificarea automată a pașaportului produsului prezentat la vamă pentru detergentul sau agentul tensioactiv respectiv, astfel încât să se asigure că numai detergenții și agenții tensioactivi cu o referință valabilă la un identificator unic de produs, astfel cum este inclus în registru, sunt puși în liberă circulație.

(49)În cazul în care în registrul pașapoartelor produselor instituit în temeiul [articolului 12 din Regulamentul (UE) .../... privind proiectarea ecologică pentru produsele sustenabile] sunt stocate și alte informații în plus față de identificatorul unic de produs și de identificatorul unic al operatorului, Comisia trebuie să fie în măsură să prevadă, printr-un act delegat, că autoritățile vamale sunt autorizate să verifice coerența dintre aceste informații suplimentare și informațiile puse la dispoziția autorităților vamale de către operatorul economic, pentru a îmbunătăți conformitatea cu prezentul regulament a detergenților și a agenților tensioactivi plasați sub regimul vamal de punere în liberă circulație.

(50)Informațiile incluse în pașaportul produsului pot permite autorităților vamale să consolideze și să faciliteze gestionarea riscurilor și să permită o mai bună direcționare a controalelor la frontierele externe ale Uniunii. Prin urmare, autoritățile vamale trebuie să fie în măsură să extragă și să utilizeze informațiile incluse în pașaportul produsului și în registrul aferent pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin în temeiul legislației Uniunii, inclusiv pentru gestionarea riscurilor în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

(51)Este oportun să se prevadă publicarea unui aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene care să indice data la care devine operațională interconectarea dintre registru și Sistemul de schimb de certificate în cadrul ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi menționat la [articolul 13 din Regulamentul (UE).../... privind proiectarea ecologică pentru produsele sustenabile], pentru a facilita accesul publicului la informațiile respective.

(52)Verificarea automată de către autoritățile vamale a referinței pașaportului produsului pentru detergenții și agenții tensioactivi care intră pe piața Uniunii nu trebuie să înlocuiască sau să modifice responsabilitățile autorităților de supraveghere a pieței, ci doar să completeze cadrul general de control al produselor care intră pe piața Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/1020, autoritățile de supraveghere a pieței trebuie să efectueze verificări ale informațiilor conținute în pașapoartele produselor, verificări ale produselor de pe piață și, în cazul suspendării punerii în liberă circulație de către autoritățile desemnate pentru controalele la frontierele externe ale Uniunii, să determine conformitatea și riscurile grave pe care le prezintă produsele în temeiul capitolului VII din Regulamentul (UE) 2019/1020.

(53)Supravegherea pieței este un instrument esențial, deoarece asigură aplicarea corespunzătoare și uniformă a legislației Uniunii. Regulamentul (UE) 2019/1020 stabilește cadrul pentru supravegherea pieței produselor care fac obiectul legislației de armonizare a Uniunii Europene. Prin urmare, statele membre trebuie să organizeze și să efectueze supravegherea pieței detergenților și agenților tensioactivi în conformitate cu regulamentul respectiv.

(54)Regulamentul (UE) 2019/1020 se aplică deja detergenților și agenților tensioactivi, deoarece Regulamentul (CE) nr. 648/2004 este enumerat în anexa I la acesta. Totuși, pentru a asigura securitatea juridică, este necesar să se clarifice faptul că normele privind supravegherea pieței interne și controlul produselor care intră pe piața internă prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/1020 se aplică, de asemenea, detergenților și agenților tensioactivi care intră sub incidența prezentului regulament. Prezentul regulament nu trebuie să împiedice statele membre să aleagă autoritățile competente pentru îndeplinirea sarcinilor respective. Prin urmare, Regulamentul (UE) 2019/1020 trebuie modificat pentru a include o trimitere la prezentul regulament.

(55)Regulamentul (CE) nr. 648/2004 prevedea o procedură de salvgardare care permitea Comisiei să examineze justificarea unei măsuri luate de către un stat membru împotriva detergenților și agenților tensioactivi considerați ca reprezentând un risc. Pentru a spori transparența și a reduce timpul de prelucrare, este necesar să se îmbunătățească procedura de salvgardare anterioară, cu scopul de a-i spori eficiența și de a utiliza expertiza disponibilă în statele membre. Sistemul anterior trebuie să fie înlocuit cu o procedură prin care părțile interesate să fie informate cu privire la măsurile preconizate în legătură cu detergenții și agenții tensioactivi care prezintă un risc pentru sănătate sau pentru mediu. Acest sistem trebuie să permită autorităților de supraveghere a pieței ca, în cooperare cu operatorii economici relevanți, să acționeze din timp cu privire la detergenții și agenții tensioactivi menționați. Comisia trebuie, prin acte de punere în aplicare, și dată fiind natura specială și tehnică a acestora, fără aplicarea Regulamentului (UE) nr. 182/2011, să determine dacă este sau nu justificată o măsură națională referitoare la un detergent sau un agent tensioactiv care prezintă un risc.

(56)Experiența dobândită în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 648/2004 a arătat că detergenții și agenții tensioactivi care erau conformi cu cerințele aplicabile au prezentat, în cazuri specifice, un risc pentru sănătate sau pentru mediu. Trebuie să se prevadă dispoziții pentru a se asigura că autoritățile de supraveghere a pieței iau măsuri împotriva oricărui detergent sau agent tensioactiv care prezintă un risc pentru sănătate sau pentru mediu, chiar și atunci când respectă cerințele legale. Comisia trebuie, prin acte de punere în aplicare, și dată fiind natura specială și tehnică a acestora, fără aplicarea Regulamentului (UE) nr. 182/2011, să determine dacă este sau nu justificată o măsură națională referitoare la detergenții sau agenții tensioactivi conformi despre care un stat membru consideră că prezintă un risc pentru sănătatea și siguranța persoanelor sau pentru mediu.

(57)Pentru a ține seama de progresele tehnice și științifice sau de noile dovezi științifice, precum și de nivelul de pregătire digitală, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene trebuie delegată Comisiei în ceea ce privește completarea suplimentară a cerințelor generale privind etichetarea digitală; modificarea informațiilor de etichetare care pot fi furnizate numai în format digital; modificarea limitei substanțelor odorante alergene atunci când sunt stabilite limite de concentrație individuale bazate pe riscurile existente pentru substanțele odorante alergene în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1223/2009; modificarea cerințelor de biodegradabilitate existente pentru a introduce cerințe de biodegradabilitate pentru substanțele și amestecurile, altele decât agenții tensioactivi, din detergenți (inclusiv capsule de detergenți) atunci când noi dovezi științifice impun acest lucru; și modificarea anexelor I-VII. Comisia trebuie, de asemenea, să fie împuternicită să modifice informațiile specifice care trebuie incluse în pașaportul produsului, precum și informațiile care trebuie incluse în registrul Comisiei. Mai mult, Comisia trebuie să fie împuternicită să completeze prezentul regulament prin determinarea informațiilor suplimentare stocate în registru, care urmează să fie controlate de autoritățile vamale. În plus, pentru a facilita activitatea autorităților vamale în ceea ce privește detergenții și agenții tensioactivi și cerințele stabilite în prezentul regulament, Comisia trebuie să fie împuternicită să adopte acte delegate de modificare a prezentului regulament prin prevederea unei anexe care să conțină o listă a codurilor din Nomenclatura combinată, astfel cum se prevede în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, precum și descrierea detergenților și a agenților tensioactivi și prin actualizarea anexei respective.

(58)Atunci când adoptă actele delegate în temeiul prezentului regulament, este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare 39 . Mai precis, pentru a asigura o participare egală la elaborarea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au în mod sistematic acces la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu elaborarea actelor delegate.

(59)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei trebuie să i se confere competențe de executare pentru a stabili cerințele tehnice detaliate pentru pașaportul produsului pentru detergenți și agenți tensioactivi. Respectivele competențe trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 40 .

(60)Având în vedere necesitatea de a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului, precum și necesitatea de a lua în considerare noile evoluții întemeiate pe fapte științifice, Comisia trebuie să transmită Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentului regulament. În raportul său, Comisia trebuie să evalueze, printre altele, dacă prezentul regulament își atinge obiectivele, ținând seama de impactul asupra întreprinderilor mici și mijlocii.

(61)Pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății și a mediului, pentru a stimula inovarea și competitivitatea, Comisia trebuie să evalueze cerințele de siguranță pentru detergenții care conțin microorganisme și posibilitatea de a permite utilizarea de noi microorganisme sau tulpini de microorganisme în detergenți.

(62)Prezentul regulament introduce posibilitatea de a furniza, integral sau parțial, cerințele de etichetare obligatorii numai pe etichetele digitale în anumite situații și impune crearea unui pașaport digital al produsului pentru detergenți și agenții tensioactivi. Prin urmare, este necesar să se acorde o perioadă suficientă operatorilor economici pentru a se conforma obligațiilor care le revin în temeiul prezentului regulament, statelor membre pentru a înființa infrastructurile administrative necesare pentru aplicarea acestuia și Comisiei pentru a pregăti punerea în aplicare a cerințelor tehnice ale pașaportului produsului. În consecință, aplicarea prezentului regulament trebuie să fie amânată până la o dată la care aceste pregătiri pot fi în mod rezonabil finalizate.

(63)Pentru a asigura securitatea juridică și a preveni producerea de deșeuri, operatorii economici trebuie să poată vinde stocurile care se află fie în lanțul de distribuție, fie în depozit la data aplicării prezentului regulament. Prin urmare, este necesar să se prevadă dispoziții tranzitorii care să permită punerea la dispoziție pe piață a detergenților și a agenților tensioactivi care au fost deja introduși pe piață în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 648/2004 înainte de data aplicării prezentului regulament, fără ca produsele respective să trebuiască să respecte cerințele privind produsele prevăzute de prezentul regulament. Distribuitorii trebuie astfel să poată furniza detergenții și agenții tensioactivi care au fost introduși pe piață, și anume stocurile care se află deja în lanțul de distribuție, înainte de data aplicării prezentului regulament.

(64)De asemenea, trebuie să se prevadă și dispoziții tranzitorii care să permită introducerea pe piață a detergenților și a agenților tensioactivi care, la data aplicării prezentului regulament, nu se află încă în lanțul de distribuție, fără ca produsele respective să trebuiască să respecte cerințele prevăzute de prezentul regulament, cu condiția ca, la momentul introducerii lor pe piață, acestea să fie în continuare conforme cu Regulamentul (CE) nr. 648/2004. Producătorii și importatorii trebuie astfel să poată introduce pe piață detergenți și agenți tensioactivi, și anume stocurile care nu se află încă în lanțul de distribuție, după data aplicării prezentului regulament.

(65)Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume garantarea funcționării pieței interne și totodată a faptului că detergenții și agenții tensioactivi de pe piață îndeplinesc cerințele care oferă un nivel ridicat de protecție a sănătății și a mediului, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, ci, având în vedere amploarea și efectele sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului menționat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiectul

1.Prezentul regulament stabilește norme pentru realizarea liberei circulații a detergenților și a agenților tensioactivi pe piața internă, asigurând, în același timp, un grad înalt de protecție a sănătății și a mediului.

2.Prezentul regulament nu aduce atingere aplicării următoarelor acte juridice:

(a)Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului 41 ;

(b)Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului 42 ;

(c)Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului 43 .

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)„detergent” înseamnă oricare dintre următoarele:

–o substanță, un amestec sau un microorganism, ori două sau mai multe astfel de materiale în combinație, destinate curățării țesăturilor, a vaselor sau a suprafețelor;

–un amestec destinat înmuierii (prespălării), clătirii sau albirii țesăturilor sau vaselor;

–un amestec destinat modificării tușeului țesăturilor în operațiile de completare a spălării țesăturilor;

(2)„detergent de larg consum pentru rufe” înseamnă un detergent de rufe introdus pe piață în vederea utilizării de către nespecialiști, inclusiv în spălătoriile publice;

(3)„detergent de larg consum pentru mașini automate de spălat vase” înseamnă un detergent introdus pe piață în vederea utilizării în mașinile automate de spălat vase de către nespecialiști;

(4)„detergent care conține microorganisme” înseamnă un detergent în care unul sau mai multe microorganisme au fost adăugate în mod intenționat, fie ca atare, fie prin intermediul unuia dintre elementele componente ale detergentului;

(5)„detergent de uz profesional” înseamnă un detergent pentru curățare în afara sferei domestice, realizată de personal specializat care utilizează produse specifice;

(6)„curățare” înseamnă procesul prin care o depunere nedorită este îndepărtată de pe un substrat sau dintr-un substrat și adusă în stare de soluție sau dispersie;

(7)„substanță” înseamnă substanță, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 1 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006;

(8)„amestec” înseamnă un amestec astfel cum este definit la articolul 3 punctul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006;

(9)„microorganism” înseamnă un microorganism astfel cum este definit la articolul 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012;

(10)„microorganisme modificate genetic” înseamnă microorganisme în care materialul genetic a fost modificat prin utilizarea tehnologiei genetice sau celulare sau în orice alt mod care nu se produce în mod natural prin împerechere sau recombinare naturală.

(11)„agent tensioactiv” înseamnă orice substanță organică sau amestec organic utilizat(ă) în detergenți, care are proprietăți tensioactive și care conține una sau mai multe grupe hidrofile și una sau mai multe grupe hidrofobe de natură și dimensiuni care să facă posibile toate acțiunile următoare:

–reducerea tensiunii superficiale a apei sub 45 mN/m;

–formarea unor monostraturi etalate sau monostraturi de adsorbție la interfața apă-aer;

–formarea de emulsii și/sau microemulsii și/sau micele;

–adsorbția la interfețele apă-solid;

(12)„biodegradare aerobă finală” înseamnă nivelul biodegradării rezultate atunci când microorganismele utilizează substanța sau amestecul în totalitate, în prezența oxigenului, ducând la descompunerea acesteia (acestuia) în dioxid de carbon, apă și săruri minerale ale oricăror altor elemente prezente, determinate prin metodele de testare specificate la anexa I, și noi componente celulare microbiene;

(13)„punere la dispoziție pe piață” înseamnă orice furnizare în vederea distribuției, a consumului sau a utilizării pe piața Uniunii în cursul unei activități comerciale, contra cost sau gratuit;

(14)„introducere pe piață” înseamnă prima punere la dispoziție pe piața Uniunii;

(15)„producător” înseamnă orice persoană fizică sau juridică ce fabrică sau pentru care se proiectează sau se fabrică un detergent sau un agent tensioactiv și care introduce pe piață respectivul detergent sau agent tensioactiv sub denumirea sau marca sa;

(16)„reprezentant autorizat” înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită în Uniune care a primit un mandat scris din partea unui producător pentru a acționa în numele acestuia în legătură cu sarcini specifice;

(17)„importator” înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită în Uniune, care introduce un detergent sau un agent tensioactiv dintr-o țară terță pe piața Uniunii;

(18)„distribuitor” înseamnă orice persoană fizică sau juridică din lanțul de aprovizionare, alta decât producătorul sau importatorul, care pune la dispoziție pe piață un detergent sau un agent tensioactiv;

(19)„operator economic” înseamnă producătorul, reprezentantul autorizat, importatorul sau distribuitorul;

(20)„supraveghere a pieței” înseamnă activitățile desfășurate și măsurile luate de autoritățile de supraveghere a pieței pentru a se asigura că produsele sunt conforme cu cerințele stabilite în prezentul regulament;

(21)„autoritate de supraveghere a pieței” înseamnă o autoritate de supraveghere a pieței astfel cum este definită la articolul 3 punctul 4 din Regulamentul (UE) 2019/1020;

(22)„rechemare” înseamnă o rechemare astfel cum este definită la articolul 3 punctul 22 din Regulamentul (UE) 2019/1020;

(23)„retragere” înseamnă o retragere astfel cum este definită la articolul 3 punctul 23 din Regulamentul (UE) 2019/1020;

(24)„marcaj CE” înseamnă un marcaj prin care producătorul indică faptul că detergentul este în conformitate cu cerințele aplicabile stabilite în legislația de armonizare a Uniunii care prevede aplicarea respectivului marcaj;

(25)„măsură corectivă” înseamnă o măsură astfel cum este definită la articolul 3 punctul 16 din Regulamentul (UE) 2019/1020;

(26)„punere în liberă circulație” înseamnă procedura prevăzută la articolul 201 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

(27)„suport de date” înseamnă un simbol al unui cod de bare liniar, un simbol bidimensional sau un alt mediu de captare automată a datelor de identificare care poate fi citit de un dispozitiv;

(28)„identificator unic de produs” înseamnă un șir unic de caractere care permite identificarea unui produs și accesarea unui link web către pașaportul produsului;

(29)„identificator unic al operatorului” înseamnă un șir unic de caractere pentru identificarea operatorilor economici implicați în lanțul valoric al produselor;

(30)„autorități vamale” înseamnă autoritățile vamale definite la articolul 5 punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

(31)„Sistemul de schimb de certificate în cadrul ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi” înseamnă sistemul menționat la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2022/2399 al Parlamentului European și al Consiliului 44 ;

(32)„ambalaj individual” înseamnă ambalajul în care detergentul sau agentul tensioactiv este pus la dispoziție pe piață și care este destinat să însoțească conținutul până la locul de utilizare;

(33)„reumplere” înseamnă operațiunea prin care detergentul este umplut în magazin dintr-un recipient mare în ambalajul propriu al utilizatorilor finali, fie manual, fie prin intermediul unui echipament automat sau semiautomat;

(34)„lot” înseamnă o cantitate definită de produse finite care îndeplinește următoarele condiții:

–este produs într-un singur proces de fabricație sau într-o serie de procese în cursul aceluiași ciclu de fabricație;

–este destinat să aibă o compoziție uniformă atunci când este testat în conformitate cu aceleași metode de testare; și

–este definit în mod clar prin numărul tipului, numărul lotului sau alt element care permite identificarea sa.

(35)„utilizator final” înseamnă orice persoană fizică sau juridică ce are reședința sau este stabilită în Uniune, căreia i s-a pus la dispoziție un detergent sau un agent tensioactiv în calitate de consumator, în afara oricărei activități comerciale, de afaceri, meșteșugărești sau profesionale ori în calitate de utilizator final profesional, în cursul activităților sale industriale sau profesionale.

CAPITOLUL II

CERINȚE PRIVIND PRODUSELE

Articolul 3

Libera circulație

1.Detergenții și agenții tensioactivi pot fi introduși pe piață numai dacă respectă dispozițiile prezentului regulament.

2.Statele membre nu interzic, restrâng sau împiedică introducerea pe piață a detergenților sau a agenților tensioactivi care respectă dispozițiile prezentului regulament.

Articolul 4

Biodegradabilitatea

1.Detergenții și agenții tensioactivi respectă cerințele pentru biodegradabilitate stabilite în anexa I.

2.Alineatul (1) nu se aplică:

(a)agenților tensioactivi care sunt substanțe active în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 și care sunt utilizați ca dezinfectanți în cazul în care îndeplinesc oricare dintre următoarele condiții:

(i)agenții tensioactivi sunt incluși pe lista Uniunii de substanțe active aprobate, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012;

(ii)agenții tensioactivi sunt incluși în programul de reexaminare, astfel cum este prevăzut în Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 al Comisiei 45 ;

(b)agenților tensioactivi care sunt componente ale produselor biocide autorizate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 528/2012;

(c)agenților tensioactivi care sunt componente ale produselor biocide și care pot fi puși la dispoziție pe piață sau utilizați în conformitate cu articolul 89 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012.

Articolul 5
Detergenți care conțin microorganisme

Detergenții care conțin microorganisme respectă cerințele stabilite în anexa II.

Articolul 6

Limitări ale conținutului de fosfați și de alți compuși ai fosforului

Detergenții enumerați în anexa III respectă limitările conținutului de fosfați și de alți compuși ai fosforului stabilite în anexa respectivă.

CAPITOLUL III

OBLIGAȚIILE OPERATORILOR ECONOMICI

Articolul 7
Obligațiile producătorilor

1.Atunci când introduc pe piață detergenți sau agenți tensioactivi, producătorii se asigură că detergenții sau agenții tensioactivi respectivi au fost proiectați și fabricați în conformitate cu prezentul regulament.

2.Producătorii întocmesc documentația tehnică menționată în anexa IV și efectuează procedura de evaluare a conformității menționată în anexa respectivă.

În cazul în care conformitatea unui detergent sau a unui agent tensioactiv cu cerințele aplicabile a fost demonstrată prin procedura menționată la primul paragraf, producătorii:

(a)creează un pașaport al produsului în conformitate cu articolul 18;

(b)se asigură că suportul de date este imprimat sau plasat în alt mod pe eticheta sau pe ambalajul detergentului sau al agentului tensioactiv într-un mod vizibil și lizibil, în conformitate cu articolul 18 alineatul (3);

(c)dacă este cazul, aplică marcajul CE în conformitate cu articolul 14;

(d)înainte de introducerea pe piață a detergenților sau a agenților tensioactivi, producătorii includ o referință la pașaportul produsului în registrul menționat la articolul 20 alineatul (1).

3.Producătorii păstrează documentația tehnică și pașaportul produsului timp de 10 ani după introducerea pe piață a detergentului sau a agentului tensioactiv care face obiectul documentației respective sau a pașaportului produsului.

4.Producătorii se asigură că sunt aplicate proceduri care să garanteze că producția de serie rămâne în permanență conformă. Modificările în proiectarea sau caracteristicile produsului și modificările metodelor de testare în raport cu care se declară conformitatea unui produs se iau în considerare în mod corespunzător.

Ori de câte ori performanța unui detergent sau a unui agent tensioactiv sau riscurile pe care le prezintă acesta justifică aceasta, producătorii testează prin eșantionare respectivii detergenți sau agenți tensioactivi, investighează plângerile și, dacă este necesar, păstrează o evidență a plângerilor respective, a detergenților sau a agenților tensioactivi neconformi și a rechemărilor detergenților sau agenților tensioactivi respectivi și informează distribuitorii cu privire la orice astfel de activități de monitorizare.

5.Producătorii care introduc pe piață detergenți sau agenți tensioactivi se asigură că aceștia respectă cerințele de etichetare stabilite la articolele 15, 16 și 17.

6.Producătorii care introduc pe piață detergenți care nu îndeplinesc criteriile de clasificare ca fiind periculoși în sensul Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 furnizează organismelor desemnate ale statelor membre, menționate la articolul 45 din regulamentul respectiv, fișa tehnică privind elementele componente menționată la punctul 2.2 litera (e) din anexa IV.

Producătorii furnizează fișa tehnică privind elementele componente organismelor desemnate ale statelor membre menționate la primul paragraf în următoarele cazuri:

(a) la cererea organismelor desemnate ale statelor membre;

(b) atunci când detergentul pentru care a fost deja solicitată o fișă tehnică nu mai corespunde informațiilor incluse în fișa de date respectivă.

Organismul desemnat menționat la primul paragraf și personalul medical căruia i-au fost furnizate informațiile conținute în fișa tehnică păstrează confidențialitatea acestora și le utilizează exclusiv în scopuri medicale.

7.Producătorii care consideră sau au motive să creadă că un detergent sau un agent tensioactiv pe care l-au introdus pe piață nu este în conformitate cu prezentul regulament iau de îndată măsurile corective necesare pentru a aduce respectivul detergent sau agent tensioactiv în conformitate, pentru a-l retrage sau pentru a-l rechema, după caz. În plus, în cazul în care producătorii consideră sau au motive să creadă că un detergent sau un agent tensioactiv pe care l-au introdus pe piață prezintă un risc pentru sănătate sau pentru mediu, aceștia informează imediat autoritățile naționale competente din statele membre în care au pus la dispoziție pe piață detergentul sau agentul tensioactiv, precizând, în special, orice neconformitate și orice măsură corectivă luată.

8.În urma unei cereri motivate din partea unei autorități naționale competente, producătorii îi furnizează acesteia toate informațiile și documentația necesare, pe suport de hârtie sau în format electronic, pentru a demonstra conformitatea detergentului sau a agentului tensioactiv cu prezentul regulament, într-o limbă ușor de înțeles de către autoritatea în cauză. Aceștia cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de detergentul sau agentul tensioactiv pe care aceștia l-au introdus pe piață.

Articolul 8

Reprezentantul autorizat

1.Producătorii pot desemna un reprezentant autorizat, printr-un mandat scris.

2.În cazul în care producătorul nu este stabilit în Uniune, detergentul sau agentul tensioactiv poate fi introdus pe piața Uniunii numai dacă producătorul desemnează, printr-un mandat scris, un reprezentant autorizat.

3.Un reprezentant autorizat îndeplinește sarcinile prevăzute în mandatul primit de la producător. Reprezentantul autorizat furnizează o copie a mandatului autorității competente, la cerere.

Mandatul permite reprezentantului autorizat să îndeplinească cel puțin următoarele:

(a)să verifice dacă pașaportul produsului a fost creat în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) litera (a), dacă documentația tehnică a fost întocmită și dacă procedura de evaluare a conformității a fost efectuată de producător în conformitate cu articolul 7 alineatul (2);

(b)să păstreze pașaportul produsului și documentația tehnică la dispoziția autorităților naționale de supraveghere a pieței timp de 10 ani de la introducerea pe piață a detergentului sau a agentului tensioactiv care face obiectul respectivelor documente;

(c)în urma unei cereri motivate din partea autorității naționale competente, să furnizeze acestei autorități toate informațiile și documentația necesară pentru a demonstra conformitatea detergentului sau a agentului tensioactiv cu cerințele prevăzute în prezentul regulament;

(d)să coopereze cu autoritățile naționale competente, la cererea acestora, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor reprezentate de un detergent sau un agent tensioactiv acoperit de mandatul reprezentantului autorizat.

(e)să înceteze mandatul în cazul în care producătorul nu respectă obligațiile care îi revin producătorului în temeiul prezentului regulament.

4.Obligațiile prevăzute la articolul 7 alineatul (1) și obligația de a întocmi documentația tehnică menționată la articolul 7 alineatul (2) nu fac parte din mandatul reprezentantului autorizat.

Articolul 9

Obligațiile importatorilor

1.Importatorii introduc pe piață numai detergenți sau agenți tensioactivi conformi.

2.Înainte de a introduce un detergent sau un agent tensioactiv pe piață, importatorii se asigură că:

(a)producătorul a efectuat procedura de evaluare a conformității și a întocmit documentația tehnică menționată la articolul 7 alineatul (2);

(b)detergentul poartă marcajul CE menționat la articolul 14;

(c)producătorul a creat pașaportul produsului menționat la articolul 7 alineatul (2);

(d)informațiile relevante din pașaportul produsului au fost incluse în registrul menționat la articolul 20 alineatul (1);

3.Dacă importatorul consideră sau are motive să creadă că un detergent sau un agent tensioactiv nu este în conformitate cu prezentul regulament, acesta nu introduce detergentul sau agentul tensioactiv pe piață înainte ca acesta să fie adus în conformitate. În plus, în cazul în care detergentul sau agentul tensioactiv prezintă un risc pentru sănătate sau pentru mediu, importatorul informează producătorul și autoritățile de supraveghere a pieței în acest sens.

4.Importatorii indică pe eticheta detergentului sau a agentului tensioactiv denumirea lor, denumirea lor comercială înregistrată sau marca lor comercială înregistrată, precum și adresa poștală și adresa de e-mail la care pot fi contactați. Datele de contact sunt comunicate într-un limbaj care poate fi ușor înțeles de către utilizatorii finali și autoritățile de supraveghere a pieței.

5.Importatorii se asigură că detergenții și agenții tensioactivi pe care îi introduc pe piață respectă cerințele de etichetare stabilite la articolele 15, 16 și 17.

6.Importatorii se asigură că, atât timp cât un detergent sau un agent tensioactiv se află în responsabilitatea lor, condițiile de depozitare sau transport al acestuia nu periclitează conformitatea sa cu prezentul regulament.

7.Ori de câte ori performanța unui detergent sau a unui agent tensioactiv sau riscurile pe care le prezintă acesta justifică aceasta, importatorii testează prin eșantionare respectivii detergenți și agenți tensioactivi, investighează plângerile și, dacă este necesar, păstrează o evidență a plângerilor respective, a detergenților și a agenților tensioactivi neconformi și a rechemărilor detergenților și agenților tensioactivi respectivi și informează distribuitorii cu privire la orice astfel de activități de monitorizare.

8.Importatorii care consideră sau au motive să creadă că un detergent sau un agent tensioactiv pe care l-au introdus pe piață nu este în conformitate cu prezentul regulament iau de îndată măsurile corective necesare pentru a aduce respectivul detergent sau agent tensioactiv în conformitate, pentru a-l retrage sau pentru a-l rechema, după caz. În plus, în cazul în care importatorii consideră sau au motive să creadă că un detergent sau un agent tensioactiv pe care l-au introdus pe piață prezintă un risc pentru sănătate sau pentru mediu, aceștia informează imediat autoritățile naționale competente din statele membre în care au pus la dispoziție pe piață detergentul sau agentul tensioactiv, precizând, în special, orice neconformitate și orice măsură corectivă luată.

9.Importatorii păstrează referința la identificatorul unic de produs la dispoziția autorităților de supraveghere a pieței pentru o perioadă de 10 ani după introducerea pe piață a detergentului sau a agentului tensioactiv și se asigură că documentația tehnică poate fi pusă la dispoziția autorităților respective, la cerere.

10.În urma unei cereri motivate din partea unei autorități naționale competente, importatorii îi furnizează acesteia toate informațiile și documentația necesare, pe suport de hârtie sau în format electronic, pentru a demonstra conformitatea detergentului sau a agentului tensioactiv cu prezentul regulament, într-o limbă ușor de înțeles de către autoritatea în cauză. Aceștia cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de detergentul sau agentul tensioactiv pe care aceștia l-au introdus pe piață.

Articolul 10

Obligațiile distribuitorilor

1.Atunci când pun la dispoziție pe piață un detergent sau un agent tensioactiv, distribuitorii acordă o atenție deosebită cerințelor prezentului regulament.

2.Înainte de a pune la dispoziție pe piață un detergent sau un agent tensioactiv, distribuitorii verifică dacă au fost îndeplinite următoarele condiții:

(a)detergentul sau agentul tensioactiv este însoțit de documentele necesare și de o etichetă care îndeplinește cerințele prevăzute la articolele 15, 16 și 17;

(b)detergentul poartă marcajul CE menționat la articolul 14;

(c)producătorul a respectat cerințele prevăzute la articolul 7 alineatele (2) și (3) sau, după caz, importatorul a respectat cerințele prevăzute la articolul 9 alineatul (2).

3.Dacă distribuitorul consideră sau are motive să creadă că un detergent sau un agent tensioactiv nu este în conformitate cu prezentul regulament, acesta nu pune la dispoziție pe piață detergentul sau agentul tensioactiv înainte ca acesta să fie adus în conformitate. În plus, în cazul în care detergentul sau agentul tensioactiv prezintă un risc pentru sănătate sau pentru mediu, distribuitorul informează în acest sens producătorul și, după caz, reprezentantul autorizat sau importatorul, precum și autoritățile de supraveghere a pieței.

4.Distribuitorii se asigură că, atât timp cât un detergent sau un agent tensioactiv se află în responsabilitatea lor, condițiile de depozitare sau transport al acestuia nu periclitează conformitatea sa cu prezentul regulament.

5.Distribuitorii care consideră sau au motive să creadă că un detergent sau un agent tensioactiv pe care l-au pus la dispoziție pe piață nu este în conformitate cu prezentul regulament asigură luarea măsurilor corective necesare pentru a aduce respectivul detergent sau agent tensioactiv în conformitate, pentru a-l retrage sau pentru a-l rechema, după caz. În plus, în cazul în care distribuitorii consideră sau au motive să creadă că un detergent sau un agent tensioactiv pe care l-au pus la dispoziție pe piață prezintă un risc pentru sănătate sau pentru mediu, aceștia informează imediat autoritățile naționale competente din statele membre în care au pus la dispoziție pe piață detergentul sau agentul tensioactiv, precizând, în special, orice neconformitate și orice măsură corectivă luată.

6.La cererea motivată a unei autorități naționale competente, distribuitorii îi comunică acesteia toate informațiile și documentația necesară, pe suport de hârtie sau în format electronic, pentru a demonstra conformitatea detergentului sau a agentului tensioactiv cu prezentul regulament. Aceștia cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acțiune de eliminare a riscurilor prezentate de detergenții și agenții tensioactivi pe care i-au pus la dispoziție pe piață.

Articolul 11

Situațiile în care obligațiile producătorilor se aplică importatorilor și distribuitorilor

Importatorul sau distribuitorul este considerat producător în sensul prezentului regulament și i se aplică obligațiile care revin producătorului prevăzute la articolul 7 atunci când respectivul importator sau distribuitor introduce pe piață un detergent sau un agent tensioactiv sub numele sau marca sa ori modifică un detergent sau un agent tensioactiv deja introdus pe piață într-o manieră care poate afecta conformitatea acestuia cu prezentul regulament.

Articolul 12

Ambalarea și reambalarea de către importatori și distribuitori

În cazul în care importatorul sau distribuitorul ambalează sau reambalează un detergent sau un agent tensioactiv și nu i se aplică obligațiile care revin producătorului în temeiul articolului 11, respectivul importator sau distribuitor, după caz, are următoarele obligații:

(a)să se asigure că ambalajul indică numele său, denumirea sa comercială înregistrată sau marca sa înregistrată și adresa sa poștală, precedate de mențiunea „ambalat de” sau „reambalat de”;

(b)să asigure respectarea articolelor 14-17;

(c)să păstreze referința la identificatorul unic de produs la dispoziția autorităților de supraveghere a pieței timp de 10 ani după ce detergentul sau agentul tensioactiv a fost pus la dispoziție pe piață.

Articolul 13

Identificarea operatorilor economici

1.La cererea autorităților de supraveghere a pieței, operatorii economici le transmit acestora datele de identificare ale:

(a)oricărui operator economic care le-a furnizat un detergent sau un agent tensioactiv;

(b)oricărui operator economic căruia i-au furnizat un detergent sau un agent tensioactiv.

2.Operatorii economici trebuie să poată furniza informațiile prevăzute la alineatul (1) timp de 10 ani după ce le-a fost furnizat detergentul sau agentul tensioactiv și timp de 10 ani după ce au furnizat detergentul sau agentul tensioactiv.

CAPITOLUL IV

MARCAJUL CE ȘI ETICHETAREA

Articolul 14

Norme și condiții pentru aplicarea marcajului CE

1.Marcajul CE face obiectul principiilor generale prevăzute la articolul 30 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008.

2.Marcajul CE se aplică în mod vizibil, lizibil și indelebil înainte ca detergentul să fie introdus pe piață.

Marcajul CE se aplică fie pe eticheta sau pe ambalajul unui detergent, fie, în cazul în care detergentul este furnizat în vrac, pe un document care însoțește detergentul.

În cazul în care, în conformitate cu articolul 16 alineatul (2), operatorii economici pot furniza numai o etichetă digitală, marcajul CE este prevăzut pe eticheta digitală.

3.Statele membre se bazează pe mecanismele existente pentru a asigura aplicarea corectă a regimului aplicabil marcajului CE și iau măsurile corespunzătoare în cazul utilizării inadecvate a respectivului marcaj.

Articolul 15

Cerințe generale privind etichetarea

1.Detergenții și agenții tensioactivi care sunt puși la dispoziție pe piață în ambalaje individuale sau în format de reumplere sunt însoțiți de o etichetă.

2.Un operator economic care pune un detergent la dispoziție pe piață direct unui utilizator final în format de reumplere furnizează eticheta fizică sau suportul de date prin care eticheta digitală este accesibilă utilizatorului final.

3.Eticheta detergenților și a agenților tensioactivi conține următoarele informații:

(a)numărul tipului, numărul lotului sau alt element care permite identificarea acestora;

(b)denumirea, denumirea comercială înregistrată sau marca comercială înregistrată a producătorului, precum și adresa poștală și adresa de e-mail la care pot fi contactați. Adresa poștală indică un singur punct de contact pentru producător;

(c)denumirea și denumirea comercială a produsului;

(d)conținutul detergentului sau al agentului tensioactiv în conformitate cu anexa V partea A;

(e)instrucțiuni de utilizare și precauții speciale, dacă este necesar și relevant.

Informațiile menționate la primul paragraf literele (a), (b) și (c) figurează pe toate documentele care însoțesc detergenții și agenții tensioactivi transportați în vrac.

4.Pe lângă informațiile menționate la alineatul (3), eticheta detergenților de larg consum pentru rufe și a detergenților de larg consum pentru mașini automate de spălat vase conține informații privind dozarea în conformitate cu anexa V partea B.

5.Informațiile menționate la alineatele (3) și (4) sunt comunicate într-un limbaj care poate fi ușor înțeles de către utilizatorii finali, după cum se stabilește de către statul membru în cauză, și sunt clare, ușor de înțeles și inteligibile. Eticheta este accesibilă pentru inspecție în momentul în care detergentul sau agentul tensioactiv este pus la dispoziție pe piață.

Articolul 16

Forme de etichetare

1.În cazul în care detergenții sau agenții tensioactivi sunt puși la dispoziție pe piață, aceștia sunt însoțiți de elementele de etichetare prevăzute la articolul 15 alineatul (3) și, după caz, la articolul 15 alineatul (4), sub următoarea formă:

(a)pe o etichetă fizică;

(b)pe o etichetă digitală și reproduse pe o etichetă fizică.

Prin derogare de la primul paragraf litera (b), elementele de etichetare stabilite în anexa V partea C nu trebuie să fie reproduse pe eticheta fizică. În plus, în cazul în care informațiile privind dozarea detergenților de larg consum pentru rufe în conformitate cu anexa V partea B punctele 1 și 2 sunt furnizate pe eticheta digitală, pe eticheta fizică poate fi furnizată o grilă de dozare simplificată, astfel cum se prevede în anexa V partea D.

2.Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care detergenții sunt puși la dispoziție pe piață direct unui utilizator final într-un format de reumplere, elementele de etichetare prevăzute la articolul 15 alineatele (3) și (4) pot fi furnizate numai pe o etichetă digitală, cu excepția informațiilor privind dozarea detergenților de larg consum pentru rufe, astfel cum se prevede în anexa V partea B punctele 1 și 2, care trebuie să fie furnizate și pe o etichetă fizică.

Articolul 17

Cerințe privind etichetarea digitală

1.În cazul în care detergenții și agenții tensioactivi prezintă o etichetă digitală în conformitate cu articolul 16, etichetei respective i se aplică următoarele norme:

(a)toate elementele de etichetare menționate la articolul 15 alineatul (3) și, după caz, articolul 15 alineatul (4) trebuie să fie furnizate într-un singur loc și separat de alte informații;

(b)informațiile de pe eticheta digitală trebuie să aibă funcția de căutare;

(c)informațiile de pe eticheta digitală trebuie să fie accesibile tuturor utilizatorilor din Uniune;

(d)eticheta digitală trebuie să fie accesibilă gratuit, fără a fi necesară înregistrarea, descărcarea sau instalarea anterioară de aplicații sau furnizarea unei parole;

(e)informațiile de pe eticheta digitală trebuie să fie prezentate într-un mod care răspunde nevoilor grupurilor vulnerabile și sprijină, după caz, adaptările necesare pentru a facilita accesul acestor grupuri la informații;

(f)eticheta digitală trebuie să fie accesibilă prin intermediul tehnologiilor digitale utilizate pe scară largă și compatibilă cu toate sistemele de operare și browserele importante;

(g)în cazul în care eticheta digitală este disponibilă în mai multe limbi, alegerea limbii nu trebuie să fie condiționată de localizarea geografică a utilizatorului final;

(h)eticheta digitală trebuie să rămână disponibilă pentru o perioadă de 10 ani de la momentul în care detergentul sau agentul tensioactiv este introdus pe piață, inclusiv în cazuri de insolvență, lichidare sau încetare a activității în Uniune a operatorului economic care a creat-o, sau pentru o perioadă mai lungă impusă de alte acte legislative ale Uniunii care reglementează informațiile pe care le conține;

(i)informațiile de pe eticheta digitală trebuie să fie accesibile prin intermediul suportului de date.

2.Suportul de date trebuie să fie prezent fizic pe detergent sau agentul tensioactiv, pe ambalajul acestuia sau pe documentele care îl însoțesc.

Pe lângă cerința de la primul paragraf, în cazul în care detergenții și agenții tensioactivi sunt puși la dispoziție pe piață în format de reumplere, suportul de date este prezent pe stația de reumplere.

Suportul de date trebuie să fie vizibil în mod clar pentru utilizatorul final înainte de orice achiziție și pentru autoritățile de supraveghere a pieței, inclusiv, după caz, în cazurile în care detergentul sau agentul tensioactiv este pus la dispoziție prin vânzare la distanță.

3.În cazul în care operatorii economici furnizează o etichetă digitală, suportul de date trebuie să fie însoțit de mențiunea „Informații mai cuprinzătoare cu privire la produs sunt disponibile online” sau de o mențiune similară.

4.Operatorii economici care furnizează o etichetă digitală nu urmăresc, nu analizează sau nu utilizează nicio informație privind utilizarea în alte scopuri decât cele absolut necesare pentru furnizarea informațiilor pe eticheta digitală online.

5.Operatorii economici care furnizează o etichetă digitală oferă informațiile prezente pe eticheta digitală prin alte mijloace în oricare dintre următoarele cazuri:

(a)la cererea scrisă sau orală a utilizatorului final;

(b)atunci când eticheta digitală este temporar indisponibilă, inclusiv în momentul achiziționării.

Operatorii economici furnizează informațiile menționate la primul paragraf independent de achiziționarea unui detergent sau a unui agent tensioactiv și în mod gratuit.

CAPITOLUL V

PAȘAPORTUL PRODUSULUI

Articolul 18

Pașaportul produsului

1.Înainte de a introduce pe piață un detergent sau un agent tensioactiv, producătorii creează un pașaport al produsului pentru produsele respective. Pașaportul produsului îndeplinește cerințele prevăzute la prezentul articol și la articolul 19.

2.Pașaportul produsului îndeplinește următoarele cerințe:

(a)corespunde unui lot specific de detergenți sau agenți tensioactivi;

(b)precizează că s-a demonstrat conformitatea detergentului sau a agentului tensioactiv cu cerințele stabilite în prezentul regulament și, dacă este cazul, indică metodele de testare utilizate;

(c)conține cel puțin informațiile incluse în anexa VI;

(d)este actualizat;

(e)este disponibil în limba (limbile) impusă (impuse) de statul membru în care detergentul sau agentul tensioactiv este introdus sau pus la dispoziție pe piață;

(f)este accesibil utilizatorilor finali, autorităților de supraveghere a pieței, autorităților vamale, Comisiei și altor operatori economici;

(g)este disponibil pentru o perioadă de 10 ani de la momentul în care detergentul sau agentul tensioactiv este introdus pe piață, inclusiv în cazuri de insolvență, lichidare sau încetare a activității în Uniune a operatorului economic care a creat pașaportul produsului;

(h)este accesibil prin intermediul unui suport de date;

(i)îndeplinește cerințele tehnice și specifice stabilite în conformitate cu alineatul (8).

3.Suportul de date trebuie să fie prezent fizic pe detergent sau agentul tensioactiv, pe ambalajul acestuia sau pe documentele care îl însoțesc, în conformitate cu actul de punere în aplicare menționat la alineatul (8).

4.În cazul în care operatorii economici furnizează o etichetă digitală, se utilizează un singur suport de date pentru a accesa pașaportul produsului și eticheta digitală.

5.În cazul în care alte acte legislative ale Uniunii impun ca informațiile privind detergentul sau agentul tensioactiv să fie disponibile prin intermediul unui suport de date, se utilizează un singur suport de date pentru furnizarea informațiilor necesare în conformitate cu prezentul regulament și cu celelalte acte legislative ale Uniunii.

6.În cazul în care alte acte legislative ale Uniunii aplicabile detergenților și agenților tensioactivi impun un pașaport al produsului, se creează un singur pașaport al produsului pentru detergenți și agenții tensioactivi, care să conțină informațiile prevăzute la alineatul (2), precum și orice alte informații necesare pentru pașaportul produsului în conformitate cu celelalte acte legislative ale Uniunii.

7.Operatorii economici pot, pe lângă informațiile menționate la alineatele (5) și (6), să pună la dispoziție și alte informații prin intermediul suportului de date menționat la alineatul (6). În acest caz, informațiile respective sunt separate în mod clar de informațiile necesare în conformitate cu prezentul regulament și, după caz, cu alte acte legislative ale Uniunii.

8.Prin crearea pașaportului produsului, producătorul își asumă responsabilitatea pentru conformitatea detergentului sau a agentului tensioactiv cu prezentul regulament.

9.Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care stabilește cerințele specifice și tehnice referitoare la pașaportul produsului pentru detergenți și agenții tensioactivi. Cerințele respective stabilesc cel puțin următoarele:

(a)tipurile de suporturi de date care urmează să fie utilizate;

(b)formatul în care este prezentat suportul de date și poziționarea acestuia;

(c)elementele tehnice ale pașaportului pentru care se utilizează standarde europene sau internaționale definite;

(d)actorii care pot introduce sau actualiza informațiile din pașaportul produsului, inclusiv, dacă este necesar, crearea unui nou pașaport al produsului, inclusiv producătorii, autoritățile naționale competente și Comisia sau orice organizație care acționează în numele acestora, precum și tipurile de informații pe care le pot introduce sau actualiza.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 28 alineatul (2).

Articolul 19

Proiectarea tehnică și funcționarea pașaportului produsului

Proiectarea tehnică și funcționarea pașaportului produsului respectă următoarele cerințe:

(a)pașapoartele produselor create în temeiul prezentului regulament sunt pe deplin interoperabile cu pașapoartele produselor impuse de alte acte legislative ale Uniunii în ceea ce privește aspectele tehnice, semantice și organizaționale ale comunicării de la un capăt la altul și ale transferului de date;

(b)toate informațiile incluse în pașaportul produsului se bazează pe standarde deschise elaborate într-un format interoperabil și sunt prelucrabile automat, structurate și pot avea funcția de căutare;

(c)utilizatorii finali, operatorii economici și alți actori relevanți au acces gratuit la pașaportul produsului;

(d)datele incluse în pașaportul produsului sunt stocate de operatorul economic responsabil cu crearea acestuia sau de operatorii autorizați să acționeze în numele acestuia;

(e)în cazul în care datele incluse în pașaportul produsului sunt stocate sau prelucrate în alt mod de operatori autorizați să acționeze în numele operatorilor economici care introduc pe piață detergentul sau agentul tensioactiv, operatorilor respectivi nu li se permite să vândă, să reutilizeze sau să prelucreze aceste date, integral sau parțial, dincolo de ceea ce este necesar pentru furnizarea serviciilor relevante de stocare sau de prelucrare;

(f)operatorii economici nu pot urmări, analiza sau utiliza nicio informație privind utilizarea în alte scopuri decât cele absolut necesare pentru furnizarea informațiilor pe pașaportul produsului online.

Articolul 20

Registrul pașapoartelor produselor

1.Înainte de a introduce pe piață un detergent sau un agent tensioactiv, operatorii economici încarcă în registrul instituit în temeiul articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) .../... privind proiectarea ecologică pentru produsele sustenabile identificatorul unic de produs și identificatorul unic al operatorului pentru detergent sau agentul tensioactiv.

2.Comisia, autoritățile de supraveghere a pieței și autoritățile vamale au acces la registrul menționat la alineatul (1) pentru a-și îndeplini sarcinile care le revin în temeiul prezentului regulament.

Articolul 21

Controale vamale referitoare la pașaportul produsului

1.Detergenții și agenții tensioactivi care intră pe piața Uniunii fac obiectul verificărilor și al altor măsuri prevăzute la prezentul articol.

2.Declaranții, astfel cum sunt definiți la articolul 5 punctul 15 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, includ identificatorul unic de produs în declarația vamală de punere în liberă circulație a oricărui detergent sau agent tensioactiv.

3.Autoritățile vamale verifică dacă identificatorul unic de produs indicat de declarant în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol corespunde unui identificator unic de produs inclus în registru în conformitate cu articolul 20 alineatul (1).

4.Pe lângă verificarea menționată la alineatul (3), autoritățile vamale verifică coerența informațiilor puse la dispoziția autorităților vamale de către declaranți cu alte informații stocate în registrul menționat la articolul 20 alineatul (1) enumerate în actul delegat menționat la articolul 26 alineatul (3).

5.Verificările menționate la alineatele (3) și (4) se efectuează electronic și automat înainte de punerea în liberă circulație.

6.În sensul alineatelor (3)-(5), se utilizează interconectarea dintre registrul menționat la articolul 20 alineatul (1) și Sistemul de schimb de certificate în cadrul ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi menționat la [articolul 13 din Regulamentul (UE) .../... privind proiectarea ecologică pentru produsele sustenabile].

7.Alineatele (3), (4) și (5) se aplică de la data la care devine operațională interconectarea dintre registru și Sistemul de schimb de certificate în cadrul ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi menționat la [articolul 13 din Regulamentul (UE).../... privind proiectarea ecologică pentru produsele sustenabile].

Comisia publică un aviz în acest sens în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, indicând data la care interconectarea devine operațională.

8.Autoritățile vamale pot extrage și utiliza informațiile incluse în pașaportul produsului și în registrul menționat la articolul 20 alineatul (1) pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin în temeiul legislației Uniunii, inclusiv pentru gestionarea riscurilor în conformitate cu articolele 46 și 47 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

9.Verificările și alte măsuri prevăzute la prezentul articol se efectuează pe baza unei liste a codurilor din Nomenclatura combinată, astfel cum se prevede în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, în care sunt clasificați detergenții și agenții tensioactivi, precum și pe baza descrierilor de produs ale detergenților și agenților tensioactivi respectivi.

10.Verificările și măsurile prevăzute la prezentul articol nu afectează aplicarea altor acte juridice ale Uniunii care reglementează punerea în liberă circulație a produselor, inclusiv a articolelor 46, 47 și 134 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, precum și a controalelor menționate în capitolul VII din Regulamentul (UE) 2019/1020.

CAPITOLUL VI

SUPRAVEGHEREA PIEȚEI

Articolul 22
Procedura la nivel național aplicabilă detergenților și agenților tensioactivi care prezintă un risc

1.În cazul în care autoritățile de supraveghere a pieței dintr-un stat membru au motive suficiente să considere că un detergent sau un agent tensioactiv prezintă un risc pentru sănătate sau pentru mediu, acestea realizează o evaluare cu privire la detergentul sau agentul tensioactiv în cauză, acoperind toate cerințele relevante stabilite în prezentul regulament. Operatorii economici relevanți cooperează cu autoritățile de supraveghere a pieței în acest scop, dacă este necesar.

2.În cazul în care autoritățile de supraveghere a pieței dintr-un stat membru au motive suficiente să considere că un test efectuat în conformitate cu metodele enumerate în anexa I sau în anexa II a avut rezultate false, acestea efectuează controale pentru a verifica conformitatea detergentului sau a agentului tensioactiv cu prezentul regulament în conformitate cu metodele de referință stabilite în anexele I, II și VII. Operatorii economici nu sunt obligați să plătească niciun test repetat sau suplimentar, cu condiția ca testul inițial să fi demonstrat conformitatea detergenților sau a agenților tensioactivi cu prezentul regulament.

3.În cazul în care, pe parcursul controalelor menționate la alineatul (1) sau la alineatul (2), autoritățile de supraveghere a pieței constată că detergentul sau agentul tensioactiv nu este conform cerințelor stabilite în prezentul regulament, acestea solicită imediat operatorilor economici relevanți să întreprindă toate măsurile corective adecvate pentru a asigura conformitatea detergentului sau a agentului tensioactiv cu acele cerințe, să îl retragă de pe piață sau să îl recheme în decursul unei perioade rezonabile, proporțională cu natura riscului menționat la alineatul (1).

4.În cazul în care autoritățile de supraveghere a pieței consideră că neconformitatea nu se limitează la teritoriul lor național, acestea informează Comisia și autoritățile de supraveghere a pieței din celelalte state membre cu privire la rezultatele evaluării și la acțiunile pe care le-au solicitat din partea operatorului economic.

5.Operatorul economic se asigură că, pentru toți detergenții sau agenții tensioactivi vizați pe care i-a pus la dispoziție pe piață la nivelul Uniunii, sunt luate toate măsurile corective adecvate.

6.În cazul în care operatorul economic relevant nu ia măsurile corective adecvate în termenul menționat la alineatul (3), autoritățile de supraveghere a pieței iau toate măsurile provizorii corespunzătoare pentru a interzice sau a restricționa punerea la dispoziție a detergentului sau a agentului tensioactiv pe piața națională, pentru a retrage de pe piață sau a rechema detergentul sau agentul tensioactiv respectiv.

Autoritățile de supraveghere a pieței informează de îndată Comisia și autoritățile de supraveghere a pieței din celelalte state membre cu privire la măsurile respective.

Informațiile menționate la al doilea paragraf includ toate detaliile disponibile, în special cu privire la datele necesare pentru a identifica detergentul sau agentul tensioactiv neconform, originea detergentului sau a agentului tensioactiv respectiv, natura neconformității invocate și riscul implicat, natura și durata măsurilor naționale luate, precum și argumentele prezentate de operatorul economic relevant.

7.Autoritățile de supraveghere a pieței din statele membre, altele decât statul membru care a inițiat procedura în temeiul prezentului articol, informează de îndată Comisia și autoritățile de supraveghere a pieței din celelalte state membre cu privire la măsurile luate și la informațiile suplimentare referitoare la neconformitatea detergentului sau a agentului tensioactiv în cauză pe care le au la dispoziție, precum și cu privire la obiecțiile lor, în caz de dezacord cu măsura națională luată.

8.În cazul în care, în termen de trei luni de la primirea informațiilor menționate la alineatul (6) al doilea paragraf, nicio autoritate de supraveghere a pieței și nici Comisia nu ridică vreo obiecție cu privire la o măsură provizorie luată de un stat membru, măsura respectivă este considerată justificată.

9.Autoritățile de supraveghere a pieței se asigură că se iau fără întârziere măsurile restrictive corespunzătoare în legătură cu detergentul sau agentul tensioactiv în cauză, cum ar fi retragerea de pe piață a detergentului sau a agentului tensioactiv.

10.În cazul în care, în sensul alineatelor (4), (6), (7) și (8), informațiile sunt comunicate Comisiei sau altor autorități de supraveghere a pieței, aceste informații se comunică prin intermediul sistemului de informații și comunicare menționat la articolul 34 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/1020.

Articolul 23
Procedura de salvgardare a Uniunii

1.În cazul în care, la finalizarea procedurii prevăzute la articolul 22 alineatele (3), (4) și (5), se ridică obiecții la adresa unei măsuri luate de o autoritate de supraveghere a pieței sau în cazul în care Comisia consideră că măsura națională contravine legislației Uniunii, Comisia inițiază fără întârziere consultări cu autoritățile de supraveghere a pieței și operatorul (operatorii) economic(i) relevant (relevanți) și evaluează măsura națională. Pe baza rezultatelor evaluării respective, Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care stabilește dacă măsura națională este justificată sau nu.

Comisia adresează decizia sa tuturor statelor membre și o comunică fără întârziere acestora și operatorului sau operatorilor economici relevanți.

2.În cazul în care măsura națională este considerată justificată, toate statele membre iau măsurile care se impun pentru a se asigura că detergentul sau agentul tensioactiv neconform este retras de pe piața lor și informează Comisia în consecință.

3.În cazul în care măsura națională este considerată nejustificată, statul membru în cauză retrage măsura respectivă.

Articolul 24
Detergenți și agenți tensioactivi conformi care prezintă un risc pentru sănătate sau pentru mediu

1.În cazul în care, în urma efectuării unei evaluări în conformitate cu articolul 22 alineatul (1), o autoritate de supraveghere a pieței constată că, deși un detergent sau un agent tensioactiv este în conformitate cu prezentul regulament, acesta prezintă un risc pentru sănătate sau pentru mediu, acesta solicită operatorului economic relevant să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că detergentul sau agentul tensioactiv în cauză, în momentul introducerii pe piață, nu mai prezintă respectivul risc sau pentru a retrage detergentul sau agentul tensioactiv de pe piață sau a-l rechema într-un termen rezonabil, proporțional cu natura riscului.

2.Operatorul economic se asigură că, pentru toți detergenții sau agenții tensioactivi vizați pe care i-a pus la dispoziție pe piață la nivelul Uniunii, sunt luate măsuri corective.

3.Autoritatea de supraveghere a pieței informează imediat Comisia și autoritățile de supraveghere a pieței din celelalte state membre. Informațiile includ toate detaliile disponibile, în special datele necesare pentru identificarea detergenților sau a agenților tensioactivi respectivi, originea și lanțul de aprovizionare aferent detergentului sau agentului tensioactiv, natura riscului implicat, natura și durata măsurilor naționale luate.

4.Comisia inițiază fără întârziere consultări cu autoritățile de supraveghere a pieței și cu operatorul (operatorii) economic(i) relevant (relevanți) și evaluează măsurile naționale luate. Pe baza rezultatelor evaluării respective, Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care stabilește dacă măsura națională este sau nu justificată și, după caz, propune măsuri corespunzătoare.

Comisia adresează decizia sa tuturor statelor membre și o comunică imediat acestora și operatorului sau operatorilor economici relevanți.

Articolul 25
Neconformitatea formală

1.Fără a aduce atingere articolului 22, o autoritate de supraveghere a pieței solicită operatorului economic în cauză să pună capăt neconformității respective atunci când constată oricare dintre următoarele aspecte:

(a)marcajul CE a fost aplicat prin încălcarea articolului 14 sau nu a fost aplicat deloc;

(b)pașaportul produsului nu a fost întocmit în conformitate cu articolele 18 și 19;

(c)documentația tehnică menționată la articolul 7 alineatul (2) fie nu este disponibilă, fie este incompletă;

(d)suportul de date prin care este accesibil pașaportul produsului și, după caz, eticheta digitală nu este prezent pe detergent sau agentul tensioactiv, pe ambalajul acestora, pe documentația care le însoțește sau pe stația de reumplere, după caz;

(e)eticheta nu a fost furnizată sau informațiile de etichetare menționate la articolul 15 și în anexa V sunt false sau incomplete;

2.În cazul în care neconformitatea menționată la alineatul (1) se menține, statul membru în cauză ia toate măsurile corespunzătoare pentru a restricționa sau a interzice punerea la dispoziție pe piață a detergentului sau a agentului tensioactiv sau pentru a se asigura că acesta este rechemat sau retras de pe piață.

CAPITOLUL VII

COMPETENȚELE DELEGATE ȘI PROCEDURA COMITETULUI

Articolul 26
Competențe delegate

1.Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 27, acte delegate de modificare a anexei VI, în ceea ce privește informațiile care trebuie furnizate în pașaportul produsului, în scopul adaptării acesteia la progresul tehnic și științific și la nivelul de pregătire digitală a autorităților de supraveghere a pieței și a utilizatorilor finali.

2.Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 27, acte delegate de modificare a articolului 20 alineatul (1) prin impunerea obligației ca informațiile suplimentare dintre cele enumerate în anexa VI să fie stocate în registru.

La adoptarea actelor delegate în conformitate cu primul paragraf, Comisia ține seama de următoarele criterii:

(a)coerența cu alte acte relevante ale Uniunii, după caz;

(b)necesitatea de a permite verificarea autenticității pașaportului produsului;

(c)relevanța informațiilor pentru îmbunătățirea eficienței și a eficacității verificărilor de supraveghere a pieței și a controalelor vamale pentru detergenți și agenții tensioactivi;

(d)necesitatea de a evita o sarcină administrativă disproporționată pentru operatorii economici.

3.Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 27, acte delegate de completare a prezentului regulament prin stabilirea informațiilor suplimentare stocate în registrul menționat la articolul 20 alineatul (1) care urmează să fie controlate de autoritățile vamale.

4.Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 27, acte delegate de modificare a prezentului regulament prin prevederea unei anexe care să conțină o listă a codurilor din Nomenclatura combinată, astfel cum se prevede în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, precum și descrierea detergenților și a agenților tensioactivi și prin actualizarea anexei respective.

5.Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 27, acte delegate de modificare a anexelor I-VII în vederea luării în considerare a progreselor științifice și tehnice.

6.În cazul în care noi dovezi științifice indică necesitatea de a introduce cerințe de biodegradabilitate pentru substanțele și amestecurile, altele decât agenții tensioactivi, din detergenți (inclusiv capsule de detergenți), Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 27, acte delegate de modificare a anexei I în vederea stabilirii criteriilor de biodegradabilitate pentru substanțele și amestecurile respective și a metodelor de testare pentru verificarea conformității cu acestea.

La adoptarea actelor delegate în conformitate cu primul paragraf, Comisia ține seama de practicile de fabricație actuale, de disponibilitatea alternativelor fezabile din punct de vedere tehnic și economic și de impactul asupra întreprinderilor mici și mijlocii.

7.În cazul în care în Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 46 sunt stabilite limite de concentrație individuale bazate pe riscurile existente pentru substanțele odorante alergene, Comisia adoptă, în conformitate cu articolul 27, acte delegate de modificare a anexei V pentru a adapta în consecință limita substanțelor odorante alergene enumerate în anexa III la regulamentul respectiv.

8.Până la [OP: a se introduce data = prima zi a lunii care urmează după 30 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 27 pentru a completa prezentul regulament, prin stabilirea cerințelor specifice pentru etichetarea digitală a detergenților. Cerințele respective stabilesc cel puțin tipurile de soluții informatice pe care operatorii economici le pot utiliza, precum și mijloacele alternative de furnizare a informațiilor de pe eticheta digitală, menționate la articolul 17.

La adoptarea actului delegat menționat la primul paragraf, Comisia ține seama de următoarele criterii:

(a)coerența cu alte acte relevante ale Uniunii, după caz;

(b)necesitatea de a încuraja inovarea;

(c)neutralitatea tehnologică, caracterizată prin absența constrângerilor sau a recomandărilor privind alegerea tehnologiei sau a echipamentelor, în limitele compatibilității și ale evitării interferențelor;

(d)necesitatea ca etichetarea digitală să nu compromită siguranța utilizatorilor finali și a mediului;

(e)nivelul de pregătire digitală în rândul tuturor grupurilor de populație din Uniune.

9.Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 27, acte delegate de modificare a anexei V, în ceea ce privește informațiile de etichetare pe care operatorii economici sunt autorizați să le furnizeze numai în format digital în conformitate cu articolul 16, în scopul adaptării acesteia la progresul tehnic și științific și la nivelul de pregătire digitală în rândul utilizatorilor finali ai detergenților. Atunci când adoptă respectivele acte delegate, Comisia ține seama de nevoia de a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății și a mediului.

Articolul 27
Exercitarea delegării

1.Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 26 este conferită Comisiei pentru o perioadă nedeterminată.

3.Delegarea de competențe menționată la articolul 26 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 26 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 28
Procedura comitetului

1.Comisia este asistată de Comitetul privind detergenții. Comitetul respectiv reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

CAPITOLUL VIII

DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 29
Sancțiuni

Statele membre stabilesc normele privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării prezentului regulament și iau toate măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare a acestora. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie efective, proporționale și disuasive. Statele membre informează Comisia fără întârziere cu privire la măsurile respective și la orice modificare ulterioară care le afectează.

Articolul 30

Modificarea Regulamentului (UE) 2019/1020

În anexa I la Regulamentul (UE) 2019/1020, punctul 15 se înlocuiește cu următorul text:

„15. Regulamentul (UE) …/… al Parlamentului European și al Consiliului din … privind punerea la dispoziție pe piață a detergenților și a agenților tensioactivi (JO L …)”.

Articolul 31
Raport

Până la [OP: a se introduce data = cinci ani de la data aplicării prezentului regulament], Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentului regulament. Raportul conține o evaluare a modului în care prezentul regulament își atinge obiectivele, inclusiv o evaluare a impactului asupra întreprinderilor mici și mijlocii.

Articolul 32

Analizarea microorganismelor

Până la [OP: a se introduce data = trei ani de la data aplicării prezentului regulament], Comisia evaluează eficacitatea și relevanța cerințelor prezentului regulament pentru detergenții care conțin microorganisme, precum și posibilitatea de a include în anexa II noi microorganisme sau tulpini de microorganisme permise în detergenți.

Articolul 33
Abrogarea Regulamentului (CE) nr. 648/2004

Regulamentul (CE) nr. 648/2004 se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa VIII.

Articolul 34

Dispoziții tranzitorii

Statele membre nu împiedică punerea la dispoziție pe piață a detergenților și a agenților tensioactivi care sunt introduși pe piață înainte de [OP: a se introduce data = 30 de luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament] în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 648/2004, astfel cum se aplică la … [OP: a se introduce data = o zi înainte de 30 de luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament]

Detergenții și agenții tensioactivi care sunt introduși pe piață după [OP: a se introduce data aplicării = o zi înainte de 30 de luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament] și care, la momentul introducerii pe piață, sunt conformi cu Regulamentul (CE) nr. 648/2004, astfel cum se aplică la [OP: a se introduce data aplicării = o zi înainte de 30 de luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], pot fi puși la dispoziție pe piață până la [OP: a se introduce data = 36 de luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament].

Articolul 35

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la [OP: a se introduce data = 30 de luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament].

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Președinta Președintele

(1) JO L 104, 8.4.2004, p. 1.

(2) Agenții tensioactivi sunt agenți de suprafață care ajută la descompunerea interfeței dintre apă și uleiuri și/sau murdărie. Aceștia reprezintă unul dintre principalele elemente componente ale detergenților.

(3) Evaluarea Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 privind detergenții, SWD(2019)298

(4) Verificarea adecvării celei mai relevante legislații din domeniul substanțelor chimice (cu excepția REACH) SWD(2019) 199

(5) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei; COM(2021) 350 final

(6) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030; 168 final

(7) https://ec.europa.eu/info/publications/2022-commission-work-programme-key-documents_en

(8) Evaluarea Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 privind detergenții, SWD(2019)298

(9) Verificarea adecvării celei mai relevante legislații din domeniul substanțelor chimice (cu excepția REACH), SWD(2019) 199

(10) Document de lucru al serviciilor Comisiei - Raport de evaluare a impactului care însoțește Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind detergenții și agenții tensioactivi, de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1020 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 648/2004.

(11) Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006

(12) Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei

(13) SWD(2022) 364.

(14) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică pentru produsele sustenabile și de abrogare a Directivei 2009/125/CE din 30 martie 2022, COM(2022) 142 final.

(15) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1020 și a Directivei (UE) 2019/904 și de abrogare a Directivei 94/62/CE, COM(2022) 677.

(16) https://digital-strategy.ec.europa.eu/ro/library/european-declaration-digital-rights-and-principles

(17) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei; COM(2021) 350 final

(18) Un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete: https://commission.europa.eu/document/41514677-9598-4d89-a572-abe21cb037f4_en

(19) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice Către un mediu fără substanțe toxice; COM 667 final

(20) Regulamentul (CE) nr. 66/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind eticheta UE ecologică

(21) Regulamentul (UE) 2019/1009 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 de stabilire a normelor privind punerea la dispoziție pe piață a produselor fertilizante UE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1069/2009 și (CE) nr. 1107/2009 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2003/2003

(22) Introducerea cerințelor de etichetare în cadrul opțiunii 1a a fost opțiunea cea mai preferată

(23) Aceasta se referă la introducerea unor cerințe în general, și anume atât în cadrul opțiunii 1a, cât și al opțiunii 1b.

(24) https://sdgs.un.org/goals

(25) Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor și de abrogare a Deciziei 93/465/CEE a Consiliului; ELI: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32008D0768 .

(26) SWD(2022) 364.

(27) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică pentru produsele sustenabile și de abrogare a Directivei 2009/125/CE din 30 martie 2022, COM(2022) 142 final.

(28) JO C , , p. .

(29) Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 privind detergenții (JO L 104, 8.4.2004, p. 1).

(30) Evaluarea Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 privind detergenții [ SWD(2019) 298 ].

(31) Verificarea adecvării celei mai relevante legislații din domeniul substanțelor chimice (cu excepția REACH), SWD(2019) 199

(32) Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH),de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare aRegulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și aDirectivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

(33) Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor și de abrogare a Deciziei 93/465/CEE a Consiliului (JO L 218, 13.8.2008, p. 82).

(34) Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (JO L 167, 27.6.2012, p. 1).

(35) Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1).

(36) Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 (JO L 218, 13.8.2008, p. 30).

(37) Regulamentul (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011 (JO L 169, 25.6.2019, p. 1).

(38) Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(39) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(40) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13)

(41) Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

(42) Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1).

(43) Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (JO L 167, 27.6.2012, p. 1).

(44) Regulamentul (UE) 2022/2399 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 noiembrie 2022 de instituire a mediului aferent ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 (JO L 317, 9.12.2022, p. 1).

(45) Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 al Comisiei din 4 august 2014 privind programul de lucru pentru examinarea sistematică a tuturor substanțelor active existente conținute de produsele biocide, menționat în Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 294, 10.10.2014, p. 1).

(46) Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice (JO L 342, 22.12.2009, p. 59).

A	Vas de stocare
B	Dozator
C	Vas de aerare (capacitate trei litri)
D	Decantor
E	Pompă cu aer comprimat
F	Colector
G	Aerator sinterizat
H	Debitmetru de aer
I	Aer

A	Perioada de pornire
B	Perioada utilizată în calcul (douăzeci și una de zile)
C	Agent tensioactiv ușor biodegradabil
D	Agent tensioactiv greu biodegradabil
E	Biodegradare (%)
F	Timp (zile)

b	=	volumul „soluției carbat” utilizat de probă (ml),
c	=	volumul „soluției carbat” utilizat de martor (ml),
f	=	factorul „soluției carbat”.

A	Nivelul lichidului
B	Clorură polivinilică dură
C	Sticlă sau material plastic hidrofob (PVC rigid)