Raportor:

domnul Philip VON BROCKDORFF

Decizia Adunării Plenare	25.1.2023
Temei juridic	Articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
	Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	27.6.2023
Adoptat în sesiunea plenară	12.7.2023
Sesiunea plenară nr.	580
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/ abțineri)	195/7/10

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE observă că impactul tranziției verzi nu va fi uniform la nivelul UE și că acesta va varia în mod semnificativ de la o țară la alta, precum și între diferite regiuni din cadrul statelor membre. Având în vedere cele de mai sus, statele membre trebuie să acorde atenție provocărilor sociale cauzate de tranziție, pentru a-i spori legitimitatea, a menține stabilitatea și a evita opoziția populistă.

1.2.

CESE consideră că evaluările de impact realizate de Comisie în sprijinul mai multor acte legislative privind tranziția verde au în principal o perspectivă generală la nivelul UE, fiind adesea lipsite de profunzimea necesară pentru ca abordarea pentru fiecare țară și regiune în parte să se concentreze pe impactul probabil asupra economiilor și comunităților locale (o excepție o constituie propunerea referitoare la Directiva privind impozitarea energiei).

1.3.

De asemenea, CESE consideră că o analiză mai specifică ar trebui să furnizeze date extrem de relevante privind gospodăriile afectate de tranziția verde, permițând astfel administrațiilor să ia măsuri mai adecvate pentru a atenua impactul procesului în curs asupra gospodăriilor mai sărace și vulnerabile.

1.4.

CESE semnalează două riscuri principale legate de tranziția verde în ceea ce privește implicațiile sociale și economice negative și, în special: (i) disparitățile din ce în ce mai mari în materie de venituri; și (ii) strămutarea sectoarelor industriale și a locurilor de muncă conexe.

1.5.

Prin urmare, CESE subliniază necesitatea de a urmări o tranziție echitabilă, capabilă să abordeze atât efectele în materie de ocupare a forței de muncă, cât și efectele distributive ale tranziției către neutralitatea climatică. În acest context, CESE solicită măsuri redistributive capabile să direcționeze resursele financiare către gospodăriile cu venituri mici și grupurile vulnerabile pentru a reduce la minimum excluziunea socială, prin evitarea adâncirii și mai mult a inegalităților în materie de venituri pe durata procesului în curs.

1.6.

Cu condiția ca impozitarea legată de tranziția verde să fie de competența statelor membre, CESE subliniază importanța unor măsuri fiscale naționale pentru a face tranziția verde mai durabilă și pentru a-i reduce impactul asupra celor mai vulnerabile segmente ale populației.

1.7.

Prin urmare, politica bugetară ar trebui să constea în trei componente în timpul tranziției: principiul „poluatorul plătește”, cu măsuri de redistribuire complementare în sprijinul gospodăriilor cu venituri mici; sprijin specific pentru venit; și credite fiscale pentru produsele casnice care economisesc energie. Această abordare ar sprijini: (i) achiziționarea de vehicule electrice; (ii) stimularea adoptării de tehnologii ecologice în locuințe; și (iii) îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor (este adevărat că Directiva revizuită privind impozitarea energiei (1) vizează, de asemenea, îmbunătățirea eficienței energetice, protejând în același timp grupurile vulnerabile). Pentru gospodăriile cu cele mai mici venituri, care s-ar putea afla în situația unei sarcini fiscale mai ușoare și s-ar putea să nu beneficieze de credite fiscale, măsura optimă recomandată este sprijinul pentru venit.

1.8.

CESE consideră, de asemenea, că distribuirea de către stat a cupoanelor valorice care permit achizițiile și investițiile în tehnologii și produse ecologice ar putea contribui la sprijinirea grupurilor vulnerabile în timpul tranziției.

1.9.

Cazul creditelor fiscale pentru persoanele fizice care achiziționează vehicule electrice (VE) puse în aplicare în Țările de Jos reprezintă un bun exemplu de stimulare a achiziționării de vehicule ecologice, reducând la minimum posibila denaturare legată de subvenții, care aduc adesea beneficii furnizorilor în detrimentul consumatorilor (2).

1.10.

De asemenea, CESE consideră că experiența unor state membre cum ar fi Germania, Franța și Italia, care au pus în aplicare cote mai reduse de TVA pentru produsele și tehnologiile eficiente din punct de vedere energetic, și pentru renovarea locuințelor care vizează creșterea eficienței energetice a clădirilor, ar trebui explorată. Cu toate acestea, TVA-ul nu este, prin definiție, progresiv. Pentru a adapta o astfel de abordare la gospodăriile cu venituri mici, pot fi necesare măsuri de însoțire, cum ar fi compensația forfetară, pentru a încuraja utilizarea în rândul acestor gospodării. În același sens, CESE subliniază că comunitățile de energie [Directiva (UE) 2019/944 a Consiliului (3)] și comunitățile de energie din surse regenerabile [Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (4)] pot deveni un instrument-cheie care să ajute cetățenii și grupurile vulnerabile să facă față tranziției verzi.

1.11.

CESE subliniază rolul strategic al Fondului pentru o tranziție justă (JTF). Acest instrument financiar ar trebui să vizeze în mod efectiv abordarea impactului socioeconomic al tranziției asupra economiilor UE care se bazează, în prezent, în foarte mare măsură pe combustibili fosili sau pe activități cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră și, mai presus de toate, facilitarea tranziției pentru gospodăriile și lucrătorii afectați de schimbarea actuală.

1.12.

După cum s-a subliniat deja în avizele anterioare, CESE observă că Fondul pentru o tranziție justă, chiar dacă este strategic, ar putea să nu fie suficient pentru a sprijini schimbarea economică în curs și, prin urmare, ar trebui completat de un Fond social pentru climă (SCF), finanțat în mod adecvat.

2.   Introducere și context

2.1.

Tranziția verde reprezintă o provocare uriașă pentru UE și pentru generațiile viitoare, în special în contextul războiului prelungit din Ucraina, ce conduce la incertitudine economică atât în general, cât și în ceea ce privește în mod specific sectorul energetic. CESE consideră că succesul tranziției depinde de consensul social, iar acest lucru poate fi realizat numai dacă măsurile de sprijin sunt puse în aplicare în mod eficient în întreaga UE și dacă se evită opoziția populistă.

2.2.

CESE reamintește că Pactul verde a majorat obiectivul UE pentru 2030 de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de la 40 % la cel puțin 55 % în raport cu nivelurile din 1990, stabilind în același timp obiectivul neutralității climatice până în 2050.

2.3.

Pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” cuprinde o serie de propuneri de politici pentru îndeplinirea obiectivului pentru 2030, în privința cărora CESE ar dori să își prezinte contribuția la promovarea unei tranziții verzi care să fie pe deplin înțeleasă și împărtășită de toate părțile interesate implicate, pe de o parte, și care să nu afecteze în mod excesiv gospodăriile și grupurile vulnerabile, pe de altă parte.

2.4.

Pornind de la premisa absolută că tranziția verde va aduce beneficii semnificative și mult așteptate în întreaga UE, prezentul aviz se axează pe efectele negative probabile ale tranziției verzi în curs pe termen scurt, cu o atenție deosebită acordată excluziunii sociale și inegalităților în materie de venituri, îndemnând la o tranziție echitabilă, care să poată fi proporțională în raport cu gospodăriile cu venituri mici și cu grupurile vulnerabile.

3.   Observații generale și observații specifice

3.1.

CESE observă că implicațiile tranziției verzi nu vor fi uniforme la nivelul UE și că, dimpotrivă, acestea vor varia în realitate în mod semnificativ de la o țară la alta sau chiar între diferite regiuni și zone din cadrul statelor membre, în funcție de mai multe variabile economice și sociale.

3.2.

În acest sens, CESE observă că regiunile cu o dependență ridicată de combustibilii fosili pe bază de carbon sunt și vor fi deosebit de vulnerabile la impactul tranziției și la potențialele pierderi de locuri de muncă. Prin urmare, răspunsurile necesare pentru a sprijini coeziunea socială vor trebui să fie destul de diferențiate de la un stat membru la altul sau chiar de la o regiune la alta, pe baza contextelor locale diferite, în conformitate cu principiul subsidiarității. Cu toate acestea, CESE recunoaște că Directiva revizuită privind impozitarea energiei propune o perioadă „de tranziție” și posibilitatea ca statele membre să scutească gospodăriile vulnerabile de la impozitarea încălzirii timp de 10 ani de la punerea în aplicare a taxei revizuite.

3.3.

Din perspectivă metodologică, CESE consideră că analizele evaluărilor de impact efectuate de Comisie până în prezent vizează în principal o perspectivă europeană generală, fiind lipsite de profunzimea necesară pentru ca abordarea pentru fiecare țară și regiune în parte să se poată concentra pe impactului probabil al tranziției asupra economiilor și comunităților locale. În acest sens, propunerea referitoare la Directiva privind impozitarea energiei reprezintă o excepție, întrucât aceasta a fost anticipată de o microanaliză specifică care ar trebui să fie adoptată în sens mai larg în punerea în aplicare a Pactului verde.

3.4.

CESE consideră că o analiză mai specifică, care să poată lua în considerare pe deplin particularitățile locale, ar trebui să fie utilă în ceea ce privește furnizarea unor informații valoroase, în special privind gospodăriile afectate de tranziția verde, permițând astfel administrațiilor să ia măsuri adecvate pentru a atenua impactul procesului în curs asupra gospodăriilor mai sărace și a grupurilor vulnerabile care se vor confrunta cu implicațiile cele mai critice.

3.5.

CESE consideră că există două riscuri principale legate de tranziția verde în ceea ce privește implicațiile sociale și economice negative: (i) disparitățile din ce în ce mai mari în materie de venituri; și (ii) strămutarea sectoarelor industriale și a locurilor de muncă conexe.

3.6.

CESE subliniază că tranziția către o economie rezilientă la efectele schimbărilor climatice și cu emisii scăzute de dioxid de carbon este deosebit de dificilă pentru gospodăriile și comunitățile cu venituri mici, în special în regiunile în care nivelul de dezvoltare rămâne în urma celui din zone urbane. Prin urmare, este extrem de important ca tranziția să fie sprijinită de o gamă adecvată de măsuri fiscale, inclusiv sprijin financiar, pentru a răspunde preocupărilor exprimate mai sus.

3.7.

În plus, CESE ar dori să semnaleze posibilele sarcini suplimentare asupra celor mai vulnerabile segmente ale populației cauzate de tranziție, în special în ceea ce privește prețurile produselor de bază, care ar putea crește în mod semnificativ în cursul procesului de tranziție. Tranziția ar putea determina creșterea prețurilor la energie și combustibili pentru cei care își permit cel mai puțin acest lucru, deoarece se ține seama de costul mai ridicat al carbonului. Un astfel de impact este deosebit de îngrijorător în contextul macroeconomic actual, în care, la începutul acestui an, ratele inflației din mai multe state membre au fost ridicate (5).

3.8.

Prin urmare, CESE pledează în favoarea necesității de a urmări o tranziție echitabilă care să abordeze atât efectele în materie de ocupare a forței de muncă, cât și efectele distributive ale tranziției către neutralitatea climatică. O astfel de abordare ar trebui privită ca parte integrantă a cadrului tranziției verzi și nu doar ca o serie de corective suplimentare.

3.9.

CESE subliniază necesitatea unor măsuri redistributive care să permită direcționarea resurselor financiare către sprijinirea gospodăriilor cu venituri mici și a grupurilor vulnerabile, cu scopul de a preveni excluziunea socială și adâncirea inegalităților în materie de venituri. Astfel de măsuri ar putea lua, de exemplu, forma unor taxe de mediu bazate pe principiul „poluatorul plătește”, persoanele cu venituri care depășesc un prag stabilit urmând să plătească tarife mai mari pentru consumul de energie cu emisii ridicate de dioxid de carbon.

3.10.

Cu condiția ca, pe baza principiului subsidiarității, impozitarea legată de tranziția verde să fie de competența statelor membre, CESE subliniază importanța unor măsuri fiscale care să fie adoptate la nivel național pentru a face tranziția verde mai durabilă și pentru a-i reduce impactul asupra categoriilor vulnerabile, eventual prin evitarea efectelor regresive care sunt adesea asociate cu taxele de mediu.

3.11.

CESE consideră că politica bugetară în timpul tranziției ar trebui să cuprindă trei componente: principiul „poluatorul plătește”, cu măsuri redistributive complementare pentru sprijinirea gospodăriilor cu venituri-mici; sprijin specific pentru venit; și credite fiscale pentru produsele casnice- care economisesc energie. Această abordare: (i) ar sprijini achiziționarea de vehicule electrice; (ii) ar stimula adoptarea tehnologiilor ecologice în locuințe; și (iii) ar îmbunătăți eficiența energetică a clădirilor. CESE recunoaște că Directiva revizuită privind impozitarea energiei vizează, de asemenea, îmbunătățirea eficienței energetice, protejând în același timp grupurile vulnerabile. Pentru gospodăriile cu cele mai mici venituri, care s-ar putea afla în situația unei sarcini fiscale mai ușoare și s-ar putea să nu beneficieze de credite fiscale, măsura optimă recomandată este sprijinul pentru venit.

3.12.

CESE consideră, de asemenea, că distribuirea de cupoane valorice de către stat pentru investiții în tehnologii ecologice și achiziționarea de produse ecologice ar putea contribui la sprijinirea grupurilor vulnerabile în timpul tranziției.

3.13.

Măsurile fiscale pentru persoanele fizice care achiziționează vehicule electrice (VE) puse în aplicare în Țările de Jos reprezintă un bun exemplu de stimulare a achiziționării de vehicule de nouă generație și ecologice, reducând posibilele denaturări legate de subvențiile mai răspândite. Abordarea favorabilă din punct de vedere fiscal privind VE din Țările de Jos este extinsă și la taxele de înmatriculare și la taxele rutiere, completând un cadru juridic favorabil. În acest sens, creditele fiscale ar putea fi direcționate în mod specific către gospodăriile cu venituri mici ale populației, care se preconizează că se vor confrunta cu cele mai mari dificultăți în timpul tranziției către tehnologiile verzi.

3.14.

De asemenea, CESE consideră că experiența unor state membre cum ar fi Germania, Franța și Italia, care au pus în aplicare cote mai reduse de TVA pentru produsele și tehnologiile eficiente din punct de vedere energetic și pentru renovarea locuințelor care vizează creșterea eficienței energetice a clădirilor, ar trebui explorată și detaliată în continuare. Cu toate acestea, TVA-ul nu este, prin definiție, progresiv. Pentru a adapta o astfel de abordare la gospodăriile cu venituri mici, pot fi necesare măsuri de însoțire, cum ar fi compensația forfetară, pentru a încuraja utilizarea în rândul acestor gospodării.

3.15.

CESE subliniază importanța al Fondului pentru o tranziție justă, care nu poate fi subestimată. Acest instrument financiar ar trebui să vizeze în mod efectiv abordarea impactului socioeconomic al tranziției asupra economiilor UE care se bazează în prezent în foarte mare măsură pe combustibili fosili sau pe activități industriale cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră și, mai presus de toate, facilitarea tranziției pentru gospodăriile și lucrătorii afectați de schimbarea în curs.

3.16.

După cum a subliniat deja în avizul său anterior pe tema Facilitatea de împrumut pentru sectorul public și modificarea Fondului pentru o tranziție justă (6), CESE observă că Fondul pentru o tranziție justă (JTF), deși important, ar putea să nu fie suficient pentru a sprijini schimbarea economică în curs în ceea ce privește resursele și domeniul său de aplicare. Prin urmare, JTF ar trebui să fie completat cu un Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice (SCF), finanțat în mod adecvat, astfel cum se recomandă în avizul CESE „Fondul de ajustare la schimbările climatice finanțat prin Fondul de coeziune și NextGenerationEU” (7).

3.17.

CESE subliniază că scopul unui astfel de fond suplimentar ar trebui să fie acela de a proteja grupurile cu venituri mici și grupurile vulnerabile împotriva impactului negativ al tranziției, cu condiția ca SCF să fie însoțit de bune practici menite să evite, în primul rând, agravarea inegalităților în materie de venituri. În același timp, CESE atrage atenția asupra faptului că, în actuala sa organizare și capacitate financiară (fără a menționa amânarea cu un an a punerii sale în aplicare), este puțin probabil ca SCF să fie suficient pentru a sprijini în mod eficace cele mai vulnerabile segmente ale populației, astfel cum au subliniat deja mai multe părți interesate. Pentru a oferi un exemplu, costul tranziției de la vehiculele tradiționale la cele electrice s-ar putea dovedi prea costisitor și, prin urmare, prea greu de suportat pentru gospodăriile cu venituri mici și pentru cele vulnerabile fără stimulente fiscale sau sprijin financiar (8).

3.18.

Prin urmare, CESE propune ca autoritățile responsabile de la nivel european și local să elaboreze politici fiscale adecvate pentru a atenua consecințele negative ale tranziției, fără a submina stimulentele pentru schimbări în ceea ce privește investițiile verzi și consumul impus de procesul de tranziție. Este important ca astfel de mecanisme să fie însoțite de măsuri care să asigure o guvernanță favorabilă incluziunii și implicarea activă a celor mai afectați de tranziția verde. Cu toate acestea, CESE recunoaște că Directiva revizuită privind impozitarea energiei include perioade de tranziție pentru impozitarea anumitor produse sau investiții pentru reducerea consumului de energie.

3.19.

CESE dorește să reamintească tuturor instituțiilor implicate în tranziția verde importanța dialogului social și utilitatea implicării societății civile la nivel european, național, sectorial și regional. Dialogul social joacă un rol esențial în gestionarea și facilitarea transformării verzi, asigurând o implicare pe scară largă a tuturor părților interesate și, totodată, protejând grupurile vulnerabile și nivelurile de ocupare a forței de muncă în întreaga UE.

3.20.

CESE subliniază că în mai multe țări europene există deja o impozitare progresivă, sisteme de protecție socială specifice și mecanisme adecvate de dialog social și, prin urmare, adoptarea și consolidarea în continuare a unor astfel de politici s-ar putea baza pe bunele practici existente și s-ar putea dovedi un instrument foarte util pentru a evita agravarea și mai mult a inegalităților și a excluziunii sociale.

3.21.

CESE este ferm convins că înlesnirea unei înțelegeri ample, precum și a acceptării politice și sociale a politicilor climatice în țările europene va conduce la o tranziție verde mai puternică și mai bună, care, dimpotrivă, riscă să își piardă atât legitimitatea, cât și forța în cazul în care povara și implicațiile sale negative ar afecta în mod disproporționat gospodăriile mai sărace.

3.22.

În acest sens, CESE subliniază că administrațiile, în consultare cu societatea civilă, ar trebui să încerce să reducă impactul tranziției verzi asupra ocupării forței de muncă în zonele cele mai afectate ale UE, inclusiv prin intermediul unor politici specifice și inovatoare în domeniul pieței forței de muncă, precum și prin programe de formare și educație pentru lucrătorii din industriile cu emisii ridicate de dioxid de carbon.

3.23.

CESE subliniază riscul creșterii disparităților regionale, din cauza procesului tranziției verzi, între economiile mai avansate din întreaga UE și cele care depind încă în foarte mare măsură de industriile cu emisii ridicate de dioxid de carbon. În aceeași ordine de idei, ar putea exista, de asemenea, o adâncire a disparităților și a decalajelor concurențiale de la o țară la alta și dintre diferitele zone urbane, pe de o parte, și zonele periferice, rurale și îndepărtate, pe de altă parte.

3.24.

CESE este de părere că tranziția verde necesită realizarea obiectivelor climatice ale Pactului verde european și, simultan, a agendei pentru echitate socială a Pilonului european al drepturilor sociale. Tranziția verde implică schimbări structurale (cu schimbări preconizate atât la nivel economic, cât și la nivel social). Pentru a avea succes, aceasta trebuie să fie însoțită de măsuri sociale, inclusiv de investiții sociale menite să faciliteze neutralitatea climatică și să realizeze o tranziție care să conducă la întreprinderi europene dinamice și competitive, care să poată genera, de exemplu, locuri de muncă verzi și creștere economică.

3.25.

Prin urmare, CESE subliniază importanța unei colaborări consolidate în întreaga UE, care ar trebui dezvoltată pe baza unui dialog politic și social eficace, cu scopul de a elabora politici economice și sociale însoțitoare pentru a sprijini tranziția în curs, adaptând-o în mod corespunzător la diferitele condiții sociale și economice ale comunităților implicate.

3.26.

O astfel de abordare bazată pe colaborare ar trebui adoptată și în ceea ce privește țările europene care nu sunt membre ale UE, pentru a evita transferul de întreprinderi și de locuri de muncă către țări care nu urmăresc o dezvoltare economică mai verde și mai durabilă, precum cea vizată de UE. Acest lucru ar putea avea un impact negativ asupra pieței interne, precum și asupra tranziției verzi în sine, atât în ceea ce privește eficacitatea redusă, cât și efectele negative sporite asupra celor mai vulnerabile segmente ale populației.

3.27.

CESE solicită, de asemenea, ca statele membre să ia măsuri suplimentare pentru a combate evaziunea fiscală și eludarea obligațiilor fiscale și pentru a preveni utilizarea abuzivă a fondurilor publice, deoarece acest lucru ar oferi resurse suplimentare pentru finanțarea măsurilor de distribuire care sprijină tranziția.

3.28.

În cele din urmă, CESE subliniază că comunitățile de energie [Directiva (UE) 2019/944] și comunitățile de energie din surse regenerabile [Directiva (UE) 2018/2001] pot deveni un instrument-cheie care să ajute cetățenii și grupurile vulnerabile să facă față tranziției verzi. Astfel de comunități pot lua orice formă juridică (asociații, cooperative, parteneriate, organizații non-profit sau întreprinderi mici și mijlocii), facilitând asocierea cetățenilor lor cu alți actori de pe piață și investițiile comune ale acestora în active energetice. Acest lucru ar putea contribui la un sistem energetic mai decarbonizat și mai flexibil, întrucât comunitățile de energie le pot facilita accesul cetățenilor la toate piețele adecvate ale energiei în condiții de concurență echitabile cu alți actori, reducându-le costurile cu energia sau chiar permițând venituri potențiale.

---

(1)  Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității (JO L 283, 31.10.2003, p. 51).

(2)  Țările de Jos stimulează achiziționarea de vehicule ecologice. Potrivit unui raport al Grupului pentru climă, sunt disponibile subvenții de până la 4 000 EUR pentru achiziționarea sau leasingul de autoturisme electrice noi pe bază de baterii și de 5 000 EUR pentru camionete. Există, de asemenea, stimulente fiscale competitive, cum ar fi reducerea taxei de drum (MRB), scutirea de plata taxei pe autoturisme și motociclete (BPM) și scutirea de impozit pentru uz/beneficiu privat. A se vedea Netherlands: Taking action on zero emission vehicles

(3)  Directiva (UE) 2019/944 a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE (JO L 158, 14.6.2019, p. 125).

(4)  Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

(5)  Rata inflației a încetinit în ultimele săptămâni.

(6)  Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind facilitatea de împrumut pentru sectorul public din cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă [COM(2020) 453 final – 2020/0100 (COD)] și privind propunerea modificată de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului pentru o tranziție justă [COM(2020) 460 final – 2020/0006 (COD)] (JO C 429, 11.12.2020, p. 240).

(7)  Avizul Comitetului Economic și Social European privind Fondul de ajustare la schimbările climatice finanțat prin Fondul de coeziune și NGEU (aviz din proprie inițiativă) (JO C 486, 21.12.2022, p. 23).

(8)  Joanna Gill, Can Europe's new Social Climate Fund protect poor from rising carbon cost? (Poate noul Fond european pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice să protejeze persoanele sărace împotriva creșterii costului carbonului?), Reuters, decembrie 2022.