COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 24.5.2023
COM(2023) 610 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind Programul național de reformă al Franței pentru 2023 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Franței pentru 2023
{SWD(2023) 610 final}
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind Programul național de reformă al Franței pentru 2023 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Franței pentru 2023
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice 1 , în special articolul 5 alineatul (2),
Având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice 2 , în special articolul 6 alineatul (1),
având în vedere recomandarea Comisiei Europene,
având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,
având în vedere concluziile Consiliului European,
având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,
având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,
având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,
având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,
întrucât:
(1)Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului 3 , care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență, a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul de redresare și reziliență oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de UE. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul contribuie la redresarea economică și socială și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, în special pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul UE și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru acordată în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență a fost actualizată la data de 30 iunie 2022, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241.
(2)La data de 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2023 4 , care marchează începutul semestrului european din 2023 pentru coordonarea politicilor economice. La data de 23 martie 2023, Consiliul European a aprobat prioritățile analizei, care vizează cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la data de 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2023, în care a identificat Franța ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat și un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2023 al Franței. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, care a fost adoptată de Consiliu la 16 mai 2023, precum și Propunerea de raport comun pentru 2023 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, care a fost adoptată de Consiliu la 13 martie 2023.
(3)Deși economiile UE dau dovadă de o reziliență remarcabilă, contextul geopolitic continuă să aibă un impact negativ. Întrucât UE susține cu fermitate Ucraina, agenda sa de politică economică și socială se axează pe reducerea pe termen scurt a impactului negativ al șocurilor energetice asupra gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile, precum și pe menținerea eforturilor de realizare a tranziției verzi și a celei digitale, de sprijinire a creșterii durabile și favorabile incluziunii, de protejare a stabilității macroeconomice și de creștere a rezilienței pe termen mediu. De asemenea, agenda Uniunii se axează în mare măsură pe creșterea competitivității și a productivității UE.
(4)La data de 1 februarie 2023, Comisia a publicat comunicarea intitulată „Un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete” 5 în scopul de a spori competitivitatea industriei UE cu zero emisii nete și de a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Planul completează eforturile desfășurate în prezent în cadrul Pactului verde european și al REPowerEU. Planul urmărește să asigure un mediu mai favorabil pentru mărirea capacității UE de producție a tehnologiilor și a produselor cu zero emisii nete, care sunt necesare pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale UE în materie de climă, precum și să asigure accesul la materiile prime critice relevante, inclusiv prin diversificarea surselor de aprovizionare, exploatarea adecvată a resurselor geologice din statele membre și maximizarea reciclării materiilor prime. Planul este articulat în jurul a patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, accelerarea accesului la finanțare, consolidarea competențelor și comerțul deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente. La data de 16 martie 2023, Comisia a publicat, de asemenea, comunicarea intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030” 6 , care este structurată în jurul a nouă factori-cheie care se susțin reciproc și în care Comisia își propune să acționeze în direcția instituirii unui cadru de reglementare care să stimuleze creșterea. Comunicarea stabilește priorități de politică ce vizează să asigure în mod activ realizarea de îmbunătățiri structurale, efectuarea de investiții bine direcționate și adoptarea de măsuri de reglementare pentru competitivitatea pe termen lung a UE și a statelor sale membre. Recomandările de mai jos contribuie la abordarea acestor priorități.
(5)În 2023, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în concordanță cu punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență. Pentru ca prioritățile de politică din cadrul semestrului european să fie îndeplinite, rămâne esențial ca planurile de redresare și reziliență adoptate să fie implementate integral, întrucât acestea abordează toate recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în ultimii ani sau un subset semnificativ al recomandărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020 și 2022 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(6)Regulamentul privind REPowerEU 7 , adoptat la data de 27 februarie 2023, vizează eliminarea rapidă a dependenței UE de importurile de combustibili fosili din Rusia. Acest lucru va contribui la securitatea energetică și la diversificarea aprovizionării cu energie a UE, sporind, în același timp, utilizarea surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Regulamentul permite statelor membre să adauge un nou capitol, privind REPowerEU, în planurile lor naționale de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor planului REPowerEU. Reformele și investițiile respective vor contribui, de asemenea, la creșterea competitivității industriei UE cu zero emisii nete, astfel cum se subliniază în Planul industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete, precum și la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări legate de energie care le-au fost adresate statelor membre în 2022 și, după caz, în 2023. Regulamentul privind REPowerEU introduce o nouă categorie de sprijin financiar nerambursabil, pus la dispoziția statelor membre pentru a finanța, în cadrul planurilor lor de redresare și reziliență, noi reforme și investiții legate de energie.
(7)La data de 8 martie 2023, Comisia a adoptat o comunicare care oferă orientări de politică bugetară pentru 2024. Scopul său este de a sprijini pregătirea programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre, consolidând astfel coordonarea politicilor 8 . Comisia a reamintit că la sfârșitul anului 2023 va fi dezactivată clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere. Aceasta a solicitat ca politicile fiscal-bugetare din perioada 2023-2024 să asigure sustenabilitatea datoriei pe termen mediu, precum și să sporească creșterea economică potențială într-o manieră durabilă. Statele membre au fost invitate să prezinte în programele lor de stabilitate și de convergență pentru 2023 modul în care planurile lor fiscal-bugetare vor asigura respectarea valorii de referință a deficitului, de 3 % din PIB, precum și o reducere plauzibilă și continuă a datoriei sau menținerea datoriei la niveluri prudente pe termen mediu. Comisia a invitat statele membre să elimine treptat măsurile fiscal-bugetare naționale introduse pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile de șocul prețurilor la energie, începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific. Comisia a precizat că, în cazul în care ar fi necesară prelungirea măsurilor de sprijin ca urmare a unor noi presiuni cauzate de prețurile la energie, statele membre ar trebui să orienteze aceste măsuri mult mai bine decât în trecut către gospodăriile și întreprinderile vulnerabile. Comisia a propus ca recomandările în domeniul fiscal-bugetar să fie cuantificate și diferențiate și să fie formulate pe baza cheltuielilor primare nete, astfel cum se propune în Comunicarea sa referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE 9 . Comisia a recomandat ca toate statele membre să continue să protejeze investițiile finanțate la nivel național și să asigure utilizarea eficace a Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale UE, având în vedere în special obiectivele în materie de tranziție verde și tranziție digitală, precum și pe cele în materie de reziliență. Comisia a precizat că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri de deficit excesiv bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023, în concordanță cu dispozițiile legale existente.
(8)La data de 26 aprilie 2023, Comisia a prezentat propuneri legislative ce vizează realizarea unei reforme cuprinzătoare a normelor de guvernanță economică ale UE. Obiectivul principal al acestor propuneri este de a consolida sustenabilitatea datoriei publice și de a promova o creștere durabilă și incluzivă în toate statele membre, prin intermediul reformelor și al investițiilor. Propunerile urmăresc să ofere statelor membre un control mai mare asupra elaborării propriilor planuri pe termen mediu, instituind, în același timp, un regim mai strict de asigurare a respectării normelor, pentru a asigura îndeplinirea de către statele membre a angajamentelor asumate în planurile lor bugetar-structurale pe termen mediu. Obiectivul este de a încheia activitatea legislativă în 2023.
(9)La 28 aprilie 2021, Franța a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 13 iulie 2021, Consiliul a adoptat decizia de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Franței 10 . Eliberarea tranșelor este condiționată de o decizie a Comisiei, adoptată în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, conform căreia Franța a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.
(10)La data de 11 mai 2023, Franța și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2023, iar la 11 mai 2023 și-a prezentat Programul de stabilitate pentru 2023, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2023 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Franța cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.
(11)Comisia a publicat raportul de țară din 2023 pentru Franța 11 la 24 mai 2023. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Franța în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2022 și a făcut bilanțul implementării de către Franța a planului său de redresare și reziliență. Pe baza acestei analize, în raportul de țară au fost identificate anumite deficiențe, legate de provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Franța în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale UE în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.
(12)În temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, Comisia a efectuat un bilanț aprofundat pentru Franța și a publicat rezultatele acestuia la 24 mai 2023 12 . Comisia a concluzionat că Franța se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, vulnerabilitățile legate de nivelul ridicat al datoriei publice, precum și de competitivitate și de creșterea scăzută a productivității, care au relevanță transfrontalieră, persistă, dar au prezentat unele indicii de diminuare. Datoria publică a scăzut de la redresarea PIB-ului în 2021, după o creștere în timpul pandemiei. În 2022, diverse măsuri fiscal-bugetare au atenuat în mod semnificativ impactul crizei energetice, dar au încetinit reducerea datoriei. Conform estimărilor, datoria va scădea și mai mult anul acesta și anul viitor, însă ulterior va intra din nou într-o tendință ascendentă în absența unor măsuri de politică, rămânând la un nivel ridicat și peste nivelurile anterioare pandemiei, iar provocările legate de sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu rămân ridicate. Măsurile de politică luate în ultimii ani pentru consolidarea creșterii potențiale ar putea contribui la corectarea creșterii estimate a datoriei publice pe termen mediu. Au fost adoptate mai multe reforme pentru a stimula competitivitatea prin costuri. Un mic efect pozitiv asupra competitivității este deja vizibil și se preconizează că impactul lor deplin se va materializa în următorii ani. De asemenea, se preconizează că productivitatea muncii se va îmbunătăți ca urmare a punerii în aplicare eficace a investițiilor și reformelor planificate. Economia franceză a dat dovadă de reziliență în ultimul an, competitivitatea costurilor fiind mai puțin afectată de creșterea prețurilor la energie decât în restul zonei euro. Exporturile se îmbunătățesc datorită redresării în continuare a turismului transfrontalier și a industriei aeronautice, care au fost puternic afectate de pandemie. În timp ce datoria sectorului privat a crescut în cea mai gravă fază a pandemiei, împrumuturile mai mari acordate întreprinderilor au fost însoțite de creșteri ale capitalului propriu și de acumularea de rezerve de lichiditate. Ratele mai ridicate ale dobânzii pot îngreuna reducerea gradului de îndatorare publică și privată. Răspunsul politic a fost favorabil, însă există în continuare provocări, legate în special de gestionarea finanțelor publice. Pentru reducerea în continuare a vulnerabilităților rămâne fundamentală punerea în aplicare eficace a reformelor recent adoptate, și anume reforma gestionării finanțelor publice și noul mecanism de efectuare a evaluărilor anuale ale cheltuielilor publice. Ambele acțiuni sunt esențiale pentru a continua reducerea cheltuielilor și pentru a menține datoria publică pe o traiectorie descendentă susținută. De asemenea, guvernul a adoptat o reformă a sistemului public de pensii care se preconizează că va contribui la sustenabilitatea datoriei publice.
(13)Pe baza datelor validate de Eurostat 13 , deficitul public al Franței a scăzut de la 6,5 % din PIB în 2021 la 4,7 % în 2022, în timp ce datoria publică a scăzut de la 112,9 % din PIB la sfârșitul anului 2021 la 111,6 % la sfârșitul anului 2022. La data de 24 mai 2023, Comisia a emis un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE 14 . Acest raport a analizat situația bugetară a Franței, întrucât deficitul său public în 2022 a depășit valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat, în timp ce datoria sa publică a depășit valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat și nu a respectat criteriul de referință privind reducerea datoriei. Conform concluziilor raportului, nu au fost îndeplinite criteriile privind deficitul și datoria. În conformitate cu comunicarea sa din 8 martie 2023 15 , Comisia nu a propus deschiderea unor noi proceduri aplicabile deficitelor excesive în primăvara anului 2023. În schimb, Comisia a precizat că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023. Franța ar trebui să țină seama de acest lucru la execuția bugetului său pentru 2023 și la pregătirea proiectului său de plan bugetar pentru 2024.
(14)Soldul bugetului public a fost afectat de măsurile de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. În 2022, măsurile de reducere a veniturilor au inclus reducerea impozitului național pe consumul final de energie electrică, în timp ce măsurile de creștere a cheltuielilor au inclus subvenții directe de compensare a furnizorilor de gaze și energie electrică pentru plafonul prețurilor reglementate la gaze și energie electrică, subvenții pentru limitarea creșterii prețurilor cu amănuntul ale combustibililor pentru transport și subvenții pentru întreprinderile mari consumatoare de energie, precum și transferuri către gospodăriile cu venituri mici. Costul acestor măsuri a fost parțial compensat de noile impozite pe profiturile excepționale ale producătorilor și furnizorilor de energie, și anume o taxă excepțională de solidaritate aplicată întreprinderilor din sectorul combustibililor fosili și al rafinării și un mecanism de plafonare a veniturilor din producția de energie electrică prin tehnologii inframarginale, precum și de veniturile fiscale indirecte provenite de la producătorii de energie din surse regenerabile și de reducerea subvențiilor acordate acestora, ca urmare a decalajului pozitiv dintre prețurile pieței și prețurile de referință ale energiei electrice. Comisia estimează costul bugetar net al acestor măsuri la 0,9 % din PIB în 2022. În același timp, costul estimat al măsurilor temporare de urgență legate de COVID-19 a scăzut la 0,5 % din PIB în 2022, de la 2,6 % din PIB în 2021.
(15)La data de 18 iunie 2021, Consiliul a recomandat ca, în 2022, Franța 16 să utilizeze Mecanismul de redresare și reziliență pentru a finanța investiții suplimentare în sprijinul redresării, aplicând în același timp o politică fiscal-bugetară prudentă. În plus, Franța ar trebui să mențină investițiile finanțate la nivel național.
(16)Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea fiscal-bugetară 17 în 2022 a fost favorabilă, situându-se la -2,0 % din PIB. Conform recomandării Consiliului, Franța a continuat să sprijine redresarea prin investiții finanțate din Mecanismul de redresare și reziliență. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 0,6 % din PIB în 2022 (0,7 % din PIB în 2021). Scăderea ușoară în 2022 a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-a datorat punerii în aplicare anticipate a planului în cursul primilor doi ani. Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție expansionistă de 0,1 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară 18 . Prin urmare, Franța a menținut investițiile finanțate la nivel național, astfel cum recomandase Consiliul. În același timp, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 1,7 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară. Această contribuție expansionistă semnificativă a ținut cont de impactul suplimentar al măsurilor de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua consecințele economice și sociale ale creșterii prețurilor la energie (cost bugetar net suplimentar de 0,8 % din PIB). În același timp, indexarea pensiilor, a prestațiilor sociale și a salariilor din sectorul public au contribuit (0,4 % din PIB) la creșterea cheltuielilor curente primare nete. Prin urmare, Franța nu a limitat într-o măsură suficientă creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național. Contribuția expansionistă semnificativă a cheltuielilor curente finanțate la nivel național s-a datorat doar parțial măsurilor adoptate pentru a aborda consecințele economice și sociale al creșterii prețurilor la energie, precum și costurile legate de oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina.
(17)Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din Programul de stabilitate este favorabil în 2023 și în perioada următoare. Guvernul estimează că PIB˗ul real va crește cu 1,0 % în 2023 și cu 1,6 % în 2024. Prin comparație, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o creștere mai mică a PIB˗ului real, de 0,7 % în 2023 și de 1,4 % în 2024, în principal din cauza contribuțiilor mai reduse la creștere ale cererii interne în 2023, ca urmare a formării brute de capital fix și a stocurilor, și ale cererii interne în 2024.
(18)În Programul său de stabilitate pentru 2023, guvernul estimează că deficitul public va crește la 4,9 % din PIB în 2023. Creșterea din 2023 reflectă în principal încetinirea activității economice și previziunile privind nerealizarea profiturilor estimate. În conformitate cu programul, se estimează că ponderea generală a datoriei publice în PIB va scădea de la 111,6 % din PIB la sfârșitul anului 2022 la 109,6 % din PIB la sfârșitul anului 2023. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, se preconizează că deficitul public va atinge 4,7 % din PIB în 2023. Acesta este mai mic decât deficitul estimat în programul de stabilitate, în principal din cauza unei elasticități fiscale mai mari preconizate de Comisie, ceea ce conduce la venituri mai mari. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o pondere similară a datoriei publice în PIB, de 109,6 %, la sfârșitul anului 2023.
(19)Se preconizează că în 2023 soldul bugetar va continua să fie afectat de măsurile fiscal-bugetare adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. Acestea constau în măsuri adoptate în 2022 care au fost prelungite, în special reducerea impozitului național pe consumul final de energie electrică și subvențiile directe de compensare a furnizorilor de gaze și energie electrică pentru plafonul prețurilor reglementate la gaze și energie electrică, precum și în noi măsuri, cum ar fi voucherul social pentru carburantul pentru transport („chèque carburant”) acordat gospodăriilor cu venituri reduse, care înlocuiește reducerea generalizată aplicată în 2022, și subvențiile pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii care nu beneficiază de tarife reglementate la energie electrică, pentru a acoperi creșterea facturii la energie electrică până la sfârșitul anului 2023. Costul acestor măsuri continuă să fie parțial compensat de impozite pe profiturile excepționale ale producătorilor și furnizorilor de energie, și anume un mecanism de plafonare a veniturilor din producția de energie electrică prin tehnologii inframarginale, precum și de veniturile fiscale indirecte provenite de la producătorii de energie din surse regenerabile și de reducerea subvențiilor acordate acestora, ca urmare a decalajului pozitiv dintre prețurile pieței și prețurile de referință ale energiei electrice. Luând în considerare aceste venituri, costul bugetar net în 2023 al măsurilor de sprijin este estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 la 1,0 % din PIB 19 . Majoritatea măsurilor din 2023 nu par să vizeze gospodăriile sau întreprinderile cele mai vulnerabile și nu mențin în totalitate semnalul de preț pentru reducerea cererii de energie și sporirea eficienței energetice. Prin urmare, cuantumul aferent măsurilor de sprijin specifice, care trebuie luat în considerare în evaluarea conformității cu recomandarea fiscal-bugetară pentru 2023, este estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 la 0,2 % din PIB în 2023 (comparativ cu 0,1 % din PIB în 2022). În fine, se preconizează că în 2023 soldul bugetar va avea de beneficiat de pe urma eliminării treptate a măsurilor temporare de urgență legate de COVID-19, în valoare de 0,5 % din PIB.
(20)La data de 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat 20 Franței să asigure în 2023 o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea creșterii cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național sub nivelul creșterii potențiale a producției pe termen mediu 21 , ținând seama de sprijinul temporar continuu și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor energiei, precum și persoanelor care fug din Ucraina. În același timp, Franța ar trebui să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, Franței i s-a recomandat să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale Uniunii.
(21)În 2023, în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 se estimează că orientarea fiscal-bugetară va fi contracționistă (ridicându-se la +0,5 % din PIB), în contextul unei rate ridicate a inflației. Aceasta urmează orientării fiscal-bugetare expansioniste din 2022 (-2,0 % din PIB). Se preconizează că în 2023 creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) va avea o contribuție contracționistă de 0,6 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Aceasta include costul sporit (cu 0,1 % din PIB) al măsurilor de sprijin specifice destinate gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie. În concluzie, creșterea estimată a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național este conformă cu recomandarea Consiliului. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 0,4 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție neutră la orientarea fiscal-bugetară 22 . Prin urmare, Franța intenționează să finanțeze investiții suplimentare din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE și prevede că își va menține investițiile finanțate la nivel național. Aceasta intenționează să finanțeze investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală și pentru securitatea energetică, cum ar fi investițiile din cadrul planului France 2030, care vizează stimularea investițiilor în cercetarea și dezvoltarea la nivelul cel mai ridicat și în domeniul digital, precum și investițiile în energia din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire și renovarea clădirilor publice și private, măsurile de sprijinire a decarbonizării industriei, investițiile în transporturi durabile, sănătate și educație, care sunt finanțate parțial din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE.
(22)În Programul de stabilitate se estimează că deficitul public va scădea la 4,4 % din PIB în 2024. Scăderea din 2024 reflectă în principal retragerea majorității măsurilor de sprijin în domeniul energiei, precum și o elasticitate fiscală sporită. Programul preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va rămâne în general stabilă, la 109,5 %, până la sfârșitul anului 2024. Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au făcut previziunile, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează un deficit public pentru 2024 de 4,3 % din PIB. Această estimare a deficitului redusă față de cea din program se explică printr-un efect de bază, întrucât estimarea Comisiei pentru 2023 era deja mai scăzută. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o pondere similară a datoriei publice în PIB, de 109,5 %, la sfârșitul anului 2024.
(23)Programul de stabilitate prevede eliminarea treptată, în 2024, a celor mai multe dintre măsurile de sprijin din domeniul energiei. În prezent, Comisia estimează costul net al măsurilor de sprijin în domeniul energiei la 0,2 % din PIB în 2024. Aceste estimări se bazează pe ipoteza că nu se vor înregistra noi creșteri ale prețurilor la energie. Măsurile de sprijin în domeniul energiei care sunt planificate în prezent să rămână în vigoare în 2024 nu par să vizeze gospodăriile sau întreprinderile vulnerabile. Acestea nu mențin pe deplin semnalul de preț pentru reducerea cererii de energie și creșterea eficienței energetice.
(24)În Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului se solicită o îmbunătățire anuală a soldului bugetar structural de 0,5 % din PIB, ca valoare de referință, în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu 23 . Ținând seama de considerentele legate de sustenabilitatea finanțelor publice 24 și de necesitatea de a reduce deficitul sub valoarea de referință de 3 % din PIB, ar fi oportună o îmbunătățire a soldului structural cu cel puțin 0,7 % din PIB în 2024. Pentru a asigura o astfel de îmbunătățire, creșterea în 2024 a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național 25 nu ar trebui să depășească 2,3 %, astfel cum se reflectă în prezenta recomandare. În același timp, măsurile de sprijin în domeniul energiei menținute în continuare (estimate în prezent de Comisie la 1,0 % din PIB în 2023) ar trebui eliminate treptat, în funcție de evoluțiile pieței energiei și începând cu cele care au un caracter mai puțin specific, iar economiile aferente ar trebui utilizate pentru a reduce deficitul public. Pe baza estimărilor Comisiei, acest lucru ar duce la o rată a creșterii cheltuielilor primare nete mai mică decât rata maximă de creștere recomandată pentru 2024.
(25)Dacă se vor menține politicile actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, cheltuielile primare nete finanțate la nivel național vor crește la 3,1 % în 2024, cifră mai mare decât rata de creștere recomandată. Ajustarea preconizată în previziunile Comisiei este mai mică decât economiile rezultate din eliminarea treptată completă a măsurilor de sprijin în domeniul energiei. Acest lucru se datorează creșterii investițiilor în cadrul programului France 2030 și eliminării complete a taxei pe producție pentru valoarea adăugată a întreprinderilor.
(26)În conformitate cu programul, se estimează că rata investițiilor publice va rămâne stabilă la 3,8 % din PIB între 2023 și 2024. Programul se referă la reforme și investiții care se preconizează că vor contribui la sustenabilitatea finanțelor publice și la creșterea durabilă și favorabilă incluziunii. Printre acestea se numără o reformă a guvernanței finanțelor publice și un nou mecanism de revizuire a cheltuielilor, reforme ale sistemului de pensii și de indemnizații de șomaj, precum și investiții pentru promovarea tranziției verzi și a celei digitale, care fac parte, de asemenea, din Planul de redresare și reziliență. Programul de stabilitate prezintă o traiectorie bugetară pe termen mediu până în 2027. Potrivit programului, deficitul public urmează să scadă treptat la 3,7 % din PIB în 2025, la 3,2 % din PIB în 2026 și la 2,7 % din PIB până în 2027. Prin urmare, se estimează că deficitul public va scădea sub 3 % din PIB în 2027. Potrivit programului, ponderea datoriei publice în PIB urmează să scadă de la 109,5 % din PIB la sfârșitul anului 2024 la 108,3 % din PIB până la sfârșitul anului 2027.
(27)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) și cu criteriul 2.2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Franței este în curs. Franța a prezentat 1 cerere de plată, corespunzând unui număr de 38 de jaloane și ținte din plan și care a rezultat într-o plată globală în valoare de 7 400 000 EUR. Jaloanele reflectă progresele înregistrate în punerea în aplicare a reformelor în domeniile finanțelor publice, locuințelor, mobilității, ocupării forței de muncă, competențelor și sănătății. Mai multe ținte reflectă investiții majore în domeniul renovării energetice a clădirilor, al decarbonizării industriei, al vehiculelor nepoluante, al cercetării, al ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și al educației. Franța a prezentat o revizuire a planului său în aprilie 2023, inclusiv un capitol privind REPowerEU. Solicitarea Franței de a-și modifica planul este motivată de necesitatea de a lua în considerare inflația ridicată înregistrată în 2022, perturbările lanțului de aprovizionare și revizuirea în sens descendent a cuantumului maxim al granturilor acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Includerea noului capitol privind REPowerEU în planul de redresare și reziliență va permite finanțarea unor reforme și investiții suplimentare care să sprijine obiectivele strategice ale Franței în domeniile energiei și tranziției verzi. Implicarea sistematică și eficace a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante rămâne importantă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență, precum și a altor politici economice și de ocupare a forței de muncă ce nu se limitează la planul respectiv, în scopul de a asigura asumarea pe scară largă a agendei politice globale.
(28)Comisia a aprobat majoritatea documentelor de programare ale politicii de coeziune a Franței în 2022, cu excepția programului pentru Saint-Martin, care a fost adoptat la 20 martie 2023. Punerea în aplicare rapidă a programelor politicii de coeziune în complementaritate și în sinergie cu planul de redresare și reziliență, inclusiv cu capitolul privind REPowerEU, este esențială pentru realizarea tranziției verzi și a celei digitale, pentru sporirea rezilienței economice și sociale, precum și pentru a obține o dezvoltare teritorială echilibrată în Franța.
(29)În afară de provocările economice și sociale abordate în planul de redresare și reziliență, Franța se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de deficitul de competențe și inegalitățile din sistemul de învățământ, de politica energetică și de tranziția verde. Abordarea provocărilor respective ar putea contribui la îmbunătățirea competențelor lucrătorilor, la creșterea productivității muncii, la ameliorarea eficienței energetice a întreprinderilor franceze și, astfel, la îmbunătățirea competitivității generale a economiei Franței.
(30)Deficitele de forță de muncă continuă să se agraveze. Conform anchetei din 2023 privind nevoile în materie de forță de muncă („Pôle Emploi”), 61 % dintre angajatori prevăd că în 2023 vor apărea noi dificultăți de angajare, în special în ceea ce privește personalul calificat din construcții și industrie – două sectoare grav afectate de tranziția verde și cea digitală. În ultimii ani, Franța a consolidat investițiile în perfecționarea și recalificarea lucrătorilor, susținute parțial de Mecanismul de redresare și reziliență. Cu toate acestea, evaluările arată că persistă obstacole multiple în calea îmbunătățirii competențelor persoanelor slab calificate, ceea ce subminează eficacitatea unor programe specifice precum planul de investiții în competențe. Deși este în creștere, participarea lucrătorilor slab calificați la activități de formare rămâne mult mai scăzută decât cea a altor lucrători, iar aceștia tind să beneficieze în mai mică măsură de activități de formare care conduc la o calificare. Acest lucru pare să sugereze că eforturile pentru a spori numărul de tineri care intră pe piața forței de muncă dotați cu suficiente competențe și calificări de bază ar trebui să rămână o prioritate a sistemului de învățământ.
(31)În pofida unui nivel general al cheltuielilor publice peste media OCDE și a unor rezultate bune, sistemul de învățământ francez este marcat de o pondere semnificativă a elevilor cu rezultate slabe, iar mediul socioeconomic rămâne un indicator puternic al performanței elevilor. Rezultatele slabe și inegalitățile legate de competențele dobândite în domeniul matematicii rămân, în mod special, un motiv de preocupare. Potrivit sondajelor naționale și internaționale, performanța medie în domeniul matematicii a scăzut constant în ultimii 30 de ani în Franța. Au fost luate unele măsuri pentru a susține competențele de bază, inclusiv prin consolidarea formării continue a profesorilor de matematică și de franceză, inițiată în 2019, și prin adăugarea unui modul de sprijin de o oră pentru matematică și franceză în primul an de învățământ secundar începând cu anul școlar 2023/24. Planul de a reduce la jumătate numărul de elevi ai claselor de primul și al doilea nivel din grădinițele și școlile primare publice defavorizate a fost aproape finalizat, iar în prezent este evaluat impactul pe termen lung asupra rezultatelor învățării obținute de cei 300 000 de elevi vizați. Cu toate acestea, o parte importantă a elevilor defavorizați, aflați în afara zonelor prioritare, nu beneficiază de această măsură. De asemenea, există în continuare provocări, în pofida investițiilor și a progreselor înregistrate, în ceea ce privește accesul elevilor și studenților cu handicap la sistemul de învățământ general.
(32)În 2022, Franța a continuat să investească în sistemul de ucenicie și în alte posibilități de învățare la locul de muncă, în special prin reforma formării profesionale în învățământul secundar. Deși aceste măsuri ar putea avea un rezultat pozitiv, impactul lor nu este încă vizibil și este nevoie de o mai mare implicare a profesioniștilor și a profesorilor în elaborarea programelor. În pofida măsurilor de îmbunătățire a condițiilor de predare, inclusiv a majorării salariilor cadrelor didactice, există în continuare preocupări în ceea ce privește atractivitatea profesiei de cadru didactic și ponderea ridicată a personalului contractual, care adesea are un nivel mai scăzut de calificare și experiență decât personalul permanent și un acces insuficient la posibilitățile de formare. În ansamblu, raportul profesori-elevi rămâne printre cele mai ridicate din UE.
(33)Mixul energetic al Franței depinde de combustibilii fosili în mai mică măsură decât cel al altor țări din UE, deși Franța rămâne dependentă de combustibilii fosili importați. Consumul de gaze naturale al Franței a scăzut cu 16 % în perioada august 2022-martie 2023, comparativ cu consumul mediu de gaze din aceeași perioadă din cei 5 ani anteriori, depășind astfel ținta de reducere cu 15 % a consumului. Franța ar putea depune în continuare eforturi pentru a reduce temporar cererea de gaze până la 31 martie 2024 26 . Situația geopolitică actuală și prețurile ridicate la energie accentuează, la rândul lor, nevoia urgentă a Franței de a-și intensifica în continuare eforturile de îndeplinire a obiectivelor în materie de energie din surse regenerabile stabilite în planul său național privind energia și clima. Energia din surse regenerabile reprezentând 19,1 % din consumul final brut de energie, Franța nu și-a atins obiectivul de 23 % pentru 2020 în ceea ce privește sursele regenerabile de energie. De asemenea, Franța nu se înscrie pe traiectoria necesară pentru îndeplinirea obiectivului său pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și a rămas în urmă în ceea ce privește implementarea energiei din surse regenerabile, în special pentru producția de energie electrică și încălzire. Implementarea rapidă a surselor regenerabile de energie, cum ar fi energia solară și eoliană, ar contribui la securitatea energetică a Franței și la diversificarea aprovizionării, prin reducerea utilizării combustibililor fosili. Rata scăzută de implementare a surselor regenerabile de energie poate fi explicată prin faptul că procedurile administrative de autorizare sunt lente și complicate. Întârzierile legate de emiterea autorizațiilor pentru toate tehnologiile (energia eoliană terestră și offshore, precum și energia solară) sunt legate de lipsa sprijinului politic pentru proiecte, de planificarea inadecvată și de procedurile de autorizare lungi și complexe. Există, de asemenea, provocări legate de acceptarea de către public și provocări juridice, care creează incertitudine pentru investitori și dezvoltatori. Procedurile de autorizare ar putea fi accelerate prin alocarea mai multor resurse umane și financiare în cadrul administrației centrale de la nivel regional, precum și în cadrul autorităților relevante și al operatorilor de rețea. Îmbunătățirea procedurilor de amenajare a teritoriului și accelerarea procedurilor de licitație sunt, de asemenea, esențiale pentru a garanta realizarea proiectelor din domeniul energiei din surse regenerabile. Franța a adoptat în 2023 un act legislativ privind accelerarea producției de energie din surse regenerabile, care recunoaște necesitatea de a dezvolta în mod considerabil căldura și gazele din surse regenerabile și de a majora ponderea energiei electrice din surse regenerabile pentru a răspunde nevoilor tot mai mari de electrificare a utilizărilor. Dacă este pus în aplicare în mod corespunzător, actul legislativ respectiv ar putea favoriza o implementare mai rapidă a proiectelor din domeniul energiei din surse regenerabile. Acest lucru ar putea plasa Franța pe o traiectorie care să permită îndeplinirea obiectivelor pentru 2030.
(34)În vederea îndeplinirii obiectivului său de 10 % pentru 2020 în ceea ce privește nivelul de interconectare, sprijinul suplimentar pentru interconexiunile transfrontaliere de energie electrică (în curs de dezvoltare sau planificate) rămâne de o importanță crucială pentru integrarea unor ponderi mari de energie din surse regenerabile. Concentrarea la începutul perioadei a investițiilor în infrastructura energetică, atât la nivel național, cât și la nivel transfrontalier, va contribui la reducerea dependenței de combustibilii fosili, mai ales de gazele rusești. Se recomandă ca noile investiții în infrastructură și în rețele să fie adaptate exigențelor viitorului, atunci când acest lucru este posibil, pentru a facilita sustenabilitatea lor pe termen lung prin reorientarea viitoare către combustibili durabili. Interconexiunile sunt esențiale pentru o funcționare eficientă a pieței interne a energiei prin punerea în comun a resurselor pentru a garanta securitatea generală a aprovizionării.
(35)Planul francez de redresare și reziliență cuprinde proiecte majore de renovare a clădirilor pentru locuințe sociale și individuale, precum și pentru clădirile publice și întreprinderile mici. În ceea ce privește renovarea clădirilor rezidențiale, majoritatea proiectelor s-au axat pe lucrările efectuate într-o singură etapă, ceea ce a condus la renovări limitate. În prima jumătate a anului 2022, doar 27 % din lucrări au cuprins cel puțin două etape de renovare și doar 5 % au fost renovări totale. Renovările ample ar putea avea un impact major asupra reducerii consumului de energie în sectorul construcțiilor. De asemenea, intensificarea eforturilor de direcționare a investițiilor publice și private pentru a ajuta gospodăriile cu venituri mici să renoveze clădiri și pentru a renova parcul imobiliar cu cele mai slabe performanțe energetice ar putea contribui la eliminarea celor 5,2 milioane de locuințe cu cele mai slabe performanțe energetice (locuințe încadrate în clasele de eficiență energetică F și G) până în 2030. Actul legislativ din 2021 privind clima și reziliența a introdus mai multe măsuri pentru stimularea renovării extinse a clădirilor, cum ar fi interzicerea închirierii de locuințe din clasa de eficiență energetică G începând cu 2025, din clasa F începând cu 2028 și din clasa E începând cu 2034. Pentru a încuraja câștiguri mai semnificative în materie de eficiență energetică, cadrul de politică ar putea fi îmbunătățit pentru a stimula renovarea aprofundată și pentru a ajuta Franța să își îmbunătățească și mai mult eficiența energetică a parcului imobiliar, cu un accent deosebit asupra gospodăriilor cu venituri mici.
(36)Franța realizează aproape 11 % din totalul investițiilor de capital de risc ale UE în start-up-uri și în întreprinderi în faza de extindere din domeniul tehnologiei climatice. Cu toate acestea, în ciuda sprijinului public larg, doar 29 % dintre firmele franceze mici au investit peste 1 % din cifra lor de afaceri pentru a deveni eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor (40 % în medie în UE). Promotorii de proiecte de producție a tehnologiilor curate se confruntă cu o sarcină administrativă ridicată, cu proceduri lungi și cu riscuri de litigii. Este nevoie, în medie, de 17 luni pentru a obține o autorizație de construcție, pentru a primi autorizația de mediu și pentru desfășurarea anchetei publice pentru un proiect industrial. Procedura include puncte de blocare, dezvoltatorul de proiect trebuind să aștepte răspunsuri de la diferite organisme (tribunalul administrativ, avizul autorității de mediu, raportul în urma anchetei publice). În plus, pentru proiectele industriale mari trebuie organizată o consultare publică. Acest proces durează cel puțin 6 luni și se adaugă la timpul necesar pentru obținerea autorizației de construcție și a autorizației de mediu și pentru efectuarea anchetei publice. Proiectele de investiții pot face, de asemenea, obiectul unor proceduri contencioase care pot dura mai mulți ani, ceea ce duce la abandonarea proiectelor. Deși procedurile de autorizare sunt necesare pentru protejarea intereselor publice și private prioritare, acestea ar trebui simplificate și accelerate pentru proiectele de producție a tehnologiilor curate. Lansarea în paralel a procedurilor administrative și propunerea de situri industriale gata de utilizare ar putea contribui, de asemenea, la economisirea de timp.
(37)Deficitul de forță de muncă și de personal calificat în sectoarele și în profesiile esențiale pentru tranziția verde, inclusiv în ceea ce privește producerea, implementarea și întreținerea tehnologiilor cu zero emisii nete, creează blocaje în procesul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic. Crearea unor sisteme de educație și formare de înaltă calitate, care să răspundă nevoilor în schimbare ale pieței forței de muncă, și adoptarea unor măsuri țintite de perfecționare și reconversie profesională sunt esențiale pentru a reduce lipsa de personal calificat și pentru a promova incluziunea și realocarea forței de muncă. Pentru a debloca oferta neexploatată de forță de muncă, aceste măsuri trebuie să fie accesibile, în special pentru persoanele fizice și în sectoarele și regiunile cele mai afectate de tranziția verde. În 2022, Franța a raportat că nu dispune de suficient personal calificat pentru mai multe profesii în care sunt necesare competențe sau cunoștințe specifice pentru tranziția verde, inclusiv tehnicieni constructori, operatori în centrale de producere a energiei electrice și ingineri.
(38)Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2022 prin prisma evaluării Comisiei, iar avizul său 27 se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.
(39)Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, Consiliul a recomandat ca statele membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru (i) a menține sustenabilitatea datoriei și a se abține de la un sprijin larg pentru cererea agregată în 2023, a direcționa mai bine măsurile fiscal-bugetare luate pentru a atenua impactul prețurilor ridicate la energie și a reflecta asupra unor modalități adecvate de reducere a sprijinului pe măsură ce presiunile asupra prețurilor la energie se diminuează; (ii) a susține investițiile publice ridicate și a promova investițiile private în vederea sprijinirii tranziției verzi și a celei digitale; (iii) a sprijini evoluțiile salariale care atenuează pierderea puterii de cumpărare, limitând în același timp efectele secundare asupra inflației, a îmbunătăți în continuare politicile active în domeniul pieței forței de muncă și a aborda deficitul de personal calificat; (iv) a îmbunătăți mediul de afaceri și a se asigura că sprijinul energetic acordat întreprinderilor este rentabil, temporar, orientat către întreprinderi viabile și menține stimulentele pentru tranziția verde și (v) a menține stabilitatea macrofinanciară și a monitoriza riscurile, continuând, în același timp, lucrările privind finalizarea uniunii bancare. În ceea ce privește Franța, recomandările 1, 2, 3 și 4 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua, a celei de a treia și a celei de a patra recomandări pentru zona euro.
(40)Consiliul a examinat, în lumina bilanțului aprofundat realizat de Comisie și a evaluării menționate, Programul național de reformă pentru 2023 și Programul de stabilitate pentru 2023. Recomandările sale emise în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 sunt reflectate în recomandarea 1 de mai jos. Politicile menționate în recomandarea 1 contribuie la abordarea vulnerabilităților legate de nivelul ridicat al datoriei publice, de competitivitatea slabă și de creșterea scăzută a productivității. Recomandările 2 și 3 contribuie la punerea în aplicare a recomandării 1. Politicile menționate în recomandarea 1 contribuie atât la corectarea dezechilibrelor, cât și la punerea în aplicare a recomandărilor pentru zona euro, în concordanță cu considerentul 39,
RECOMANDĂ ca, în 2023 și în 2024, Franța să întreprindă acțiuni astfel încât:
1.Să elimine treptat până la sfârșitul anului 2023 măsurile existente de sprijin în domeniul energiei și să utilizeze economiile astfel rezultate pentru a reduce deficitul public. În cazul în care noi creșteri ale prețurilor la energie ar face necesară adoptarea de măsuri de sprijin, să se asigure că astfel de măsuri sunt direcționate pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile vulnerabile, sunt fezabile din punct de vedere bugetar și încurajează în continuare realizarea de economii de energie.
Să asigure o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea în 2024 la maximum 2,3 % a creșterii nominale a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național.
Să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor MRR și a altor fonduri ale UE, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală.
În perioada de după 2024, să continue să urmărească o strategie bugetară pe termen mediu de consolidare treptată și durabilă a finanțelor publice, combinată cu investiții și reforme care să conducă la o creștere durabilă mai accentuată, pentru a obține o poziție bugetară prudentă pe termen mediu.
Să îmbunătățească în continuare condițiile-cadru pentru a facilita investițiile și inovarea.
2.Să continue implementarea constantă a planului său de redresare și reziliență și să finalizeze rapid addendumul, inclusiv capitolul dedicat planului REPowerEU, în vederea începerii rapide a punerii sale în aplicare. Să pună în aplicare rapid programele politicii de coeziune, în strânsă complementaritate și sinergie cu planul de redresare și reziliență.
3.Să remedieze deficitul de competențe, în special prin asigurarea unor posibilități suplimentare de învățare la locul de muncă și prin creșterea ponderii persoanelor cu competențe de bază. Să adapteze resursele și metodele la nevoile elevilor și școlilor defavorizate pentru a face sistemul de educație și formare mai echitabil și mai favorabil incluziunii. Să amelioreze condițiile de muncă și formarea inițială și continuă a cadrelor didactice.
4.Să reducă dependența generală de combustibilii fosili. Să accelereze utilizarea energiei din surse regenerabile, punând accentul în special pe sursele eoliene, solare și geotermale și pe biogaz, inclusiv prin producția de energie din surse regenerabile la scară mică și prin promovarea autoconsumului colectiv, și să promoveze tehnologiile de stocare aferente prin creșterea investițiilor publice, prin facilitarea investițiilor private și prin eliminarea blocajelor legate de emiterea autorizațiilor. Să modernizeze în continuare rețelele de transport și distribuție a energiei electrice și să sporească interconexiunile transfrontaliere de energie electrică. Să optimizeze suplimentar cadrul de politică pentru a stimula renovarea aprofundată a clădirilor și decarbonizarea sistemelor de încălzire, cu un accent deosebit pe gospodăriile cu venituri mici și pe parcul imobiliar cu cea mai scăzută performanță energetică. Să creeze un mediu de reglementare favorabil creșterii investițiilor în producția de tehnologii curate, inclusiv prin simplificarea și accelerarea procesului de autorizare. Să accelereze eforturile de politică ce vizează furnizarea și dobândirea de competențe necesare pentru tranziția verde.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele