COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 24.5.2023
COM(2023) 604 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind Programul național de reformă al Danemarcei pentru 2023
{SWD(2023) 604 final}
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 24.5.2023
COM(2023) 604 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind Programul național de reformă al Danemarcei pentru 2023
{SWD(2023) 604 final}
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind Programul național de reformă al Danemarcei pentru 2023
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice 1 , în special articolul 9 alineatul (2),
având în vedere recomandarea Comisiei Europene,
având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,
având în vedere concluziile Consiliului European,
având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,
având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,
având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,
având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,
întrucât:
(1)Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului 2 , care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență, a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul de redresare și reziliență oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls fiscal-bugetar finanțat de UE. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul contribuie la redresarea economică și socială și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, în special pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul UE și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru acordată în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență a fost actualizată la 30 iunie 2022, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241.
(2)La data de 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2023 3 , care marchează începutul semestrului european din 2023 pentru coordonarea politicilor economice. La data de 23 martie 2023, Consiliul European a aprobat prioritățile analizei, care vizează cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la data de 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2023, în care nu a identificat Danemarca drept unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, care a fost adoptată de Consiliu la 16 mai 2023, precum și Propunerea de raport comun pentru 2023 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, care a fost adoptată de Consiliu la 13 martie 2023.
(3)Deși economiile UE dau dovadă de o reziliență remarcabilă, contextul geopolitic continuă să aibă un impact negativ. Întrucât UE susține cu fermitate Ucraina, agenda sa de politică economică și socială se axează pe reducerea pe termen scurt a impactului negativ al șocurilor energetice asupra gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile, precum și pe menținerea eforturilor de realizare a tranziției verzi și a celei digitale, de sprijinire a creșterii durabile și favorabile incluziunii, de protejare a stabilității macroeconomice și de creștere a rezilienței pe termen mediu. De asemenea, agenda Uniunii se axează în mare măsură pe creșterea competitivității și a productivității UE.
(4)La data de 1 februarie 2023, Comisia a publicat comunicarea intitulată „Un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete” 4 în scopul de a spori competitivitatea industriei UE cu zero emisii nete și de a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Planul completează eforturile desfășurate în prezent în cadrul Pactului verde european și al REPowerEU. Planul urmărește să asigure un mediu mai favorabil pentru mărirea capacității UE de producție a tehnologiilor și a produselor cu zero emisii nete, care sunt necesare pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale UE în materie de climă, precum și să asigure accesul la materiile prime critice relevante, inclusiv prin diversificarea surselor de aprovizionare, exploatarea adecvată a resurselor geologice din statele membre și maximizarea reciclării materiilor prime. Planul este articulat în jurul a patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, accelerarea accesului la finanțare, consolidarea competențelor și comerțul deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente. La data de 16 martie 2023, Comisia a publicat, de asemenea, comunicarea intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030” 5 , care este structurată în jurul a nouă factori-cheie care se susțin reciproc și în care Comisia își propune să acționeze în direcția instituirii unui cadru de reglementare care să stimuleze creșterea. Comunicarea stabilește priorități de politică ce vizează să asigure în mod activ realizarea de îmbunătățiri structurale, efectuarea de investiții bine direcționate și adoptarea de măsuri de reglementare pentru competitivitatea pe termen lung a UE și a statelor sale membre. Recomandările de mai jos contribuie la abordarea acestor priorități.
(5)În 2023, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în concordanță cu punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență. Pentru ca prioritățile de politică din cadrul semestrului european să fie îndeplinite, rămâne esențial ca planurile de redresare și reziliență adoptate să fie implementate integral, întrucât acestea abordează toate recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în ultimii ani sau un subset semnificativ al recomandărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020 și 2022 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(6)Regulamentul privind REPowerEU 6 , adoptat la data de 27 februarie 2023, vizează eliminarea rapidă a dependenței UE de importurile de combustibili fosili din Rusia. Acest lucru va contribui la securitatea energetică și la diversificarea aprovizionării cu energie a UE, sporind, în același timp, utilizarea surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Regulamentul permite statelor membre să adauge un nou capitol, privind REPowerEU, în planurile lor naționale de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor planului REPowerEU. Reformele și investițiile respective vor contribui, de asemenea, la creșterea competitivității industriei UE cu zero emisii nete, astfel cum se subliniază în Planul industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete, precum și la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări legate de energie care le-au fost adresate statelor membre în 2022 și, după caz, în 2023. Regulamentul privind REPowerEU introduce o nouă categorie de sprijin financiar nerambursabil, pus la dispoziția statelor membre pentru a finanța, în cadrul planurilor lor de redresare și reziliență, noi reforme și investiții legate de energie.
(7)La data de 8 martie 2023, Comisia a adoptat o comunicare care oferă orientări de politică fiscal-bugetară pentru 2024. Scopul său este de a sprijini pregătirea programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre, consolidând astfel coordonarea politicilor 7 . Comisia a reamintit că la sfârșitul anului 2023 va fi dezactivată clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere. Aceasta a solicitat ca politicile fiscal-bugetare din perioada 2023-2024 să asigure sustenabilitatea datoriei pe termen mediu, precum și să sporească creșterea economică potențială într-o manieră durabilă. Statele membre au fost invitate să prezinte în programele lor de stabilitate și de convergență pentru 2023 modul în care planurile lor fiscal-bugetare vor asigura respectarea valorii de referință a deficitului, de 3 % din PIB, precum și o reducere plauzibilă și continuă a datoriei sau menținerea datoriei la niveluri prudente pe termen mediu. Comisia a invitat statele membre să elimine treptat măsurile fiscal-bugetare naționale introduse pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile de șocul prețurilor la energie, începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific. Comisia a precizat că, în cazul în care ar fi necesară prelungirea măsurilor de sprijin ca urmare a unor noi presiuni cauzate de prețurile la energie, statele membre ar trebui să orienteze aceste măsuri mult mai bine decât în trecut către gospodăriile și întreprinderile vulnerabile. Comisia a propus ca recomandările în domeniul fiscal-bugetar să fie cuantificate și diferențiate și să fie formulate pe baza cheltuielilor primare nete, astfel cum se propune în Comunicarea sa referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE 8 . Comisia a recomandat ca toate statele membre să continue să protejeze investițiile finanțate la nivel național și să asigure utilizarea eficace a Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale UE, având în vedere în special obiectivele în materie de tranziție verde și tranziție digitală, precum și pe cele în materie de reziliență. Comisia a precizat că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri de deficit excesiv bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023, în concordanță cu dispozițiile legale existente.
(8)La data de 26 aprilie 2023, Comisia a prezentat propuneri legislative ce vizează realizarea unei reforme cuprinzătoare a normelor de guvernanță economică ale UE. Obiectivul principal al acestor propuneri este de a consolida sustenabilitatea datoriei publice și de a promova o creștere durabilă și incluzivă în toate statele membre, prin intermediul reformelor și al investițiilor. Propunerile urmăresc să ofere statelor membre un control mai mare asupra elaborării propriilor planuri pe termen mediu, instituind, în același timp, un regim mai strict de asigurare a respectării normelor, pentru a asigura îndeplinirea de către statele membre a angajamentelor asumate în planurile lor bugetar-structurale pe termen mediu. Obiectivul este de a încheia activitatea legislativă în 2023.
(9)La 30 aprilie 2021, Danemarca a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 6 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Danemarcei 9 . Eliberarea tranșelor este condiționată de o decizie a Comisiei, adoptată în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, conform căreia Danemarca a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.
(10)La 1 mai 2023, Danemarca și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2023. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2023 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Danemarca referitoare la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență. Având în vedere că Danemarca nu și-a prezentat Programul de convergență pentru 2023 în timp util, Comisia nu a fost în măsură să îl evalueze.
(11)Comisia a publicat raportul de țară din 2023 pentru Danemarca 10 la 24 mai 2023. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Danemarca în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2022 și a făcut bilanțul implementării de către Danemarca a planului său de redresare și reziliență. Pe baza acestei analize, în raportul de țară au fost identificate anumite deficiențe, legate de provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Danemarca în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale UE în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.
(12)În 2022, pe baza datelor validate de Eurostat 11 , excedentul public al Danemarcei a scăzut de la 3,6 % din PIB în 2021 la 3,3 % în 2022, în timp ce datoria publică a scăzut de la 36,7 % din PIB la sfârșitul anului 2021 la 30,1 % la sfârșitul anului 2022.
(13)Soldul bugetului public a fost afectat de măsurile de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. În 2022, astfel de măsuri de reducere a veniturilor au inclus o reducere a taxei pe energia electrică, în timp ce printre măsurile care au ca efect creșterea cheltuielilor s-au numărat prestațiile sociale destinate gospodăriilor cu venituri mai mici pentru a compensa costurile ridicate ale energiei. Comisia estimează costul bugetar al acestor măsuri la 0,1 % din PIB în 2022. În același timp, costul estimat al măsurilor temporare de urgență legate de COVID-19 a scăzut, de la 4,0 % în 2021 la 0,0 % din PIB în 2022.
(14)La 18 iunie 2021, Consiliul a recomandat ca, în 2022, Danemarca 12 să mențină o orientare fiscal-bugetară favorabilă, profitând inclusiv de impulsul oferit de Mecanismul de redresare și reziliență, și să păstreze investițiile finanțate la nivel național.
(15)Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea fiscal-bugetară 13 a fost contracționistă în 2022, situându-se la 0,6 % din PIB, ceea ce a fost adecvat în contextul unei inflații ridicate. Conform recomandării Consiliului, Danemarca a continuat să sprijine redresarea prin investiții care urmează să fie finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 0,3 % din PIB în 2022 (0,3 % din PIB în 2021). Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție contracționistă de 0,2 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară 14 . Prin urmare, Danemarca nu a menținut investițiile finanțate la nivel național, care nu erau în concordanță cu recomandarea Consiliului. În același timp, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție contracționistă de 0,7 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară. Prin urmare, Danemarca a menținut sub control într-o măsură suficientă creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.
(16)Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, creșterea PIB-ului real ar urma să fie de 0,3 % în 2024 și de 1,5 % în 2024.
(17)Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează un excedent public de 2,3 % din PIB pentru 2023 și o pondere a datoriei publice în PIB de 30,1 % la sfârșitul anului 2023.
(18)Se preconizează că soldul bugetar în 2023 va continua să fie afectat de măsurile fiscalbugetare adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. Acestea constau în măsuri care au fost extinse începând cu 2022 (în special anumite prestații sociale destinate gospodăriilor cu venituri mici) și în noi măsuri, cum ar fi o taxă temporar mai mică la energia electrică. Costul bugetar net al măsurilor de sprijin este estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 la 0,3 % din PIB în 2023 15 . Majoritatea măsurilor din 2023 nu par să vizeze gospodăriile sau întreprinderile cele mai vulnerabile și nu mențin semnalul de preț pentru reducerea cererii de energie și creșterea eficienței energetice. Prin urmare, cuantumul măsurilor de sprijin specifice, care trebuie luate în considerare în evaluarea conformității cu recomandarea fiscal-bugetară pentru 2023, este estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 la 0,1 % din PIB în 2023 (comparativ cu 0,1 % din PIB în 2022).
(19)La 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat 16 Danemarcei să ia măsuri pentru a se asigura că, în 2023, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național este în concordanță cu o orientare politică globală neutră 17 , ținând seama de sprijinul temporar și specific continuu acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile pentru a face față creșterilor prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. Danemarca ar trebui să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. Danemarcei i s-a recomandat, de asemenea, să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin recurgerea la Mecanismul de redresare și reziliență și la alte fonduri ale Uniunii.
(20)În previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 se estimează că orientarea fiscalbugetară va fi expansionistă în 2023 (-0,4 % din PIB), în contextul unei inflații ridicate. Aceasta urmează unei orientări fiscal-bugetare contracționiste (0,6 % din PIB) în 2022. Se preconizează că creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) în 2023 va avea o contribuție expansionistă de 0,6 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Contribuția expansionistă a cheltuielilor curente primare nete finanțate la nivel național nu se datorează numai sprijinului specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile pentru a face față creșterilor prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. Aceasta se datorează și costului aferent măsurilor nespecifice în domeniul energiei și creșterii permanente a salariilor din sectorul public și a prestațiilor sociale, precum și cheltuielilor mai mari cu asistența medicală. În concluzie, creșterea preconizată a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național nu este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 0,3 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție expansionistă la orientarea fiscal-bugetară de 0,1 puncte procentuale 18 . Prin urmare, Danemarca intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență și al altor fonduri ale UE și se preconizează că va menține investițiile finanțate la nivel național. Aceasta intenționează să finanțeze investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, spre exemplu măsuri de eficiență energetică, o reformă fiscală ecologică și măsuri în domeniul mobilității verzi, care sunt finanțate parțial din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE.
(21)Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data-limită a previziunilor, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează un excedent public de 1,3 % din PIB în 2024 și o pondere a datoriei în PIB de 28,8 % la sfârșitul anului 2024. În prezent, Comisia preconizează eliminarea treptată completă a măsurilor de sprijin în domeniul energiei în 2024, în ipoteza în care nu s-ar înregistra noi creșteri ale prețurilor la energie.
(22)Este probabil ca Danemarca să continue să îndeplinească, în 2023 și 2024, obiectivul bugetar minim pe termen mediu de -1,0 % din PIB, estimat de Comisie pentru perioada 2023-2025. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, soldul structural este estimat la 3,5 % din PIB în 2023 și la 2,1 % din PIB în 2024, situânduse peste obiectivul bugetar pe termen mediu.
(23)Dacă se mențin politicile actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, cheltuielile primare nete finanțate la nivel național vor crește la 4,6 % în 2024.
(24)În momentul de față, în Danemarca, impozitele recurente pe proprietate sunt plafonate, ceea ce înseamnă că acestea nu cresc odată cu prețurile pieței. Așadar, acestea nu sunt în măsură să modereze ciclurile prețurilor locuințelor și să genereze efecte distributive negative. În 2017, parlamentul danez a aprobat un nou sistem de impozitare a proprietăților pentru a elimina plafonul, care se preconizează că va intra în vigoare la 1 ianuarie 2024. Găsirea unor locuințe la prețuri accesibile rămâne o provocare majoră pentru multe persoane. Efectul combinat al prețurilor ridicate ale locuințelor și al perioadelor lungi de așteptare pentru locuințele sociale a dus la o penurie de locuințe accesibile în principalele zone urbane. Danemarca prezintă o pondere tot mai mare a creditelor ipotecare cu rată variabilă și a celor caracterizate de o perioadă fără plăți, ceea ce sporește vulnerabilitatea deținătorilor de credite ipotecare puternic îndatorați, generând noi scăderi potențiale ale prețurilor locuințelor și/sau creșteri ale ratelor dobânzii.
(25)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) și cu criteriul 2.2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Implementarea planului de redresare și reziliență al Danemarcei este pe drumul cel bun. Danemarca a prezentat o singură cerere de plată, corespunzând unui număr de 25 de jaloane și ținte din plan, ceea ce a dus la o plată globală de 301 milioane EUR. Pe lângă prima cerere de plată, implementarea planului este pe drumul cel bun, cea de a doua cerere de plată urmând să fie prezentată, conform graficului, până la sfârșitul anului 2023. Pregătirea unui nou capitol REPowerEU este în curs, acesta urmând a fi prezentat în luna mai. Includerea rapidă a noului capitol privind REPowerEU în planul de redresare și reziliență va permite finanțarea unor reforme și investiții suplimentare care să sprijine obiectivele strategice ale Danemarcei în domeniile energiei și tranziției verzi. Implicarea sistematică și eficace a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante rămâne importantă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență, precum și a altor politici economice și de ocupare a forței de muncă ce nu se limitează la planul respectiv, în scopul de a asigura asumarea pe scară largă a agendei politice globale.
(26)Comisia a aprobat în 2022 toate documentele de programare ale politicii de coeziune prezentate de Danemarca. Punerea în aplicare rapidă a programelor politicii de coeziune în complementaritate și în sinergie cu planul de redresare și reziliență, inclusiv cu capitolul privind REPowerEU, este esențială pentru realizarea tranziției verzi și a celei digitale, pentru sporirea rezilienței economice și sociale, precum și pentru a obține o dezvoltare teritorială echilibrată în Danemarca.
(27)În afară de provocările economice și sociale abordate în planul de redresare și reziliență, Danemarca se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de decarbonizarea economiei și de consolidarea economiei circulare în vederea sprijinirii tranziției verzi.
(28)Progresele înregistrate de Danemarca în direcția unei economii circulare sunt insuficiente și trebuie să fie accelerate pentru a îndeplini obiectivele UE în materie de economie circulară. În pofida unor măsuri de politică introduse anul trecut, cum ar fi Planul privind clima, progresele au fost limitate. Planul de acțiune pentru economia circulară arată că, dintre cele 129 de inițiative din plan, 27 au fost finalizate, 88 sunt în grafic și 14 au fost amânate. Statisticile disponibile arată că Danemarca nu a înregistrat niciun progres în ceea ce privește generarea și reciclarea deșeurilor și economia circulară în 2022. Utilizarea circulară a materialelor a scăzut imperceptibil, de la 8 % în 2016 la 7,8 % în 2021, situându-se sub media UE de 11,7 % în 2021. În timp ce planul de acțiune privind economia circulară urmărește să reducă în mod semnificativ amprenta materiilor prime a UE, amprenta materiilor prime a Danemarcei în 2020 a fost de 25,6 tone/cap de locuitor, cu mult peste media UE din 2020, care era de 13,7 tone/cap de locuitor. Danemarca continuă să înregistreze rezultate slabe în mai multe sectoare ale economiei circulare, în special în ceea ce privește generarea de deșeuri municipale, ratele de reciclare și deșeurile alimentare. În ceea ce privește deșeurile municipale, Danemarca are în continuare cea mai mare cantitate de deșeuri municipale pe cap de locuitor din UE, cu 786 kg/an/cap de locuitor în 2021 (media UE era de 530 kg/an/cap de locuitor în 2021), într-un context în care nu există un obiectiv național de reducere globală a deșeurilor. În ceea ce privește reciclarea, Danemarca trebuie să depună eforturi substanțiale pentru a îndeplini obiectivul UE pentru 2025 privind reciclarea deșeurilor municipale și a deșeurilor de ambalaje, situându-se sub media UE de 49,6 %, cu o rată de 34,3 % în 2021. În fine, Danemarca are rezultate slabe la nivelul UE în ceea ce privește indicatorii privind deșeurile alimentare. Danemarca se bazează în mare măsură pe incinerarea deșeurilor, peste 50 % din deșeurile sale municipale fiind incinerate, în comparație cu media UE de aproximativ 26 %.
(29)Danemarca s-a angajat să atingă obiective ambițioase de decarbonizare și este un lider în ceea ce privește utilizarea energiei din surse regenerabile, în special în privința producției de energie eoliană. Consumul de gaze naturale al Danemarcei a scăzut cu 25,2 % în perioada august 2022-martie 2023, comparativ cu consumul mediu de gaze din aceeași perioadă din cei 5 ani anteriori, depășind astfel ținta de reducere cu 15 % a consumului. Danemarca ar putea depune în continuare eforturi pentru a reduce temporar cererea de gaze până la 31 martie 2024 19 . Pentru a-și atinge obiectivele de decarbonizare și pentru a crește ponderea energiei din surse regenerabile în mixul energetic, autorizarea și demararea mai rapidă a proiectelor și simplificarea normelor de autorizare sunt esențiale pentru realizarea ambițiilor naționale în ceea ce privește introducerea capacității de energie eoliană offshore și onshore. Capacitățile suplimentare, inclusiv insulele energetice din Marea Baltică și Marea Nordului, vor necesita o planificare suficientă a extinderii rețelei la nivel de transport și de distribuție. Totodată, investițiile în eficiența energetică pot reduce nevoia de investiții în infrastructura energetică. Stimularea măsurilor de eficiență energetică în clădiri, combinând măsurile de izolare cu introducerea surselor de încălzire decarbonizate, ar putea reduce și mai mult dependența de combustibilii fosili și cererea de energie. Îmbunătățirile în materie de eficiență energetică a clădirilor publice ar putea fi sprijinite în continuare prin eliminarea limitărilor bugetare aferente proiectelor ecologice pentru municipalități și regiuni. Măsurile suplimentare care sprijină eficiența energetică a clădirilor private ar contribui la reducerea costurilor ridicate ale energiei în Danemarca; această țară s-a situat, în 2022, pe locul al doilea în ceea ce privește facturile medii la energie ale gospodăriilor. Activitățile industriale casnice oferă un potențial pentru îmbunătățirea eficienței energetice, în special prin valorificarea surplusului de căldură din sistemul centralizat de termoficare.
(30)Deficitul de forță de muncă și de personal calificat în sectoarele și în profesiile esențiale pentru tranziția verde, inclusiv în ceea ce privește producerea, implementarea și întreținerea tehnologiilor cu zero emisii nete, creează blocaje în procesul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic. Crearea unor sisteme de educație și formare de înaltă calitate, care să răspundă nevoilor în schimbare ale pieței forței de muncă, și adoptarea unor măsuri țintite de perfecționare și reconversie profesională sunt esențiale pentru a reduce lipsa de personal calificat și pentru a promova incluziunea și realocarea forței de muncă. Pentru a debloca oferta neexploatată de forță de muncă, aceste măsuri trebuie să fie accesibile, în special pentru persoanele fizice și în sectoarele și regiunile cele mai afectate de tranziția verde. În 2022, Danemarca a raportat că nu dispune de suficient personal calificat pentru 60 de profesii în care sunt necesare competențe sau cunoștințe specifice pentru tranziția verde, inclusiv de ingineri în domeniul protecției mediului, de specialiști în domeniul protecției mediului, precum și de arhitecți constructori. Deși cererea de competențe verzi este în creștere, numărul lucrătorilor din industriile mari consumatoare de energie care participă la educație și formare a scăzut semnificativ în ultimul deceniu, de la 24,6 % în 2015 la 15,6 % în 2021,
RECOMANDĂ ca, în 2023 și în 2024, Danemarca să întreprindă acțiuni astfel încât:
1.Să elimine treptat, până la sfârșitul anului 2023, măsurile existente de sprijin în domeniul energiei. În cazul în care noi creșteri ale prețurilor la energie ar face necesară adoptarea de măsuri de sprijin, să se asigure că astfel de măsuri sunt direcționate pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile vulnerabile, sunt accesibile din punct de vedere fiscal-bugetar și încurajează în continuare realizarea de economii de energie.
Menținând totodată o poziție fiscal-bugetară solidă în 2024, să salvgardeze investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor MRR și a altor fonduri ale UE, în special pentru a promova tranziția verde și pe cea digitală.
Pentru perioada de după 2024, să continue investițiile și reformele care conduc la o creștere durabilă mai mare și să mențină o poziție fiscal-bugetară prudentă pe termen mediu.
Să implementeze noul sistem de impozitare a proprietăților pentru a restabili legătura dintre prețurile pieței și impozite și pentru a asigura o impozitare mai echitabilă. Să accelereze investițiile în construcția de locuințe accesibile pentru a atenua nevoile cele mai presante.
2.Să continue implementarea constantă a planului său de redresare și reziliență și să finalizeze rapid capitolul consacrat REPowerEU în vederea începerii rapide a punerii sale în aplicare. Să pună în aplicare rapid programele politicii de coeziune, în strânsă complementaritate și sinergie cu planul de redresare și reziliență.
3.Să consolideze economia circulară și politicile de gestionare a deșeurilor, inclusiv prin accelerarea punerii în aplicare a planului național de acțiune al Danemarcei pentru economia circulară, prin promovarea prevenirii generării de deșeuri și a reutilizării deșeurilor municipale și a altor deșeuri, prin creșterea ratelor de reciclare, prin reducerea deșeurilor alimentare și prin trecerea de la incinerarea deșeurilor municipale la surse mai ecologice de producere a energiei termice.
4.Să reducă dependența de combustibilii fosili și să crească ponderea energiei din surse regenerabile în aprovizionarea cu energie. Să abordeze cererea tot mai mare și nevoile de flexibilitate prin stimularea evoluțiilor necesare ale rețelei de energie electrică la nivel de transport și de distribuție. Să simplifice normele aplicabile de acordare a autorizațiilor pentru energia din surse regenerabile. Să pună în aplicare măsuri suplimentare de sprijinire a eficienței energetice în clădirile publice și private pentru a reduce facturile la energie și costurile sistemului energetic. Să asigure o mai bună implementare a surselor de încălzire decarbonizate. Să intensifice eforturile de politică ce vizează furnizarea și dobândirea competențelor necesare pentru tranziția verde.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele