COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 24.5.2023
COM(2023) 603 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind Programul național de reformă al Cehiei pentru 2023 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Cehiei pentru 2023
{SWD(2023) 603 final}
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind Programul național de reformă al Cehiei pentru 2023 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Cehiei pentru 2023
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice 1 , în special articolul 9 alineatul (2),
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice 2 , în special articolul 6 alineatul (1),
având în vedere recomandarea Comisiei Europene,
având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,
având în vedere concluziile Consiliului European,
având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,
având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,
având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,
având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,
întrucât:
(1)Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului 3 , care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență, a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul de redresare și reziliență oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de UE. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul contribuie la redresarea economică și socială și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, în special pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul UE și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru acordată în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență a fost actualizată la 30 iunie 2022, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241.
(2)La data de 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2023 4 , care marchează începutul semestrului european din 2023 pentru coordonarea politicilor economice. La data de 23 martie 2023, Consiliul European a aprobat prioritățile analizei, care vizează cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la data de 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2023, în care a identificat Cehia ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, care a fost adoptată de Consiliu la data de 16 mai 2023, precum și Propunerea de raport comun pentru 2023 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, care a fost adoptată de Consiliu la 13 martie 2023.
(3)Deși economiile UE dau dovadă de o reziliență remarcabilă, contextul geopolitic continuă să aibă un impact negativ. Întrucât UE susține cu fermitate Ucraina, agenda sa de politică economică și socială se axează pe reducerea pe termen scurt a impactului negativ al șocurilor energetice asupra gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile, precum și pe menținerea eforturilor de realizare a tranziției verzi și a celei digitale, de sprijinire a creșterii durabile și favorabile incluziunii, de protejare a stabilității macroeconomice și de creștere a rezilienței pe termen mediu. De asemenea, agenda Uniunii se axează în mare măsură pe creșterea competitivității și a productivității UE.
(4)La data de 1 februarie 2023, Comisia a publicat comunicarea intitulată „Un Plan industrial al Pactului verde european pentru era cu zero emisii nete” 5 în scopul de a spori competitivitatea industriei UE cu zero emisii nete și de a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Planul completează eforturile desfășurate în prezent în cadrul Pactului verde european și al REPowerEU. Planul urmărește să asigure un mediu mai favorabil pentru mărirea capacității UE de producție a tehnologiilor și a produselor cu zero emisii nete, care sunt necesare pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale UE în materie de climă, precum și să asigure accesul la materiile prime critice relevante, inclusiv prin diversificarea surselor de aprovizionare, exploatarea adecvată a resurselor geologice din statele membre și maximizarea reciclării materiilor prime. Planul este articulat în jurul a patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, accelerarea accesului la finanțare, consolidarea competențelor și comerțul deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente. La data de 16 martie 2023, Comisia a publicat, de asemenea, comunicarea intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030” 6 , care este structurată în jurul a nouă factori-cheie care se susțin reciproc și în care Comisia își propune să acționeze în direcția instituirii unui cadru de reglementare care să stimuleze creșterea. Comunicarea stabilește priorități de politică ce vizează să asigure în mod activ realizarea de îmbunătățiri structurale, efectuarea de investiții bine direcționate și adoptarea de măsuri de reglementare pentru competitivitatea pe termen lung a UE și a statelor sale membre. Recomandările de mai jos contribuie la abordarea acestor priorități.
(5)În 2023, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în concordanță cu punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență. Pentru ca prioritățile de politică din cadrul semestrului european să fie îndeplinite, rămâne esențial ca planurile de redresare și reziliență adoptate să fie implementate integral, întrucât acestea abordează toate recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în ultimii ani sau un subset semnificativ al recomandărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020 și 2022 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(6)Regulamentul privind REPowerEU 7 , adoptat la data de 27 februarie 2023, vizează eliminarea rapidă a dependenței UE de importurile de combustibili fosili din Rusia. Acest lucru va contribui la securitatea energetică și la diversificarea aprovizionării cu energie a UE, sporind, în același timp, utilizarea surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Regulamentul permite statelor membre să adauge un nou capitol, privind REPowerEU, în planurile lor naționale de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor planului REPowerEU. Reformele și investițiile respective vor contribui, de asemenea, la creșterea competitivității industriei UE cu zero emisii nete, astfel cum se subliniază în Planul industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete, precum și la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări legate de energie care le-au fost adresate statelor membre în 2022 și, după caz, în 2023. Regulamentul privind REPowerEU introduce o nouă categorie de sprijin financiar nerambursabil, pus la dispoziția statelor membre pentru a finanța, în cadrul planurilor lor de redresare și reziliență, noi reforme și investiții legate de energie.
(7)La data de 8 martie 2023, Comisia a adoptat o comunicare care oferă orientări de politică bugetară pentru 2024. Scopul său este de a sprijini pregătirea programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre, consolidând astfel coordonarea politicilor 8 . Comisia a reamintit că la sfârșitul anului 2023 va fi dezactivată clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere. Aceasta a solicitat ca politicile fiscal-bugetare din perioada 2023-2024 să asigure sustenabilitatea datoriei pe termen mediu, precum și să sporească potențialul de creștere economică într-o manieră durabilă. Statele membre au fost invitate să prezinte în programele lor de stabilitate și de convergență pentru 2023 modul în care planurile lor fiscal-bugetare vor asigura respectarea valorii de referință a deficitului, de 3 % din PIB, precum și o reducere plauzibilă și continuă a datoriei sau menținerea datoriei la niveluri prudente pe termen mediu. Comisia a invitat statele membre să elimine treptat măsurile fiscal-bugetare naționale introduse pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile de șocul prețurilor la energie, începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific. Comisia a precizat că, în cazul în care va fi necesară prelungirea măsurilor de sprijin ca urmare a unor noi presiuni cauzate de prețurile la energie, statele membre ar trebui să orienteze aceste măsuri mult mai bine decât în trecut către gospodăriile și întreprinderile vulnerabile. Comisia a propus ca recomandările în domeniul fiscal-bugetar să fie cuantificate și diferențiate și să fie formulate pe baza cheltuielilor primare nete, astfel cum se propune în Comunicarea sa referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE 9 . Comisia a recomandat ca toate statele membre să continue să protejeze investițiile finanțate la nivel național și să asigure utilizarea eficace a Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale UE, având în vedere în special obiectivele în materie de tranziție verde și tranziție digitală, precum și pe cele în materie de reziliență. Comisia a precizat că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri de deficit excesiv bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023, în concordanță cu dispozițiile legale existente.
(8)La 26 aprilie 2023, Comisia a prezentat propuneri legislative pentru punerea în aplicare a unei reforme cuprinzătoare a normelor de guvernanță economică ale UE. Obiectivul central al acestor propuneri este de a consolida sustenabilitatea datoriei publice și de a promova o creștere durabilă și incluzivă în toate statele membre, prin reforme și investiții. Propunerile au menirea de a permite statelor membre un control mai mare asupra elaborării propriilor planuri pe termen mediu, instituind, în același timp, un regim mai strict de asigurare a respectării normelor, pentru a garanta îndeplinirea de către statele membre a angajamentelor asumate în planurile lor bugetar-structurale pe termen mediu. Obiectivul este de a finaliza activitatea legislativă în 2023.
(9)La 1 iunie 2021, Cehia a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 8 septembrie 2021, Consiliul a adoptat decizia sa de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență pentru Cehia 10 . Eliberarea tranșelor este condiționată de o decizie a Comisiei, adoptată în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, care arată că Cehia a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese în ceea ce privește jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.
(10)La 13 aprilie 2023, Cehia și-a prezentat programul național de reformă pe 2023 și, la 28 aprilie 2023, programul de convergență pentru 2023, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2023 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Cehia cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.
(11)Comisia a publicat raportul de țară din 2023 pentru Cehia 11 la 24 mai 2023. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Cehia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2022 și a făcut bilanțul implementării de către Cehia a planului său de redresare și reziliență. Pe baza acestei analize, în raportul de țară au fost identificate anumite deficiențe, legate de provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Cehia în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale UE în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.
(12)În temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, Comisia a efectuat un bilanț aprofundat pentru Cehia și a publicat rezultatele acestuia la 24 mai 2023 12 . Comisia a concluzionat că Cehia se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. Vulnerabilitățile sunt legate, în special, de competitivitatea prețurilor și de prețurile locuințelor, însă par a fi limitate pe viitor, deoarece datoria gospodăriilor este limitată și se așteaptă ca inflația să scadă semnificativ mai rapid decât media UE. Economia a fost puternic afectată de șocul prețurilor la energie, inflația crescând rapid. O orientare fiscal-bugetară relaxată de la pandemie a contribuit, de asemenea, la accelerarea inflației. Deși presiunile globale asupra prețurilor rămân ridicate, se preconizează că competitivitatea costurilor se va redresa parțial în viitor pe fondul scăderii prețurilor la energie, fără a exista provocări imediate în materie de sustenabilitate externă. Se preconizează că inflația va scădea semnificativ mai rapid decât media UE. Cu toate acestea, dacă inflația persistă, acest lucru ar putea prezenta unele riscuri pentru competitivitatea Cehiei. Recenta deteriorare a contului curent justifică o monitorizare atentă în viitor. În ultimii ani, cererea de locuințe a crescut puternic, stimulată de ratele scăzute ale dobânzii, de creșterea ridicată a veniturilor și de relaxarea măsurilor macroprudențiale, însă oferta de locuințe nu a ținut pasul. Prețurile locuințelor au crescut mai puternic în timpul pandemiei, dar au început să se tempereze la jumătatea anului 2022, pe fondul unor rate mai ridicate ale dobânzii și al unor condiții de creditare mai stricte. Cu toate acestea, riscurile unei corecții semnificative a prețurilor locuințelor par a fi scăzute, datoria gospodăriilor este limitată, iar sectorul bancar este solid; totuși, o disponibilitate în continuare limitată în materie de ofertă pe termen mediu ar determina creșterea prețurilor în continuare. Sunt necesare eforturi continue pentru a reduce inflația. Reducerea rapidă a inflației necesită o încetinire puternică a creșterii cererii, care, la rândul său, poate fi realizată printr-o politică monetară și fiscală suficient de strictă.
(13)Pe baza datelor validate de Eurostat 13 , deficitul public al Cehiei a scăzut de la 5,1 % din PIB în 2021 la 3,6 % în 2022, în timp ce datoria publică guvernamentală a crescut de la 42,0 % din PIB la sfârșitul anului 2021 la 44,1 % la sfârșitul anului 2022. La 24 mai 2023, Comisia a publicat un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE 14 . raportul a analizat situația bugetară a Cehiei, întrucât deficitul său public din 2022 a depășit valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat. Conform concluziilor raportului, criteriul deficitului nu a fost îndeplinit. În conformitate cu comunicarea sa din 8 martie 2023 15 , în primăvara anului 2023, Comisia nu a propus deschiderea unor noi proceduri aplicabile deficitelor excesive. În schimb, Comisia a declarat că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, pe baza datelor privind execuția bugetară pentru 2023. Cehia ar trebui să țină seama de acest lucru în execuția bugetului său pentru 2023 și la pregătirea bugetului său pentru 2024.
(14)Soldul bugetului public a fost afectat de măsurile de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. În 2022, astfel de măsuri cu efect de reducere a veniturilor au inclus o reducere a accizelor la benzină și motorină, anularea taxei rutiere pentru întreprinderi și o reducere a suprataxei pe energia din surse regenerabile plătită de utilizatorii finali; în timp ce măsurile cu efect de creștere a cheltuielilor au inclus o contribuție forfetară la facturile la energie (așa-numitul „tarif pentru economii”), sprijinul pentru industria afectată de prețurile ridicate la energie și o alocație unică pentru copii. Comisia estimează costul bugetar net al acestor măsuri la 0,7 % din PIB în 2022. Soldul bugetului public a fost, de asemenea, afectat de costul bugetar al protecției temporare acordate persoanelor strămutate din Ucraina, estimat la 0,3 % din PIB în 2022. În același timp, costul estimat al măsurilor temporare de urgență legate de COVID-19 a scăzut la 0,1 % din PIB în 2022, de la 2,0 % în 2021.
(15)La 18 iunie 2021, Consiliul a recomandat ca, în 2022, Cehia 16 să mențină o orientare fiscal-bugetară care să sprijine activitatea economică, profitând inclusiv de impulsul oferit de Mecanismul de redresare și reziliență, și să păstreze investițiile finanțate la nivel național.
(16)Potrivit previziunilor Comisiei, orientarea fiscal-bugetară 17 a fost în linii mari neutră în 2022, de -0,1 % din PIB, în conformitate cu recomandarea Consiliului. Conform recomandării Consiliului, Cehia a continuat să sprijine redresarea prin investiții finanțate din Mecanismul de redresare și reziliență. Cheltuielile finanțate prin granturi din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 1,1 % din PIB în 2022 (1,1 % din PIB în 2021). Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție neutră la orientarea fiscal-bugetară 18 . În același timp, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 0,3 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară. Prin urmare, Cehia a menținut suficient sub control creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național. Prin urmare, Cehia a menținut investițiile finanțate la nivel național, astfel cum recomandase Consiliul.
(17)Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din Programul de convergență este realist. Guvernul estimează că PIB-ul real va crește cu 0,1 % în 2023 și cu 3,0 % în 2024. Prin comparație, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o creștere pozitivă a PIB-ului real, respectiv de 0,2 % în 2023 și de 2,6 % în 2024.
(18)În Programul său de convergență pentru 2023, guvernul estimează că ponderea deficitului public va crește la 3,5 % din PIB în 2023. Scăderea marginală din 2023 reflectă în principal creșterea cheltuielilor, cum ar fi subvențiile legate de măsurile de sprijin în domeniul energiei sau creșterea formării brute de capital fix, care sunt compensate de o creștere mai redusă a altor elemente ale cheltuielilor și de creșterea veniturilor din fondurile UE. Conform programului, se estimează că ponderea generală a datoriei publice în PIB va crește de la 44,1 % din PIB la sfârșitul anului 2022 la 43,5 % din PIB la sfârșitul anului 2023. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, deficitul public va atinge 3,6 % din PIB în 2023. Aceste estimări sunt în concordanță cu deficitul preconizat în Programul de convergență. În previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 se estimează o pondere mai mică a datoriei publice în PIB, de 42,9 % la sfârșitul anului 2023. Diferența se datorează unei mai mari creșteri nominale preconizate a PIB-ului.
(19)Se preconizează că, în 2023, soldul bugetar va continua să fie afectat de măsurile fiscal-bugetare adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. Acestea constau în măsuri extinse începând cu 2022 (în special: reducerea suprataxei pe energia din surse regenerabile plătită de utilizatorii finali și reducerea accizelor la motorină) și noi măsuri, cum ar fi plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze și sprijinirea sectorului încălzirii. Costul acestor măsuri este compensat parțial de impozitele pe profiturile excepționale ale furnizorilor de energie, și anume o taxă pe care producătorii de energie electrică o plătesc pentru veniturile care depășesc un anumit nivel de preț și un impozit pe profitul excepțional pentru societățile active în producția și comercializarea de energie electrică și gaze, minerit fosil, combustibili și produse petrochimice. Luând în considerare aceste venituri, costul bugetar net al măsurilor de sprijin este estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 la 1,3 % din PIB 19 . Majoritatea măsurilor din 2023 nu par să vizeze gospodăriile sau întreprinderile cele mai vulnerabile și nu mențin pe deplin semnalul de preț pentru reducerea cererii de energie și creșterea eficienței energetice. Prin urmare, suma aferentă măsurilor de sprijin specifice care trebuie avută în vedere la evaluarea conformității cu recomandarea pentru 2023 este estimată în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 ca fiind de 0,1 % din PIB în 2023 (comparativ cu 0,2 % din PIB în 2022). Se preconizează că, în comparație cu 2022, costul bugetar al protecției temporare pentru persoanele strămutate din Ucraina va scădea cu 0,1 puncte procentuale din PIB.
(20)La data de 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat 20 Cehiei să ia măsuri pentru a asigura, în 2023, o concordanță între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare în ansamblu neutră a politicilor 21 , luând în calcul sprijinul continuu, temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. Cehia ar trebui să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, i s-a recomandat Cehiei să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale Uniunii.
(21)În previziunile Comisiei din primăvara anului 2023, se estimează că în 2023 orientarea fiscal-bugetară va fi contracționistă (ridicându-se la +1,4 % din PIB), în contextul unei rate ridicate a inflației. Aceasta urmează unei orientări fiscal-bugetare în linii mari neutre în 2022 (-0,1 % din PIB). Se preconizează că, în 2023, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) va avea o contribuție contracționistă de 1,2 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Aceasta include costul redus, cu 0,1 % din PIB, al măsurilor de sprijin specifice destinate gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în contextul creșterii prețurilor la energie. Sunt incluse, de asemenea, costurile suplimentare legate de protecția temporară oferită persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB). În concluzie, creșterea preconizată a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Se preconizează că, în 2023, cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE se vor ridica la 1,6 % din PIB, iar investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție contracționistă de 0,5 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară 22 . Prin urmare, Cehia intenționează să finanțeze investiții suplimentare din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE și nu se prevede menținerea investițiilor finanțate la nivel național. Aceasta intenționează să finanțeze investițiile publice atât pentru tranziția verde și cea digitală, cât și pentru securitatea energetică, spre exemplu îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice sau îmbunătățirea căilor ferate sau a serviciilor digitale care sunt finanțate parțial din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE.
(22)Conform Programului de convergență, se estimează că deficitul public va scădea în 2024 la 2,9 % din PIB. Scăderea din 2024 reflectă în principal eliminarea treptată a măsurilor de sprijin în domeniul energiei, care conduce la subvenții mai scăzute și la o creștere mai mică a plăților sociale în comparație cu creșterea PIB-ului nominal. Programul anticipează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 44,0 % la sfârșitul anului 2024. Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au făcut previziunile, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează un deficit public pentru 2024 de 3,0 % din PIB. Aceste estimări sunt în linii mari în concordanță cu deficitul preconizat în program. În previziunile Comisiei din primăvara anului 2023, se estimează o pondere mai mică a datoriei publice în PIB, de 43,1 % la sfârșitul anului 2024.
(23)Programul de convergență prevede eliminarea, în 2024, a celor mai multe dintre măsurile de sprijin din domeniul energiei. În prezent, Comisia presupune un cost net al măsurilor de sprijin în domeniul energiei de 0,0 % din PIB în 2024, comparativ cu 1,3 % din PIB în 2023. Aceste estimări se bazează pe ipoteza absenței unor noi creșteri ale prețurilor la energie.
(24)Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului preconizează îmbunătățirea anuală a soldului bugetar structural necesară pentru atingerea obiectivului pe termen mediu de 0,5 % din PIB, ca valoare de referință 23 . Ținând seama de considerentele legate de sustenabilitatea finanțelor publice 24 și de necesitatea de a reduce deficitul sub valoarea de referință de 3 % din PIB, ar fi oportună o îmbunătățire a soldului structural de 0,5 % din PIB. Pentru a asigura o astfel de îmbunătățire, creșterea în 2024 a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național 25 nu ar trebui să depășească 6,0 %, astfel cum se reflectă în prezenta recomandare. Acest lucru va contribui, de asemenea, la reducerea inflației de bază, care este cu mult peste media UE și care, dacă persistă, ar putea duce la pierderi de competitivitate.
În același timp, celelalte măsuri de sprijin în domeniul energiei (estimate în prezent de Comisie la 1,3 % din PIB în 2023) ar trebui eliminate treptat, în funcție de evoluțiile pieței energiei și începând cu cele care au un caracter mai puțin specific, iar economiile aferente ar trebui utilizate pentru a reduce deficitul public. Pe baza estimărilor Comisiei, acest lucru ar duce la o rată a creșterii cheltuielilor primare nete mai mică decât rata maximă de creștere recomandată pentru 2024.
(25)Dacă se mențin politicile actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023 cheltuielile primare nete finanțate la nivel național vor crește la 3,0 % în 2024, cifră mai mică decât rata de creștere recomandată.
(26)În conformitate cu programul, se așteaptă ca rata investițiilor publice să scadă de la 4,9 % din PIB în 2023 la 4,4 % din PIB în 2024. Investițiile mai scăzute reflectă mai puține investiții finanțate la nivel național și investiții finanțate de UE, altele decât prin Mecanismul de redresare și reziliență.
(27)Programul de convergență prezintă o traiectorie fiscal-bugetară pe termen mediu până în 2026. În conformitate cu programul, se așteaptă ca deficitul public să scadă progresiv la 2,4 % din PIB în 2025 și la 2,2 % în 2026. Prin urmare, se estimează că deficitul public va scădea sub 3 % din PIB în 2024. Conform programului, se preconizează creșterea ponderii datoriei publice în PIB de la 44,0 % la sfârșitul anului 2024 la 45,0 % la sfârșitul anului 2026.
(28)Cehia se confruntă cu riscuri în ceea ce privește sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu și lung. O serie de măsuri fiscal-bugetare cu impact permanent luate în ultimii 3 ani, între care o reducere a bazei de impozitare a veniturilor persoanelor fizice și mai multe indexări ale cheltuielilor cu asigurările sociale peste nivelul minim legal, au condus la o deteriorare a soldului structural. Pe termen mediu și lung, din cauza creșterii costului îmbătrânirii demografice, se estimează o presiune suplimentară asupra sustenabilității finanțelor publice. Se preconizează că dublarea ratei de dependență a persoanelor vârstnice 26 și plafonarea vârstei de pensionare după 2030 vor duce la o creștere a cheltuielilor cu pensiile de la 8,8 % din PIB în 2030 la 11,4 % până în 2050. În plus, se preconizează că, din cauza îmbătrânirii populației, cheltuielile publice cu asistența medicală și îngrijirea pe termen lung vor crește cu 0,9 puncte procentuale și, respectiv, 1,7 puncte procentuale din PIB până în 2070. Printre posibilele măsuri de abordare a sustenabilității finanțelor publice pe termen lung se numără ajustarea vârstei de pensionare în funcție de creșterea speranței de viață, stimularea creșterii ratelor de participare a persoanelor în vârstă și limitarea pensionărilor anticipate, ajustarea ratelor de indexare a pensiilor sau luarea de măsuri pentru creșterea ofertei de forță de muncă, asigurând astfel venituri mai mari pentru sistemul de pensii.
(29)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) și cu criteriul 2.2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Cehiei este în curs, însă există riscul unor întârzieri. Cehia a depus o cerere de plată, corespunzând unui număr de 37de obiective de etapă și ținte din plan, ceea ce a dus la o plată globală de aproximativ 928 de milioane EUR. Sunt necesare îmbunătățiri suplimentare ale capacității administrative și stabilirea priorităților în ceea ce privește reformele și investițiile esențiale pentru a asigura punerea în aplicare la timp a planului. Se preconizează că planul va fi revizuit în 2023, cu un act adițional pentru a acoperi capitolul dedicat planului REPowerEU și pentru a ține seama de creșterea sprijinului nerambursabil. În conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/241, la 30 martie 2023, Cehia și-a exprimat intenția de a solicita un sprijin sub formă de împrumut suplimentar în valoare de până la 11 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Includerea rapidă a noului capitol privind REPowerEU în planul de redresare și reziliență va permite finanțarea unor reforme și investiții suplimentare care să sprijine obiectivele strategice ale Cehiei în domeniile energiei și tranziției verzi. Implicarea sistematică și eficace a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante rămâne importantă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență, precum și a altor politici economice și de ocupare a forței de muncă ce nu se limitează la planul respectiv, în scopul de a asigura asumarea pe scară largă a agendei politice globale.
(30)Comisia a aprobat toate documentele de programare ale politicii de coeziune ale Cehiei în 2022. Punerea în aplicare rapidă a programelor politicii de coeziune în complementaritate și în sinergie cu planul de redresare și reziliență, inclusiv cu capitolul privind REPowerEU, este esențială pentru realizarea tranziției verzi și a celei digitale, pentru sporirea rezilienței economice și sociale, precum și pentru a obține o dezvoltare teritorială echilibrată în Cehia.
(31)În afară de provocările economice și sociale abordate în planul de redresare și reziliență, Cehia se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de locuințe, de politica energetică și de tranziția verde.
(32)Accesibilitatea ca preț a locuințelor în Cehia a fost printre cele mai scăzute din UE în ultimii 5 ani, cu mari diferențe între regiuni. Creșterea importantă a prețurilor locuințelor a îngreunat achiziționarea de proprietăți de către grupurile cu venituri medii. Acest lucru a alimentat cererea de imobile închiriate, ceea ce, la rândul său, a făcut ca acestea să fie mai puțin accesibile. În plus, fondul de locuințe sociale scăzut nu poate satisface cererile tuturor familiilor vulnerabile și cu venituri mici (acesta a reprezentat 0,4 % din totalul fondului locativ în 2020, în comparație cu 7-8 % în medie în UE 27 ), iar alocațiile existente pentru locuințe sunt insuficient utilizate, în parte din cauza sarcinilor administrative, a stigmatului asociat și a insuficientei sensibilizări. Prin urmare, numărul familiilor care au nevoie de locuințe a crescut în ultimii ani, ceea ce implică costuri tot mai mari pentru bugetul public și pentru sistemul de sănătate. Pandemia de COVID-19 și afluxul de persoane care fug din Ucraina au exacerbat și mai mult aceste provocări care existau deja. Finanțarea politicii de coeziune rămâne o sursă importantă de proiecte-pilot și de finanțare a investițiilor în locuințe sociale, contribuind astfel la protecția și la incluziunea socială. Cu toate acestea, pentru a îmbunătăți în mod semnificativ situația, sunt necesare alte surse de finanțare. În Cehia lipsește atât legislația, cât și un cadru cuprinzător privind locuințele sociale, ceea ce creează dificultăți în coordonarea politicilor fragmentate în materie de locuințe și în definirea responsabilităților între organismele naționale și regionale. Finanțarea stabilă și durabilă din surse naționale, împreună cu adoptarea de stimulente pentru locuințe închiriate sau cooperative, ar contribui la creșterea ofertei de locuințe la prețuri accesibile și ar asigura continuitatea și extinderea acestor eforturi. O coordonare eficace ar fi esențială pentru creșterea ofertei de locuințe, pentru reconstrucția și renovarea unităților locative existente și pentru utilizarea locuințelor neocupate.
(33)De la începutul invadării Ucrainei de către Rusia, Cehia a reacționat la dependența sa majoră de importurile de combustibili fosili din Rusia prin diversificarea aprovizionării sale cu gaze. De exemplu, Cehia a trecut de la dependența totală de aprovizionarea cu gaze din Rusia la trecerea, în principal, la aprovizionarea diversificată cu gaze din Norvegia și la importurile de gaz natural lichefiat(GNL). Cu toate acestea, țara nu a înregistrat o reducere a consumului de combustibili fosili, expunând-o unui risc ridicat de întrerupere a aprovizionării și de creșteri bruște ale prețurilor, cu efecte negative majore pentru gospodării și industrie. Consumul de gaze naturale al Cehiei a scăzut cu 17 % în perioada august 2022 - martie 2023, prin comparație cu consumul mediu de gaze din aceeași perioadă în ultimii 5 ani, depășind obiectivul de reducere cu 15 %. Cehia este încurajată să depună în continuare eforturi pentru a reduce temporar cererea de gaze până la 31 martie 2024 28 .
(34)Utilizarea surselor regenerabile de energie în Cehia s-a datorat în principal limitărilor în materie de reglementare, procedurilor de autorizare și capacității limitate a rețelei de distribuție. Cehia a înregistrat progrese în ceea ce privește abordarea unei serii de provocări în materie de reglementare, cum ar fi eliminarea necesității licenței pentru generarea energiei electrice și a unei autorizații de construcție pentru instalațiile fotovoltaice de dimensiuni mai mici (până la 50 kWp), precum și efectuarea de modificări în materie de reglementare pentru a facilita instalarea. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a capacita comunitățile de energie și autoconsumatorii de energie din surse regenerabile, cum ar fi introducerea unui ghișeu unic pentru sursele regenerabile de energie și introducerea unor zone de intervenție pentru a stimula utilizarea surselor regenerabile de energie prin încurajarea extinderii rețelei, iar flexibilitatea sistemului energetic (cum ar fi consumul dispecerizabil sau stocarea), instalarea de sisteme mici și contorizarea inteligentă vor fi elemente cheie. Reformele în materie de reglementare a rețelelor ar trebui să fie însoțite de investiții în extinderea capacității rețelei, stimulând flexibilitatea și utilizarea surselor regenerabile de energie. În plus, Cehia are un potențial industrial solid pentru producția de tehnologii ecologice și ar putea accelera investițiile în dezvoltarea și extinderea soluțiilor favorabile climei și de decarbonizare pentru a atinge un nivel de zero emisii nete până în 2050.
(35)Creșterea bruscă a prețurilor la energie ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a evidențiat necesitatea de a îmbunătăți eficiența energetică a parcului imobiliar ceh și de a combate sărăcia energetică. Cehia a răspuns lansând programe pentru clădiri rezidențiale și ajutând persoanele în vârstă și gospodăriile cu venituri mici. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe eforturi pentru a îmbunătăți eficiența energetică, făcând-o mai accesibilă. Acest lucru este posibil prin facilitarea accesului administrativ la subvenții, atât pentru gospodării, cât și pentru industrie, inclusiv prin consolidarea capacităților și a competențelor la nivelul autorităților publice. Sunt necesare, de asemenea, campanii de informare și servicii de consiliere specifice la nivel național pentru a se asigura că populația este conștientă de necesitatea și beneficiile asociate cu reducerea consumului de energie și pentru a ajuta cetățenii și industria să aibă acces cu ușurință la subvenții. Mai mult, Cehia trebuie să accelereze perfecționarea și recalificarea lucrătorilor care, în prezent, nu dispun de competențele necesare pentru renovarea clădirilor.
(36)Reducerea expunerii Cehiei la combustibilii fosili poate fi realizată, de asemenea, prin trecerea la transportul feroviar cu emisii zero și la alte forme de mobilitate cu emisii zero. Cu toate acestea, instalarea vehiculelor cu emisii zero și a infrastructurii de încărcare și realimentare de mare capacitate orientate spre viitor a fost redusă. În ceea ce privește reglementarea, revizuirea Planului național de acțiune pentru o mobilitate curată și modificările de reglementare aferente ar trebui să fie punctul de plecare pentru a oferi condiții favorabile pentru tranziția către o mobilitate cu emisii zero și pentru a elimina barierele din calea acesteia.
(37)Deficitul de forță de muncă și de personal calificat în sectoarele și în profesiile esențiale pentru tranziția verde, inclusiv în ceea ce privește producerea, implementarea și întreținerea tehnologiilor cu zero emisii nete, creează blocaje în procesul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic. Crearea unor sisteme de educație și formare de înaltă calitate, care să răspundă nevoilor în schimbare ale pieței forței de muncă, și adoptarea unor măsuri țintite de perfecționare și reconversie profesională sunt esențiale pentru a reduce lipsa de personal calificat și pentru a promova incluziunea și realocarea forței de muncă. Pentru a debloca oferta neexploatată de forță de muncă, aceste măsuri trebuie să fie accesibile, în special pentru persoanele fizice și în sectoarele și regiunile cele mai afectate de tranziția verde. În 2022, în Cehia au fost raportate deficite de forță de muncă pentru șapte ocupații care necesită competențe specifice legate de tranziția verde (de exemplu, instalatori, instalatori de conducte, electricieni și electromecanici) 29 .
(38)Consiliul a examinat Programul de convergență pentru 2023 prin prisma evaluării efectuate de Comisie, iar avizul 30 său se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.
RECOMANDĂ ca, în 2023 și în 2024, Cehia să întreprindă acțiuni astfel încât:
1.Să elimine treptat până la sfârșitul anului 2023 măsurile existente de sprijin în domeniul energiei și să utilizeze economiile astfel rezultate pentru a reduce deficitul public. În cazul în care noi creșteri ale prețurilor la energie ar face necesară adoptarea de măsuri de sprijin, să se asigure că astfel de măsuri sunt direcționate pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile vulnerabile, sunt fezabile din punct de vedere bugetar și încurajează în continuare realizarea de economii de energie.
Să asigure o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea la maximum 6,0 % a creșterii nominale a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național în 2024.
Să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor MRR și a altor fonduri ale UE, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală. În perioada de după 2024, să continue să aplice o strategie bugetară pe termen mediu de consolidare treptată și durabilă a finanțelor publice, combinată cu investiții și reforme care să conducă la o creștere durabilă mai accentuată, pentru a obține o poziție bugetară prudentă pe termen mediu.
Să ia măsuri pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, inclusiv sustenabilitatea sistemului de pensii.
2.Să accelereze implementarea planului său revizuit de redresare și reziliență, inclusiv prin asigurarea unei capacități administrative adecvate, și să finalizeze cu celeritate actul adițional, inclusiv capitolul REPowerEU, în scopul de a trece rapid la punerea în aplicare a acestuia. Să pună în aplicare rapid programele politicii de coeziune, în strânsă complementaritate și sinergie cu planul de redresare și reziliență.
3.Să consolideze furnizarea de locuințe sociale și de locuințe la prețuri accesibile, inclusiv prin adoptarea unui cadru legislativ specific, îmbunătățind coordonarea dintre diferitele organisme publice și stimulând construirea de noi unități locative, precum și renovarea celor existente.
4.Să reducă dependența de combustibilii fosili. Să sporească utilizarea surselor regenerabile de energie prin investiții suplimentare în rețelele de energie electrică și prin utilizarea directă a capacității din surse regenerabile. Să raționalizeze procedurile de autorizare pentru sursele regenerabile de energie și să adapteze rețeaua pentru a permite accesul la sursele regenerabile de energie prin reforme suplimentare, eliminând restricțiile pentru sursele regenerabile de energie la scară mică și înființând un ghișeu unic, stimulând flexibilitatea rețelei și creând condiții favorabile pentru comunitățile energetice. Să crească eficiența energetică a sistemelor de încălzire centralizată și a parcului imobiliar prin stimularea renovărilor aprofundate și a surselor regenerabile de căldură, prin facilitarea accesului administrativ la subvenții atât pentru gospodării, cât și pentru industrie, precum și prin consolidarea capacităților și a competențelor în cadrul autorităților publice. Să promoveze adoptarea vehiculelor cu emisii zero și să stimuleze disponibilitatea infrastructurii de încărcare și realimentare de mare capacitate prin noi reforme care să creeze condiții favorabile pentru instalarea vehiculelor și a infrastructurii și să elimine barierele existente în calea utilizării vehiculelor și a infrastructurii. Să accelereze eforturile de politică ce vizează furnizarea și dobândirea de competențe necesare pentru tranziția verde.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele