COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 19.10.2023

COM(2023) 590 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Al treilea raport anual privind examinarea investițiilor străine directe în Uniune

{SWD(2023) 329 final}

INTRODUCERE

Prezentul raport este al treilea raport anual al Comisiei Europene referitor la aplicarea Regulamentului UE privind examinarea investițiilor străine directe (ISD) 1 (denumit în continuare „Regulamentul privind examinarea ISD” sau „regulamentul”).

Raportul acoperă anul 2022 și oferă transparență în ceea ce privește efectuarea examinării ISD în UE și evoluțiile mecanismelor naționale de examinare. Acesta contribuie la responsabilitatea Uniunii într-un domeniu în care, având în vedere interesele în materie de securitate aflate în joc, transparența în ceea ce privește tranzacțiile individuale nu este nici posibilă, nici adecvată.

Raportul se bazează pe rapoartele celor 27 de state membre și pe alte surse și cuprinde patru capitole:

·Capitolul 1 privind tendințele și cifrele ISD în UE;

·Capitolul 2 privind evoluțiile legislative din statele membre;

·Capitolul 3 privind activitățile de examinare a ISD de către statele membre;

·Capitolul 4 privind mecanismul de cooperare al UE în ceea ce privește examinarea ISD.

Prezentul raport anual este un instrument important pentru controlul strategic al comerțului și al investițiilor în vederea asigurării securității și a ordinii publice în Uniunea Europeană.

CAPITOLUL 1 – INVESTIȚII STRĂINE DIRECTE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ – TENDINȚE ȘI CIFRE

1.Evoluția generală

În 2022, investițiile străine directe la nivel mondial s-au ridicat la 1,2 mii de miliarde EUR (figura 1) și au fost cu 34 % peste nivelurile din 2020, după o creștere robustă în urma pandemiei de COVID-19 în 2021 2 . Cu toate acestea, ele au înregistrat o scădere de la an la an de -14,3 % față de 2021.

UE-27 a contribuit la această scădere globală în 2022, cu ISD din exterior în valoare de -140 de miliarde EUR, comparativ cu +142 de miliarde EUR înregistrate în 2021. Rezultatul UE-27 este determinat în principal de scăderea ISD din exterior în Luxemburg 3 . Pe lângă UE-27 (-199 % față de 2021), au fost observate scăderi ale fluxurilor de ISD în 2022 și pentru alți beneficiari importanți, cum ar fi SUA (-12 %) și China (-41 %).

Figura 1: Fluxurile de ISD din exterior la nivel mondial și la nivelul UE-27 4

Sursă: Date OCDE  extrase la 3.5.2023. Datele se referă la fluxurile de ISD din exterior.

Cu toate acestea, numărul cumulat de tranzacții străine 5 în UE-27 prezintă o tendință de creștere între 2015 și 2022 (figura 2). Numărul mediu anual de achiziții străine și de investiții de tip greenfield în UE-27 în această perioadă a fost de aproximativ 2 200 și, respectiv, 3 200. Tendința pozitivă confirmă deschiderea statelor membre ale UE față de investițiile străine.

Figura 2: Numărul anual cumulat de tranzacții străine în UE-27 în perioada 2015-2022

 

Sursă: calcule JRC pe baza datelor de la Bureau van Dijk extrase la 6.2.2023 (Zephyr) și 2.2.2023 (Orbis Crossborder Investment). Datele pentru 2015 corespund fluxurilor de ISD din 2015, în timp ce datele pentru anii următori corespund sumei cumulate a fluxurilor anuale.

S-a înregistrat o scădere a numărului de tranzacții, în special în a doua jumătate a anului 2022, ca urmare a încetinirii creșterii economice și a creșterii costurilor de finanțare cauzate de creșterea ratelor dobânzilor decisă de principalele bănci centrale pentru a ține inflația sub control. La slăbirea încrederii în piețele mondiale au contribuit o serie de factori principali. Tendințele inflaționiste, agravate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și presiunea rezultată asupra prețurilor la energie și la produsele de bază, împreună cu perturbările generalizate ale lanțului de aprovizionare, au determinat o abordare prudentă a investitorilor, care așteaptă condiții mai favorabile.

2.Principalele țări de origine ale investitorilor străini

O comparație între datele privind tranzacțiile din 2021 și 2022 în funcție de jurisdicția străină de origine evidențiază modele diferite în ceea ce privește importanța relativă a fiecăreia în raport cu achizițiile și investițiile de tip greenfield (figura 3).

Figura 3: Numărul de achiziții străine* (stânga) și de investiții de tip greenfield (dreapta) în 2022 și 2021 – Detalii în funcție de jurisdicția străină (primii zece investitori în UE-27)

Sursă: calcule JRC pe baza datelor de la Bureau van Dijk extrase la 6.2.2023 (Zephyr) și 2.2.2023 (Orbis Crossborder Investment). OFC-uri: centre financiare offshore (a se vedea nota de subsol 1). RL: restul lumii. (*) Achiziții de participații de peste 10 % din capitalul societății din UE-27.

Statele Unite ale Americii au rămas cel mai mare investitor străin în 2022, reprezentând 32,2 % din totalul achizițiilor străine și 46,5 % din totalul investițiilor de tip greenfield, urmate de Regatul Unit cu 25,1 % din achiziții și, respectiv, 19 % din investițiile de tip greenfield. Regatul Unit a rămas a doua sursă de investiții, în pofida unei scăderi atât a numărului de achiziții (-17,1 %), cât și a investițiilor de tip greenfield (-8,9 %) în 2022 comparativ cu 2021.

Cu toate acestea, apar unele diferențe între cele două tipuri de ISD: în ceea ce privește investițiile de tip greenfield, SUA a înregistrat o creștere de 13,7 % de la an la an în 2022. Centrele financiare offshore (OFC) 6 , a treia jurisdicție de origine ca importanță pentru investițiile de tip greenfield, au înregistrat, de asemenea, o creștere în 2022 comparativ cu 2021 (+8,5 %).

În 2022, OFC-urile au înlocuit China ca a treia jurisdicție de origine ca importanță pentru investițiile de tip greenfield. De fapt, investițiile de tip greenfield în UE-27 provenite din China au scăzut, iar China s-a situat pe locul al cincilea, cu o pondere de 3,9 %, în scădere față de 5,9 % în 2021.

3.Alte țări de origine ale achizițiilor și ale investițiilor de tip greenfield

Alte jurisdicții de origine care au înregistrat o scădere a numărului de investiții de tip greenfield între 2021 și 2022 sunt Elveția (-15,5 %, ceea ce reprezintă a doua cea mai mare scădere a numărului de investiții de tip greenfield după China), Japonia (-11,8 %) și Canada (-2 %). În ceea ce privește achizițiile, OFC-urile (-43,2 %) și Canada (-41,6 %) au înregistrat o scădere puternică a numărului în aceiași doi ani. În schimb, alte jurisdicții au înregistrat o creștere a numărului de investiții de tip greenfield în 2022, și anume Norvegia (6,9 %), India (9,1 %) și Africa de Sud (118,8 %). În ceea ce privește achizițiile, Japonia (23,9 %) și India (107,1 %) au înregistrat o creștere robustă a investițiilor în UE în 2022.

4.Principalele destinații ale achizițiilor străine și ale investițiilor de tip greenfield

Numărul de tranzacții străine în funcție de țara vizată din UE-27 înregistrează o scădere generalizată în 2022 comparativ cu 2021 ( f igura   4 ).

Germania, cu o pondere de 17,2 % din totalul achizițiilor, a rămas prima destinație a investițiilor străine directe în 2022. Spania, în pofida unei scăderi cu -17,5 % a numărului de achiziții în 2022 comparativ cu 2021, a rămas pe locul al doilea, cu o pondere de 13,5 %. Au urmat Italia, Franța și Țările de Jos, cu ponderi ale tranzacțiilor străine de 10,6 %, 10,2 % și, respectiv, 10 %. Majoritatea țărilor de destinație au înregistrat o scădere a numărului de achiziții, variind de la -3,2 % în Danemarca la -20 % în Belgia. Singurele două excepții au fost Suedia și Portugalia, cu o creștere de 1,3 % și, respectiv, de 30,6 % în 2022.

În ceea ce privește investițiile de tip greenfield, Spania a fost în 2022 principala destinație din UE-27 (reprezentând 17,2 % din numărul total de investiții de tip greenfield în 2022), urmată de Franța și Germania, cu 14 % și, respectiv, 11,4 % din investițiile de tip greenfield în 2022.

Franța a înregistrat o creștere în 2022 a numărului de investiții de tip greenfield primite în comparație cu 2021 (+20,4 %), în timp ce pentru Spania și Germania s-a înregistrat o scădere de 13,8 % și, respectiv, 6,5 %. Trebuie remarcat faptul că Țările de Jos și Irlanda au înregistrat o creștere a investițiilor de tip greenfield cu 25 % și, respectiv, 25,7 %. În schimb, România și Polonia au înregistrat scăderi considerabile ale investițiilor de tip greenfield, cu -24,7 % și -15,6 %, comparativ cu 2021.

Figura 4: Numărul de achiziții străine* (stânga) și de investiții de tip greenfield (dreapta) în 2022 și 2021 – Detalii în funcție de statul membru de destinație (primele zece state membre UE-27 de destinație)

Sursă: calcule JRC pe baza datelor de la Bureau van Dijk extrase la 6.2.2023 (Zephyr) și 2.2.2023 (Orbis Crossborder Investment). RUE este abrevierea folosită pentru „Restul UE-27”. (*) Achiziții de participații de peste 10 % din capitalul societății din UE-27.

5.Informații specifice sectoarelor

O analiză mai atentă a evoluției, în perioada 2021-2022, a achizițiilor străine și a investițiilor de tip greenfield pe sectoare 7 în UE-27 arată tendințe mixte (figura 5). În cele cinci sectoare principale s-a înregistrat o scădere a numărului de achiziții, în timp ce investițiile de tip greenfield au înregistrat creșteri în toate sectoarele, cu excepția unuia (industria prelucrătoare).

Figura 5: Numărul de participații la capital* (stânga) și de investiții de tip greenfield (dreapta) în 2022 și 2021 – Detalii în funcție de sectorul NACE Rev. 2.1 (primele cinci categorii)

Sursă: calcule JRC pe baza datelor de la Bureau van Dijk extrase la 6.2.2023 (Zephyr) și 2.2.2023 (Orbis Crossborder Investment). PST înseamnă activități profesionale, științifice și tehnice (NACE Rev. 2, secțiunea M) și include, printre altele, instalațiile de cercetare și dezvoltare. TIC este abrevierea folosită pentru „Informații și comunicații” (NACE Rev. 2, secțiunea J). (*) Achiziții de participații de peste 10 % din capitalul societății din UE-27.

Numărul total de achiziții din sectorul TIC a scăzut cu 18,6 % în 2022 comparativ cu 2021. TIC a fost sectorul care a primit cea mai mare pondere a investițiilor sub forma achizițiilor în 2022 (28 %). În plus, TIC a grupat 19,4 % dintre noile investiții de tip greenfield în 2022, clasându-se pe locul al doilea după comerțul cu amănuntul: TIC a înregistrat o creștere cu 17,6 % a numărului de investiții de tip greenfield în 2022, comparativ cu 2021.

Industria prelucrătoare a fost al doilea sector ca importanță în 2022 în ceea ce privește ponderea achizițiilor (24,7 %), dar s-a clasat doar pe locul al cincilea în ceea ce privește ponderea investițiilor de tip greenfield (10,4 %). Acest sector a înregistrat o scădere atât a numărului de achiziții (-17,9 %), cât și a numărului de investiții de tip greenfield (-13,1 %) în 2022, comparativ cu 2021.

Cea mai mare creștere de la an la an a numărului de investiții de tip greenfield a fost observată în categoriile de sectoare „Finanțe” și „Activități profesionale și științifice”, cu creșteri de 33,2 % și, respectiv, de 26,6 % în 2022.

Detalii suplimentare

Mai multe detalii cu privire la cifrele de mai sus sunt disponibile în documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei, care oferă mai multe informații cu privire la impactul per stat membru și per sector, la originea investitorilor străini în UE-27 și la participarea statelor străine în cadrul investitorilor străini în UE-27.

CAPITOLUL 2 – EVOLUȚII LEGISLATIVE ÎN STATELE MEMBRE ÎN 2022

Regulamentul UE privind examinarea ISD și mecanismele de examinare a ISD ale statelor membre ale UE

În 2022, Comisia Europeană a continuat să facă schimb de informații și să colaboreze cu statele membre pentru a se asigura că acestea adoptă, adaptează și pun în aplicare mecanisme naționale de examinare a ISD.

Comisia se așteaptă ca toate cele 27 de state membre să instituie un mecanism național cuprinzător de examinare a ISD. Pentru a proteja Uniunea împotriva investițiilor străine potențial riscante din țări terțe, este esențial să existe un mecanism național cuprinzător de examinare în toate statele membre. Cu ajutorul acestui instrument, toate statele membre și Comisia Europeană ar putea examina ISD relevante, iar statele membre ar putea lua decizii de examinare în cunoștință de cauză. Acest lucru ar contribui, la rândul său, la protejarea securității colective a statelor membre și a Uniunii, precum și a securității pieței interne.

În plus, Comisia Europeană a încurajat cu fermitate și a facilitat alinierea mecanismelor naționale de examinare. Ea a sprijinit statele membre cu orientări tehnice și de politică, reuniuni tehnice și schimburi de informații, inclusiv schimburi de bune practici. Cu toate acestea, în pofida acestei cooperări regulate și a mai multor asemănări importante, mecanismele naționale de examinare prezintă în continuare divergențe semnificative, așa cum s-a subliniat într-un studiu de evaluare a Regulamentului privind examinarea ISD publicat în 2022 8 . Aceste discrepanțe au inclus în special definiția examinării formale a unei ISD, termenele, acoperirea sectorială și cerințele de notificare.

Prezentare generală a mecanismelor naționale de examinare ale statelor membre

Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și incertitudinile legate de evoluțiile geopolitice au adus și mai mult în centrul atenției caracterul critic al unor sectoare-cheie, cum ar fi energia, industria spațială, apărarea, inclusiv tehnologiile-cheie. În consecință, multe state membre ale UE fie au adoptat noi mecanisme naționale de examinare, fie le-au actualizat și extins pe cele existente ca reacție la situația actuală. Mai exact, în 2022, un stat membru a adoptat un nou mecanism de examinare, iar opt state membre și-au modificat mecanismele existente (a se vedea tabelul de mai jos). Până la sfârșitul anului 2022, opt state membre inițiaseră deja procese consultative sau legislative pentru a institui un nou mecanism național de examinare. În unele dintre acestea, adoptarea sau intrarea în vigoare a mecanismului în 2023 este iminentă. În 2022, două treimi dintre statele membre ale UE aveau în vigoare o legislație privind examinarea ISD.

Harta de mai jos oferă o imagine de ansamblu a situației legislative din statele membre ale UE.

Elaborată în mai 2023

Evoluții în statele membre ale UE în 2022 – mecanisme de examinare a ISD

Tabelul următor oferă o imagine de ansamblu a situației legislative a tuturor celor 27 de state membre și a evoluțiilor din 2022 9 .

Dispun de un mecanism național de examinare a ISD (nicio actualizare în 2022)	Cehia, Danemarca, Germania, Finlanda, Malta, Portugalia, Slovenia
Dispun de un mecanism național de examinare a ISD (actualizat în 2022)	Austria, Franța, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Spania, Ungaria
Au inițiat un proces consultativ sau legislativ care se preconizează că va avea ca rezultat actualizarea unui mecanism existent	România, Țările de Jos
Au adoptat un nou mecanism național de examinare a ISD	Slovacia
Au inițiat un proces consultativ sau legislativ care se preconizează că va avea ca rezultat adoptarea unui nou mecanism	Belgia, Cipru, Croația, Estonia, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Suedia
Inițiativă în curs de desfășurare	Bulgaria

Majoritatea evoluțiilor legislative naționale s-au axat pe trei teme principale: (1) inițierea unui proces legislativ pentru introducerea unui mecanism național de examinare a ISD, (2) modernizarea procedurilor naționale de examinare și extinderea sectoarelor vizate și (3) prelungirea valabilității mecanismelor naționale de examinare.

Noi mecanisme de examinare ale statelor membre

Estonia a finalizat proiectul Legii privind evaluarea fiabilității investițiilor străine, care a fost aprobat de guvern în mai 2022. Procedura legislativă din Parlamentul Estoniei a început în iunie 2022, iar legea a fost adoptată în ianuarie 2023. Intrarea în vigoare este preconizată pentru 1 septembrie 2023. Irlanda a publicat un proiect legislativ în 2022 pentru a introduce un nou mecanism de examinare a ISD, iar propunerea este în prezent examinată de parlament. Se preconizează că mecanismul de examinare va intra în vigoare la sfârșitul anului 2023 sau la începutul anului 2024. În Luxemburg, inițiativa de a crea un mecanism de examinare a ISD, aprobată în 2021 de guvern, a fost revizuită având în vedere avizul Consiliului de Stat în 2022 și a fost modificată. Aceste modificări au fost aprobate în 2023. Noul regim se aplică de la 1 septembrie 2023. În Belgia, proiectul de acord de cooperare a fost revizuit de nouă entități belgiene (Parlamentul Federal și parlamentele entităților federate) și adoptat în 2023. Mecanismul național belgian de examinare a intrat în vigoare la 1 iulie 2023.

În 2022, Ciprul a elaborat un nou proiect de lege pentru instituirea unui cadru național de examinare a ISD, care trebuie aprobat de Camera Reprezentanților din Cipru. Bulgaria a inițiat măsuri pentru instituirea unui mecanism de examinare.

Mecanisme naționale actualizate de examinare a ISD

În 2022, Franța a prelungit cu un an obligația temporară a investitorilor străini de a notifica investițiile atunci când achiziționează cel puțin 10 % din drepturile de vot ale societăților cotate la bursă. Letonia a adoptat amendamente ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, interzicând cetățenilor belaruși și ruși să obțină o participație calificată sau o influență decisivă într-o societate semnificativă pentru securitatea națională. Italia a introdus măsuri urgente pentru a reacționa la efectele economice și umanitare ale crizei declanșate de războiul Rusiei (securitate cibernetică, materii prime, produse agricole etc.). Polonia a prelungit până în iunie 2025 reglementările temporare care decurg din Legea privind controlul anumitor investiții, care au adăugat în special o listă de noi sectoare care trebuie supuse examinării.

Informații mai detaliate cu privire la evoluțiile legislative din legislațiile naționale ale statelor membre în materie de examinare pot fi găsite în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezentul document. De asemenea, Comisia Europeană păstrează pe site-ul său web o listă a actualizărilor legislative naționale 10 .

CAPITOLUL 3 – ACTIVITĂȚILE DE EXAMINARE A ISD DESFĂȘURATE DE STATELE MEMBRE

Regulamentul privind examinarea ISD instituie un mecanism de cooperare privind examinarea ISD între Comisia Europeană și statele membre ale UE, precum și între statele membre, pe baza schimbului de informații privind tranzacțiile supuse examinării la nivelul statelor membre. Decizia privind investițiile care vor fi examinate, aprobate, condiționate sau blocate este luată întotdeauna de statul membru în care se realizează investiția. Acest capitol se bazează pe datele furnizate de statele membre cu privire la activitățile lor de examinare și agregă aceste date. Pe baza datelor agregate primite de la statele membre, în 2022 au fost tratate în total 1 444 de cereri de autorizare a achizițiilor din partea investitorilor străini 11 și cazuri din oficiu. Nu toate cererile de autorizare au condus la o decizie de examinare, deoarece acest lucru depinde în mare măsură de legislația statelor membre și de modul în care acestea clasifică și tratează cererile 12 .

Figura 6 – Activitățile de examinare a ISD desfășurate de statele membre 13

 

Sursă: rapoartele statelor membre.

Există o tendință evidentă de a examina oficial mai multe cazuri. Astfel, din totalul cererilor de autorizare și al cazurilor din oficiu, aproximativ 55 % au fost examinate în mod oficial. Această cifră reprezintă o creștere semnificativă a proporției cazurilor examinate oficial în comparație cu 2021 14 . Aproximativ 45 % 15 dintre cereri au fost considerate neeligibile sau nu au necesitat o examinare oficială.

Numărul cererilor de autorizare este inegal distribuit între statele membre ale UE. Cu toate acestea, se poate observa o diversificare a examinării în rândul statelor membre ale UE, deoarece primele patru state membre au reprezentat 66 % din totalul cererilor de autorizare în 2022, în scădere de la 70 % în 2021 și aproape 87 % în primul raport.

Dintre cazurile examinate oficial în 2022 și pentru care statele membre au raportat o decizie 16 , majoritatea covârșitoare (86 %) au fost autorizate fără condiții.

Cu toate acestea, 9 % dintre decizii au implicat o aprobare cu condiții sau măsuri de atenuare (în 2021, 23 % dintre cazuri au implicat autorizarea cu condiții sau măsuri de atenuare). În aceste cazuri, autoritățile naționale de examinare au negociat sau, în funcție de statul membru, au impus anumite acțiuni, asigurări și angajamente din partea investitorilor înainte de a aproba investiția străină directă planificată.

În fine, autoritățile naționale au blocat tranzacțiile în 1 % dintre cazurile pentru care a fost emisă o decizie, în timp ce în alte 4 % dintre cazuri, tranzacția a fost retrasă de părți.

Figura 7 – Decizii notificate privind cazuri de ISD

Sursă: rapoartele statelor membre.

 
Pe scurt, aceste constatări conduc la următoarele observații:

·În comparație cu 2021, în 2022, statele membre au considerat mai multe cereri de autorizare primite ca fiind sensibile, având în vedere că proporția cazurilor examinate oficial a crescut semnificativ.

·În 2022, 86 % dintre tranzacțiile pentru care a fost raportată Comisiei o decizie au fost autorizate de statul membru în cauză fără nicio condiție; în 2021, doar 73 % dintre tranzacții au fost autorizate fără condiții.

·În 9 % dintre tranzacții, statele membre au impus măsuri de atenuare ca o condiție pentru efectuarea tranzacției. În 2021, cifra a fost mai mare, situându-se la 23 %.

·Doar 1 % dintre tranzacții au fost blocate de statele membre (la fel ca în anul precedent). Acest lucru confirmă faptul că Uniunea Europeană rămâne deschisă investițiilor străine directe, iar statele membre refuză doar tranzacțiile care reprezintă amenințări foarte grave la adresa securității și a ordinii publice.

CAPITOLUL 4 – MECANISMUL DE COOPERARE AL UE ÎN MATERIE DE EXAMINARE A ISD

1.Notificări și alte acțiuni întreprinse în temeiul Regulamentului privind examinarea ISD

a) Prezentare generală a activității desfășurate în 2022

În 2022, 17 state membre au transmis, în total, 423 de notificări 17 , în temeiul articolului 6 din Regulamentul privind examinarea ISD, comparativ cu 13 state membre în 2021 18 . Șase state membre, și anume Austria, Danemarca, Franța, Germania, Italia și Spania, au transmis peste 90 % dintre aceste notificări. Tranzacțiile notificate au variat foarte mult în ceea ce privește sectorul societății-țintă, valoarea tranzacției și originea investitorilor finali, printre alți parametri.

Harta de mai jos prezintă notificările către mecanismul de cooperare al UE în 2022

Harta de mai sus prezintă numărul de notificări primite în cadrul mecanismului de cooperare al UE privind examinarea ISD. În 2022, dintre cele optsprezece state membre care dispuneau de un mecanism național de examinare, zece state membre au transmis între 0 și 4 notificări, două au transmis 5-9 notificări, iar șase au transmis peste 10 notificări.

b) Principalele sectoare ale ISD în UE (în etapa 1)

Cele patru sectoare cu cel mai mare număr de tranzacții în 2022 au fost industria prelucrătoare 19 , TIC 20 , activitățile profesionale 21 și comerțul cu ridicata și cu amănuntul 22 , urmând așadar aceeași tendință ca în 2021 23 . Primele două sectoare au rămas aceleași ca în al doilea raport anual, dar într-o ordine diferită. Sectorul „Activități profesionale” s-a situat pe locul al treilea (ocupat anterior de „Activitățile financiare” 24 ), urmat de comerțul cu ridicata și cu amănuntul.

Figura 8 – Principalele sectoare vizate în 2022 25

Sursă: notificările statelor membre.

c) Valoarea medie a ISD în UE

În ceea ce privește valoarea tranzacțiilor, aproape jumătate dintre acestea (49 %) au avut o valoare 26 mai mică de 500 de milioane EUR (62 % în raportul anterior). 42 % dintre tranzacții au implicat o valoare de 100 de milioane EUR sau mai mult (55 % în raportul anterior).

Figura 9 – Valoarea per tranzacție de ISD notificată în 2022 27

Sursă: notificările statelor membre.

Tranzacțiile notificate prezintă o gamă largă de valori, cea mai mică valoare fiind de sub 1 EUR, iar cea mai mare de aproximativ 25 de miliarde EUR.

d) Procedura și rapiditatea în închiderea cazurilor de ISD

În conformitate cu Regulamentul privind examinarea ISD, tranzacțiile ISD notificate de statele membre pot fi evaluate de Comisia Europeană în două etape.

Toate tranzacțiile notificate sunt evaluate în cadrul etapei 1, doar un număr limitat de tranzacții trecând la etapa 2, care implică o evaluare mai detaliată a cazurilor care ar putea afecta securitatea sau ordinea publică în mai multe state membre sau care ar putea crea riscuri pentru proiecte sau programe de interes pentru Uniune. Cazurile din etapa 2 pot fi încheiate prin emiterea unui aviz de către Comisia Europeană.

Figura 10 – Cazuri închise în etapele 1 și 2 și cazuri în curs

Sursă: notificările statelor membre.

Dintre cele 423 de cazuri notificate în 2022 în cadrul mecanismului de cooperare, 81 % au fost închise de Comisia Europeană în etapa 1. 11 % au trecut în etapa 2, fiind solicitate informații suplimentare din partea statului membru care a transmis notificarea. 8 % dintre aceste cazuri erau încă în curs de soluționare la data-limită a prezentului raport, adică nu au fost încă închise în etapa 1 sau 2 28 .

La deschiderea etapei 2, Comisia Europeană solicită informații suplimentare care variază în funcție de tranzacție și de detaliile informațiilor care stau la baza notificării 29 . Informațiile solicitate pot include unul sau mai multe elemente precum: date privind produsele și/sau serviciile societății-țintă; posibila clasificare drept produse cu dublă utilizare a oricărora dintre produsele în cauză; clienții, furnizorii alternativi și cotele de piață; influența investitorului asupra societății-țintă după tranzacție; portofoliul de drepturi de proprietate intelectuală și activitățile de cercetare și dezvoltare ale societății-țintă; caracteristici suplimentare ale investitorului și ale strategiei sale. Aceste informații sunt necesare pentru o mai bună evaluare a caracterului critic al societății-țintă și/sau a potențialelor pericole pe care le prezintă investitorul.

e) Principalele sectoare ale ISD în UE (în etapa 2)

Principalele sectoare pentru examinările din etapa 2 au fost industria prelucrătoare și TIC. Împreună, acestea au reprezentat 82 % din totalul cazurilor din etapa 2. Industria prelucrătoare a crescut puternic, de la 44 % în 2021 (în raportul anterior) la 59 % în 2022. De asemenea, în comparație cu 2021, transporturile și depozitarea ocupă în prezent locul al treilea în rândul sectoarelor cele mai examinate de Comisie (în raportul anterior, acest loc era ocupat de activitățile financiare), înainte de comerțul cu ridicata și cu amănuntul. Categoria „Altele” include mai multe sectoare care au reprezentat mai puțin de 4 % din cazuri.

Figura 11 – Principalele sectoare vizate în cazurile din etapa 2 în 2022 30

Sursă: notificările statelor membre.

Primul sector, industria prelucrătoare, cuprinde infrastructurile și/sau tehnologiile critice. La o analiză mai atentă (figura 12), există modificări semnificative în ceea ce privește subsectoarele, în special energia și industria aerospațială (ambele cu 16 %, în scădere de la 21 % și, respectiv, 20 % în 2021), apărarea (13 %, în scădere de la 25 % în 2021), semiconductorii (9 %, în scădere de la 18 % în 2021) și sănătatea (6 %, la fel ca în 2021). În plus, în 2022, au existat mai multe sectoare cu peste 5 %: prelucrarea și stocarea datelor, comunicațiile (ambele cu 10 %), transporturile (7 %) și securitatea cibernetică (6 %). Acest lucru indică o mai mare diversitate a (sub)sectoarelor vizate de ISD.

Figura 12 – Subsectoarele industriei prelucrătoare în cazurile din etapa 2 în 2022 31

Sursă: notificările statelor membre.

În 2022, un număr total de 11 state membre au înregistrat 56 de cazuri din etapa 2 32 . Pentru toate cazurile din etapa 2, termenul mediu pentru furnizarea de către statele membre a informațiilor solicitate a fost de 24 de zile calendaristice (față de 22 în 2021), cu un interval cuprins între 1 și 126 de zile (față de 3-101 zile calendaristice în 2021). Regulamentul privind ISD nu stabilește termene precise în care statele membre trebuie să răspundă, dar termenele prevăzute în regulament sunt suspendate până la primirea informațiilor complete.

f) Originea investitorilor finali

În cele 423 de cazuri notificate în 2022, cele șase țări principale de origine au fost SUA, Regatul Unit, China, Japonia, Insulele Cayman și Canada. În comparație cu 2021, procentul investitorilor finali din SUA și Regatul Unit a scăzut de la 40 % la 32 % și, respectiv, de la 10 % la 7,6 %. De asemenea, ponderea investitorilor de origine chineză a scăzut de la 7 % la 5,4 %. Ponderea investitorilor originari din Japonia a crescut de la 3 % în 2021 la 5 % în 2022.

Aproximativ 40 % 33 dintre cazurile notificate proveneau din alte țări decât primele șase, comparativ cu 2021, când ponderea a fost de numai 29 %. Acest lucru marchează o creștere clară a diversificării originii investitorilor finali, reflectată, de asemenea, în faptul că, în 2022, investitorii finali proveneau din 52 de țări (43 în 2021).

Figura 13 – Originea investitorilor finali în cazurile din 2022

Sursă: notificările statelor membre.

g) ISD cu mai multe jurisdicții și sectoarele principale ale acestora

Dintre toate cazurile notificate în 2022, 20 % (comparativ cu 28 % în al doilea raport și 29 % în primul raport) au constituit tranzacții ISD cu mai multe jurisdicții deoarece acestea priveau (și au fost notificate de) mai multe state membre 34 .

Principalele sectoare care au făcut obiectul unor astfel de notificări au fost: industria prelucrătoare (în creștere față de 20 % în raportul anterior), TIC (în scădere de la 39 % în raportul anterior), activitățile profesionale (nou), comerțul cu ridicata și cu amănuntul (același procent ca în raportul anterior) și transporturile (nou).

Tabel – Tranzacții ISD cu mai multe jurisdicții și sectoarele principale

Industria prelucrătoare 31 %

TIC 20 %

Activități profesionale 14 %

Comerț cu ridicata și cu amănuntul 11 %

Transporturi 8 %

Altele 16 %

h) Constatări suplimentare

Pe lângă analiza cazurilor notificate de statele membre în 2022 în temeiul articolului 6 din regulament, în 2022, Comisia Europeană a făcut uz, de asemenea, de articolul 7 din regulament. Articolul 7 permite Comisiei Europene să examineze din oficiu o investiție dintr-un stat membru – indiferent dacă acesta dispune sau nu de un mecanism propriu de examinare. În conformitate cu articolul 7 alineatul (5) din regulament, în cazul în care un stat membru sau Comisia Europeană consideră că o ISD care nu face obiectul examinării este de natură să afecteze securitatea sau ordinea publică, acesta (aceasta) poate solicita informații din partea statului membru în care respectiva ISD este planificată sau a fost realizată. Aceste informații ar permite altor state membre să formuleze observații și/sau Comisiei Europene să emită un aviz.

În temeiul regulamentului, Comisia Europeană are posibilitatea de a adopta avize privind tranzacțiile ISD notificate de statele membre. Cu toate acestea, astfel de avize rămân confidențiale în temeiul articolului 10 din regulament, iar prezentul raport nu furnizează informații cu privire la avizele individuale. Au fost emise avize în mai puțin de 3 % dintre cazurile notificate de statele membre în cadrul mecanismului de cooperare al UE, acestea fiind emise numai atunci când și dacă circumstanțele unui caz, mai exact profilul de risc prezentat de investitor și caracterul critic al unei societăți-țintă, impun acest lucru. Atunci când se emite un aviz, măsurile de atenuare recomandate sunt proporționale și specifice riscurilor și caracterului critic identificate. Avizele Comisiei Europene pot consta, de asemenea, într-un schimb de informații relevante cu un stat membru care efectuează examinarea și, de asemenea, pot sugera posibile măsuri de atenuare a riscurilor identificate. În cele din urmă, statul membru în care se realizează investiția decide cu privire la tranzacție, ținând seama în mod corespunzător de orice aviz al Comisiei Europene. Avizele referitoare la proiecte și programe de interes pentru Uniune sunt transmise tuturor statelor membre.

Statele membre au participat activ la mecanismul de cooperare al UE, trimițând observații statelor membre care au transmis notificări: nouă state membre au trimis observații cu privire la aproximativ 7 % dintre cazurile notificate.

Datele de mai sus conduc la concluzii-cheie similare cu cele formulate pentru raportul anterior referitor la 2021, dar diferite de acestea.

a) Constatări similare

În primul rând, prelucrarea cazurilor prin intermediul mecanismului de cooperare al UE continuă să funcționeze foarte bine. Dintre cele 423 de cazuri notificate în 2022, marea majoritate (81 % 35 ) au fost închise în etapa 1, adică foarte rapid, doar 11 % dintre cazurile notificate fiind închise în etapa 2 (la fel ca în raportul anterior), iar mai puțin de 3 % dintre cazuri au dus la emiterea unui aviz din partea Comisiei Europene.

În al doilea rând, există o tendință continuă către o mai mare diversificare a examinării între statele membre. Cu toate acestea, unele state membre contribuie cu mai multe cazuri: mai exact, patru state membre au reprezentat 66 % din totalul cererilor primite în cadrul mecanismului de cooperare al UE în 2022 (70 % în al doilea raport anual și 86,5 % în primul raport).

În al treilea rând, în timp ce majoritatea cazurilor sunt evaluate rapid în etapa 1, în termenul prescris de 15 zile calendaristice, durata cazurilor care intră în etapa 2 variază considerabil, având în vedere timpul necesar statelor membre pentru a oferi răspunsuri la o solicitare de informații suplimentare din partea Comisiei, adeseori ele depinzând de investitor pentru informațiile solicitate.

b) Constatări diferite

În al patrulea rând, principalele sectoare de interes pentru investitorii străini (industria prelucrătoare, TIC, activitățile profesionale, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, activitățile financiare, transporturile) s-au schimbat într-o oarecare măsură, industria prelucrătoare ocupând în prezent primul loc (în loc de TIC în 2021), iar activitățile profesionale situându-se pe locul al treilea (loc ocupat anterior de activitățile financiare). În schimb, au existat mai multe (sub)sectoare vizate de ISD în 2022 în cadrul categoriei „Industria prelucrătoare”.

În al cincilea rând, originea investitorului final (SUA, Regatul Unit, China, Japonia, Insulele Cayman, Canada) implicat în cazurile notificate în temeiul regulamentului rămâne aproximativ stabilă, deși ponderea SUA, a Regatului Unit și a Chinei a scăzut într-o oarecare măsură în 2022 comparativ cu 2021, în timp ce ponderea investitorilor japonezi a crescut. În plus, în 2022, investitorii finali proveneau din 52 de țări, față de 43 în 2021. Acesta ar putea fi un indicator al faptului că UE și-a sporit și mai mult deschiderea față de investitorii din țări mai diverse.

În al șaselea rând, au fost soluționate un număr mai mic de cazuri de ISD cu mai multe jurisdicții: 20 % în 2022 comparativ cu 28 % în 2021.

2.ISD din Rusia și Belarus în contextul invadării Ucrainei de către Rusia

Așa cum s-a afirmat deja și s-a detaliat în raportul anual anterior, Comisia Europeană a adoptat, în aprilie 2022, orientări 36 adresate statelor membre privind ISD din Rusia și Belarus, pentru a se asigura că se acordă o atenție deosebită investițiilor în active critice ale UE realizate de entități sau persoane care au orice fel de legături cu guvernul rus sau belarus. În 2022, Rusia a reprezentat mai puțin de 1,4 % din cazurile notificate Comisiei Europene, iar Belarus 0,2 %.

3.Măsuri luate de la 1 ianuarie 2022 și perspective

Acest al treilea raport marchează consolidarea în continuare a unei politici europene esențiale pentru protecția securității și a ordinii publice în Uniune. În 2022, mai multe state membre erau pe punctul de a institui un mecanism național de examinare a ISD, în timp ce altele și-au îmbunătățit cadrele existente. Cooperarea în materie de ISD cu țările partenere, în special cu SUA, prin intermediul Grupului de lucru privind ISD al Consiliului pentru comerț și tehnologie (CCT), a permis UE să consolideze în continuare sistemul de examinare al UE. La aproape trei ani de la intrarea în vigoare a regulamentului, UE este în prezent un actor activ consacrat în domeniul examinării ISD.

Prezentul raport confirmă în continuare valoarea adăugată a Regulamentului privind ISD și a mecanismului de cooperare al UE, care s-a dovedit a fi apreciat și eficient.

În 2022, nu au fost raportate scurgeri de informații privind notificările, avizele sau alte măsuri luate în temeiul Regulamentului privind ISD. Gestionarea și protejarea corespunzătoare a oricăror informații transmise în scopul articolelor 6, 7 și 8 din regulament sunt esențiale pentru a asigura încrederea necesară între toți actorii implicați (părțile la o tranzacție, statul membru care a transmis notificarea, celelalte 26 de state membre și Comisia Europeană).

Comisia Europeană salută faptul că și alte state membre sunt pe cale să adopte un mecanism național de examinare a ISD sau să își consolideze în continuare mecanismele existente pentru investițiile străine potențial riscante. Ea se așteaptă ca toate statele membre să dispună de un mecanism național cuprinzător de examinare a ISD în viitorul apropiat. Comisia încurajează statele membre să își utilizeze în mod eficace mecanismele de examinare. Acest lucru ar contribui în mod direct la obiectivul comun de securitate. Așa cum s-a afirmat în Comunicarea adoptată recent privind Strategia europeană pentru securitate economică 37 , „[s]tatele membre care nu au pus încă în aplicare mecanisme naționale de examinare a ISD ar trebui să facă acest lucru fără întârziere”. Creșterea numărului de state membre care dispun de un mecanism național de examinare a ISD ar trebui să conducă în mod logic la creșterea numărului de cazuri notificate și, implicit, la utilizarea mai intensă a mecanismului de cooperare al UE. Cu toate acestea, având în vedere că mediul economic rămâne incert, numărul și natura notificărilor viitoare sunt dificil de prevăzut.

În ceea ce privește perspectivele de evoluție viitoare, Comisia Europeană a lansat în 2021 un studiu privind mecanismul de cooperare în materie de ISD, care a fost publicat în octombrie 2022 38 . Obiectivul acestuia a fost de a evalua legătura dintre examinările efectuate de autoritățile naționale și de Comisia Europeană. Studiul a vizat totodată identificarea oricărei probleme semnificative de eficiență sau eficacitate, având în vedere obiectivele de politică ale Regulamentului privind examinarea ISD 39 . Studiul a contribuit la reflecțiile Comisiei cu privire la necesitatea unei revizuiri a Regulamentului privind examinarea ISD în 2023, împreună cu experiența acumulată de la intrarea în vigoare a acestui instrument.

Începând din octombrie 2020, Comisia Europeană și statele membre au examinat peste 1 000 de tranzacții ISD. În acest context, la 14 iunie 2023 a fost lansată o consultare publică, încheiată la 14 iulie 2023. Potrivit Comunicării privind Strategia europeană pentru securitate economică 40 din 20 iunie 2023, Comisia evaluează în prezent cadrul actual și va propune o revizuire a Regulamentului privind examinarea ISD înainte de sfârșitul anului 2023.

Serviciile Comisiei lucrează la pregătirea acestei revizuiri.

(1)

Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune (JO L 79I, 21.3.2019, p. 1).

(2)

Pitchbook, Global M&A report 2022 , ianuarie 2023

(3)

OCDE, FDI IN FIGURES, aprilie 2023 – https://www.oecd.org/corporate/mne/statistics.htm

(4)

Datele furnizate aici au fost revizuite de OCDE pentru ultimii ani. Astfel, ele diferă de datele prezentate în cel de al doilea raport anual privind examinarea ISD.

(5)

Investițiile străine directe pot lua două forme: greenfield și fuziuni și achiziții. Investițiile internaționale de tip greenfield implică, de regulă, crearea unei noi întreprinderi sau stabilirea unor unități în străinătate, în timp ce investițiile internaționale de tip fuziuni și achiziții echivalează cu transferul dreptului de proprietate asupra activelor existente legate de o activitate economică către un proprietar din străinătate.

(6)

Principalele țări offshore în funcție de numărul de fuziuni și achiziții sau de investiții de tip greenfield sunt (în ordine alfabetică): Bermuda, Insulele Anglo-Normande ale Regatului Unit, Insulele Cayman, Insulele Virgine Britanice și Mauritius. Pentru o listă completă a centrelor financiare offshore, a se vedea, de exemplu, documentul de lucru al serviciilor Comisiei – Following up on the Commission Communication “Welcoming Foreign Direct Investment while Protecting Essential Interests” – SWD (2019) 108 final – 13 martie 2019.

(7)

 Sectoarele utilizate sunt cele din NACE [Nomenclatorul activităților economice] Rev. 2.1, a se vedea: https://showvoc.op.europa.eu/#/datasets/ESTAT_Statistical_Classification_of_Economic_Activities_in_the_European_Community_Rev._2.1._%28NACE_2.1%29/data .

(8)

 Studiu OCDE – Framework for Screening Foreign Direct Investment into the EU – assessing effectiveness and efficiency – 10-11-2022 - https://www.oecd.org/investment/investment-policy/oecd-eu-fdi-screening-assessment.pdf

(9)

Pentru mai multe detalii, a se vedea documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei privind examinarea ISD.

(10)

Lista mecanismelor de examinare notificate de statele membre (ultima actualizare: 17 august 2023) este disponibilă la adresa:

https://circabc.europa.eu/rest/download/7e72cdb4-65d4-4eb1-910b-bed119c45d47

(11)

Unele state membre nu au raportat niciun caz în temeiul legislației lor privind examinarea. Unele state membre au raportat, de asemenea, „consultări” cu privire la eligibilitatea cazurilor, care sunt incluse în acest număr.

(12)

Statele membre au proceduri de examinare diferite. Astfel, cazurile raportate depind de procedurile naționale (domeniul de aplicare, verificarea eligibilității în prealabil sau ulterior etc.). De exemplu, unele state membre au declarat cazurile neeligibile înainte de efectuarea unei proceduri oficiale de examinare, în timp ce altele au desfășurat mai întâi o examinare oficială a cazurilor și numai ulterior le-au declarat neeligibile. Graficele și cifrele raportate în acest capitol urmăresc să reflecte cu acuratețe activitățile de examinare ale statelor membre, astfel cum au fost raportate de acestea, indiferent de sistemul lor intern.

(13)

Din numărul total de cazuri raportate examinate în mod oficial de statele membre, au fost scăzute cazurile primite de un stat membru pentru a obține datele prezentate în figura 6. Acest lucru se datorează faptului că statul membru respectiv a furnizat informații parțiale cu privire la cazurile primite și nu a furnizat informații cu privire la toate rezultatele posibile ale cazurilor notificate.

(14)

Acest procent a fost de 29 % în al doilea raport anual pentru întregul an 2021 și de 20 % în primul raport anual pentru 2020.

(15)

Procentul a fost de 71 % în primul raport anual.

(16)

Un stat membru a raportat o cifră generală privind numărul de cereri de autorizare și două cifre (parțiale) privind rezultatele. Astfel, aceste cazuri au fost scăzute pentru a obține datele prezentate în figura 7. În plus, unele cazuri au fost reportate în 2023 și, prin urmare, rezultatul lor nu era cunoscut în 2022, astfel că au fost, la rândul lor, scăzute din total.

(17)

Cu toate acestea, în 2022 au fost tratate cazuri din 19 state membre: Comisia a deschis cazuri din oficiu, în special în ceea ce privește statele membre care nu au instituit un mecanism național de examinare.

(18)

A se vedea https://ec.europa.eu/transparency/documents-register/detail?ref=COM(2022)433&lang=ro

(19)

Industria prelucrătoare cuprinde activități desfășurate de întreprinderi care sunt implicate în transformarea materialelor în produse noi. De exemplu, aceasta include fabricarea de echipamente și motoare electrice, de mașini și echipamente industriale, de arme și muniții, de produse farmaceutice etc.

(20)

TIC înseamnă tehnologiile informației și comunicațiilor. Acestea includ activități desfășurate de întreprinderi care furnizează infrastructuri și instrumente esențiale pentru crearea, partajarea și difuzarea cunoștințelor. De exemplu, sunt incluse programarea informatică, editarea de software, prelucrarea și găzduirea datelor, activitățile de telecomunicații fără fir etc.

(21)

Activitățile profesionale includ activități ale firmelor de avocatură și de contabilitate, precum și activități de consultanță și inginerie. De exemplu, aceasta include activitățile sediilor centrale, cercetarea de piață și sondajele de opinie, consultanța, cercetarea și dezvoltarea experimentală în domeniul biotehnologiei etc.

(22)

 Comerțul cu ridicata și cu amănuntul include activități legate de produse farmaceutice, produse chimice, echipamente și materiale electronice și de telecomunicații, calculatoare, echipamente periferice pentru calculatoare și programe informatice, metale și minereuri metalifere etc.

(23)

În primul raport anual, acestea au fost industria prelucrătoare, TIC și comerțul cu ridicata și cu amănuntul, clasificate la codurile NACE C, J și, respectiv, G. În al doilea raport anual, acestea au fost TIC, industria prelucrătoare și activitățile financiare, clasificate la codurile NACE C, J și M.

(24)

Activitățile financiare includ activități desfășurate de holdinguri, fonduri sau alți actori similari din sectorul financiar care vizează achiziționarea unei participații (la capital) sau a unui control specific într-o societate-țintă. De exemplu, aceasta include activitățile de gestionare a fondurilor, activitățile holdingurilor, serviciile financiare, activitățile de asigurare etc.

(25)

 Întrucât unele cazuri pot acoperi mai multe sectoare (coduri NACE), totalul din grafic este mai mare decât numărul total de cazuri notificate în 2022. Categoria „altele” cuprinde toate celelalte sectoare sub 4 %, în special: energie, apă, minerit, imobiliare, construcții, sănătate etc.

(26)

Valoarea, atunci când este disponibilă, se referă la societatea-țintă, care poate fi o filială cu sediul în UE a unei societăți-țintă mai mari. Aceasta se referă la valoarea totală a tranzacției.

(27)

N/A include cazurile în care valorile nu au fost indicate, sunt indisponibile/nedivulgate sau nu se aplică.

(28)

Dintre aceste cazuri, 72 % au fost închise în etapa 1. Astfel, în total, 87 % dintre cazurile din 2022 au fost închise în etapa 1.

(29)

 Formularul de notificare - cerere de informații din partea investitorului în scopul notificărilor în temeiul articolului 6 din regulament și documentul cu întrebări frecvente servesc la asigurarea unui anumit grad de uniformitate și a unui nivel minim al informațiilor cu privire la tranzacție, la investitor și la societatea-țintă furnizate în notificarea efectuată în temeiul regulamentului. Ambele documente sunt disponibile la adresa  https://policy.trade.ec.europa.eu/enforcement-and-protection/investment-screening_en

(30)

Așa cum se menționează în nota de subsol 25, un caz poate viza mai multe sectoare, astfel încât totalul din grafic este mai mare decât numărul total de cazuri notificate în 2022.

(31)

A se vedea nota de subsol anterioară.

(32)

Nouă state membre cu 47 de cazuri din etapa 2 în al doilea raport și șase state membre cu 36 de cazuri din etapa 2 în primul raport.

(33)

Alte țări de origine sunt: EAU (3,2 %), SGP (2,6 %), JEY (2 %), AUS (1,8 %), CHE (1,6 %); iar restul de 28,8 % sunt repartizate în întreaga lume.

(34)

„Tranzacții ISD cu mai multe jurisdicții” se referă, în acest context, la tranzacțiile ISD în cazul cărora societatea-țintă este un grup de societăți cu o prezență în mai multe state membre (și, eventual, și în țări terțe), de exemplu prin intermediul filialelor din mai multe state membre. În funcție de circumstanțe și de particularitățile mecanismului de examinare din statele membre relevante, astfel de operațiuni sunt notificate de mai multe state membre, deși rareori într-un mod coordonat și sincronizat.

(35)

A se vedea nota de subsol 28.

(36)

Comunicarea Comisiei – Orientări pentru statele membre privind investițiile străine directe

din Rusia și Belarus având în vedere agresiunea militară împotriva Ucrainei și măsurile restrictive prevăzute în regulamentele recente ale Consiliului privind sancțiunile (JO C 151 I, 6.4.2022, p. 1).

(37)

Comunicare comună către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu privind „Strategia europeană pentru securitate economică” – 20.6.2023 – JOIN(2023) 20 final  https://circabc.europa.eu/rest/download/a75f3fb8-74e3-4f05-a433-fdbf406d5de6

(38)

Studiu OCDE - „Framework for Screening Foreign Direct Investment into the EU – assessing effectiveness and efficiency”, https://www.oecd.org/investment/investment-policy/oecd-eu-fdi-screening-assessment.pdf

(39)

Obiectivele specifice ale studiului sunt (i) prezentarea unei imagini de ansamblu asupra legislației existente a statelor membre care dispun în prezent de un mecanism de examinare; (ii) revizuirea modului în care legislațiile naționale și Regulamentul privind examinarea ISD reglementează interacțiunea între autoritățile naționale și cu Comisia Europeană în cadrul mecanismului de cooperare instituit prin Regulamentul privind examinarea ISD; (iii) identificarea oricăror probleme semnificative din sistemul actual de legi naționale și din Regulamentul privind examinarea ISD care ar putea conduce la rezultate mai puțin eficace și/sau mai puțin eficiente în lumina obiectivelor de politică ale Regulamentului privind examinarea ISD și (iv) necesitatea de a menține sarcina administrativă pentru investitori și alte părți interesate la un nivel proporțional cu obiectivele de politică și cu preocupările relevante în materie de securitate sau de ordine publică.

(40)

A se vedea nota de subsol 37.