COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 27.9.2023

COM(2023) 570 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Raport privind stadiul evoluției deceniului digital 2023

{SWD(2023) 570 final} - {SWD(2023) 571 final} - {SWD(2023) 572 final} - {SWD(2023) 573 final} - {SWD(2023) 574 final}

Cuprins

1. Introducere: realizarea obiectivelor deceniului digital    

2. Factorii-cheie pentru transformarea digitală a Europei în 2022    

3. Transformare digitală pentru o Europă suverană și competitivă    

3.1 Punctul cardinal: infrastructuri digitale    

3.1.1 Ținta: rețele la nivel de gigabit și rețele fără fir de mare viteză la dispoziția tuturor    

3.1.2 Ținta: semiconductorii    

3.1.3 Ținta: nodurile periferice    

3.1.4 Ținta: informatica cuantică    

3.2 Punctul cardinal: digitalizarea întreprinderilor    

3.2.1 Ținta: adoptarea tehnologiilor digitale    

3.2.2 Ținta: intensitatea digitală a IMM-urilor    

3.2.3 Ținta: unicornii    

3.3. Obiectivul deceniului digital: securitatea cibernetică    

3.4. Obiectivul deceniului digital: reziliența    

4. Transformarea digitală pentru a capacita cetățenii și societatea UE    

4.1 Punctul cardinal: competențele digitale    

4.1.1 Ținta: competențe digitale de bază    

4.1.2 Ținta: specialiștii în domeniul TIC    

4.2 Punctul cardinal: digitalizarea serviciilor publice    

4.2.1 Ținta: serviciile publice esențiale    

4.2.2 Ținta: identificarea electronică    

4.2.3 Ținta: dosarele electronice de sănătate    

4.3. Obiectivul deceniului digital: protejarea drepturilor fundamentale și capacitarea vieții democratice    

4.4. Obiectivul deceniului digital: promovarea unui mediu centrat pe factorul uman – accent pe protecția copiilor    

5. Transformarea digitală pentru a sprijini Pactul verde european    

6. Dimensiunea internațională    

7. Concluzii    

1. Introducere: realizarea obiectivelor deceniului digital

Primul raport privind stadiul deceniului digital face bilanțul progreselor înregistrate de UE în direcția unei transformări digitale de succes pentru cetățeni, întreprinderi și mediu, astfel cum se prevede în Decizia de instituire a programului de politică pentru 2030 privind deceniul digital 1 („Decizia privind deceniul digital”). Acesta analizează evoluțiile politicii digitale și descrie modul în care UE avansează în direcția atingerii țintelor și a obiectivelor convenite, evidențiind astfel domeniile în care UE se află la începutul punerii în aplicare a programului de politică privind deceniul digital.

Analiza generală a progreselor înregistrate de UE în raport cu obiectivele și țintele deceniului digital este prezentată mai jos în figura 1, iar rapoartele de țară incluse într-o anexă la prezentul raport oferă o imagine mai detaliată.

Figura 1: Bilanțul progreselor înregistrate în direcția atingerii țintelor deceniului digital stabilite pentru 2030 2

Figura 1 evidențiază necesitatea de a accelera și de a aprofunda eforturile colective, inclusiv prin măsuri de politică și investiții 3 în tehnologii, competențe și infrastructuri digitale, care sunt factori geopolitici, societali, economici și de mediu esențiali. Pe această bază, prezentul raport include recomandări concrete adresate statelor membre înainte de adoptarea foilor lor de parcurs strategice naționale și pentru ajustările viitoare ale acestora. În anexa la acesta, recomandările specifice adresate fiecărei țări se bazează pe performanța și potențialul fiecărui stat membru de a contribui la eforturile colective în vederea atingerii țintelor și obiectivelor deceniului digital.

Prezentul raport include, de asemenea, monitorizarea Declarației europene privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital, care transpune viziunea UE privind transformarea digitală în principii și angajamente 4 . Prin intermediul declarației respective, UE plasează oamenii în centrul transformării digitale, sprijinind solidaritatea și incluziunea prin conectivitate, reiterând importanța libertății de alegere și a unui mediu digital echitabil, stimulând participarea în spațiul public digital și sporind securitatea și durabilitatea. Declarația oferă un punct de referință clar cu privire la tipul de transformare digitală dorită de UE și, în special, un ghid privind noile tehnologii destinat factorilor de decizie și întreprinderilor.

Programul de politică privind deceniul digital se bazează pe cooperarea strânsă cu statele membre pentru a asigura progresul colectiv și implicarea tuturor părților interesate la nivel european, național, regional și local. Acesta este complementar semestrului european de coordonare a politicilor economice și sociale, precum și punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), care include o puternică dimensiune digitală: în prezent, 26 % din alocarea totală a planurilor de redresare și reziliență (130 de miliarde EUR din 502 miliarde EUR) este dedicată transformării digitale 5 .

2. Factorii-cheie pentru transformarea digitală a Europei în 2022

În 2022 s-a înregistrat o nouă accelerare a principalelor tendințe care afectează transformarea digitală a UE: evoluții tehnologice din ce în ce mai rapide, cum ar fi cele privind inteligența artificială generativă (IA), schimbările climatice și preocupările societale și economice asociate, o cerere tot mai mare de conectivitate de mare viteză 7 , creșterea riscurilor interne și externe la adresa democrației și a valorilor UE, precum și polarizarea multiplă a scenei mondiale împotriva unei curse tehnologice tot mai intense 8 . Impactul potențial al schimbărilor tehnologice este semnificativ și va necesita ca UE să fie flexibilă și rapidă în procesul său de transformare.

Anul 2022 a amplificat importanța geopoliticii, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și al riscurilor sporite de fragmentare economică în anumite domenii, având în vedere interesele și valorile strategice concurente. Geopolitica a intrat în mod răsunător în activitățile cotidiene ale cetățenilor și ale întreprinderilor, cu o creștere a costului vieții, o creștere constantă și semnificativă a numărului de atacuri cibernetice în Europa și perturbarea lanțurilor de aprovizionare cu produse și servicii 9 .

Tehnologiile digitale se află în centrul acestor tensiuni geopolitice și al intensificării cursei tehnologice, viteza și amploarea jucând un rol esențial pentru dobândirea și menținerea pozițiilor de lider în viitoarea economie mondială 10 . Inovațiile digitale sistemice au potențialul de a crea efecte de propagare în toate sectoarele economice. Acest lucru va oferi un avantaj suplimentar liderilor consacrați din domeniul afacerilor în ecosistemul digital mondial, ceea ce va avea efecte semnificative asupra competitivității, a dezvoltării și a suveranității UE.

Figura 2: Componența activităților pe zone digitale în zone geografice selectate (2009-2022)

Sursa: Calza et al., „Analytical insights into the global digital ecosystem (DGTES)” [Perspective analitice asupra ecosistemului digital mondial (DGTES)], 2023 11 .

Se preconizează că piața mondială a TIC, care reprezintă unul dintre cele mai mari sectoare industriale, va ajunge la o valoare de 6 mii de miliarde EUR în 2023. Cu toate acestea, poziția UE în ecosistemul mondial, ilustrată în figura 2, ar putea fi îmbunătățită substanțial. Și mai important, cota UE din veniturile globale pe piața TIC a scăzut drastic în ultimul deceniu, de la 21,8 % în 2013 la 11,3 % în 2022, în timp ce cota SUA a crescut de la 26,8 % la 36 % 12 . În prezent, UE se bazează pe țări străine pentru peste 80 % din produsele digitale, precum și pentru servicii, infrastructuri și proprietate intelectuală. De exemplu, producția SUA și UE depinde în proporție de până la 75-90 % de Asia în ceea ce privește semiconductorii 13 14 .

În acest context, în ultimul an, UE și-a intensificat acțiunile de reafirmare a poziției sale de lider tehnologic și de facilitare a transformării digitale, cultivându-și totodată reziliența 15 . Valorificând cea mai mare piață integrată din lume 16 , UE a stimulat acțiunile de reducere a dependențelor strategice, în special a dependențelor de materii prime critice, de semiconductori, de software informatic (software pentru tehnologia de tip cloud și edge), precum și de tehnologii și capacități de securitate cibernetică 17 . În acest scop, au fost puse în aplicare atât reforme, cât și investiții, contribuind astfel la realizarea obiectivelor deceniului digital. De exemplu, de la prezentarea sa în februarie anul trecut, Actul UE privind cipurile a dat pieței semnalele corecte, anunțându-se deja investiții planificate publice și private în valoare de 100 de miliarde EUR 18 . UE a investit, de asemenea, în calculatoare de înaltă performanță și deține în prezent două dintre primele cinci astfel de calculatoare din lume 19 . În sfârșit, eforturile specifice de cercetare și inovare (C&I), cum ar fi cele din cadrul programului Orizont Europa și al Fondului european de apărare, sunt, de asemenea, esențiale pentru a stimula poziționarea UE în domeniul C&I în comparație cu concurenții săi de la nivel mondial, contribuind astfel și mai mult la competitivitatea și reziliența UE pe termen lung și la reducerea dependențelor strategice 20 .

Mai detaliat, având în vedere că se preconizează că o finanțare din partea UE în valoare de 165 de miliarde EUR va contribui în mod direct la țintele deceniului digital, UE sprijină deja deceniul digital prin intermediul mai multor programe, în special prin Mecanismul de redresare și reziliență 21 . Cu toate acestea, astfel cum se arată în figura 1 de mai sus („Bilanțul progreselor înregistrate în direcția atingerii țintelor stabilite pentru 2030”), realizarea cu succes a transformării digitale a UE este departe de a fi asigurată și va necesita măsuri de politică, acțiuni și investiții suplimentare, ceea ce subliniază importanța unirii forțelor, în special prin proiecte multinaționale. Acest lucru devine și mai necesar având în vedere contextul geopolitic dificil și cursa tehnologică mondială.

Accelerarea realizării de noi proiecte industriale digitale comune va fi un element esențial al deceniului digital. Instituirea și punerea în aplicare a proiectelor multinaționale, prin intermediul cărora sunt puse în comun resurse UE, resurse ale statelor membre și resurse private, vor fi mai agile și mai flexibile datorită consorțiilor pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC), noul mecanism de punere în aplicare introdus prin Decizia privind deceniul digital. Acest lucru este evidențiat de numărul semnificativ de proiecte care au fost deja propuse de statele membre pentru a fi puse în aplicare prin intermediul EDIC 22 .

În același timp, Comisia și-a actualizat setul de instrumente privind ajutoarele de stat și, în special, a aprobat modificări ale Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA) 23 care au potențialul de a facilita, simplifica și accelera sprijinul public pentru tranzițiile digitale ale UE, înlesnind investițiile în tehnologiile digitale și în conectivitate. Acestea includ noi posibilități pentru centrele de testare și de inovare digitală și pentru instalațiile de experimentare, proiecte ambițioase de conectivitate pentru implementarea rețelelor fixe în bandă largă, a rețelelor mobile, cum ar fi rețelele 5G, precum și a rețelelor backhaul, pentru a aduce o infrastructură de înaltă calitate în zonele care se confruntă cu o acoperire insuficientă în bandă largă, în special în zonele rurale și îndepărtate. RGECA revizuit promovează, de asemenea, ajutoarele pentru anumite proiecte de interes comun, finanțate în cadrul MIE2 sau cărora li s-a acordat o marcă de excelență în cadrul MIE2, relevante în special pentru coridoarele 5G transfrontaliere și pentru anumite rețele magistrale și cabluri submarine. În plus, RGECA revizuit exceptează de la obligația de notificare anumite măsuri de ajutor sub formă de vouchere acordate consumatorilor pentru a facilita telemunca, educația online, serviciile de formare sau IMM-urilor, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții.

3. Transformare digitală pentru o Europă suverană și competitivă

Deceniul digital al UE este modelat în jurul ambiției de a capacita o UE mai suverană, mai rezilientă și mai competitivă din punct de vedere digital. În acest context, infrastructurile digitale, în special conectivitatea, reprezintă coloana vertebrală a transformării digitale a UE, iar digitalizarea întreprinderilor este esențială pentru a stimula sisteme digitale europene puternice și pentru a spori capacitatea și know-how-ul digitale ale UE. Progresele înregistrate în ceea ce privește aceste puncte cardinale 25 sunt esențiale pentru a stimula dezvoltarea actorilor digitali europeni la nivel mondial, care vor concepe modelele de afaceri de mâine și vor modela tehnologii și aplicații digitale care integrează valorile europene și contribuie la interesele UE.

Următoarele secțiuni monitorizează progresele înregistrate în legătură cu aceste două puncte cardinale. Analiza este completată de o monitorizare a progreselor înregistrate și în ceea ce privește obiectivele deceniului digital legate de securitatea cibernetică și reziliență, ținând seama de importanța și relevanța acestora în contextul actual.

3.1 Punctul cardinal: infrastructuri digitale

Decizia privind deceniul digital stabilește patru ținte în ceea ce privește infrastructurile digitale. În primul rând, acoperirea la nivel de gigabit ar trebui să fie la dispoziția tuturor, la fel cum ar trebui să existe rețele 5G performante în toate zonele populate. În al doilea rând, UE ar trebui să producă cel puțin 20 % din semiconductorii de avangardă la nivel mondial. În al treilea rând, UE ar trebui să instaleze cel puțin 10 000 de noduri periferice foarte sigure și neutre din punct de vedere climatic. În al patrulea rând, UE ar trebui să dispună de primul calculator cu accelerare cuantică până în 2025.

3.1.1 Ținta: rețele la nivel de gigabit și rețele fără fir de mare viteză la dispoziția tuturor

Conectivitatea fixă și mobilă este o condiție prealabilă și un factor esențial pentru transformarea și incluziunea digitală, astfel cum se reflectă în Declarația privind drepturile și principiile digitale. UE se apropie de un moment definitoriu în care noile servicii de conectivitate vor apărea rapid ca urmare a evoluțiilor tehnologice și a sinergiilor dintre infrastructurile terestre, spațiale și maritime. Miza este ridicată, întrucât se estimează că activitățile bazate pe 5G și 6G vor genera o creștere de 3 mii de miliarde EUR până în 2030 la nivel mondial 26 . Pentru ca acest lucru să devină realitate, va fi nevoie de un efort semnificativ în cadrul unui mix de politici care să asocieze stimulentele de reglementare, cooperarea în cadrul proiectelor multinaționale și finanțarea.

Aflată la începutul deceniului digital, UE este încă departe de a atinge țintele acestuia în materie de conectivitate. Rețelele de fibră optică, esențiale pentru asigurarea conectivității la nivel de gigabit, ajung doar la 56 % din gospodării. În timp ce acoperirea 5G la nivelul populației este de 81 % 27 , implementarea rețelelor 5G autonome întârzie. Tehnologia 5G nu corespunde încă, din punct de vedere al calității, așteptărilor utilizatorilor finali și nevoilor industriei și nu reușește să soluționeze decalajul dintre zonele rurale și cele urbane 28 . UE a rămas în urmă în ceea ce privește acoperirea în comparație cu SUA, unde 96 % din populație beneficiază de acoperire 5G 29 .

De asemenea, există mai puține investiții în UE în comparație cu principalii săi parteneri comerciali. Investițiile publice în SUA au atins recent 90 de miliarde USD numai în contextul adoptării legii privind investițiile în infrastructură și locurile de muncă și a planului american de salvare 30 . Prin comparație, în UE, deși au fost puse la dispoziție fonduri fără precedent pentru a sprijini progresele în direcția atingerii țintelor în materie de conectivitate stabilite pentru 2030, acestea se ridică la puțin peste 23 de miliarde EUR sub formă de granturi disponibile în cadrul programelor UE pentru perioada de programare 2021-2027, inclusiv aproximativ 16 miliarde EUR în cadrul MRR 31 . În plus, între 2014 și 2021, ajutoare de stat în valoare de 53,71 miliarde EUR pentru banda largă fuseseră deja aprobate de către Comisie sau comunicate acesteia. În ceea ce privește investițiile totale de capital fix în rețele de fibră și acoperire 5G pe cap de locuitor ajustate la PIB, doar 104 EUR au fost investiți în UE, față de 260 EUR în Japonia, 150 EUR în SUA și 110 EUR în China 32 . Un studiu al JRC privind analiza comparativă internațională a investițiilor digitale prezintă o imagine similară, constatând că investițiile private (formarea brută de capital fix) în echipamente de telecomunicații ale sectorului TIC din SUA au ajuns la 590 de miliarde EUR între 2014 și 2020, reprezentând dublul sumei investite de sectorul TIC din UE (277 de miliarde EUR) și o valoare de 1,8 ori mai mare decât suma investită de UE după corecția PIB-ului 33 .

Această situație trebuie analizată, de asemenea, luând în considerare amploarea diferită a operatorilor activi în UE în comparație cu cei din SUA. În timp ce câțiva operatori europeni sunt activi în mai multe state membre, niciunul dintre acești operatori nu se compară cu nivelul atins de operatorii de pe piața din SUA, unde cinci operatori oferă rețele fixe sau mobile în întreaga țară.

Investițiile în conectivitate, inclusiv în zonele rurale și îndepărtate, sunt esențiale pentru asigurarea accesului egal la oportunități și activități digitale care necesită viteze din ce în ce mai mari, în special în conformitate cu Declarația privind drepturile și principiile digitale. În prezent, mai mult de jumătate din gospodăriile rurale (55 %) nu sunt încă deservite de nicio rețea fixă de foarte mare capacitate, în pofida progreselor înregistrate în ceea ce privește instalarea de fibră optică până în interiorul clădirii (FTTP), 65,3 % din zonele rurale populate nu sunt acoperite de tehnologia 5G și 9 % din gospodăriile rurale nu sunt încă acoperite de nicio rețea fixă 34 . Pe baza Pilonului european al drepturilor sociale 35 , aceste investiții trebuie să asigure conectivitatea și pentru persoanele vulnerabile și pentru cele expuse unui risc mai mare de excluziune sau cu mai puțină putere economică, cum ar fi persoanele în vârstă și persoanele cu handicap.

Decalajul dintre acoperirea totală și cea rurală indică faptul că sunt necesare mai multe investiții pentru a asigura acoperirea integrală la nivel de gigabit în întreaga piață unică și acoperirea 5G a zonelor populate, reducând astfel disparitățile regionale. Atingerea țintelor deceniului digital în ceea ce privește conectivitatea la nivel de gigabit și 5G poate necesita o investiție totală de până la 148 de miliarde EUR, dacă rețelele fixe și mobile sunt implementate în mod independent și dacă este implementată o „rețea 5G completă”, care să le ofere cetățenilor și întreprinderilor europene toate capacitățile care pot fi oferite de rețelele mobile 5G. Ar putea fi necesare investiții suplimentare cuprinse între 26 și 79 de miliarde EUR pentru a asigura acoperirea integrală a rutelor de transport, inclusiv a șoselelor, a căilor ferate și a căilor navigabile, investițiile totale necesare ridicându-se la peste 200 de miliarde EUR 36 . Pe măsură ce se apropie anul 2030, utilizarea industrială mai intensivă a conectivității pentru scenariile de internet 4.0 și cerințele tot mai mari în materie de securitate sunt susceptibile de a spori și mai mult necesitatea investițiilor. Finanțarea publică poate fi necesară pentru a completa investițiile private, acolo unde este necesar, pentru a remedia în mod adecvat disfuncționalitățile pieței în conformitate cu normele aplicabile privind ajutoarele de stat 37 . Aceste investiții publice trebuie să asigure conectivitatea și pentru persoanele vulnerabile și pentru cele expuse unui risc mai mare de excluziune sau cu mai puțină putere economică, cum ar fi persoanele în vârstă și persoanele cu handicap.

Conectivitatea bazată pe spațiu devine din ce în ce mai importantă pentru suveranitatea și poziția de lider tehnologic ale UE. Accesul la internet în banda largă prin satelit poate oferi servicii în bandă largă cu viteze de descărcare de până la 100 Mbps în zonele profund rurale și foarte îndepărtate, unde nu sunt disponibile rețele fixe sau mobile de foarte mare capacitate, chiar dacă accesibilitatea din punct de vedere financiar rămâne esențială pentru a facilita utilizarea lor în aceste zone. De asemenea, se pot furniza astfel servicii de urgență reziliente în caz de dezastre sau situații de criză. Odată cu lansarea în 2022 a programului privind infrastructura pentru reziliență, interconectivitate și securitate (IRIS2), UE își afirmă disponibilitatea de a deveni un actor major în politica spațială. Cu un buget inițial al UE de 2,4 miliarde EUR, IRIS² face din spațiu o modalitate de a ne consolida autonomia, conectivitatea și reziliența. Constelația de sateliți IRIS² va oferi o rețea sigură pentru guvernele UE, care va fi mai stabilă împotriva atacurilor cibernetice prin criptare cuantică.

De asemenea, UE trebuie să își intensifice eforturile de îmbunătățire a securității infrastructurii sale critice de comunicații. Asigurarea rezilienței și a securității rețelelor 5G este esențială, având în vedere importanța infrastructurii de conectivitate pentru economia digitală și dependența multor servicii critice de rețelele 5G din țările din afara UE. Aplicarea integrală a setului de instrumente 5G și eventuala aplicare a restricțiilor asupra furnizorilor care prezintă un grad ridicat de risc pentru activele-cheie din UE vor fi esențiale 38 . Evenimentele recente au demonstrat, de asemenea, vulnerabilitatea infrastructurii esențiale a UE, inclusiv a rețelelor submarine. 99 % din comunicațiile digitale din lume tranzitează rețeaua mondială de cablu, în timp ce, zilnic, se realizează operațiuni financiare în valoare de aproximativ 10 mii de miliarde USD prin intermediul acestor cabluri 39 . UE trebuie să își accelereze eforturile pentru a asigura suveranitatea digitală, securitatea aprovizionării și concurența pe această piață.

În general, schimbările semnificative ale pieței și ale tehnologiei în ceea ce privește conectivitatea înseamnă investiții majore suplimentare și sunt necesare măsuri de reglementare specifice pentru a stimula implementarea rețelelor, pentru a asigura condiții de concurență echitabile și pentru a valorifica întregul potențial al pieței unice. În acest context, în perioada 23 februarie-19 mai 2023, Comisia a lansat o consultare exploratorie a părților interesate cu privire la viitorul sectorului conectivității și al infrastructurii acestuia. Obiectivul consultării a fost de a colecta opinii cu privire la evoluția peisajului tehnologic și al pieței și la modul în care aceasta poate afecta sectorul comunicațiilor electronice, precum și tipurile de infrastructură de care UE are nevoie pentru a conduce transformarea digitală în următorii ani.

3.1.2 Ținta: semiconductorii

Semiconductorii sunt esențiali pentru toate tehnologiile digitale, iar lanțurile lor de aprovizionare au un caracter global. Concentrarea ridicată a producției de semiconductori în țările asiatice a exacerbat fragilitatea lanțului de aprovizionare cu semiconductori. Concurența tot mai mare pentru poziția de lider în domeniul semiconductorilor a condus la investiții substanțiale din partea tuturor economiilor puternic industrializate în vederea dezvoltării capacității interne 40 . Cu toate acestea, întrucât noile uzine de fabricare și programele extinse de cercetare și dezvoltare necesită investiții de miliarde, nicio regiune și niciun actor nu dispune în mod independent de capacități de proiectare și fabricare a semiconductorilor de la un capăt la altul 41 .

Consolidarea poziției UE în sectorul semiconductorilor și construirea unui lanț rezilient de producție a semiconductorilor reprezintă o provocare majoră, care necesită investiții masive 42 . UE are atuuri esențiale în domeniul cercetării și dezvoltării și al echipamentelor de producție. Cu toate acestea, pe lângă procesul avansat de producție, UE trebuie să abordeze deficiențele actuale în ceea ce privește proiectarea cipurilor și ambalarea și asamblarea, care reprezintă o parte semnificativă a valorii adăugate din cadrul lanțului de aprovizionare. Toți actorii europeni vor trebui să depună eforturi semnificative pentru a atinge această țintă foarte ambițioasă a deceniului digital. De fapt, pentru a realiza acest lucru, ar putea fi necesar ca valoarea veniturilor UE în domeniul semiconductorilor să crească de patru ori până în 2030, deoarece cererea de cipuri va crește rapid și se preconizează că va depăși 1 mie de miliarde USD până în 2030, ceea ce va duce, în esență, la dublarea valorii lor în acest deceniu.

În acest context, Actul european privind cipurile urmărește să valorifice punctele forte ale Europei și să abordeze deficiențele rămase, stabilind în același timp măsuri pentru a pregăti, a anticipa și a răspunde viitoarelor perturbări la nivelul lanțului de aprovizionare. Acesta este însoțit de un cadru specific și bine conceput privind ajutoarele de stat 43 , care a asigurat deja mobilizarea rapidă a fondurilor în sprijinul obiectivelor Actului privind cipurile 44 . Actul european privind cipurile va stimula potențialul important al UE de dezvoltare și producție de cipuri în domenii importante, cum ar fi industria automobilelor, automatizarea industrială, internetul obiectelor, industria aerospațială, apărarea, centrele de date, telecomunicațiile și asistența medicală.

Un pas fundamental în această privință îl reprezintă, de asemenea, Proiectul important de interes european comun privind microelectronica și tehnologiile comunicațiilor (PIIEC ME/TC) aprobat în iunie 2023 de către Comisie. Acest PIIEC implică 19 state membre, 56 de întreprinderi și peste 40 de participanți asociați și mobilizează investiții private și publice în valoare de 21 de miliarde EUR pentru 68 de proiecte multinaționale în cercetare, inovare și prima implementare industrială. Aceasta va contribui la progresul tehnologic al multor sectoare, inclusiv al comunicațiilor (5G și 6G), al conducerii autonome, al IA și al informaticii cuantice 45 .

3.1.3 Ținta: nodurile periferice

Dezvoltarea nodurilor periferice va reprezenta o schimbare de paradigmă pentru stocarea și prelucrarea datelor, trecându-se la un model mult mai descentralizat (și anume mai aproape de utilizatori, pe dispozitivele mobile, calculatoarele, sistemele informatice instalate în automobile sau dispozitivele locale ale acestora în orașe), reducând volumul de date care trebuie transmise prin intermediul rețelei și îmbunătățind performanța generală a tehnologiei de tip cloud computing. Cheltuielile înregistrate la nivel mondial în legătură cu edge computing sunt în creștere constantă: acestea au ajuns la 190 de miliarde EUR în 2023, ceea ce reprezintă o creștere de 13,1 % față de 2022, acestea urmând să ajungă la aproape 289 de miliarde EUR în 2026 46 . Până în 2025, edge computing va completa cloud computing pentru aproape fiecare întreprindere 47 .

Dezvoltarea nodurilor periferice se află într-un stadiu incipient la nivelul UE, existând doar trei implementări comerciale complete ale edge computing în Europa în 2022, alături de anunțuri de parteneriate și proiecte-pilot în 18 state membre 48 , ceea ce situează Uniunea foarte departe de obiectivul de 10 000 de noduri periferice sigure și durabile până în 2030. Succesul în atingerea acestei ținte va necesita asumarea colectivă a priorității de a crea un întreg ecosistem, bazat pe o combinație de competențe, infrastructură, securitate, inovare și cooperare publică și privată.

Pentru început, UE a instituit un set cuprinzător de măsuri, în special cu sprijinul Proiectului important de interes european comun pentru infrastructură și servicii cloud de nouă generație (PIIEC-ISC), pentru a asigura o dezvoltare rapidă și echilibrată, în scopul evitării unui decalaj. Un decalaj ar implica o distribuție inegală a oportunităților economice pentru întreprinderi și ar limita utilizarea transfrontalieră a aplicațiilor critice din punctul de vedere al latenței, cum ar fi conducerea autonomă, ceea ce ar avea consecințe asupra competitivității UE.

3.1.4 Ținta: informatica cuantică

Tehnologiile cuantice sunt strategice pentru UE, având în vedere rolul lor fundamental în viitoarele ecosisteme digitale și impactul economic și social amplu, inclusiv prin intermediul aplicațiilor de securitate, de apărare și spațiale. În mod inevitabil, evoluțiile în domeniul informaticii cuantice se confruntă cu aceleași provocări geoeconomice și de securitate dificile precum în cazul semiconductorilor.

Cu o valoare de aproape 7 miliarde EUR în total, Europa se situează doar în urma Chinei în ceea ce privește investițiile publice în informatica cuantică 49 . Inițiativele naționale vizează dezvoltarea excelenței europene în domeniul cercetării în ecosisteme cuantice de sine stătătoare. Din 2021, cel puțin opt state membre au lansat programe cuantice naționale fie sub formă de consorții (de exemplu, Ungaria și Portugalia), fie prin scheme de investiții directe în cercetare și dezvoltare, dedicate tehnologiilor cuantice (de exemplu, Austria), mobilizând adesea fonduri semnificative în țări precum Germania (2 miliarde EUR, 2021) 50 , Franța (1,8 miliarde EUR, 2021) 51 și Țările de Jos (615 milioane EUR, 2021) 52 .

Cu toate acestea, sunt necesare eforturi mai coordonate, în special pentru a crea un ecosistem dinamic de organizații de cercetare și întreprinderi nou-înființate. În pofida lansării inițiativei emblematice privind tehnologiile cuantice în 2018 53 , se poate observa într-adevăr un decalaj substanțial între UE și o serie de alte regiuni importante ale lumii în ceea ce privește investițiile sectorului privat în informatica cuantică (de exemplu, SUA), în contextul în care aproximativ 25 % din participanții la industria cuantică din lume își au sediul în Europa, însă aceasta reprezintă mai puțin de 5 % din finanțarea globală.

3.2 Punctul cardinal: digitalizarea întreprinderilor

Digitalizarea întreprinderilor este unul dintre elementele actuale cele mai importante pentru succesul și creșterea economiei într-un mediu extrem de volatil. În contextul unui mediu economic volatil și al incertitudinii lanțurilor de aprovizionare, digitalizarea este esențială pentru promovarea modelelor de afaceri ale întreprinderilor, pentru obținerea unei mai mari eficiențe și pentru promovarea rezilienței acestora, precum și pentru explorarea de noi oportunități și generarea de noi fluxuri de venituri, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). În ceea ce privește competitivitatea, digitalizarea contribuie în mod semnificativ la creșterea economică și la creșterea productivității, îmbunătățind capacitatea de diversificare și contribuind la reducerea sarcinii administrative și a costurilor asociate.

Decizia privind deceniul digital stabilește trei ținte în ceea ce privește transformarea digitală a întreprinderilor. În primul rând, cel puțin 75 % dintre întreprinderile din UE trebuie să fi adoptat servicii de cloud computing, volume mari de date și/sau IA. În al doilea rând, peste 90 % dintre IMM-urile din UE trebuie să fi ajuns cel puțin la un nivel de bază de intensitate digitală. În al treilea rând, UE facilitează dezvoltarea întreprinderilor sale inovatoare în faza de extindere și îmbunătățește accesul acestora la finanțare, ceea ce va duce cel puțin la dublarea numărului de unicorni.

3.2.1 Ținta: adoptarea tehnologiilor digitale

Adoptarea tehnologiilor digitale de către întreprinderile europene este încă cu mult sub aceste ținte ale deceniului digital, în special în ceea ce privește adoptarea IA și a volumelor mari de date. Conform tendințelor actuale și fără investiții și stimulente suplimentare, țintele respective nu vor fi atinse până în 2030: traiectoria de referință preconizată indică faptul că doar 66 % din întreprinderi vor utiliza tehnologia de tip cloud, 34 %, volume mari de date și 20 %, IA, valori care se situează departe de obiectivul de 75 % stabilit pentru 2030 54 . O altă preocupare majoră vizează sectorul furnizorilor de servicii de date, dominat din ce în ce mai mult de actori din afara Europei. Chiar și în contextul unei creșteri semnificative a pieței, cota de piață a furnizorilor europeni de servicii cloud a scăzut de la 26 % în 2017 la 16 % în 2020 55 .

Comisia s-a concentrat pe combinarea legislației și a guvernanței adecvate scopului urmărit cu investiții în standarde, instrumente, infrastructuri, capacități de inovare și competențe pentru a asigura disponibilitatea datelor. Regulamentul privind guvernanța datelor creează un mediu de reglementare favorabil prin măsuri care promovează schimbul voluntar de date prin îmbunătățirea încrederii în schimburile de date, creșterea disponibilității datelor și depășirea barierelor tehnice din calea reutilizării datelor. Actul privind datele completează aceste norme prin clarificarea accesului legal la date și a utilizării acestora, conducând la o piață a datelor cu adevărat europeană, cu creșteri anuale ale eficienței și productivității estimate la până la 196,7 miliarde EUR până în 2028 56 . În plus, crearea de spații ale datelor în sectoare economice strategice, cum ar fi sănătatea, agricultura, energia, transporturile și mediul, va oferi acces la mai multe date într-un mediu sigur și de încredere și va conduce la inovare datorită sprijinului acordat de programul Europa digitală. În cele din urmă, adoptarea Actului privind inteligența artificială ar trebui să ofere securitatea juridică necesară pentru a stimula adoptarea IA de către întreprinderile din Europa 57 .

Unele state membre au lansat inițiative pentru a încuraja adoptarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi 58 , însă trebuie depuse mai multe eforturi pentru a atinge în mod colectiv ținta deceniului digital.

3.2.2 Ținta: intensitatea digitală a IMM-urilor

Progresele înregistrate în direcția digitalizării IMM-urilor sunt încă insuficiente și destul de inegale la nivelul UE 59 . Acestea se află, de asemenea, la un nivel mai scăzut decât în SUA 60 . După cum arată cel mai recent sondaj al Băncii Europene de Investiții (BEI), există de două ori mai multe IMM-uri cu un portofoliu internațional de așa-numite „brevete 4IR” (brevete aferente celei de a patra revoluții industriale) (IoT, cloud, 5G, IA) în SUA decât în UE 61 . Un cadru de politică mai ambițios și mai coordonat este esențial pentru promovarea digitalizării prin abordarea lacunelor în materie de infrastructură, îmbunătățirea competențelor digitale, dezvoltarea mediului de inovare (în special prin utilizarea centrelor europene de inovare digitală) și reglementarea eficientă.

3.2.3 Ținta: unicornii

Recent, UE pare să fi înregistrat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește această țintă, analiștii 62 indicând, de asemenea, o creștere puternică a numărului de unicorni cu sediul în UE în ultimul deceniu. În cazul în care această tendință va continua 63 , este probabil ca UE să atingă în doi ani ținta deceniului digital stabilită în ceea ce privește numărul de unicorni.

Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a obține o poziție de lider pe scena mondială, facilitând creșterea întreprinderilor inovatoare în faza de extindere din Uniune și îmbunătățind accesul acestora la finanțare. La începutul anului 2023, doar 249 de unicorni își aveau sediul în UE 64 , comparativ cu 1 444 în SUA și 330 în China. De asemenea, sunt necesare eforturi suplimentare semnificative pentru a stimula ecosistemul de extindere. Într-adevăr, în prezent nu există ecosisteme de întreprinderi nou-înființate la nivelul UE care să se afle printre primele 10 astfel de ecosisteme la nivel mondial 65 . Cel mai bun ecosistem la nivelul UE – Berlin – se află pe locul 13 în lume, fiind urmat de Amsterdam (locul 14) și Paris (locul 18). Situația este și mai critică în domeniul tehnologiei profunde, inclusiv al IA, unde capitalul de risc al UE se află încă cu mult în urma SUA 66 .

3.3. Obiectivul deceniului digital: securitatea cibernetică

Peisajul amenințărilor cibernetice la nivel mondial continuă să fie volatil, cu o creștere a amenințărilor cibernetice de 150 % într-un an 69 , în special prin atacuri cu blocarea distribuită a serviciului (DDoS) și aproximativ 280 de atacuri de tip ransomware pe lună 70 . În cursul anului 2021, 22,2 % dintre întreprinderile din UE s-au confruntat cu un incident legat de securitatea TIC care a dus la indisponibilitatea, distrugerea sau coruperea datelor sau la divulgarea de date confidențiale 71 . Creșterea dependențelor și dezvoltarea de noi tehnologii, cum ar fi informatica cuantică și IA, sporesc complexitatea peisajului amenințărilor și introduc noi riscuri pentru care este necesară o mai bună pregătire.

Deși securitatea cibernetică nu este inclusă ca țintă pentru 2030, îmbunătățirea rezilienței în fața atacurilor cibernetice, contribuirea la creșterea gradului de conștientizare a riscurilor și de cunoaștere a proceselor de securitate cibernetică, sporindu-se eforturile organizațiilor publice și private de a atinge cel puțin niveluri de bază în materie de securitate cibernetică reprezintă unul dintre obiectivele generale stabilite în Decizia privind deceniul digital 72 . În plus, Decizia privind deceniul digital indică elaborarea unei posibile ținte specifice în cadrul revizuirii sale planificate pentru 2026 73 .

În plus, semnatarii Declarației privind drepturile și principiile digitale s-au angajat să ia măsuri suplimentare pentru a promova produse trasabile și sigure pe piața unică digitală și pentru a proteja cetățenii, întreprinderile și instituțiile publice împotriva riscurilor pentru securitatea cibernetică și a criminalității informatice, inclusiv prin cerințe de securitate cibernetică pentru produsele conectate introduse pe piața unică 74 .

Din 2020, UE și-a consolidat în mod semnificativ politicile pentru a preveni, a detecta, a descuraja și a răspunde la atacurile cibernetice asupra UE, în special prin Directiva NIS2 75 și prin deschiderea Centrului european de competențe în materie de securitate cibernetică la București, care urmărește să sporească și mai mult capacitățile UE în materie de securitate cibernetică și colaborarea dintre statele membre în acest domeniu. Odată cu adoptarea, anul acesta, a pachetului privind probele electronice, autoritățile statelor membre au acum la dispoziție instrumente eficace pentru a impune divulgarea probelor electronice ale atacurilor cibernetice de natură infracțională, iar al doilea protocol adițional din 2022 la Convenția de la Budapesta privind criminalitatea informatică, pe care Comisia l-a negociat în numele Uniunii, consolidează cooperarea noastră cu țările terțe în aceste privințe. Ca exemplu de acțiune sectorială, Strategia privind finanțele digitale 76 și, în special, Regulamentul privind reziliența operațională digitală 77 au stabilit măsuri pentru a se asigura că instituțiile financiare dispun de garanții adecvate împotriva riscurilor cibernetice.

Cu toate acestea, trebuie depuse mai multe eforturi pentru a îmbunătăți conștientizarea situației, pregătirea și răspunsul în situații de criză, precum și securitatea lanțului de aprovizionare, în contextul unei creșteri semnificative a atacurilor cu impact puternic și sofisticate asupra lanțurilor de aprovizionare, în care actorii rău-intenționați exploatează vulnerabilitățile produselor furnizorilor pentru a câștiga o poziție în interiorul organizațiilor. Propunerea de act privind reziliența cibernetică 78 , care va introduce cerințe de securitate cibernetică pentru hardware-ul și software-ul puse la dispoziție pe piața europeană, urmează să devină un factor de schimbare majoră în eforturile noastre de combatere a acestui tip de atacuri. Propunerea de act privind solidaritatea cibernetică 79 va îmbunătăți detectarea amenințărilor cibernetice, pregătirea legată de acestea și contracararea lor. În sfârșit, există o nevoie urgentă de a aborda lipsa de profesioniști în domeniul securității cibernetice în UE, estimările privind deficitul variind între 260 000 și 500 000 de astfel de specialiști. Lansarea Academiei de competențe în materie de securitate cibernetică 80 trebuie să fie valorificată pentru a contracara acest lucru.

3.4. Obiectivul deceniului digital: reziliența

Pandemia de COVID-19, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și, în general, riscurile geopolitice actuale subliniază cât de important este să se asigure că transformarea digitală a UE este atât sigură, cât și rezilientă. Consolidarea rezilienței colective a statelor membre este unul dintre obiectivele generale stabilite în Decizia privind deceniul digital 82 .

Acest lucru implică în primul rând identificarea și o mai bună monitorizare a lanțurilor valorice și de aprovizionare care sunt strategice pentru ca UE să abordeze prompt dependențele cu grad ridicat de risc. Măsurile care se iau pentru identificarea și abordarea dependențelor strategice îmbracă mai multe forme. În primul rând, Comisia și-a intensificat eforturile de identificare a dependențelor strategice în cadrul ecosistemelor industriale sensibile 83 . UE continuă să acționeze astfel, de exemplu prin intermediul Observatorului pentru tehnologii critice, precum și prin analize actualizate și detaliate ale dependențelor strategice 84 . În al doilea rând, s-au luat o gamă largă de măsuri de politică pentru a aborda dependențele identificate, prin cadre de reglementare adaptate (de exemplu, Actul european privind cipurile) și alte instrumente de politică (cum ar fi, de exemplu, în contextul Strategiei industriale actualizate și al Planului de acțiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare și industria spațială). Recenta propunere de act privind materiile prime critice 85 urmărește, de asemenea, să abordeze aceste provocări și să asigure o aprovizionare sigură și durabilă cu materii prime critice pentru a răspunde nevoilor UE și a rămâne rezilientă. În al treilea rând, proiectele importante de interes european comun, precum și alianțele industriale 86 continuă să joace un rol important în abordarea dependențelor strategice cunoscute și în creșterea rezilienței lanțului valoric și de aprovizionare care stă la baza tehnologiilor digitale.

Cu toate acestea, vulnerabilitatea mediului digital în ansamblul său nu este încă monitorizată în mod cuprinzător, după modelul simulărilor de criză macroprudențiale aplicate în sectorul financiar. Deși deceniul digital este un prim pas către o astfel de monitorizare cuprinzătoare, o simulare de criză extinsă ar necesita o nouă infrastructură analitică și seturi de date extinse pentru a simula potențialele perturbări.

4. Transformarea digitală pentru a capacita cetățenii și societatea UE

Plasarea oamenilor în centrul transformării digitale a societăților și economiilor noastre stă la baza viziunii UE pentru deceniul digital. UE și statele sale membre au convenit să se asigure că tehnologiile digitale sporesc bunăstarea și calitatea vieții tuturor europenilor, le respectă drepturile și libertățile și promovează democrația și egalitatea. Acest lucru se reflectă în Declarația europeană privind drepturile și principiile digitale, care va fi luată în considerare de statele membre în cadrul cooperării lor pentru a realiza și a măsura progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor generale, precum și în obiectivele generale și țintele Deciziei privind deceniul digital, axate pe alte două puncte cardinale: competențele digitale și digitalizarea serviciilor publice.

Următoarele secțiuni monitorizează progresele înregistrate în legătură cu aceste două puncte cardinale. Analiza este completată de o monitorizare a progreselor înregistrate și în ceea ce privește obiectivele deceniului digital legate de protejarea drepturi fundamentale și capacitarea vieții democratice și de protecție a copiilor, având în vedere importanța deosebită a acestora în contextul principalelor provocări actuale.

4.1 Punctul cardinal: competențele digitale

Decizia privind deceniul digital stabilește ținte concrete pentru 2030 pentru a se asigura că societății în general și cetățenilor li se oferă competențe digitale adecvate pentru a beneficia pe deplin de oportunitățile actuale și viitoare din spațiul informațional și pentru a contribui la acestea. Țintele respective prevăd ca minimum 80 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani să aibă cel puțin competențe digitale de bază și cel puțin 20 de milioane de specialiști în domeniul TIC să fie angajați în UE, cu scopul de a realiza echilibrul de gen.

4.1.1 Ținta: competențe digitale de bază

Sporirea competențelor digitale în rândul populației este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă UE, acoperind toate obiectivele și țintele. În acest context, Declarația privind drepturile și principiile digitale prevede că orice persoană ar trebui să poată dobândi toate competențele digitale de bază și avansate de care are nevoie. Cu toate acestea, 46 % dintre europeni, în special din rândul persoanelor în vârstă, nu dețin în prezent competențele digitale de bază, ceea ce împiedică utilizarea tehnologiilor digitale pentru sarcinile cotidiene și accesul la serviciile oferite online 89 . Deși decalajul în materie de competențe digitale dintre bărbați și femei a scăzut în ultimii ani 90 , acesta este încă semnificativ pentru persoanele în vârstă, care au beneficiat de o educație mai puțin formală sau care locuiesc într-o zonă rurală sau într-o regiune ultraperiferică. De asemenea, există în continuare diferențe semnificative între statele membre. Pe baza datelor observate în trecut, numai 59 % din populație ar urma să aibă cel puțin competențe digitale de bază până în 2030, dacă nu se iau măsuri suplimentare 91 .

Pentru a aborda aceste aspecte, UE și-a consolidat în mod considerabil acțiunile prin intermediul dialogului structurat privind educația și competențele digitale 92 , pentru a sprijini statele membre în aplicarea unei abordări integrate, coerente și mai ambițioase la nivelul întregii administrații. Aceasta a condus, în aprilie 2023, la adoptarea a două propuneri de recomandări ale Consiliului care vizează sprijinirea statelor membre și a sectorului educației și formării în furnizarea de educație și formare digitală de înaltă calitate, favorabilă incluziunii și accesibilă pentru a dezvolta competențele digitale ale cetățenilor europeni 93 . În plus, Comisia mobilizează mai multe programe de finanțare pentru a stimula competențele digitale, în valoare totală de 26,9 miliarde EUR, în special din programul „Europa digitală”, Erasmus+, Fondul social european Plus și aproximativ 18 % din cheltuielile digitale ale MRR (și anume 23 de miliarde EUR) 94 . În cele din urmă, având în vedere necesitatea urgentă de a stimula competențele, inclusiv competențele digitale la toate nivelurile, președinta von der Leyen a anunțat în discursul privind starea Uniunii din 2022 95 că 2023 va fi desemnat Anul european al competențelor 96 .

Cu toate acestea, atingerea țintei deceniului digital stabilite pentru 2030 în ceea ce privește competențele de bază necesită, prin urmare, investiții semnificative și intervenții de politică specifice.

4.1.2 Ținta: specialiștii în domeniul TIC

Asigurarea unui număr adecvat de specialiști în domeniul TIC este esențială pentru succesul transformării digitale 97 . Pe măsură ce crește dependența de tehnologia digitală, forța de muncă trebuie să țină pasul cu evoluția cererii de competențe și cu obiectivul recâștigării poziției de lider. Numărul de specialiști în domeniul TIC angajați în UE este în creștere, însă și numărul întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul TIC este tot mai mare, iar majoritatea întreprinderilor care caută specialiști în domeniul TIC continuă să semnaleze dificultăți substanțiale în ceea ce privește recrutarea 98 . Lipsa de personal disponibil cu setul adecvat de competențe împiedică investițiile în cazul a 85 % din întreprinderile din UE 99 , IMM-urile confruntându-se mai des cu dificultăți în ocuparea posturilor vacante în domeniul TIC 100 .

UE trebuie să își intensifice eforturile în cursa mondială pentru talente, în special în domeniul științei, al tehnologiei, al ingineriei și al matematicii (STIM). În ciuda numeroaselor inițiative și programe de finanțare ale UE care joacă un rol semnificativ în dezvoltarea, atragerea și păstrarea competențelor, în cadrul unui scenariu de statu-quo, numărul specialiștilor în domeniul TIC din UE va fi de aproape 12 milioane până în 2030 101 . Prin urmare, statele membre ar trebui, în mod colectiv, să dubleze creșterea medie a specialiștilor în domeniul TIC pentru a elimina decalajul față de ținta deceniului digital. Inovarea depinde de cultivarea, atragerea și păstrarea cu succes a persoanelor talentate, precum și de o gamă variată de competențe. Educația de înaltă calitate încă din etape timpurii și condițiile de muncă atractive sunt esențiale pentru atragerea și asigurarea unui flux de persoane cu înaltă calificare și talentate care pot contribui la transformarea digitală și îi pot conferi UE un avantaj competitiv în lanțurile valorice strategice 102 .

Mobilizarea contribuțiilor femeilor este esențială pentru abordarea deficitului de competențe specializate în domeniul TIC și pentru construirea unei Europe digitale favorabile incluziunii. Disparitatea de gen gravă și persistentă din sectorul TIC subminează modul în care sunt concepute și implementate soluțiile digitale, cu consecințe negative dovedite pentru egalitatea socială și bunăstare în general. În 2021, 81 % dintre specialiștii în domeniul TIC angajați erau bărbați 103 . Pentru a spori numărul femeilor care activează în sectorul TIC, toate statele membre trebuie să ia măsuri pentru a promova accesul acestora la acest domeniu începând de la o vârstă timpurie.

4.2 Punctul cardinal: digitalizarea serviciilor publice

Accesul la serviciile publice digitale, la identificarea electronică și la dosarele electronice de sănătate sunt elemente esențiale ale unei transformări digitale centrate pe factorul uman. Decizia privind deceniul digital stabilește ținte concrete pentru a se asigura că serviciile publice, serviciile de sănătate și de îngrijire le sunt disponibile și accesibile online tuturor, în special persoanelor defavorizate, inclusiv persoanelor în vârstă și persoanelor cu handicap, precum și persoanelor din zonele rurale și îndepărtate. Mai exact, țintele digitale prevăd o accesibilitate online în proporție de 100 % a serviciilor publice esențiale și, după caz, posibilitatea ca întreprinderile din Uniune și cetățenii acesteia să interacționeze online cu administrațiile publice, accesul online la propriile dosare electronice de sănătate pentru 100 % dintre cetățenii Uniunii, precum și accesul la identificarea electronică securizată pentru 100 % dintre cetățenii Uniunii. Acționând în direcția transformării digitale a serviciilor publice digitale și a disponibilității lor online, statele membre trebuie să se asigure că serviciile pe care le oferă sunt accesibile tuturor persoanelor, fără discriminare și sunt aliniate la drepturile fundamentale ale UE.

4.2.1 Ținta: serviciile publice esențiale

Situația în ceea ce privește accesul la serviciile publice online a progresat ușor pentru întreprinderi și cetățeni, însă ar putea fi totuși îmbunătățită în continuare. Multe state membre sunt relativ bine poziționate pentru a atinge ținta de 100 % disponibilitate online a serviciilor publice pentru întreprinderi 104  și, în general, 88 % din serviciile administrației centrale sunt complet online, comparativ cu 76 % pentru serviciile administrațiilor regionale și 62 % pentru serviciile administrației locale 105 . Cu toate acestea, există în continuare provocări semnificative în ceea ce privește atingerea obiectivelor generale, cum ar fi reziliența, suveranitatea și un mediu digital axat pe factorul uman.

Statele membre investesc în reforma sectorului lor public și în transformarea digitală a acestuia: investițiile combinate planificate în digitalizarea serviciilor publice și a soluțiilor de guvernare electronică prin intermediul planurilor naționale de redresare și reziliență se ridică la 48 de miliarde EUR 106 . Din această sumă, 33,6 miliarde EUR pot fi direct legate de țintele privind serviciile publice digitale. Punerea în aplicare a portalului digital unic 107 și a principiului înregistrării unice va fi esențială pentru stimularea în continuare a digitalizării serviciilor publice, având ca efect sporirea competitivității UE și crearea unor condiții de concurență echitabile în cadrul pieței unice.

Deși implementarea serviciilor publice digitale înregistrează progrese constante, investițiile în achizițiile publice de soluții digitale inovatoare (de exemplu, bazate pe IA sau pe volume mari de date) sunt insuficiente și ar trebui să crească substanțial de la 118 miliarde EUR la 295 de miliarde EUR pentru a se ajunge la adoptarea rapidă a soluțiilor digitale inovatoare în serviciile publice 108 . Este nevoie de investiții mult mai mari, nu numai în serviciile publice și în sănătate, ci și în toate domeniile activității din sectorul public, cum ar fi transporturile, securitatea, educația și cultura, construcțiile, energia, apa și mediul.

În plus, sunt necesare acțiuni specifice pentru a îmbunătăți disponibilitatea online transfrontalieră și performanța generală a serviciilor publice online 109 . Interoperabilitatea este un factor-cheie în acest sens. Comisia a propus Actul privind Europa interoperabilă 110 pentru a consolida interoperabilitatea și cooperarea transfrontalieră în sectorul public în întreaga UE. Interoperabilitatea transfrontalieră poate duce la economii anuale de costuri cuprinse între 5,5 și 6,3 milioane EUR pentru cetățeni și între 5,7 și 19,2 miliarde EUR pentru întreprinderi în interacțiunile lor cu administrația publică 111 .

În sfârșit, statele membre trebuie să se asigure că serviciile publice digitale pe care le oferă sunt accesibile tuturor, inclusiv persoanelor în vârstă și persoanelor cu handicap, precum și cetățenilor din alte state membre, fără discriminare, precum și că acestea sunt aliniate la drepturile fundamentale, valorile și principiile UE, cum ar fi principiul înregistrării unice și abordarea centrată pe utilizator. Declarația privind drepturile și principiile digitale prevede că orice persoană ar trebui să aibă acces online la servicii publice esențiale în UE. În mod specific, UE și statele membre s-au angajat să faciliteze și să sprijine accesul neîntrerupt, sigur și interoperabil în întreaga UE la serviciile publice digitale concepute pentru a răspunde nevoilor cetățenilor într-un mod eficace, inclusiv, în special, la serviciile digitale de sănătate și de îngrijire, în special accesul la dosarele electronice de sănătate.

4.2.2 Ținta: identificarea electronică

Această țintă a deceniului digital ar putea fi atinsă prin punerea în aplicare la timp a portofelului european pentru identitatea digitală de către statele membre 112 . Grație portofelului european pentru identitatea digitală, cetățenii și întreprinderile din Europa vor avea la dispoziție un serviciu de identificare convenabil, sigur și interoperabil. Ar trebui să existe mai puține formalități administrative și mai puțină birocrație pentru cetățeni și întreprinderi în cadrul tuturor tranzacțiilor lor online, atât în raport cu organismele din sectorul public, cât și cu furnizorii privați de servicii digitale.

În urma unei cereri de propuneri din 2022, în aprilie 2023 au fost lansate patru proiecte-pilot cofinanțate în cadrul programului „Europa digitală” pentru a testa portofelul într-o serie de situații de zi cu zi și integrarea acestuia în sistemul național de identificare electronică în 26 de state membre și în Islanda, Norvegia și Ucraina. Statele membre au programat deja proiecte pentru punerea în aplicare a portofelului european pentru identitatea digitală în planurile lor naționale de redresare și reziliență.

Pentru a ne asigura că moneda noastră, euro, este pregătită pentru viitor, Comisia Europeană a propus, în iunie 2023, un cadru juridic de reglementare a elementelor esențiale ale unei monede euro digitale 113 , ceea ce i-ar permite Băncii Centrale Europene să introducă o monedă euro digitală care să fie disponibilă și utilizabilă pe scară largă. Moneda euro digitală le va permite întreprinderilor și cetățenilor să aibă o opțiune suplimentară de plată cu care să poată efectua plăți pe scară largă către alți cetățeni și în magazine sau site-uri web de comerț electronic – chiar și fără conexiune la internet și cu un standard ridicat de protecție a datelor. Obiectivul este ca moneda euro digitală să fie pe deplin interoperabilă cu portofelul european pentru identitatea digitală.

4.2.3 Ținta: dosarele electronice de sănătate

Digitalizarea sănătății are potențialul de a transforma peisajul asistenței medicale, de a îmbunătăți accesul la asistență medicală, de a spori implicarea pacienților și, în cele din urmă, de a conduce la rezultate mai bune în materie de sănătate pentru persoane și comunități, în special în zonele rurale și îndepărtate. Îmbunătățirea accesului la datele privind sănătatea este, de asemenea, primul pas către dobândirea capacității de a controla fluxul de date privind sănătatea și de a le transmite în condiții de siguranță: de exemplu, pentru a solicita o a doua opinie sau pentru a primi tratament de la un alt furnizor de servicii medicale.

În general, UE are rezultate bune în ceea ce privește indicatorul aferent accesului la dosarele electronice de sănătate și se află pe calea cea bună în direcția îndeplinirii țintei UE ca 100 % dintre cetățenii UE să aibă acces la dosarele lor electronice de sănătate 114 . Un exemplu de succes al acestei performanțe este certificatul digital al UE privind COVID 115 , ca instrument digital esențial care contribuie la obiectivele în materie de sănătate, la călătoriile transfrontaliere și la facilitarea vieții oamenilor și care a fost instituit în timp record la începutul verii anului 2021. Numai în UE s-au emis deja certificate digitale ale UE privind COVID în valoare de peste 2,3 miliarde EUR. Mai mulți factori au contribuit la această realizare majoră: (i) o voință politică puternică în toate instituțiile UE și în statele membre; (ii) excelenta cooperare și coordonare între statele membre; (iii) finanțarea pentru statele membre. În iunie 2023, Organizația Mondială a Sănătății a adoptat certificarea digitală a UE privind COVID pentru a crea un sistem global care să contribuie la facilitarea mobilității globale și la protejarea persoanelor din întreaga lume împotriva amenințărilor actuale și viitoare la adresa sănătății, inclusiv a pandemiilor 116 .

Cu toate acestea, rămân o serie de probleme care trebuie soluționate, iar acestea includ extinderea numărului de furnizori de servicii medicale conectați, gama de date accesibile și utilizarea autentificării e-IDAS pentru serviciile de acces la datele privind sănătatea. Cu scopul de a îmbunătăți accesibilitatea datelor privind sănătatea, Comisia a prezentat o propunere legislativă pentru un spațiu european al datelor privind sănătatea 117 . În special, propunerea urmărește să îmbunătățească accesul cetățenilor la propriile date electronice privind sănătatea, să sprijine schimbul de date privind sănătatea între furnizorii de servicii medicale și să încurajeze reutilizarea datelor privind sănătatea pentru a sprijini cercetarea, elaborarea de politici și alte scopuri conexe.

4.3. Obiectivul deceniului digital: protejarea drepturilor fundamentale și capacitarea vieții democratice

Tehnologiile și serviciile digitale au capacitatea de a modela modul în care trăim împreună și ne exercităm rolul de cetățeni. Acestea creează pentru cetățeni noi modalități de a-și exercita și de a se bucura de drepturile și libertățile fundamentale, precum și de a participa la viața democratică, însă și noi modalități prin ele care pot fi încălcate. Acest lucru este valabil în special pentru IA și sistemele algoritmice, care ar putea genera riscuri grave pentru demnitatea umană, egalitate, libertate și securitate, precum și invadarea vieții private, inclusiv potențialul de utilizare abuzivă a datelor cu caracter personal 118 . Tehnologiile sunt instrumentalizate de regimurile autoritare 119 , aducând noi provocări democrațiilor, statului de drept 120 și polarizării tot mai accentuate și discursurilor online de incitare la ură, atât în UE, cât și la nivel mondial.

Promovarea unui mediu digital axat pe factorul uman, bazat pe drepturile fundamentale, incluziv, transparent și deschis, în care tehnologiile și serviciile digitale sigure și interoperabile să respecte și să consolideze principiile, drepturile și valorile Uniunii și să fie accesibile tuturor, pretutindeni în Uniune, este unul dintre obiectivele generale stabilite în Decizia privind deceniul digital 121 . În plus, Declarația privind drepturile și principiile digitale include principii și angajamente privind accesul la un mediu digital de încredere, divers și multilingv, cu scopul de a contribui la o dezbatere publică pluralistă și la o participare eficace și nediscriminatorie la democrație. Aceasta subliniază în special rolul platformelor online foarte mari în atenuarea riscurilor care decurg din funcționarea și utilizarea serviciilor lor, inclusiv în ceea ce privește dezinformarea. UE și statele membre s-au angajat, de asemenea, să sprijine dezvoltarea și utilizarea optimă a tehnologiilor digitale pentru a stimula implicarea civică și participarea democratică a cetățenilor.

În acest context, datorită unei reglementări de pionierat, UE stabilește standardul mondial pentru crearea unor medii online și a unor tehnologii digitale centrate într-o mai mare măsură pe factorul uman pentru acest deceniu și pentru deceniile următoare.

Prin Regulamentul privind serviciile digitale, UE a introdus un nou cadru de reglementare fără precedent și cuprinzător pentru a aborda impactul societal al serviciilor digitale în UE și pentru a asigura cel mai înalt nivel de protecție a drepturilor fundamentale ale cetățenilor UE în mediul online, într-un mod nediscriminatoriu. La 25 aprilie 2023, Comisia a desemnat 17 platforme online foarte mari și 2 motoare de căutare online foarte mari 122 . La data prezentei comunicări, obligațiile stricte impuse acestor platforme erau în vigoare. Acestora li s-a impus să adopte măsuri de evaluare a riscurilor și de atenuare a riscurilor ca parte a unui ciclu anual pentru a aborda riscurile pe care serviciile lor le prezintă pentru societățile noastre democratice și pentru drepturile cetățenilor, inclusiv în ceea ce privește impactul asupra drepturilor fundamentale, dezinformarea și efectele negative asupra bunăstării fizice și mintale și asupra minorilor, vânzarea de produse ilegale, precum și un nivel ridicat de protecție a consumatorilor. În calitatea sa de autoritate de supraveghere și de asigurare a respectării normelor, Comisia examinează măsurile luate de platformele online foarte mari și de motoarele de căutare online foarte mari, inclusiv algoritmii acestora de moderare a conținutului, practicile lor publicitare și proiectarea sistemelor lor de recomandare 123 124 . Declarația privind drepturile și principiile digitale oferă un punct de referință clar pentru factorii de decizie politică, precum și pentru întreprinderi și experți în cadrul evaluărilor realizate de aceștia. 

Prin Actul privind inteligența artificială, UE demonstrează o abordare inovatoare, promovând un regulament menit să atenueze amenințările reprezentate de IA și de sistemele algoritmice și să asigure că sistemele de IA cu grad ridicat de risc sunt concepute, implementate și utilizate cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a valorilor democratice. Comisia propune clasificarea anumitor sisteme ca având un grad ridicat de risc, în funcție de scopul preconizat și de impactul potențial al acestora. Aceste sisteme ar trebui să respecte cerințe specifice, cum ar fi să se bazeze pe seturi de date adecvate pentru a evita discriminarea ilegală și să permită supravegherea umană a rezultatelor. În acest context, standardele IA aflate în curs de elaborare 125 vor juca un rol esențial prin definirea soluțiilor tehnice pentru îndeplinirea cerințelor esențiale privind fiabilitatea IA specificate în textul juridic. În plus, propunerea de act privind inteligența artificială urmărește să asigure un nivel adecvat de transparență și de conștientizare, cu obligația de a eticheta deepfake-urile și de a informa persoanele fizice atunci când interacționează cu un sistem de IA, două elemente-cheie având în vedere noile amenințări și oportunități legate de IA generativă. Având în vedere accelerarea evoluțiilor tehnologice și adoptarea generalizată a tehnologiilor bazate pe IA, Comisia a lansat, de asemenea, discuții în vederea unui pact privind IA. Această inițiativă urmărește angajamentul voluntar al industriei de a anticipa Actul privind inteligența artificială și de a începe punerea în aplicare a principalelor sale cerințe înainte de termenul legal.

Combaterea răspândirii informațiilor eronate și a dezinformării online este esențială pentru crearea unui mediu digital centrat pe factorul uman, care să capaciteze viața democratică. Abordarea acestei amenințări devine din ce în ce mai urgentă, deoarece tehnologiile bazate pe IA generativă oferă noi instrumente actorilor rău-intenționați, la o scară fără precedent 126 . Pe lângă instrumentele oferite de Regulamentul privind serviciile digitale, Codul de bune practici privind dezinformarea 127 , semnat de o gamă largă de părți, inclusiv de mai multe platforme online majore, conține angajamente importante de limitare a răspândirii dezinformării online și urmărește să devină un cod de conduită în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale 128 .

Capacitarea actorilor independenți din domeniul mass-mediei pentru a furniza informații fiabile online și a cetățenilor pentru a căuta astfel de informații este esențială pentru consolidarea rezilienței generale a societăților noastre democratice în era digitală. Propunerea Comisiei referitoare la o lege europeană privind libertatea mass-mediei, aflată în prezent în curs de negociere, urmărește să îmbunătățească funcționarea pieței unice a serviciilor mass-media, pe măsură ce acestea devin din ce în ce mai digitale și intrinsec transfrontaliere. Odată adoptată, aceasta va duce la creșterea investițiilor și a concurenței, oferind astfel consumatorilor acces la o gamă mai diversă de conținut mediatic de calitate și contribuind la dezbateri publice pluraliste, în conformitate cu Declarația privind drepturile și principiile digitale.

Prin Comunicarea privind lumile virtuale 129 , Comisia propune acțiuni de sprijinire a dezvoltării și a utilizării lumilor virtuale în UE, structurate în jurul obiectivelor Deciziei privind deceniul digital. Comisia urmărește crearea unui Web 4.0 și a unor lumi virtuale bazate pe valorile și principiile UE și pe drepturile fundamentale, în care oamenii să poată fi siguri, încrezători și capacitați, în care drepturile cetățenilor în calitate de utilizatori, consumatori, lucrători sau creatori să fie respectate și în care întreprinderile europene să poată produce aplicații de prim rang la nivel mondial, să se extindă și să se dezvolte.

4.4. Obiectivul deceniului digital: promovarea unui mediu centrat pe factorul uman – accent pe protecția copiilor

Transformarea digitală centrată pe factorul uman a Europei trebuie să îi protejeze pe cei mai vulnerabili membri ai societății împotriva pericolelor online. Internetul a accelerat apariția și dezvoltarea de noi amenințări și tendințe, iar cifrele sunt alarmante: datele colectate de liniile de asistență ale centrelor pentru un internet mai sigur finanțate de UE arată o creștere semnificativă a numărului de persoane care solicită ajutor sau consiliere între 2021 și 2022 cu privire la extorsiunea de favoruri sexuale (până la 60 %), reputația online (în creștere cu 32 %) și criminalitatea informatică (+ 30 %). În 2022, 60 % din totalul contactelor au fost realizate de copii cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani și aproape 7,5 % de copii cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani, ceea ce reflectă faptul că aceștia intră pe internet și se confruntă cu dificultăți la o vârstă din ce în ce mai timpurie.

Un mediu digital mai sigur și un conținut mai adecvat pentru copii și tineri reprezintă o prioritate-cheie a deceniului digital. Declarația privind drepturile și principiile digitale prevede că tinerii și copiii ar trebui să fie protejați împotriva infracțiunilor comise prin intermediul tehnologiilor digitale sau facilitate de acestea. Declarația conține mai multe angajamente în acest sens, de asigurarea educației pentru navigarea în mediul digital la protejarea copiilor și a tinerilor de conținutul dăunător și ilegal și de crearea de profiluri în scopuri publicitare, precum și implicarea copiilor înșiși în elaborarea politicilor digitale care îi vizează.

Angajamentul UE față de o transformare digitală care să funcționeze pentru copii este consolidat în Regulamentul privind serviciile digitale, care include dispoziții specifice pentru protecția minorilor. Activitatea centrelor pentru un internet mai sigur și acțiunile întreprinse în temeiul strategiei pentru un internet mai bun pentru copii 130 vor sprijini punerea în aplicare a dispozițiilor relevante din Regulamentul privind serviciile digitale. Verificarea online a vârstei este o prioritate pentru Comisie: contribuind la ținta privind accesul la identificarea electronică, Comisia va promova utilizarea portofelului european pentru identitatea digitală în acest scop.

Combaterea abuzului sexual asupra copiilor și a exploatării sexuale a acestora rămâne, de asemenea, o prioritate-cheie pentru UE. În mai 2022, Comisia a adoptat o propunere de regulament de prevenire și combatere a abuzului sexual asupra copiilor 131 , care stabilește obligații clare pentru furnizorii de servicii online de a preveni riscul de abuz sexual asupra copiilor și de exploatare sexuală a copiilor în cadrul serviciilor lor și de a detecta, a raporta și a elimina aceste infracțiuni atunci când apar. 

5. Transformarea digitală pentru a sprijini Pactul verde european

Sectorul TIC este o sursă importantă de emisii și deșeuri. În prezent, acesta este responsabil pentru aproximativ 7 % până la 9 % din consumul mondial de energie electrică, preconizându-se că această valoare va ajunge la 13 % până în 2030 132 , pentru 2 % până la 4 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru din ce în ce mai multe deșeuri electronice 133 . Evoluția rapidă a tehnologiilor digitale și posibila creștere bruscă a serviciilor digitalizate sunt susceptibile să conducă la consolidarea acestei situații.

În același timp, transformarea digitală este un aliat vital în eforturile noastre de a ne reduce amprenta de mediu 134 . Decizia privind deceniul digital stabilește obiectivul de a se asigura că infrastructura și tehnologiile digitale, inclusiv lanțurile lor de aprovizionare, devin mai durabile, mai reziliente și mai eficiente din punct de vedere energetic și al utilizării resurselor, în vederea reducerii la minimum a impactului lor negativ la nivel social și de mediu 135 . Într-adevăr, decizia include mai multe trimiteri la țintele de durabilitate a infrastructurilor, în special în privința nodurilor periferice și a semiconductorilor. Declarația privind drepturile și principiile digitale promovează produsele și serviciile digitale cu un impact negativ minim asupra mediului și a societății, precum și tehnologiile digitale care contribuie la combaterea schimbărilor climatice. În plus, declarația prevede că accesul la informații exacte și ușor de înțeles privind impactul asupra mediului și consumul de energie al produselor și serviciilor digitale ar trebui să fie disponibil pentru toți. În sfârșit, în concluziile Consiliului privind digitalizarea în favoarea mediului din decembrie 2020 s-a recunoscut că digitalizarea este o pârghie excelentă pentru accelerarea tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic, circulară și mai rezilientă.

Astfel cum se arată în Raportul de analiză prospectivă strategică din 2022, atunci când au fost puse în aplicare în condiții adecvate, soluțiile digitale au demonstrat o reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră, o utilizare mai eficientă a resurselor și o mai bună monitorizare a mediului 136 . Potențialul general de reducere a emisiilor prin utilizarea soluțiilor digitale bazate pe tehnologiile existente este estimat la 15 %-20 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, cu condiția ca acestea să fie utilizate și reglementate în mod corespunzător 137 .

UE a depus eforturi în mod activ pentru a maximiza sinergiile tranziției verzi și ale transformării digitale:

-În strategia „O Europă pregătită pentru era digitală” 138 , Comisia a stabilit obiective ambițioase, cum ar fi neutralitatea climatică a centrelor de date din UE până în 2030. Printre măsurile de îmbunătățire a circularității dispozitivelor digitale și de reducere a deșeurilor electronice se numără Directiva privind dreptul la reparare 139 și criteriile de proiectare ecologică recent emise pentru telefoanele mobile și tablete 140 . De asemenea, se depun eforturi pentru dezvoltarea de cipuri cu consum redus de energie în cadrul Inițiativei europene privind procesoarele 141 . În sfârșit, inițiativele privind competențele digitale sunt, de asemenea, identificate ca fiind esențiale pentru asigurarea unei forțe de muncă cu competențele digitale necesare pentru a contribui la dubla tranziție (a se vedea secțiunea 4.1).

-În Planul de acțiune al UE privind digitalizarea sistemului energetic 142 , Comisia identifică sectorul TIC ca motor al investițiilor în sursele regenerabile de energie și în eficiența energetică de-a lungul lanțului valoric. O declarație de intenție 143 privind crearea unui geamăn digital al rețelei europene de energie electrică, semnată în decembrie 2022, va contribui la stimularea și coordonarea investițiilor în digitalizarea infrastructurii de energie electrică.

-Prin Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă 144 , Comisia urmărește să ia măsuri pentru ca mobilitatea și sistemele de transport să fie mai verzi și mai eficiente. UE dorește să utilizeze digitalizarea și automatizarea pentru a îmbunătăți nu numai competitivitatea noastră globală prin lanțuri logistice eficiente și reziliente, ci și durabilitatea sectorului transporturilor.

-Prin Programul UE de acțiune pentru mediu 145 , Comisia urmărește să accelereze tranziția verde către o economie circulară neutră din punct de vedere climatic, sustenabilă, netoxică, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, bazată pe energie din surse regenerabile, rezilientă și competitivă, într-un mod just, echitabil și incluziv. Valorificarea potențialului tehnologiilor digitale și de date este identificată ca fiind o condiție favorizantă pentru atingerea obiectivelor prioritare și pentru sprijinirea politicii de mediu, intensificând, în același timp, eforturile de reducere la minimum a amprentei de mediu a digitalizării.

-Pentru a asigura sinergii între investițiile și politicile verzi și digitale, Comunicarea Comisiei privind orientările adresate statelor membre pentru actualizarea planurilor naționale privind energia și clima pentru perioada 2021-2030 146 încurajează și sprijină statele membre să utilizeze instrumentele existente și să exploreze întregul potențial al dublei tranziții verzi și digitale, evitând totodată suprapunerile.

Cu toate acestea, sunt necesare acțiuni suplimentare, iar investițiile sunt esențiale pentru a stimula trecerea la tehnologii digitale mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor. Actul delegat al Regulamentului privind taxonomia UE 147 privind atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea a stabilit criterii clare care vor contribui la direcționarea investițiilor către centre de date mai verzi și soluții digitale verzi dovedite ca activitate economică durabilă. În același timp, Cadrul temporar de criză și de tranziție pentru măsuri de ajutor de stat 148 va contribui la valorificarea tehnologiilor digitale pentru o economie mai verde și mai durabilă, în special componenta digitală a producției de tehnologii curate, în timp ce modificările aduse RGECA au potențialul de a facilita, simplifica și accelera sprijinul pentru tranziția verde și cea digitală ale UE, înlesnind investițiile în tehnologiile digitale și în conectivitate 149 . În sfârșit, revizuirea planurilor de redresare și reziliență, în lumina REPowerEU, în cadrul căreia, printre altele, poate fi luat în considerare potențialul soluțiilor digitale pentru tranziția energetică, reprezintă o oportunitate de a sprijini digitalizarea sistemului energetic.

În plus, este nevoie de o metodologie de evaluare bazată pe date științifice privind „impactul net asupra mediului” al digitalizării sporite, care să ia în considerare atât beneficiile, cât și posibilele efecte de recul. Acest lucru implică, de asemenea, colectarea de dovezi privind impactul net al digitalizării asupra mediului în întreaga UE, pentru a asigura contribuția sa pozitivă la obiectivele Pactului verde european. Comisia a lansat inițiative specifice în domeniul cercetării și inovării, inclusiv în cadrul programului Orizont Europa, pentru a sprijini această ambiție și își va intensifica activitatea de elaborare a unor indicatori comuni pentru măsurarea amprentei de mediu a serviciilor de comunicații electronice.

6. Dimensiunea internațională

Activitățile de cooperare internațională vizează proiectarea proactivă a modelului nostru bazat pe valori centrate pe factorul uman și promovarea intereselor UE pe scena mondială. În Declarația privind drepturile și principiile digitale, UE și statele membre s-au angajat să își promoveze viziunea asupra transformării digitale în rândul partenerilor internaționali. Aceasta a inspirat Declarația privind viitorul internetului 151 și Declarația OCDE privind un viitor digital sigur, durabil și favorabil incluziunii 152 și contribuie la lucrările care vor conduce la acordul privind un pact digital global al Organizației Națiunilor Unite 153 . În urma adoptării Concluziilor Consiliului privind diplomația digitală a UE 154 în iulie 2022, UE a instituit o bază solidă pentru angajamentul nostru extern în ceea ce privește aspectele digitale. Concluziile ulterioare ale Consiliului privind diplomația digitală a UE 155 din iunie 2023 propun un set de acțiuni prioritare necesare pentru o politică și acțiuni ale UE mai puternice, mai strategice, mai coerente și mai eficace în domeniul afacerilor digitale la nivel mondial. Coordonarea Echipei Europa a fost consolidată, inclusiv rolul delegațiilor Uniunii în comunicarea și promovarea evoluțiilor legislative și de politică ale UE în rândul guvernelor și al părților interesate din țările partenere.

Obiectivul diplomației digitale a UE este de a asigura rolul la nivel mondial al UE în lumea digitală. La nivel bilateral, acțiunile pe plan internațional se bazează pe mobilizarea parteneriatelor digitale, alături de valorificarea legăturilor noastre strânse cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune, cum ar fi Japonia, Republica Coreea și Singapore, în ceea ce privește cele patru puncte cardinale. Cooperarea internațională este structurată, de asemenea, în cadrul Consiliilor pentru comerț și tehnologie (Consiliul UE-SUA pentru comerț și tehnologie, Consiliul UE-India pentru comerț și tehnologie), alianțe regionale (America Latină, Africa) și dialoguri digitale cu America Latină și Asia. De asemenea, UE și-a intensificat în mod substanțial sprijinul pentru transformarea digitală a Ucrainei, concentrându-se atât pe măsuri de urgență, cât și pe măsuri pe termen lung, în special în ceea ce privește roamingul. La nivel multilateral, în special în cadrul G20 și G7, în conformitate cu conceptul de „conectivitate de încredere” 156 , UE promovează o abordare care recunoaște rolul reglementării digitale de a contribui la încrederea în economia digitală și de a facilita fluxurile de date.

Inițiativa „Global Gateway” 157 consolidează conexiunile interpersonale dintre Europa și partenerii săi prin investiții specifice în infrastructura digitală care vizează abordarea decalajului digital de la nivel mondial și consolidarea conexiunilor digitale sigure și de încredere. Comisia depune eforturi pentru a consolida infrastructura europeană magistrală și conectivitatea teritoriilor UE cu țări terțe care împărtășesc aceeași viziune, utilizând o rețea globală și sigură de cabluri submarine pentru a sprijini reziliența digitală a UE și pentru a reduce dependențele prin promovarea diversificării rutelor internaționale.

Investițiile străine și comerțul exterior sunt esențiale pentru creșterea economică, pentru competitivitate, pentru ocuparea forței de muncă, precum și pentru inovare. Cu toate acestea, astăzi, mai mult ca oricând, deschiderea UE trebuie să fie echilibrată prin instrumente adecvate pentru a-și proteja principalul atu strategic și pentru a asigura coordonarea la nivelul Uniunii. Strategia europeană pentru securitate economică 158 va permite maximizarea beneficiilor deschiderii economice, reducând în același timp la minimum riscurile de interdependențe economice, consolidând reziliența UE în lanțurile sale de aprovizionare și contribuind la combaterea scurgerilor de tehnologie sau a posibilei utilizări ca armă a dependențelor economice, inclusiv a constrângerilor economice. De asemenea, UE a pus în aplicare măsuri economice asertive, cum ar fi cadrul UE pentru examinarea investițiilor străine directe 159 , permițând statelor membre și Comisiei să monitorizeze și să influențeze efectele investițiilor străine directe asupra infrastructurii critice, a tehnologiilor critice și a produselor cu dublă utilizare, a aprovizionării cu factori de producție critici, a accesului la informații sensibile și a libertății și pluralismului mass-mediei. În plus, Regulamentul UE privind subvențiile străine, care a intrat în vigoare în iulie 2023, îi permite Comisiei să investigheze subvențiile primite de la țări din afara UE care denaturează piața internă a UE și să întreprindă acțiuni de remediere în legătură cu acestea. În prezent, UE se poate baza, de asemenea, pe un set consolidat de instrumente de control al exporturilor pentru a răspunde în mod eficace evoluției riscurilor în materie de securitate și tehnologiilor emergente. Noul regulament pentru controlul exporturilor instituie un regim al Uniunii pentru controlul exporturilor, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice, tranzitului și transferului de produse cu dublă utilizare, care include o listă de tehnologii digitale 160 .

7. Concluzii

Succesul deceniului digital va fi esențial pentru prosperitatea viitoare a UE. Realizarea agendei privind deceniul digital al UE ar putea debloca o valoare economică de peste 2,8 mii de miliarde EUR 161 , echivalentul a 21 % din economia actuală a UE.

Situația actuală prezentată în prezentul raport demonstrează că succesul transformării digitale a UE va necesita o accelerare substanțială și o aprofundare a acțiunilor UE și ale statelor membre de a realiza reforme, de a îmbunătăți mediul de afaceri, de a crea stimulente și de a stimula investițiile în tehnologiile, competențele și infrastructurile digitale. Punerea în aplicare a abordării transversale a deceniului digital și valorificarea sinergiilor dintre punctele cardinale, domeniile-țintă și obiective vor fi esențiale pentru realizarea de progrese în direcția unei transformări digitale de succes. 

Situația actuală prezentată în prezentul raport impune, de asemenea, necesitatea unei acțiuni comune mai intense și mai coordonate privind transformarea digitală a UE. Statele membre sunt invitate să realizeze progrese suplimentare în ceea ce privește punerea în aplicare a proiectelor multinaționale și EDIC, având în vedere contribuția lor potențială la reducerea decalajelor dintre situația actuală și țintele pentru 2030.

Monitorizarea progreselor în raport cu obiectivele și țintele comune prin intermediul mecanismului de guvernanță al deceniului digital este esențială pentru a înțelege mai bine interdependența dintre politicile de reglementare și cele de finanțare și pentru a identifica puncte forte și sinergii comune în vederea atingerii obiectivelor strategice ale UE. Prin urmare, este esențial ca foile de parcurs naționale care urmează să fie adoptate de statele membre până la începutul lunii octombrie 2023 și ajustările ulterioare să reflecte această abordare integrată și să țină seama de politicile, măsurile și acțiunile recomandate cuprinse în prezentul raport.

În continuare, Comisia se va angaja în discuții cu statele membre, cu Parlamentul European și cu părțile interesate cu privire la modul în care se pot înregistra progrese împreună, utilizând mecanismul de guvernanță al deceniului digital. În paralel, Comisia va colabora, de asemenea, cu părțile interesate și cu partenerii din afara UE.

(1)

Decizia (UE) 2022/2481 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 de instituire a programului de politică pentru 2030 privind deceniul digital (JO L 323, 19.12.2022, p. 4).

(2)

 Sursa: Analiza Comisiei din documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2023) 571 „Digital Decade cardinal points: digital skills, digital infrastructures, digitalisation of businesses and digitalisation of public services” (Puncte cardinale ale deceniului digital: competențe digitale, infrastructuri digitale, digitalizarea întreprinderilor și digitalizarea serviciilor publice). A se vedea C(2023) 7500 „Comunicare a Comisiei de stabilire a traiectoriilor preconizate la nivelul Uniunii pentru țintele digitale”. 

(3)

Trimiterile din prezenta comunicare, din anexa la aceasta și din documentele de lucru însoțitoare ale serviciilor Comisiei care susțin măsurile ce pot constitui ajutor de stat nu aduc atingere evaluării privind ajutoarele de stat.

(4)

Declarația europeană privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital (JO C 23, 23.1.2023, p. 1). Declarația se bazează pe dreptul primar al UE, în special pe Tratatul privind Uniunea Europeană, pe Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pe Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și pe legislația secundară și pe jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

(5)

Fiecare plan de redresare și reziliență trebuie să consacre transformării digitale cel puțin 20 % din alocarea totală a planului. În acest scop, planurile trebuiau să specifice și să justifice contribuția digitală a fiecărei măsuri, utilizând metodologia prevăzută în anexa VII la Regulamentul privind MRR.

(6)

Eurobarometrul special 532 „Deceniul digital”, martie 2023, denumit în continuare Eurobarometrul 2023.

(7)

Potrivit datelor Eurostat din 2023 (codul datelor online: ISOC_CI_IFP_FU), în 2022, 84 % dintre cetățenii UE au accesat zilnic internetul, în timp ce 5 % dintre aceștia au utilizat internetul cel puțin o dată pe săptămână.

(8)

Rapoartele de analiză prospectivă strategică pentru anul 2021 [COM(2021) 750 final] și pentru anul 2022 [COM(2022) 289 final].

(9)

McKinsey, „Taking the pulse of shifting supply chains” (Monitorizarea schimbărilor la nivelul lanțurilor de aprovizionare), 2022.

(10)

  Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2023) 570 „Implementation of the Digital Decade objectives and the Digital Rights and Principles” (Punerea în aplicare a obiectivelor deceniului digital și a drepturilor și principiilor digitale).

(11)

Calza, E., Dalla Benetta, A., Kostić, U., Mitton, I., Moraschini, M., Vazquez-Prada Baillet, M., Cardona, M., Papazoglou, M., Righi, R., Torrecillas Jodar, J., Lopez Cobo, M., Cira, P. și De Prato, G., „Analytical insights into the global digital ecosystem (DGTES)” [Perspective analitice asupra ecosistemului digital mondial (DGTES)], EUR 31538 EN, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2023, ISBN 978-92-68-04045-4, doi:10.2760/811932, JRC132991. A se vedea https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC132991 .

(12)

Cota globală pe piața TIC pe țări pentru 2022 | Statista.

(13)

Center on Regulation in Europe (CERRE), Digital Industrial Policy for Europe (Politica industrială digitală pentru Europa), decembrie 2022.

(14)

În contextul pachetului privind politica industrială din 2021, Comisia a propus o metodologie de cartografiere a produselor strategice dependente ale UE la nivelul ecosistemelor sensibile. În cadrul ecosistemelor digitale, cea mai recentă analiză indică dependențe în ceea ce privește laptopurile, telefoanele mobile și receptoarele de radiodifuziune, printre altele, care fac, de asemenea, obiectul unor puncte unice de defecțiune. Pentru mai multe detalii, a se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2021) 352 și colecția de documente de lucru și informări cu caracter economic asupra pieței unice a Comisiei (Single Market Economics Papers) (Documentul de lucru 14, 2023): „An enhanced methodology to monitor the EU’s strategic dependencies and vulnerabilities” (O metodologie consolidată de monitorizare a dependențelor strategice și a vulnerabilităților UE).

(15)

A se vedea Declarația de la Versailles în urma reuniunii șefilor de stat și de guvern, 10-11 martie 2022.

(16)

Comunicarea Comisiei intitulată „Piața unică la 30 de ani” [COM(2023) 162 final]; măsurată în termeni de paritate a puterii de cumpărare, potrivit perspectivei economice globale a FMI (IMF World Economic Outlook).

(17)

„EU strategic dependencies and capacities: second stage of in-depth reviews” (Dependențele și capacitățile strategice ale UE: a doua etapă a bilanțurilor aprofundate) [SWD(2022) 41 final].

(18)

  Comisia salută acordul politic referitor la Actul european privind cipurile (europa.eu) .

(19)

  Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2023) 570 „Implementation of the Digital Decade objectives and the Digital Rights and Principles” (Punerea în aplicare a obiectivelor deceniului digital și a drepturilor și principiilor digitale).

(20)

  Tabloul de bord privind cercetarea și dezvoltarea pentru anul 2022 indică faptul că investițiile întreprinderilor private din SUA sunt de trei până la zece ori mai mari decât cele ale întreprinderilor europene. De exemplu, peste 80 % din investițiile anuale de capital în IA și tehnologii blockchain, în valoare de 25 de miliarde EUR, aparțin SUA și China, în timp ce UE-27 reprezintă doar 7 % din această valoare la nivel mondial, investind aproximativ 1,75 miliarde EUR. 

(21)

Se preconizează că aproximativ 70 % din contribuția respectivă va proveni din MRR. Pentru o imagine de ansamblu cuprinzătoare, a se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2023) 570 „Implementation of the Digital Decade objectives and the Digital Rights and Principles” (Punerea în aplicare a obiectivelor deceniului digital și a drepturilor și principiilor digitale), capitolul 5 „Delivering the Digital Decade with EU investments” (Realizarea obiectivelor deceniului digital cu investiții din partea UE).

(22)

  SWD(2023) 573 „Implementation of multi-country projects” (Punerea în aplicare a proiectelor multinaționale), secțiunea 1.1. „A new implementation mechanism for multi-country projects” (Un nou mecanism de punere în aplicare pentru proiectele multinaționale).

(23)

Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187, 26.6.2014, p. 1) și actualizările acestuia, introduse cel mai recent prin Regulamentul (UE) 2023/1315 al Comisiei din 23 iunie 2023 (JO L 167, 30.6.2023, p. 1).

(24)

Recomandarea (UE) 2021/2122 a Consiliului din 26 noiembrie 2021 privind un pact pentru cercetare și inovare în Europa (JO L 431, 2.12.2021, p. 1).

(25)

Decizia privind deceniul digital stabilește ținte digitale grupate în patru puncte cardinale, identificate pentru prima dată în Comunicarea privind busola pentru dimensiunea digitală [COM(2021) 118 final] ca fiind domeniile-cheie pentru transformarea digitală a Uniunii: competențe digitale, infrastructuri digitale, digitalizarea întreprinderilor și digitalizarea serviciilor publice.

(26)

McKinsey Global Institute, „Connected world: An evolution in connectivity beyond the 5G revolution” (O lume conectată: o evoluție a conectivității dincolo de revoluția 5G), 2020.

(27)

A se vedea https://5gobservatory.eu/observatory-overview/interactive-5g-scoreboard/ .

(28)

Indicatorul-cheie de performanță actual pentru ținta în materie de acoperire 5G nu ia în considerare calitatea serviciilor furnizate în condiții de vârf. Una dintre principalele provocări este aceea de a asigura că rețelele instalate răspund nevoilor viitoare, în special prin sprijinirea sectoarelor industriale esențiale și a aplicațiilor critice care vor aduce beneficii consumatorilor și întreprinderilor din toate sectoarele. Pentru a măsura cât sunt de pregătite statele membre să depășească această provocare, este necesară o examinare mai aprofundată în vederea îmbunătățirii și a extinderii cadrului de măsurare pentru 5G. A se vedea C(2023) 7500 „Comunicare a Comisiei de stabilire a traiectoriilor preconizate la nivelul Uniunii pentru țintele digitale”. 

(29)

ETNO, „State of Digital Communications 2023” (Situația comunicațiilor digitale în 2023). „Acoperirea 5G se apropie de 96 % în SUA, 95 % în Coreea de Sud, 90 % în Japonia și 86 % în China.”

(30)

A se vedea răspunsul SUA la acest link . 

(31)

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2023) 570 „Implementation of the Digital Decade objectives and the Digital Rights and Principles” (Punerea în aplicare a obiectivelor deceniului digital și a drepturilor și principiilor digitale), anexa 5 „Delivering the Digital Decade with EU investments” (Realizarea obiectivelor deceniului digital cu investiții din partea UE). Pe lângă finanțarea din MRR, estimarea de peste 23 de miliarde EUR sub formă de granturi include peste 4 miliarde EUR din finanțarea politicii de coeziune, aproximativ 1 miliard EUR din Orizont 2020/Orizont Europa și aproximativ 1 miliard EUR din finanțarea MIE. S-a acordat finanțare suplimentară sub formă de instrumente financiare (și anume prin programul InvestEU și prin Fondul pentru bandă largă din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei).

(32)

ETNO, „State of Digital Communications 2023” (Situația comunicațiilor digitale în 2023), p. 31.

(33)

 JRC, International benchmarking of investments in Digital Decade thematic areas (Analiza comparativă internațională a investițiilor în domeniile tematice ale deceniului digital), 2023. 

(34)

  Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2023) 571 „Digital Decade cardinal points: digital skills, digital infrastructures, digitalisation of businesses and digitalisation of public services” (Puncte cardinale ale deceniului digital: competențe digitale, infrastructuri digitale, digitalizarea întreprinderilor și digitalizarea serviciilor publice).

(35)

Principiul 20 privind accesul la servicii esențiale prevede că orice persoană ar trebui să aibă acces la comunicații digitale și că, pentru persoanele aflate într-o situație dificilă, ar trebui să existe un sprijin pentru accesul la aceste servicii.

(36)

A se vedea WIK Consult , cit.

(37)

A se vedea, în special, Orientările revizuite privind ajutoarele de stat pentru rețelele în bandă largă (JO C 36, 31.1.2023, p. 1) și posibilitățile RGECA prezentate în secțiunea 2.

(38)

Al doilea raport privind progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a setului de instrumente al UE privind securitatea cibernetică a rețelelor 5G, iunie 2023 și Comunicarea Comisiei privind punerea în aplicare a setului de instrumente pentru securitatea cibernetică a rețelelor 5G [C(2023) 4049 final], 15 iunie 2023.

(39)

Parlamentul European, Direcția Generală Politici Externe ale Uniunii, C., Liebetrau, T., Franken, J., Security threats to undersea communications cables and infrastructure: consequences for the EU: in-depth analysis (Amenințări la adresa securității cablurilor și a infrastructurii submarine de comunicații: consecințele pentru UE: o analiză aprofundată), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2022, doi:10.2861/35332.

(40)

Comisia Europeană, Centrul Comun de Cercetare, Carrara, S., Bobba, S., Blagoeva, D., et al., Supply chain analysis and material demand forecast in strategic technologies and sectors in the EU: a foresight study (O analiză asupra lanțului de aprovizionare și proiecții ale cererii de materiale pentru tehnologii și în sectoare strategice ale UE: studiu prospectiv), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2023, doi:10.2760/386650.

(41)

McKinsey, Semiconductor design and manufacturing: Achieving leading-edge capabilities (Proiectarea și fabricarea semiconductorilor: atingerea capacităților de vârf), august 2020.

(42)

  Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2023) 570 „Implementation of the Digital Decade objectives and the Digital Rights and Principles” (Punerea în aplicare a obiectivelor deceniului digital și a drepturilor și principiilor digitale).

(43)

 COM(2022) 45 final, Comunicarea „Actul european privind cipurile”.

(44)

A se vedea Decizia din 4.10.2022 în cazul SA.103083 – RRF – STMICROELECTRONICS S.R.L. (ST) – O FABRICĂ NOUĂ DE SUBSTRAT DIN CARBURĂ DE SILICIU ÎN CATANIA și Decizia din 27.4.2023 în cazul SA.102430 – FR – Project Liberty – O nouă unitate de producție a semiconductorilor a STMicroelectronics și GlobalFoundries.

(45)

A se vedea Decizia din 8.6.2023 în cazurile SA.101202 (Austria), SA.101141 (Cehia), SA.101143 (Finlanda), SA.101193 (Franța), SA.101129 (Germania), SA.101210 (Grecia), SA.101151 (Irlanda), SA.101186 (Italia), SA.101201 (Malta), SA.101171 (Țările de Jos), SA.101175 (Polonia), SA.101192 (România), SA.101200 (Slovacia) și SA.101150 (Spania).

(46)

A se vedea „IDC Worldwide Edge Spending Guide” (Ghidul IDC privind cheltuielile aferente edge computing).

(47)

A se vedea https://www.gartner.com/en/doc/750789-infographic-understanding-edge-computing.

(48)

ETNO, „The State of Digital Communications 2023” (Situația comunicațiilor digitale în 2023), februarie 2023.

(49)

McKinsey, Quantum computing funding remains strong, but talent gap raises concerns (Finanțarea informaticii cuantice rămâne puternică, însă deficitul de talente ridică semne de întrebare), 15 iunie 2022.

(50)

A se vedea Quantum technologies – from basic research to market (quantentechnologien.de) (Tehnologiile cuantum – de la cercetarea de bază la piață).

(51)

A se vedea Investir dans la France de 2030 | Strategie quantique: lancement d’une plateforme nationale de calcul quantique (gouvernement.fr). 

(52)

A se vedea Quantum technologies and value chains: Why and how Europe must act now (epc.eu) (Tehnologiile cuantum și lanțurile valorice: de ce trebuie să acționeze Europa acum).

(53)

A se vedea Quantum Technology | The future is Quantum (qt.eu) (Tehnologia cuantică | Informatica cuantică este viitorul).

(54)

  C(2023) 7500 „Comunicare a Comisiei de stabilire a traiectoriilor preconizate la nivelul Uniunii pentru țintele digitale”.

(55)

Sinergy Research Group, European Cloud Providers Double in Size but Lose Market Share (Furnizorii europeni de servicii cloud își dublează numărul, însă pierd cote de piață), 21 septembrie 2021.

(56)

  Support study to the impact assessment for the proposal for a Data Act (Studiu de sprijin al evaluării impactului pentru propunerea de act privind datele). 

(57)

Aceste acte completează Regulamentul general privind protecția datelor, care stabilește norme referitoare la libera circulație a datelor cu caracter personal.

(58)

De exemplu, Spania a lansat inițiativa privind kitul digital pentru a promova mecanisme de colaborare scalabile, cu impact ridicat și de tip public-privat pentru a accelera digitalizarea IMM-urilor, precum și programul „Agenți ai schimbării” pentru a acorda IMM-urilor granturi pentru angajarea de experți în transformarea digitală.

(59)

  Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2023) 570 „Implementation of the Digital Decade objectives and the Digital Rights and Principles” (Punerea în aplicare a obiectivelor deceniului digital și a drepturilor și principiilor digitale).

(60)

Banca Europeană de Investiții, „EIB Investment Survey 2019-2022” (Sondajul BEI privind investițiile pentru perioada 2019-2022).

(61)

Banca Europeană de Investiții, „EIB Investment Survey 2023” (Sondajul BEI privind investițiile pentru 2023).

(62)

  Dealroom.co .

(63)

A se vedea C(2023) 7500 „Comunicare a Comisiei de stabilire a traiectoriilor preconizate la nivelul Uniunii pentru țintele digitale” în ceea ce privește volatilitatea acestei tendințe în ultimii ani.

(64)

Cifrele declarate aferente unicornilor la nivelul UE se referă la societățile înființate în UE, care continuă să aibă sediul central în UE.

(65)

Startup Genome, The Global Startup Ecosystem Report 2023 (Raportul pentru 2023 privind ecosistemele întreprinderilor nou-înființate la nivel mondial).

(66)

Dealroom, „The European Deep Tech Report” (Raportul privind tehnologia profundă europeană), ediția 2023. Capitalul de risc cheltuit de o întreprindere nou-înființată al cărei sediu central se află în UE se ridică la 30 de miliarde EUR, față de 166 de miliarde EUR în SUA în perioada 2020-2022.

(67)

  Lansarea noului fond de fonduri în sprijinul campionilor europeni în domeniul tehnologiei . 

(68)

  24 de state membre ale UE se angajează, cu ocazia Zilei digitale, să ia măsuri pentru a sprijini creșterea întreprinderilor nou-înființate din UE . 

(69)

Thales, A year of cyberconflict in Ukraine (Un an de conflict cibernetic în Ucraina), februarie 2023.

(70)

ENISA, Threat landscape for ransomware attacks (Peisajul amenințărilor cu atacuri de tip ransomware), iulie 2022.

(71)

A se vedea Eurostat, „ICT security measures used by EU enterprises in 2022, which shows that large enterprises reported significantly higher values of incidents than SMEs” (Măsurile TIC utilizate de întreprinderile din UE în 2022, care arată că întreprinderile mari au raportat un număr semnificativ mai mare de incidente decât IMM-urile).

(72)

A se vedea articolul 3 alineatul (1) litera (k) din Decizia privind deceniul digital.

(73)

A se vedea considerentul 20.

(74)

  Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2023) 570 „Implementation of the Digital Decade objectives and the Digital Rights and Principles” (Punerea în aplicare a obiectivelor deceniului digital și a drepturilor și principiilor digitale).

(75)

  Directiva (UE) 2022/2555 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune.

(76)

  Strategia UE privind finanțele digitale .

(77)

  Regulamentul (UE) 2022/2554 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2022 privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar .

(78)

Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele orizontale în materie de securitate cibernetică pentru produsele cu elemente digitale și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1020 [COM(2022) 454 final] . 

(79)

  Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor măsuri de consolidare a solidarității și a capacităților de la nivelul Uniunii pentru detectarea amenințărilor și a incidentelor de securitate cibernetică, pregătirea legată de acestea și contracararea lor [COM(2023) 209 final] .

(80)

COM (2023) 207 final – Eliminarea deficitului de talente în materie de securitate cibernetică pentru a stimula competitivitatea, creșterea și

reziliența UE („Academia de competențe în materie de securitate cibernetică”).

(81)

Rețeaua europeană a organizațiilor de legătură în materie de crize cibernetice (CyCLONe) este o rețea de cooperare pentru autoritățile naționale ale statelor membre responsabile cu gestionarea crizelor cibernetice.

(82)

A se vedea articolul 3 alineatul (1) litera (k) din Decizia privind deceniul digital.

(83)

A se vedea, de exemplu, documentele de lucru ale serviciilor Comisiei SWD(2021) 352 și SWD(2022) 41.

(84)

A se vedea, de exemplu, colecția de documente de lucru și informări cu caracter economic asupra pieței unice a Comisiei (Single Market Economics Papers) (Documentul de lucru 14, 2023): „An enhanced methodology to monitor the EU’s strategic dependencies and vulnerabilities” (O metodologie consolidată de monitorizare a dependențelor strategice și a vulnerabilităților UE).

(85)

Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020 [COM(2023) 160 final].

(86)

Cum ar fi Alianța europeană pentru baterii ,   Alianța europeană pentru date industriale, edge și cloud și Alianța pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor .

(87)

Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) și de modificare a Directivei 2003/87/CE, a Regulamentelor (UE) 2021/1058, (UE) 2021/1056, (UE) 2021/1057, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) 2021/1060, (UE) 2021/523, (UE) 2021/695, (UE) 2021/697 și (UE) 2021/241 [COM(2023) 335 final].

(88)

JOIN(2023) 20 final, Strategia pentru securitate economică.

(89)

Cum ar fi obținerea de informații de la autoritățile publice, utilizarea serviciilor bancare online, achiziționarea de produse online sau alte activități selectate legate de utilizarea internetului sau a software-ului. Pentru mai multe informații privind indicatorii de competențe digitale publicați de Eurostat, a se vedea: https://ec.europa.eu/eurostat/web/digital-economy-and-society/data/database .

(90)

  Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2023) 571 „Digital Decade cardinal points: digital skills, digital infrastructures, digitalisation of businesses and digitalisation of public services” (Puncte cardinale ale deceniului digital: competențe digitale, infrastructuri digitale, digitalizarea întreprinderilor și digitalizarea serviciilor publice).

(91)

A se vedea C(2023) 7500 „Comunicare a Comisiei de stabilire a traiectoriilor preconizate la nivelul Uniunii pentru țintele digitale”. 

(92)

Disponibil la adresa:  https://education.ec.europa.eu/focus-topics/digital-education/action-plan/action-1 .

(93)

Propunerea de recomandare a Consiliului privind factorii favorizanți esențiali pentru succesul educației și formării digitale [COM(2023) 205 final/2] și propunerea de recomandare a Consiliului privind îmbunătățirea furnizării de competențe digitale în educație și formare [COM(2023) 206 final].

(94)

În conformitate cu anexa VII la Regulamentul privind MRR.

(95)

  Discursurile privind starea Uniunii (europa.eu) . 

(96)

  Anul european al competențelor (europa.eu) .

(97)

  Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2023) 571 „Digital Decade cardinal points: digital skills, digital infrastructures, digitalisation of businesses and digitalisation of public services” (Puncte cardinale ale deceniului digital: competențe digitale, infrastructuri digitale, digitalizarea întreprinderilor și digitalizarea serviciilor publice).

(98)

A se vedea și Khan, J., (2021), „European academic brain drain: A meta-synthesis.” (Exodul creierelor din facultățile europene: meta-sinteză), European Journal of Education, 56(2), p. 265.

(99)

Banca Europeană de Investiții, Investment Report 2022/2023: Resilience and renewal in Europe (Raport privind investițiile pentru 2022/2023: reziliență și reînnoire în Europa), 2023.

(100)

  Sondajul Eurostat privind lacunele în materie de competențe | Platforma pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital (europa.eu) .

(101)

A se vedea C(2023) 7500 „Comunicare a Comisiei de stabilire a traiectoriilor preconizate la nivelul Uniunii pentru țintele digitale”.

(102)

O nouă agendă europeană de inovare [COM(2022) 332 final].

(103)

A se vedea ICT specialists in employment – Statistics Explained (europa.eu) (Specialiștii în domeniul TIC încadrați în muncă – Statistici explicate).

(104)

Cu privire la întreprinderi, Directiva (UE) 2019/1151 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Directivei (UE) 2017/1132 în ceea ce privește utilizarea instrumentelor și a proceselor digitale în contextul dreptului societăților comerciale (JO L 186, 11.7.2019, p. 80), a reprezentat un pas important în direcția reducerii sarcinii respective. Aceasta garantează că întreprinderile și sucursalele acestora din alte state membre pot fi înregistrate și pot depune informațiile în registrul comerțului integral online. Un al doilea pas îl reprezintă propunerea de modificare a dreptului societăților comerciale în domeniul digital [COM(2023) 177 final] , care va ajuta întreprinderile să desfășoare activități comerciale în UE prin creșterea disponibilității informațiilor privind întreprinderile și prin eliminarea barierelor administrative atunci când acestea își utilizează informațiile în situații transfrontaliere.

(105)

  Capgemini, Sogeti, IDC și Politecnico di Milano pentru Comisia Europeană, e-Government Benchmark 2023 (Indicele de referință privind guvernarea electronică – 2023).

(106)

  Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2023) 571 „Digital Decade cardinal points: digital skills, digital infrastructures, digitalisation of businesses and digitalisation of public services” (Puncte cardinale ale deceniului digital: competențe digitale, infrastructuri digitale, digitalizarea întreprinderilor și digitalizarea serviciilor publice).

(107)

Pentru informații suplimentare, a se vedea Portalul digital unic (europa.eu) .

(108)

A se vedea rezultatul analizei comparative realizate de Comisie cu privire la investițiile și cadrele de politică în materie de achiziții publice în domeniul inovării în întreaga Europă , martie 2023.

(109)

  Capgemini, Sogeti, IDC și Politecnico di Milano pentru Comisia Europeană, e-Government Benchmark 2023 (Indicele de referință privind guvernarea electronică – 2023).

(110)

  Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor măsuri pentru un nivel ridicat de interoperabilitate a sectorului public în întreaga Uniune (Actul privind Europa interoperabilă) [COM(2022) 720 final] . 

(111)

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2022) 721, Impact Assessment Report Accompanying the Proposal for a Interoperable Europe Act (Raport de evaluare a impactului care însoțește propunerea de act privind Europa interoperabilă), p. 54.

(112)

În urma revizuirii Regulamentului privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice (eIDAS) , statele membre vor fi obligate să emită portofele pentru identitatea digitală în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a regulamentului.

(113)

  Pachetul privind moneda unică: noi propuneri menite să sprijine utilizarea numerarului și să propună un cadru pentru o monedă euro digitală . 

(114)

Digital Decade e-Health indicators development (Dezvoltarea indicatorilor de e-sănătate ai deceniului digital), Empirica GmbH și PredictBy, studiu pentru Comisia Europeană.

(115)

  Certificatul digital al UE privind COVID . 

(116)

A se vedea declarația: The European Commission and WHO launch landmark digital health initiative to strengthen global health security (Comisia Europeană și OMS lansează o inițiativă de referință privind sănătatea digitală pentru a consolida securitatea sanitară la nivel mondial). 

(117)

Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului referitor la spațiul european al datelor privind sănătatea [COM(2022) 197 final], 3 mai 2022.

(118)

A se vedea AccessNow (2023): What you need to know about generative AI and human rights (Ce trebuie să știți despre IA generativă și drepturile omului), Marina Escobar-Planas, Emilia Gómez și Carlos Martínez Honarejos, „Guidelines to Develop Trustworthy Conversational Agents for Children” (Ghid cu privire la dezvoltarea de agenți conversaționali de încredere pentru copii), Ethicomp, 2022. și https://www.ohchr.org/en/stories/2022/01/web-was-created-everyone-regardless-their-gender.

(119)

  Democracy Report 2022 Autocratisation Changing Nature? (Raportul privind democrația pentru 2022. Autocratizarea devine de altă natură?). V-DEM institute . 

(120)

  Raportul din 2023 privind statul de drept . 

(121)

A se vedea articolul 3 alineatul (1) litera (a) din Decizia privind deceniul digital.

(122)

Lista platformelor online foarte mari și a motoarelor de căutare online foarte mari este disponibilă la acest link .

(123)

Comisia va face acest lucru cu ajutorul experților din cadrul Centrului european pentru transparența algoritmilor recent înființat .

(124)

O serie de alte inițiative sectoriale la nivelul UE urmăresc să combată anumite tipuri de conținut ilegal sau dăunător, garantând, în același timp, protecția drepturilor fundamentale. De exemplu, Directiva serviciilor mass-media audiovizuale , Codul de conduită privind combaterea discursului ilegal de incitare la ură din mediul online , Recomandarea privind siguranța jurnaliștilor , Regulamentul privind prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist , propunerea de regulament privind publicitatea politică și Regulamentul privind siguranța generală a produselor . 

(125)

A se vedea Registrul publicațiilor JRC, Analysis of the preliminary AI standardisation work plan in support of the AI Act (Analiza planului de lucru preliminar privind standardizarea IA în sprijinul Actului privind inteligența artificială).

(126)

O analiză a Observatorului european al mass-mediei digitale (o rețea independentă de verificatori ai veridicității informațiilor, experți în educație în domeniul mass-mediei și cercetători academici care colaborează pentru a detecta, a analiza și a expune campanii de dezinformare și măsuri de atenuare a cercetării) arată că, deși procentul de dezinformare generată de IA era încă destul de scăzut în martie 2023, aceasta avea o largă circulație în UE; a se vedea EDMO, Informarea lunară nr. 22.

(127)

  Codul consolidat de bune practici privind dezinformarea din 2022 .

(128)

A se vedea Orientările Comisiei pentru consolidarea Codului de bune practici privind dezinformarea . 

(129)

„O inițiativă a UE privind Web 4.0 și lumile virtuale: în avangarda următoarei tranziții tehnologice” [COM(2023) 442/final].

(130)

A se vedea Strategia pentru un internet mai bun pentru copii .

(131)

  Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor de prevenire și combatere a abuzului sexual asupra copiilor . 

(132)

 A se vedea Raportul de analiză prospectivă strategică din 2022 ,  Planul de acțiune al UE privind digitalizarea sistemului energetic  și  Monitorul deșeurilor electronice .

(133)

Deșeuri electronice înseamnă orice dispozitiv sau echipament electronic învechit, cu consum ridicat de energie sau care a ajuns la sfârșitul ciclului său de viață, cum ar fi calculatoarele, telefoanele mobile, tabletele, televizoarele inteligente, echipamentele de telecomunicații și alte dispozitive electronice vechi; a se vedea GEM 2020 – E-Waste Monitor (ewastemonitor.info) (Monitorul deșeurilor electronice pentru 2020).

(134)

A se vedea Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, „Synthesis Report of The IPCC Sixth Assessment Report (AR6)” [Raportul de sinteză al celui de al șaselea raport de evaluare al IPCC (AR6)], 2023.

(135)

A se vedea articolul 3 alineatul (1) litera (h) din Decizia privind deceniul digital.

(136)

Raportul de analiză prospectivă strategică – Corelarea tranziției verzi și a celei digitale în noul context geopolitic [COM(2022) 289 final].

(137)

Raportul Grupului interguvernamental privind schimbările climatice pentru 2022 (B.4.3) disponibil la acest link .

(138)

 Conturarea viitorului digital al Europei [COM(2020) 67 final].

(139)

  Dreptul la reparare: Comisia introduce noi drepturi ale consumatorilor la reparații ușoare și atractive . 

(140)

  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=OJ:L:2023:214:FULL .

Regulamentul (UE) 2023/1670 al Comisiei din 16 iunie 2023 de stabilire a cerințelor în materie de proiectare ecologică pentru telefoane inteligente, alte telefoane mobile decât cele inteligente, telefoane fără fir și tablete de tip „slate”.

(141)

 Pentru informații suplimentare, a se vedea https:// www.european-processor-initiative.eu.

(142)

 COM(2022) 552 final.

(143)

A se vedea declarația la acest link . 

(144)

  Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă . 

(145)

Decizia (UE) 2022/591 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 aprilie 2022 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2030 (JO L 114, 12.4.2022, p. 22).

(146)

COM(2022) 9264 final.

(147)

Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(148)

 Pentru informații suplimentare, a se vedea https://competition-policy.ec.europa.eu/state-aid/temporary-crisis-and-transition-framework_en. 

(149)

A se vedea secțiunea 2 de mai sus.

(150)

Disponibil la acest link .

(151)

Disponibilă la acest link .

(152)

Disponibilă la acest link .

(153)

Disponibil la acest link .

(154)

Disponibile la acest link .

(155)

Disponibile la acest link .

(156)

  Discursul președintei von der Leyen la Summitul digital de la Tallinn , 10 octombrie 2022.

(157)

Comunicare comună către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Inițiativa „Global Gateway” [JOIN(2021) 30 final].

(158)

JOIN(2023) 20 final, Strategia pentru securitate economică.

(159)

Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune (JO L 79 I, 21.3.2019, p. 1), în prezent în curs de evaluare în vederea asigurării menținerii caracterului său adecvat la scopul propus.

(160)

Regulamentul (UE) 2021/821 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a unui regim al Uniunii pentru controlul exporturilor, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice, tranzitului și transferului de produse cu dublă utilizare (JO L 206, 11.6.2021, p. 1).

(161)

PublicFirst, Unlocking Europe’s Digital Potential (Deblocarea potențialului digital al UE), 2022. A se vedea, de asemenea, secțiunea 5.3 „Investments needed to achieve the Digital Decade targets” (Investiții necesare atingerii țintelor deceniului digital) din documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2023) 570 „Implementation of the Digital Decade objectives and the Digital Rights and Principles” (Punerea în aplicare a obiectivelor deceniului digital și a drepturilor și principiilor digitale).

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 27.9.2023

COM(2023) 570 final

ANEXĂ

la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor

Raport privind stadiul evoluției deceniului digital 2023

{SWD(2023) 570 final} - {SWD(2023) 571 final} - {SWD(2023) 572 final} - {SWD(2023) 573 final} - {SWD(2023) 574 final}

Cuprins

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Austria    

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Belgia    

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Bulgaria    

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Cipru    

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Croația    

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Cehia    

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Danemarca    

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Estonia    

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Finlanda    

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Franța    

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Germania    

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Grecia    

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Ungaria    

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Irlanda    

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Italia    

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Letonia    

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Lituania    

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Luxemburg    

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Malta    

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Țările de Jos    

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Polonia    

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Portugalia    

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: România    

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Slovacia    

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Slovenia    

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Spania    

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Suedia    

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Austria

Se preconizează că Austria va avea o contribuție pozitivă la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital al UE. Austria are rezultate bune în ceea ce privește punctele cardinale care vizează competențele digitale, integrarea tehnologiilor digitale și serviciile publice digitale. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare în ceea ce privește infrastructurile digitale. Viziunea Austriei „Austria digitală în perioada 2040-2050” este punctul de plecare pentru strategia generală de digitalizare a Austriei (Planul de acțiune digitală al Austriei), care este aliniată la programul de politică privind deceniul digital.

Austria colaborează cu alte state membre pentru a explora posibilitatea de a institui un consorțiu pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) cu privire la înființarea Academiei europene de competențe în materie de securitate cibernetică.

COMPETENȚE DIGITALE

Chiar dacă Austria, a cărei populație are cel puțin competențe digitale de bază în proporție de 63 %, depășește semnificativ media UE de 54 % pentru acest indicator, există numeroase posibilități de îmbunătățire în direcția țintei pentru 2030, și anume ca minimum 80 % din populație să atingă nivelul de bază al competențelor digitale. Perfecționarea forței de muncă în ceea ce privește competențele digitale ar contribui, de asemenea, la abordarea deficitului semnificativ de specialiști („Fachkräftemangel”) cu care se confruntă Austria. Alfabetizarea digitală este esențială pentru a le permite cetățenilor să participe la viața modernă și pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă.

Austria nu dispune de specialiști suficienți în domeniul TIC. Potrivit celui mai recent „Raport privind infrastructura austriacă”, doi din trei administratori se plâng de lipsa specialiștilor IT în întreprinderea lor. Datele disponibile susțin această percepție. Chiar dacă ponderea specialiștilor în domeniul TIC din forța de muncă (5 %) depășește media UE (4,6 %), aceasta este scăzută, având în vedere structura economiei austriece. Ponderea specialiștilor în domeniul TIC care sunt femei, de 19,3 %, este, de asemenea, ușor mai mare decât media UE de 18,9 %.

INFRASTRUCTURĂ DIGITALĂ

În ceea ce privește țintele deceniului digital legate de conectivitate, situația Austriei este eterogenă: Austria se apropie rapid de asigurarea unei acoperiri 5G pentru toate zonele populate (92 % în 2022), însă este încă departe de a atinge conectivitatea fixă la nivel de gigabit pentru toți (55 % în 2022).

Austria este implicată activ în domeniul microelectronicii și al informaticii cuantice, contribuind astfel la atingerea țintelor aferente. În special, Austria participă la proiectul important de interes european comun (PIIEC) privind microelectronica și tehnologiile comunicațiilor, cu 6 participanți direcți a căror activitate vizează eficiența energetică, industria autovehiculelor și ambalajele.

DIGITALIZAREA ÎNTREPRINDERILOR

Având în vedere că doar două treimi dintre întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) ating cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, Austria este încă departe de ținta deceniului digital de 90 %. Austria înregistrează rezultate ușor sub media UE în ceea ce privește acest indicator-cheie de performanță. În Austria există un potențial neexploatat de îmbunătățire a productivității în anumite sectoare prin creșterea intensității digitale. În același timp, Austria sprijină IMM-urile prin intermediul centrelor naționale și europene de inovare digitală și al finanțării. Situația Austriei în ceea ce privește adoptarea inteligenței artificiale (IA), a serviciilor de cloud computing și a volumelor mari de date este eterogenă. Utilizarea volumelor mari de date și a serviciilor de cloud computing în întreprinderile austriece a fost sub media UE în 2020 și, respectiv, în 2021, deși performanța țării a fost mai mare decât media UE în ceea ce privește IA în 2021. Austria promovează în mod activ aceste noi tehnologii, însă se pare că acest lucru nu a dus încă la progrese măsurabile.

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

În ceea ce privește disponibilitatea online a serviciilor publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, Austria are rezultate bune în ceea ce privește serviciile naționale, în conformitate cu media UE. Austria a instituit o strategie specifică de guvernare electronică și a întreprins numeroase alte acțiuni. În general, Austria înregistrează progrese satisfăcătoare în ceea ce privește furnizarea de soluții de identificare electronică cetățenilor săi. De asemenea, aceasta este lider în domeniul e-sănătății, cu un punctaj semnificativ mai mare decât media UE, și este pe cale să atingă ținta deceniului digital legată de e-sănătate.

Dimensiunea digitală în cadrul planului de redresare și reziliență al Austriei (PRR)

Transformării digitale i se alocă peste jumătate din Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) al Austriei (52,8 %, echivalentul a 1,8 miliarde EUR) 1 . În contextul efectuării primei plăți în aprilie 2023, Austria a îndeplinit peste douăsprezece jaloane și ținte pentru măsurile digitale, inclusiv: — livrarea de dispozitive digitale pentru clasele 5 și 6 (primul și al doilea an de nivel secundar inferior) din anul școlar 2021/2022; — realizarea lucrărilor pregătitoare pentru măsura „KMU.E-Commerce”, care ajută IMM-urile să își extindă capacitatea de a vinde bunuri și servicii online, și pentru măsura „KMU.DIGITAL”, care ajută IMM-urile să se digitalizeze; — întreprinderea acțiunilor pregătitoare pentru finanțarea infrastructurilor de cercetare și a colaborărilor, cu scopul de a extinde baza de cunoștințe pentru dezvoltarea în continuare a informaticii cuantice și a științelor; — întreprinderea acțiunilor pregătitoare pentru proiectul important de interes european comun (PIIEC) privind microelectronica și tehnologiile comunicațiilor.

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Belgia

Se preconizează că Belgia va avea o contribuție pozitivă la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital al UE. Acest stat și-a îmbunătățit performanța, în special în ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice, însă înregistrează întârzieri în ceea ce privește infrastructura digitală, deși s-au înregistrat progrese în ceea ce privește implementarea și acoperirea 5G globală. Belgia are rezultate bune în ceea ce privește digitalizarea întreprinderilor și înregistrează progrese satisfăcătoare în ceea ce privește adoptarea instrumentelor digitale de către întreprinderi. Diferitele strategii digitale aplicate în acest stat, coordonate la nivel federal prin intermediul Grupului de lucru privind deceniul digital, sunt aliniate la programul de politică privind deceniul digital.

Belgia colaborează cu alte state membre pentru a explora posibilitatea de a înființa un consorțiu pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) privind genomul, pentru a permite accesul transfrontalier eficace și sigur la registrele de seturi de date genomice personale. Belgia este unul dintre statele membre care au depus împreună o cerere oficială de instituire a Parteneriatului european privind tehnologia blockchain și a EDIC privind infrastructura europeană bazată pe tehnologia blockchain, sprijinind serviciile publice transfrontaliere la nivelul UE.

COMPETENȚE DIGITALE

Aproape jumătate din populația Belgiei nu are competențe digitale de bază. Nivelul competențelor digitale de bază în Belgia se situează la nivelul mediei UE de 54 %, însă cu mult sub ținta de 80 % a deceniului digital. 

Ponderea specialiștilor în domeniul TIC din forța de muncă belgiană este de 5,6 %, peste media UE de 4,6 %, în pofida unui număr mai mic decât media de absolvenți în domeniul TIC (2,8 % față de 4,2 %). Cu toate acestea, situându-se la 18,7 %, ponderea femeilor în rândul specialiștilor în domeniul TIC este ușor sub media UE de 18,9 %.

INFRASTRUCTURĂ DIGITALĂ

Numărul gospodăriilor belgiene acoperite de rețele fixe de foarte mare capacitate a crescut la 78 %, depășind media UE de 73 %. În pofida îmbunătățirilor înregistrate în comparație cu anii precedenți, aceasta se află în continuare semnificativ în urmă în ceea ce privește acoperirea cu fibră optică până în interiorul clădirii (17 % față de 56 %). În ceea ce privește acoperirea 5G globală și ținta de a atinge o acoperire de 100 % până în 2030, Belgia a înregistrat unele progrese notabile, gradul de acoperire ajungând de la 4 % în 2021 la 30 % în 2022 pentru zonele populate. Totuși, aceasta este în continuare cu mult sub media europeană de 81 %. Acest lucru se datorează în mare parte finalizării cu întârziere a licitației pentru spectrul de frecvențe radio 5G (pentru benzile de 700 MHz și 3,6 GHz), care a condus, de asemenea, la intrarea unei întreprinderi noi pe piață.

Belgia a continuat, de asemenea, să își consolideze rolul de lider în Europa în ceea ce privește semiconductorii prin cercetare și dezvoltare, finanțând cercetarea în acest domeniu în cadrul IMEC, un important institut de cercetare în domeniul semiconductorilor. Belgia contribuie la proiectul important de interes european comun (PIIEC) privind microelectronica și tehnologiile comunicațiilor alături de participanții asociați [beneficiind de ajutor sub pragul prevăzut de Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA)]. Belgia participă, de asemenea, la programul „Europa digitală” pentru a institui proiectul belgian de infrastructură de comunicații cuantice, prima rețea de comunicații cuantice din Belgia. 

DIGITALIZAREA ÎNTREPRINDERILOR

Belgia are rezultate deosebit de bune în ceea ce privește digitalizarea întreprinderilor. Aceasta are o performanță ridicată în ceea ce privește numărul de IMM-uri care au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (77 % față de 69 % la nivelul UE). Belgia a înregistrat rezultate peste media UE în ceea ce privește adoptarea tehnologiei de tip cloud computing, a IA și a volumelor mari de date și se află într-o poziție bună pentru a contribui în continuare la țintele deceniului digital. În special, Belgia se situează peste media UE atât pentru volumele mari de date, cât și pentru tehnologia de tip cloud, 23 % și 47 % dintre întreprinderi adoptându-le deja în 2020 și, respectiv, în 2021, față de media de 14 % și 34 % la nivelul UE.

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE 

Belgia înregistrează progrese relativ satisfăcătoare în ceea ce privește serviciile publice digitale, continuând să își îmbunătățească performanțele în ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice esențiale online. Belgia are rezultate peste media europeană în ceea ce privește serviciile publice digitale pentru cetățeni (un punctaj de 81 de procente, față de 77 de procente – media europeană) și pentru întreprinderi (un punctaj de 88 de procente ,față de 84 de procente – media europeană). În ceea ce privește dosarele electronice de sănătate, Belgia are, de asemenea, rezultate cu mult peste media UE (un punctaj de 85 de procente față de 72 de procente – media UE). O mare parte a populației utilizează cel puțin unul dintre cele trei sisteme de identificare electronică disponibile, două dintre acestea fiind notificate în temeiul Regulamentului eIDAS.

Dimensiunea digitală în cadrul planului de redresare și reziliență al Belgiei (PRR)

Planul de redresare și reziliență al Belgiei alocă sectorului digital 1,6 miliarde EUR (27 %) din valoarea totală a fondurilor prevăzute de acesta, din care se preconizează că 1,4 miliarde EUR vor contribui la țintele deceniului digital 2 . Planul include măsuri axate pe competențele digitale, infrastructura digitală și conectivitatea, securitatea cibernetică și digitalizarea serviciilor publice. În special, măsurile vor sprijini modernizarea infrastructurii TIC în școli și/sau în instituțiile de învățământ, cursurile de formare digitală, implementarea tehnologiei 5G și licitația pentru spectrul 5G. Belgia nu a depus încă o cerere de plată.

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Bulgaria

Bulgaria își poate îmbunătăți performanța în ceea ce privește tranziția digitală și poate contribui la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital al UE. Deși Bulgaria continuă să aibă rezultate bune în ceea ce privește conectivitatea, atât în rețeaua de foarte mare capacitate, cât și în ceea ce privește acoperirea cu fibră optică până în interiorul clădirii (FTTP), distribuția inegală a infrastructurii digitale în zonele rurale necesită o atenție sporită. În plus, gradul de adoptare a serviciilor publice digitale este încă scăzut și sunt necesare măsuri specifice, în special pentru a reduce la minimum sarcina administrativă impusă întreprinderilor. Ar trebui depuse eforturi semnificative pentru promovarea competențelor digitale.

Bulgaria colaborează cu alte state membre pentru a explora posibilitatea de a înființa un consorțiu pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) privind genomul, pentru a permite accesul transfrontalier eficace și sigur la registrele de seturi de date genomice personale. 

COMPETENȚE DIGITALE

Doar aproximativ o treime din populația Bulgariei cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani are cel puțin competențe digitale de bază. Doar 8 % din populația Bulgariei are competențe digitale superioare nivelului de bază.

Se preconizează că Bulgaria va contribui în mod pozitiv la ținta deceniului digital în ceea ce privește specialiștii în domeniul TIC. Deși are o pondere scăzută de specialiști în domeniul TIC (3,8 % față de media UE de 4,6 %), Bulgaria este statul membru UE cu cea mai mare pondere de femei care lucrează ca specialiști în domeniul TIC (28,9 % față de media UE de 18,9 %). Ponderea absolvenților în domeniul TIC din acest stat este de 4,9 %, peste media UE de 4,2 %.

INFRASTRUCTURĂ DIGITALĂ

Bulgaria a înregistrat progrese foarte bune în ceea ce privește conectivitatea fixă în bandă largă. Conexiunile prin fibră optică până în interiorul clădirii s-au îmbunătățit semnificativ, chiar și în comparație cu performanța din anul precedent (de la 81 % la 86 %), când înregistrase deja o valoare peste media UE de 56 %. Cu toate acestea, gradul de utilizare a conectivității la nivel de gigabit rămâne foarte scăzut, situându-se la 0,8 %. Au început să se implementeze rețele 5G mobile, iar acoperirea a crescut, în 2022, la 67 %. În ceea ce privește benzile „pionier” de frecvențe radio 5G care permit îmbunătățirea performanțelor, alocarea spectrului de frecvențe radio a fost finalizată în decembrie 2022 pentru benzile de 700 MHz și 800 MHz, care completează licențele pentru benzile de 3,6 GHz și 26 GHz eliberate anterior operatorilor de rețele mobile. Bulgaria participă, de asemenea, la proiecte multinaționale, în special la coridorul transfrontalier de roaming neîntrerupt cu acoperire 5G Grecia-Bulgaria (5G SEAGUL).

În ceea ce privește alte infrastructuri digitale, Bulgaria a creat deja un grup de lucru la nivel de experți privind semiconductorii pentru a face schimb de bune practici și de cunoștințe de specialitate pentru pregătirea și punerea în aplicare a politicilor publice în domeniul microelectronicii. Bulgaria participă activ la un proiect de elaborare a unui plan național privind infrastructura de comunicații cuantice în contextul EuroQCI.

DIGITALIZAREA ÎNTREPRINDERILOR

Transformarea digitală a întreprinderilor din Bulgaria se situează cu mult în urma altor țări ale UE și, prin urmare, Bulgaria trebuie să depună eforturi substanțiale pentru a contribui la atingerea țintei deceniului digital. Ponderea întreprinderilor care utilizează servicii de cloud computing a fost una dintre cele mai scăzute dintre țările UE, însă adoptarea IA și a volumelor mari de date a crescut recent. Programul „Competitivitate și inovare în întreprinderi 2021-2027” a stabilit obiective strategice pentru a oferi finanțare pentru inovare întreprinderilor și pentru a sprijini inovarea, competitivitatea și tranziția digitală și verde. Programul este structurat în jurul a trei priorități: (i) inovarea și creșterea economică, (ii) economia circulară și (iii) conectivitatea digitală. În 2022, Bulgaria a pus în aplicare măsuri strategice de sprijinire a digitalizării IMM-urilor prin programul național de transformare economică.

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

Bulgaria are rezultate sub media UE pentru majoritatea țintelor din domeniul digitalizării serviciilor publice. Progresele înregistrate în ceea ce privește serviciile publice digitale, atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi, rămân scăzute. Procentul de utilizatori ai guvernării electronice este mai mic decât media UE. Însă accesul la dosarele electronice de sănătate este peste media UE (77 față de 72). În ianuarie 2023, a fost finalizată modernizarea portalului unic pentru accesul la serviciile administrative electronice. Principalele funcționalități ale noului portal vor asigura alinierea serviciilor publice la cadrul de interoperabilitate al Comisiei Europene. S-a încheiat un contract pentru instituirea unui sistem național de identificare electronică în conformitate cu Regulamentul eIDAS, care va înlocui vechiul sistem. Bulgaria participă, de asemenea, la un proiect transfrontalier finanțat prin programul Mecanismului pentru interconectarea Europei, pentru a institui un serviciu transfrontalier generic pentru asistența medicală electronică.

Dimensiunea digitală în cadrul planului de redresare și reziliență al Bulgariei (PRR)

Planul de redresare și reziliență al Bulgariei se ridică la 6,27 miliarde EUR. 25,8 % din această sumă (1,6 miliarde EUR) este alocată transformării digitale, din care se preconizează că 1,01 miliarde EUR vor contribui la țintele deceniului digital 3 . În contextul primei cereri de plată, Bulgaria a atins 11 jaloane și ținte. Mai multe dintre acestea au fost legate de măsuri în domeniul digital, cum ar fi reducerea taxelor pentru spectrul de frecvențe radio, modificări legislative de punere în aplicare a recomandărilor din cadrul setului de instrumente pentru conectivitate și atribuirea de contracte pentru dezvoltarea sistemului TETRA și a rețelei radio. În ceea ce privește cea de a doua cerere de plată, se preconizează că Bulgaria va atinge 66 de jaloane și ținte din totalul de 346 prevăzute în planul Bulgariei.

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Cipru

Ciprul are un potențial digital neexploatat de a contribui în continuare la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital al UE. Acest stat a luat o serie de măsuri în vederea îmbunătățirii performanței sale digitale și a înființat recent Direcția pentru cercetare, inovare și politică digitală  (DMRID), cu un rol central de coordonare pentru punerea în aplicare a Strategiei digitale pentru Cipru pentru perioada 2020-2025, care este aliniată, în linii mari, la programul de politică privind deceniul digital. Progresele nu sunt distribuite în mod egal între diferitele dimensiuni ale deceniului digital. Ciprul înregistrează progrese satisfăcătoare în ceea ce privește competențele digitale, dar sunt necesare mai multe eforturi în ceea ce privește digitalizarea sectorului public, în special pentru cetățeni, și în ceea ce privește conectivitatea. 

Ciprul colaborează cu alte state membre pentru a explora posibilitatea de a institui un consorțiu pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) cu privire la înființarea Academiei europene de competențe în materie de securitate cibernetică.

COMPETENȚE DIGITALE

Doar 50 % din populația Ciprului are cel puțin competențe digitale de bază, cu 4 puncte procentuale sub media UE. Cu toate acestea, în 2022, mai multe inițiative de sprijinire a dezvoltării competențelor digitale și de consolidare a aptitudinii și capacității digitale a cetățenilor erau în desfășurare sub egida Planului național de acțiune privind competențele digitale pentru perioada 2021-2025 . Obiectivul Ciprului, cu sprijinul MRR, este de a îmbunătăți competențele digitale în toate grupurile de populație și include perfecționarea și recalificarea forței de muncă.

Ciprul își manifestă angajamentul de a contribui la efortul colectiv de atingere a țintei deceniului digital în ceea ce privește specialiștii în domeniul TIC. Într-adevăr, în 2022, Ciprul a atins media UE a specialiștilor în domeniul TIC încadrați în muncă (4,6 %). În plus, la 21,6 %, ponderea femeilor în rândul specialiștilor în domeniul TIC este mai mare decât media UE de 18,9 %.

INFRASTRUCTURĂ DIGITALĂ

În domeniul conectivității, planurile pentru o implementare cuprinzătoare a rețelelor fixe și mobile, împreună cu planurile de promovare a adoptării fibrei optice, au început să dea primele rezultate. Creșterea gradului de acoperire a rețelelor fixe de foarte mare capacitate este substanțială, ajungând la 60 % în 2022 (de la 41 % în 2021). Acest lucru a redus decalajul față de media UE la doar 13 puncte procentuale. Acoperirea 5G există în prezent în 100 % din zonele populate din Cipru, cu mult peste media UE de 81 %. Cu toate acestea, banda de 26 GHz nu a fost încă alocată.

În ceea ce privește semiconductorii de avangardă, Ciprul se numără printre statele membre care au semnat declarația comună privind următoarea generație de procesoare și tehnologii ale semiconductorilor. Cu toate acestea, contribuția țării la valoarea producției de semiconductori este limitată. Ciprul desfășoară activități în domeniul informaticii cuantice și participă la calculul european de înaltă performanță (întreprinderea comună EuroHPC).

DIGITALIZAREA ÎNTREPRINDERILOR

Situându-se la 70 %, ponderea IMM-urilor din Cipru care au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală este peste media UE de 69 %. În ceea ce privește utilizarea tehnologiilor digitale avansate, situația este eterogenă. 42 % dintre întreprinderi au utilizat servicii de cloud computing în 2021. Aceasta este cu 8 puncte procentuale peste media UE de 34 %, dar se situează în continuare sub ținta UE de 75 % pentru 2030. Doar 6 % dintre întreprinderi au utilizat analiza volumelor mari de date în 2020, sub media UE de 14 %, și doar 3 % au utilizat IA în 2021, din nou sub media UE de 8 %. În 2022, Ministerul Energiei, Comerțului și Industriei (MECI) a lansat mai multe programe de finanțare pentru a facilita tranziția digitală a întreprinderilor. În cadrul unuia dintre aceste programe, „Modernizarea digitală a întreprinderilor”, a fost lansată o primă cerere de propuneri cu scopul de a încuraja investițiile în antreprenoriatul digital și de a consolida integrarea tehnologiilor digitale în întreprinderi. Ciprul și Fundația pentru cercetare și inovare (RIF) au lansat, de asemenea, Inițiativa privind transferul de cunoștințe și inovarea.

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

Ciprul a luat în mod consecvent măsurile necesare pentru a îmbunătăți furnizarea de servicii publice digitale. Serviciile publice digitale pentru cetățeni au înregistrat progrese, însă performanța este în continuare cu 13 puncte sub punctajul mediu la nivelul UE de 77 de procente. Cu toate acestea, în ceea ce privește serviciile publice digitale pentru întreprinderi, Ciprul are un punct peste punctajul mediu la nivelul UE de 84 de procente. În 2022, Ciprul a elaborat fabrica de servicii digitale (DSF), principala inițiativă strategică de consolidare a transformării digitale a administrației. Acest stat a dezvoltat, de asemenea, un sistem de identificare electronică care va intensifica dezvoltarea și distribuirea identificării electronice către toți cetățenii Ciprului. Punctajul Ciprului pentru accesul la dosarele electronice de sănătate este de 70 de procente, doar cu puțin sub media UE de 72 de procente. În 2023, Ministerul Sănătății a emis un decret prin care toți furnizorii erau obligați să înregistreze electronic datele privind sănătatea.

Dimensiunea digitală în cadrul planului de redresare și reziliență al Ciprului (PRR)

Planul de redresare și reziliență al Ciprului alocă 282,2 milioane EUR (23 %) tranziției digitale și, din această sumă, se preconizează că 261,9 milioane EUR vor contribui la țintele deceniului digital 4 . La 25 octombrie 2022, Comisia Europeană a aprobat o evaluare pozitivă a primei cereri de plată a Ciprului în valoare de 85 de milioane EUR (97 de milioane EUR dacă se include prefinanțarea) sub formă de granturi. În această cerere au fost incluse puține jaloane digitale: de exemplu, digitalizarea la nivelul administrației centrale și Planul de acțiune privind competențele informatice. De asemenea, se preconizează că alte jaloane și ținte vor contribui la îndeplinirea țintelor deceniului digital în următorii ani: de exemplu, măsurile de extindere a rețelelor de foarte mare capacitate, de creare a unui spațiu de testare în materie de reglementare pentru a permite utilizarea tehnologiei financiare și de punere în aplicare a unei noi politici în materie de cloud pentru sistemele și serviciile informatice guvernamentale relevante pentru digitalizarea serviciilor publice.

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Croația

Croația are un potențial digital neexploatat de a contribui în continuare la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital al UE. Transformarea digitală a economiei și a societății Croației avansează în mod semnificativ, preconizându-se că, în ceea ce privește atingerea țintelor deceniului digital al UE, Croația va contribui în cea mai mare măsură în domeniul acoperirii cu fibră optică și al digitalizării întreprinderilor. Sunt încă necesare eforturi suplimentare în ceea ce privește competențele digitale, deși s-au înregistrat îmbunătățiri. Progresele în ceea ce privește serviciile publice online și adoptarea serviciilor la nivel de gigabit sunt mai limitate. Croația a instituit noi inițiative digitale, cum ar fi Strategia digitală pentru Croația în perspectiva anului 2032, Strategia națională de dezvoltare până în 2030 și Planul național de redresare și reziliență (NPOO), care sunt aliniate la programul de politică privind deceniul digital.

Croația colaborează cu alte state membre pentru a explora posibilitatea de a institui consorții pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) privind: (i) genomul, pentru a permite accesul transfrontalier eficace și sigur la registrele de seturi de date genomice personale, (ii) serviciile interconectate de transformare masivă și inovatoare în cadrul administrației publice, pentru a dezvolta o nouă generație de servicii transfrontaliere avansate și (iii) înființarea unei alianțe pentru tehnologiile lingvistice, în vederea dezvoltării unei infrastructuri comune în domeniul prelucrării limbajului natural și a modelelor multilingve mari. Croația este unul dintre statele membre care au depus împreună o cerere oficială de instituire a Parteneriatului european privind tehnologia blockchain și a EDIC privind infrastructura europeană bazată pe tehnologia blockchain, sprijinind serviciile publice transfrontaliere la nivelul UE.

COMPETENȚE DIGITALE

Deși Croația înregistrează progrese în ceea ce privește competențele digitale, aproximativ 63 % dintre cetățeni deținând cel puțin competențe digitale de bază și cu o performanță peste media UE de 54 %, sunt necesare mai multe eforturi, în special în ceea ce privește creșterea numărului de specialiști în domeniul TIC. Ponderea specialiștilor în domeniul TIC din totalul ocupării forței de muncă este sub media UE (3,7 % față de 4,6 %). În plus, ponderea femeilor în rândul specialiștilor în domeniul TIC este de 14,5 %, printre cele mai scăzute din UE și mult sub media UE de 18,9 %. Această situație trebuie să se îmbunătățească având în vedere ținta deceniului digital. 

INFRASTRUCTURĂ DIGITALĂ

Din 2018, Croația a înregistrat unele progrese în ceea ce privește implementarea infrastructurilor digitale fixe, în special prin implementarea semnificativă a rețelei sale de fibră optică, de la 39 % la 54 %, în actuala perioadă de raportare. Cu toate acestea, îmbunătățirea gradului de adoptare a serviciilor în bandă largă este limitată. Utilizarea serviciilor de rețea mobilă în Croația rămâne scăzută, în pofida îmbunătățirii substanțiale a acoperirii 5G, de la 34 % la 82 %. Croația a înregistrat progrese în ceea ce privește acordarea de licențe la nivel național și regional pentru trei benzi „pioner” 5G, iar acoperirea 5G în banda de frecvențe radio de 3,4-3,8 GHz a atins 37 % (media UE fiind de 41 %). În ceea ce privește alte infrastructuri digitale, Croația colaborează intens cu alte state membre în contextul întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță și al infrastructurii de comunicații cuantice. 

DIGITALIZAREA ÎNTREPRINDERILOR

În 2022, Croația a înregistrat rezultate ușor peste media UE în ceea ce privește digitalizarea întreprinderilor, inclusiv în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor avansate, dar există încă un potențial neexploatat de îmbunătățire a intensității digitale a IMM-urilor. Găzduind doi unicorni, Croația promovează inițiativele de cercetare și inovare în domeniul digitalizării pentru a contribui la obiectivul UE de a crește numărul întreprinderilor în faza de extindere și de a dubla numărul de unicorni din UE. De asemenea, Croația finanțează măsuri de sprijinire a centrelor de inovare digitală, precum CROBOHUBplusplus (Promovarea societății și a industriei croate), AI4HEALTH.Cro (Inteligență artificială pentru asistență medicală și medicină inteligentă) și JURK EDIH (Transformarea digitală a Croației centrale și în regiunea nordică a Mării Adriatice).

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

Croația înregistrează în continuare progrese insuficiente în ceea ce privește serviciile publice digitale, în special în ceea ce privește serviciile pentru întreprinderi (67 față de media UE de 84) și în ceea ce privește modernizarea generală a serviciilor sale publice prin intermediul unor soluții digitale inovatoare. Cu toate acestea, Croația are rezultate bune în ceea ce privește accesul la dosarele electronice de sănătate, cu un punctaj de 86 de procente comparativ cu 72 de procente la nivelul UE. Până la sfârșitul anului 2022, Croația a pus în aplicare proiectul „Popularizarea DES (dosarelor electronice de sănătate)”, permițând astfel interoperabilitatea cu Sistemul central de informații privind sănătatea (CEZIH). Croația deține un card de identificare electronică (eID) notificată în temeiul Regulamentului eIDAS.

Dimensiunea digitală în cadrul planului de redresare și reziliență al Croației (PRR)

Planul de redresare și reziliență al Croației alocă 1,3 miliarde EUR transformării digitale și se preconizează că 841 de milioane EUR vor contribui la țintele deceniului digital 5 . În prima cerere de plată, Croația a atins 34 de jaloane și ținte, inclusiv în ceea ce privește transformarea digitală a agriculturii și procesul de renovare energetică. În ceea ce privește cea de a doua cerere de plată, Croația a atins 25 de jaloane și ținte legate de o nouă platformă digitală pentru plățile online, adoptarea de acte juridice pentru accelerarea rețelelor în bandă largă, inclusiv simplificarea procesului de acordare a licențelor/autorizare, precum și interoperabilitatea sistemelor de informații pentru furnizarea de servicii publice online. Jaloanele și țintele preconizate a fi atinse în 2023 includ digitalizarea serviciilor publice (ghișeul unic pentru serviciile de asistență publică electronică și proiectul de implementare a cărților de identitate digitale).

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Cehia

Cehia are un potențial digital neexploatat de a contribui în continuare la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital al UE. Cehia participă la multe proiecte multinaționale și are ambiția de a deveni un actor esențial în domeniul tehnologiilor de ultimă generație, cum ar fi tehnologiile cuantice și microcipurile. Se pune, de asemenea, un accent puternic pe stimularea competențelor digitale de bază și avansate, iar cehii devin din ce în ce mai calificați și mai implicați în societate grație noilor servicii publice online. Cu toate acestea, în ceea ce privește digitalizarea întreprinderilor și conectivitatea, Cehia a rămas în urmă. Întreprinderile cehe au încă dificultăți în a angaja experți în domeniul TIC și în a beneficia pe deplin de digitalizare. Acoperirea limitată a rețelelor fixe de foarte mare capacitate împiedică și mai mult progresul, în special în zonele rurale. Strategia digitală a Cehiei a făcut obiectul unei revizuiri treptate în vederea alinierii sale la programul de politică privind deceniul digital.

Cehia colaborează cu alte state membre pentru a explora posibilitatea de a institui consorții pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) privind: (i) genomul, pentru a permite accesul transfrontalier eficace și sigur la registrele de seturi de date genomice personale și (ii) proiectul „Networked Local Digital Twins Towards CitiVerse” (Rețele de gemeni digitali ai orașelor pe calea către CitiVerse), care utilizează tehnologii disruptive și imersive pentru viitoarele proiecte legate de orașe.

COMPETENȚE DIGITALE

În Cehia, 60 % din populație are competențe digitale de bază, peste media UE de 54 %. Cu toate acestea, Cehia nu dispune de specialiști în domeniul TIC. Specialiștii în domeniul TIC din Cehia reprezintă doar 4,5 % din totalul ocupării forței de muncă, ușor sub media UE. În plus, la 10,9 %, ponderea femeilor în rândul specialiștilor în domeniul TIC este cea mai scăzută din UE comparativ cu media UE de 18,9 %. Întreprinderile suferă în continuare din cauza lipsei unei astfel de forțe de muncă specializate. Pentru a contribui la accelerarea adoptării competențelor digitale și pentru a crește numărul persoanelor care își doresc o carieră în domeniul TIC, Ministerul Educației, Tineretului și Sportului a introdus un nou program de sprijinire a educației digitale în toate școlile cehe.

INFRASTRUCTURĂ DIGITALĂ

În ansamblu, progresele înregistrate de Cehia în ceea ce privește conectivitatea fixă au fost limitate (o acoperire de 53 % comparativ cu 52 % în 2021), iar acoperirea rămâne cu mult sub media UE de 73 %. O mare parte din populația Cehiei nu are acces la o conexiune prin fibră optică (63 % față de 44 % în medie în UE). Pe de altă parte, în ceea ce privește mobilitatea, Cehia a reușit să atingă o acoperire 5G peste media UE. Cehia participă la mai multe inițiative paneuropene privind tehnologiile-cheie, inclusiv la proiectul important de interes european comun (PIIEC) privind microelectronica și tehnologiile comunicațiilor, cu 4 participanți direcți a căror activitate vizează nucleele cu sursă deschisă, IA care utilizează edge computing și industria autovehiculelor. Aceasta sprijină, de asemenea, cercetarea și inovarea și găzduiește primele calculatoare europene de înaltă performanță în cadrul inițiativei întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță, făcând în același timp parte din rețeaua infrastructurii europene de comunicații cuantice.

DIGITALIZAREA ÎNTREPRINDERILOR

Cehia este încă departe de ținta deceniului digital ca minimum 75 % dintre întreprinderi să utilizeze tehnologia de tip cloud computing, volume mari de date sau IA. În 2022, proporția IMM-urilor care aveau cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală era de 68 %, ușor sub media UE de 69 %. Cu excepția utilizării tehnologiei de tip cloud computing, valoarea indicatorilor relevanți a fost, de asemenea, până în prezent sub media UE. În 2020, doar 9 % din întreprinderile cehe utilizau tehnologii cu volume mari de date (față de 14 % la nivelul UE), în timp ce, în 2021, 40 % din întreprinderi utilizau servicii de cloud computing, iar 5 % din întreprinderi utilizau tehnologii IA. Cu toate acestea, există numeroase inițiative publice care contribuie la creșterea numărului de întreprinderi nou-înființate din Cehia. Agenția de stat își propune să sprijine până la 250 de întreprinderi nou-înființate inovatoare cu 850 de milioane CZK (36,2 milioane EUR) în următorii cinci ani. Cehia are deja patru unicorni.

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

O parte substanțială a utilizatorilor de internet din Cehia accesează servicii publice online (86 % față de media UE de 74 %). Cu toate acestea, punctajele pentru transparență, accesibilitate mobilă și sprijin pentru utilizatori sunt sub media UE. Guvernul ceh a conceput și a pus în aplicare cu succes un sistem de identificare electronică care le permite cetățenilor să acceseze serviciile publice online utilizând cărțile lor de identitate electronice, fără a fi nevoiți să viziteze personal birourile guvernamentale. În 2023, peste 60 % dintre locuitorii Cehiei dispun de cel puțin unul dintre cele 13 mijloace de identificare electronică pentru a avea acces la servicii de guvernare electronică (o creștere de un milion față de 2022). Transformarea digitală a serviciilor publice este una dintre principalele priorități ale noului guvern și, prin urmare, s-au depus eforturi pentru atingerea țintelor deceniului digital. A fost creată o nouă agenție pentru a contribui la digitalizarea serviciilor publice până în 2025. În ceea ce privește e-sănătatea, Cehia a obținut un punctaj de 47 de procente pentru accesul la dosarele electronice de sănătate, cu mult sub media UE de 72 de procente. 

Dimensiunea digitală în cadrul planului de redresare și reziliență al Cehiei (PRR)

Ponderea din planul de redresare și reziliență al Cehiei alocată priorităților digitale este de 22 % (în valoare de 1,56 miliarde EUR), din care se preconizează că 1,475 miliarde EUR vor contribui la țintele deceniului digital 6 . Principalele investiții se axează pe stimularea competențelor digitale și pe sprijinirea digitalizării întreprinderilor. Până în prezent, Cehia a introdus noi programe de învățământ care prevăd mai multe ore de informatică, a investit în echipamente digitale noi pentru școli și a definit standarde de interoperabilitate pentru sistemele de sănătate. Cehia a lansat un Observator central european al mass-mediei digitale, pentru a identifica și a investiga dezinformarea în Europa Centrală. Jaloanele și țintele care urmează să fie atinse în 2023 includ măsuri de digitalizare a sistemului de justiție și de punere în aplicare a unei platforme comune de comunicare cu administrația de stat.

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Danemarca

Se preconizează că Danemarca va avea o contribuție foarte importantă la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital al UE. Danemarca depune eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți accesul la date deschise și pentru a furniza mai multe servicii digitale publice pentru toți cetățenii și întreprinderile sale. Danemarca a creat recent un minister responsabil cu digitalizarea, iar guvernul a propus numeroase inițiative noi în strategia digitală prezentată în mai 2022.

Danemarca colaborează cu alte state membre pentru a explora posibilitatea de a înființa un consorțiu pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) privind genomul, pentru a permite accesul transfrontalier eficace și sigur la registrele de seturi de date genomice personale. 

COMPETENȚE DIGITALE 

Danemarca se situează cu mult peste media UE în ceea ce privește competențele digitale de bază. 69 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au cel puțin competențe digitale de bază (UE: 54 %). Cu toate acestea, Danemarca se situează încă cu 11 puncte procentuale sub ținta deceniului digital de 80 % stabilită pentru 2030.

În plus, Danemarca are rezultate doar ușor mai bune decât media UE în ceea ce privește numărul de specialiști în domeniul TIC încadrați în muncă (5,7 % față de media UE de 4,6 %), acest procent crescând doar ușor din 2019. La 22 %, ponderea femeilor în rândul specialiștilor în domeniul TIC este peste media UE de 18,9 %. Dacă Danemarca dorește să contribuie la realizarea obiectivului UE în acest domeniu, până în 2030 ar trebui să aibă încă 200 000 de specialiști în domeniul TIC, pe lângă cei aproximativ 160 000 de angajați în prezent. Continuarea transformării digitale de succes a Danemarcei depinde de disponibilitatea sporită a specialiștilor în domeniul TIC pe piața forței de muncă.

INFRASTRUCTURĂ DIGITALĂ

Danemarca se menține într-o poziție solidă pentru a atinge țintele în materie de conectivitate, acoperirea rețelelor de foarte mare capacitate fiind în prezent de 96 % și de 98 % pentru acoperirea 5G în zonele populate. Cu toate acestea, se mai pot aduce îmbunătățiri, în special în ceea ce privește adoptarea de către cetățeni și întreprinderi a benzii largi de foarte mare viteză. Acoperirea zonelor îndepărtate este semnificativ mai mare decât media UE, însă unele persoane și întreprinderi nu sunt încă acoperite de conectivitatea rapidă.

Danemarca este implicată în mai multe inițiative privind tehnologiile esențiale. Aceasta participă la consorțiul din spatele inițiativei privind informatica cuantică LUMI-Q și a fost selectată ca amplasament pentru noul centru NATO pentru tehnologii cuantice. În plus, Danemarca utilizează în prezent edge computing într-un număr tot mai mare de municipalități (13 % o utilizează în operațiunile lor, 6 % au testat tehnologia, iar 16 % au avut în vedere utilizarea acesteia) pentru a colecta date privind traficul rutier.

DIGITALIZAREA ÎNTREPRINDERILOR

Danemarca este una dintre cele mai performante state UE în ceea ce privește digitalizarea întreprinderilor, însă are potențialul de a-și îmbunătăți rezultatele în ceea ce privește țintele stabilite pentru adoptarea de către întreprinderi a unor tehnologii ale informației și comunicațiilor mai avansate, chiar dacă cifrele depășesc media UE. În 2021, utilizarea IA (24 %) a fost de trei ori mai mare decât media UE. Utilizarea tehnologiilor de tip cloud (62 % în 2021) și a volumelor mari de date (27 % în 2020) s-a situat la un nivel aproape dublu față de media UE. Danemarca are rezultate foarte bune în ceea ce privește nivelul de bază al intensității digitale: în 2022, 89 % dintre IMM-uri atinseseră cel puțin acest nivel, comparativ cu media UE de 69 %. Danemarca are un ecosistem viguros de întreprinderi nou-înființate, cu 8 unicorni și 17 unicorni potențiali cu valoare cuprinsă între 100 de milioane EUR și 1 miliard EUR. În domeniul întreprinderilor nou-înființate, Digital Hub Denmark a pus în legătură în mod activ potențialii investitori străini cu întreprinderile daneze nou-înființate din domeniul tehnologiei.

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

Danemarca s-a concentrat în mod constant pe dezvoltarea unor servicii publice digitale mai eficace și mai fiabile și este pe cale să atingă ținta deceniului digital de 100 % în ceea ce privește disponibilitatea acestora. Se pune în continuare accentul în special pe dezvoltarea unor servicii publice mai bune, stimulată, printre altele, de utilizarea sporită a datelor deschise, precum și a tehnologiilor digitale inovatoare avansate (cum ar fi IA, volumele mari de date, robotica, realitatea virtuală, tehnologie avansată de tip cloud și calculul de înaltă performanță).

Danemarca obține punctaje peste media UE pentru toți indicatorii. Procentul utilizatorilor serviciilor de guvernare electronică a crescut semnificativ, situându-se, în 2022, la 99 %, peste media UE de 74 %. În mod similar, serviciile publice digitale au obținut un punctaj de 84 de procente pentru cetățeni și de 89 de procente pentru întreprinderi, ambele peste media UE. Danemarca a dezvoltat un sistem funcțional de identificare electronică digitală, utilizat de o foarte mare parte a populației. Accesul la datele privind sănătatea a obținut un punctaj de 96 de procente, ceea ce este aproape de atingerea țintei deceniului digital de 100 % înainte de 2030.

Dimensiunea digitală în cadrul planului de redresare și reziliență al Danemarcei (PRR)

25 % din fondurile aferente planului de redresare și reziliență al Danemarcei (380 de milioane EUR) sunt alocate transformării digitale și se preconizează că aceeași sumă va contribui la țintele deceniului digital 7 . Danemarca a prezentat Comisiei o cerere de plată în valoare de 301 milioane EUR în cadrul MRR. Cererea s-a bazat pe îndeplinirea de către acest stat a celor 23 de jaloane și a celor două ținte pentru prima tranșă. Planul danez sprijină o serie de măsuri menite să îmbunătățească reziliența sectorului sănătății, inclusiv măsurile de asigurare a stocurilor de medicamente esențiale și a unei aprovizionări suficiente cu produse medicale în situații de criză, care au fost, de asemenea, puse în aplicare. De asemenea, acesta sprijină o amplă strategie digitală menită să promoveze transformarea digitală a tuturor sectoarelor societății. Jaloanele și țintele legate de strategia digitală sunt vizate de tranșe viitoare și nu figurează în prima cerere de plată.

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Estonia

Se preconizează că Estonia va avea o contribuție pozitivă la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital al UE. Estonia se află în avangarda digitalizării serviciilor publice. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a se asigura că infrastructura sa digitală va fi îmbunătățită, în special infrastructura de conectivitate, care este un factor esențial pentru toate componentele deceniului digital.

Estonia colaborează cu alte state membre pentru a explora posibilitatea de a institui consorții pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) privind: (i) proiectul „Networked Local Digital Twins Towards CitiVerse” (Rețele de gemeni digitali ai orașelor pe calea către CitiVerse), care utilizează tehnologii disruptive și imersive pentru viitoarele proiecte legate de orașe, (ii) genomul, pentru a permite accesul transfrontalier eficace și sigur la registrele de seturi de date genomice personale și (iii) infrastructura drepturilor de autor pentru a valorifica potențialul sectoarelor creative ale UE.

COMPETENȚE DIGITALE

Estonia se situează puțin peste media UE în ceea ce privește competențele digitale de bază. În 2021, 56 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani aveau cel puțin competențe digitale de bază, comparativ cu 54 % în medie în UE.

Estonia contribuie în mod semnificativ la eforturile colective de atingere a țintei deceniului digital în ceea ce privește specialiștii în domeniul TIC. Cu 6,6 %, Estonia se situează cu mult peste media UE de 4,6 % specialiști în domeniul TIC din totalul ocupării forței de muncă. În plus, la 24,5 %, ponderea femeilor în rândul specialiștilor în domeniul TIC este printre cele mai ridicate din UE, comparativ cu media UE de 18,9 %. Acest număr ar putea crește și mai mult în următorii ani, având în vedere procentul ridicat de absolvenți în domeniul TIC din Estonia (10,1 % în 2021). Procentul de întreprinderi care oferă formare în domeniul TIC este în continuare sub media UE. Cu toate acestea, Estonia a înregistrat progrese semnificative în ultimii cinci ani, reducând decalajul dintre procentul de întreprinderi care oferă formare în domeniul TIC în Estonia și media UE. Acest lucru arată că Estonia se află pe calea cea bună.

INFRASTRUCTURĂ DIGITALĂ

În ceea ce privește conectivitatea, este în mod clar necesar ca Estonia să ia măsuri pentru a contribui la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital în materie de conectivitate. Acest lucru se datorează în principal nivelului scăzut de acoperire 5G și adoptării reduse a benzii largi fixe cu viteze de peste 100 Mbps. Acoperirea cu rețele fixe de foarte mare capacitate și prin fibră optică până în interiorul clădirii (FTTP) a continuat să crească în mod constant, ajungând la 79 %, cu mult peste media UE pentru ambele (73 % pentru rețelele fixe de foarte mare capacitate și 56 % pentru FTTP). Estonia continuă să investească în construirea de rețele de foarte mare capacitate în zonele rurale, cu sprijin financiar din partea UE,

și contribuie la eforturile colective în domeniul calculului de înaltă performanță, în principal prin intermediul proiectului privind infrastructura științifică estoniană de calcul (ETAIS). Aceasta face parte, de asemenea, din inițiativa privind infrastructura europeană de comunicații cuantice, menită să construiască o infrastructură cuantică paneuropeană, și este parteneră în cadrul infrastructurii electronice în domeniul informaticii cuantice Quest din nordul Estoniei (NordIQuEst), aducând o contribuție importantă la eforturile UE de a atinge țintele deceniului digital.

DIGITALIZAREA ÎNTREPRINDERILOR

Situația Estoniei în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi este eterogenă. În 2021, procentul de întreprinderi care utilizează cloud computing se situa la 51 %, cu mult peste media UE de 34 %, în timp ce procentul întreprinderilor care utilizează IA și volume mari de date a fost sub media UE în 2021 și, respectiv, în 2020. În 2022, procentul IMM-urilor care aveau cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală s-a situat la 67 %, de asemenea ușor sub media UE.

Ecosistemul de afaceri estonian include multe întreprinderi inovatoare nou-înființate în curs de dezvoltare și întreprinderi în faza de extindere care stimulează creșterea și modernizarea țării. În prezent, există doi unicorni cu sediul în Estonia. Au fost identificați doi unicorni potențiali cu o valoare actuală de piață cuprinsă între 100 de milioane EUR și 1 miliard EUR.

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

Estonia a contribuit în mod semnificativ la eforturile colective ale UE de a atinge țintele deceniului digital stabilite pentru 2030 în ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice. Estonia este lider mondial în acest domeniu și continuă să investească masiv pentru ca serviciile sale publice digitale să devină și mai ușor de utilizat și mai accesibile pentru cetățeni și întreprinderi. Estonia dispune de șase mijloace de identificare electronică notificate în cadrul sistemului estonian de identificare electronică. Acest stat poate servi drept exemplu pentru alte state membre și și-a împărtășit experiența și bunele practici cu alte state în cadrul Academiei estoniene de guvernanță electronică, un program de cooperare internațională pentru dezvoltare gestionat prin intermediul unei fundații. Progresele suplimentare în domeniul serviciilor publice digitale rămân una dintre prioritățile Agendei digitale naționale a Estoniei pentru 2030.

Dimensiunea digitală în cadrul planului de redresare și reziliență al Estoniei (PRR)

Planul de redresare și reziliență al Estoniei alocă 208 milioane EUR (24 %) transformării digitale. Se preconizează că întreaga sumă va fi cheltuită pentru eforturile de atingere a țintelor deceniului digital 8 . Printre investițiile digitale substanțiale se numără 93 de milioane EUR pentru modernizarea serviciilor de guvernare digitală pe baza celor mai recente tehnologii, 58 de milioane EUR pentru a sprijini 230 de IMM-uri în tranziția lor digitală și 24 de milioane EUR pentru implementarea de rețele de foarte mare capacitate în zonele rurale. Planul de redresare și reziliență modificat al Estoniei a fost adoptat de Consiliu în iunie 2023. La 30 iunie 2023, Estonia a prezentat o primă cerere de plată în valoare de 286 de milioane EUR sub formă de granturi.

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Finlanda

Finlanda se află de mulți ani în avangarda transformării digitale și se preconizează că va aduce o contribuție foarte importantă la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital al UE. Aceasta a pus în aplicare politici digitale cuprinzătoare prin adoptarea timpurie a tehnologiei 5G, are servicii de guvernare electronică bine dezvoltate și o forță de muncă înalt calificată și dispune de o bună coordonare și programare. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru atingerea țintei de conectivitate la nivel de gigabit. Pentru a-și ghida transformarea digitală în următorii ani, Finlanda și-a prezentat propria Busolă pentru dimensiunea digitală în 2022, care este bine aliniată la programul de politică privind deceniul digital.

Finlanda colaborează cu alte state membre pentru a explora posibilitatea de a institui consorții pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) privind: (i) genomul, pentru a permite accesul transfrontalier eficace și sigur la registrele de seturi de date genomice personale, (ii) infrastructura drepturilor de autor pentru a valorifica potențialul sectoarelor creative ale UE, (iii) datele privind mobilitatea și logistica, pentru a permite accesul, partajarea și reutilizarea datelor în aceste domenii și (iv) serviciul interconectat de transformare masivă și inovatoare în cadrul administrației publice, pentru a dezvolta o nouă generație de servicii transfrontaliere avansate.

COMPETENȚE DIGITALE

Finlanda are o populație cu un nivel ridicat de competențe digitale, aducând o contribuție importantă la atingerea țintei deceniului digital în această privință. În 2021, ponderea populației cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani care deținea cel puțin competențe digitale de bază (79 %) a fost foarte apropiată de ținta deceniului digital al UE de 80 % și cu mult peste media UE de 54 %. Ponderea specialiștilor în domeniul TIC din totalul ocupării forței de muncă (7,6 % în 2022) este foarte ridicată atât în comparație cu ținta deceniului digital al UE, cât și cu media UE în 2022 (4,6 %). În plus, la 23,8 %, ponderea femeilor în rândul specialiștilor în domeniul TIC este cu mult peste media UE de 18,9 %. În domeniul educației, ponderea absolvenților în domeniul TIC este de 7,6 %, iar 40 % din întreprinderi oferă formare în domeniul TIC personalului lor. În ultimii ani, programul „New Literacies 2020-2023” (Alfabetizarea în noi domenii pentru perioada 2020-2023) și centrul LUMA (o organizație care stimulează cooperarea dintre școli, universități și întreprinderi) au stimulat dezvoltarea competențelor în domeniul TIC, al educației în domeniul mass-mediei și al programării, inclusiv în rândul copiilor.

INFRASTRUCTURĂ DIGITALĂ

Finlanda a dezvoltat infrastructuri digitale excelente, având rezultate bune în ceea ce privește acoperirea 5G globală (95 % din zonele populate), precum și în ceea ce privește banda de înaltă calitate de 3,4-3,8 GHz, pentru care există o acoperire de 84 %. Cu toate acestea, utilizarea serviciilor fixe în bandă largă este ușor sub media UE, 49 % dintre gospodării având bandă largă fixă la 100 Mbps și doar 3,1 % dintre gospodării având bandă largă fixă la 1 Gbps (cu mult sub media UE de 13,8 %). Acoperirea rețelelor fixe de foarte mare capacitate din Finlanda este de 71 %, ușor sub media UE de 73 %. Există un decalaj semnificativ la nivel național, întrucât zonele rurale includ în mod frecvent „zone albe”, având în vedere densitatea scăzută a populației.

Finlanda este membră a întreprinderii comune EuroHPC, care dezvoltă Lumi, unul dintre cele trei supercalculatoare pre-exascale. Finlanda se află, de asemenea, în avangarda informaticii cuantice europene și a industriei semiconductorilor: IQM Quantum Computers a investit în construirea primelor instalații europene dedicate producției de semiconductori pentru calculatoarele cuantice în Espoo, iar calculatorul cuantic HELMI a fost conectat la Lumi; aceasta participă la proiectul important de interes european comun (PIIEC) privind microelectronica și tehnologiile comunicațiilor, cu 3 participanți direcți a căror activitate vizează telecomunicațiile și substraturile plachetelor.

DIGITALIZAREA ÎNTREPRINDERILOR

Încă din 2022, ponderea IMM-urilor din Finlanda care au atins cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală era de 89,5 %, ușor sub ținta deceniului digital (90 %) și cu mult peste media UE de 69 %.

Tehnologiile avansate au continuat să constituie pilonul central al activităților întreprinderilor finlandeze, 66 % dintre întreprinderi utilizând soluții de tip cloud și 16 % integrând tehnologia IA în operațiunile lor în 2021, iar 22 % utilizând volume mari de date încă din 2020.

În 2022, Finlanda a continuat să finanțeze programe de sprijinire a întreprinderilor, în special a IMM-urilor, axându-se în special pe dezvoltarea unui ecosistem de întreprinderi nou-înființate și în faza de extindere. O altă trăsătură distinctivă a modului în care Finlanda a integrat tehnologiile digitale în economie a fost cooperarea dintre universități, agenții guvernamentale specializate și întreprinderi. Un exemplu excelent este programul „6G Bridge” (Puntea către 6G), care dezvoltă următoarea generație de conectivitate, astfel încât industria finlandeză să rămână la începutul lanțului valoric pentru crearea tehnologiilor 6G pentru orașe inteligente, energie inteligentă, porturi inteligente și fabrici inteligente cu diferiți actori din ecosistem.

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

Finlanda excelează în ceea ce privește interacțiunea online dintre autoritățile guvernamentale și public, 97 % dintre utilizatorii de internet finlandezi apelând la serviciile de guvernare electronică. De asemenea, aceasta are rezultate foarte bune în ceea ce privește numărul de servicii furnizate online. În 2022, această țară a înregistrat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor începute în anii precedenți. Finlanda a continuat să modernizeze serviciile de guvernare electronică, plasându-le sub conducerea agenției pentru serviciile de date digitale și privind populația. Modificările legislative care permit luarea automată a deciziilor administrative prin utilizarea IA sunt în curs de elaborare. În domeniul e-sănătății, Finlanda are un punctaj de 90 de procente, peste media UE de 72 de procente, și este pe cale să îndeplinească ținta deceniului digital de 100 %. Unul dintre motive este portalul My Kanta, unde cetățenii își pot accesa documentele electronice online. În prezent, Finlanda finalizează punerea în aplicare a unui nou sistem de identitate digitală care va servi, de asemenea, drept instrument de identificare certificat în sensul Regulamentului eIDAS. Portalul național de date deschise continuă să furnizeze date în formate deschise pentru întreprinderi și pentru public. Finlanda și-a sporit în permanență gradul de pregătire în ceea ce privește securitatea cibernetică, intensificându-și acțiunile cu ajutorul unui nou fond de 230 de milioane EUR pentru perioada 2022-2026.

Dimensiunea digitală în cadrul planului de redresare și reziliență al Finlandei (PRR)

Contribuția la transformarea digitală din planul de redresare și reziliență al Finlandei se ridică la 525,7 milioane EUR, ceea ce reprezintă 28,9 % din alocarea totală pentru planul de redresare și reziliență 9 . Planul alocă: (i) 32 de milioane EUR pentru infrastructura de bandă largă de mare viteză, (ii) 85 de milioane EUR pentru implementarea noului sistem automat de protecție a trenurilor pe întreaga rețea feroviară națională, împreună cu viitorul sistem 4G și 5G de comunicații mobile feroviare, (iii) 100 de milioane EUR pentru inovarea digitală în domeniul serviciilor de asistență socială și de asistență medicală, (iv) 32 de milioane EUR pentru investiții în digitalizarea învățării continue și (v) 25 de milioane EUR pentru investiții în accelerarea tehnologiilor-cheie (microelectronică, 6G, IA și informatica cuantică). Finlanda nu a solicitat încă nicio plată din MRR.

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Franța

Franța are un potențial digital neexploatat de a contribui în continuare la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital al UE. Având în vedere dimensiunea economiei franceze și a populației sale, se preconizează că acțiunile actuale și viitoare vor contribui în mod semnificativ la aceste eforturi. Franța are mai multe strategii digitale, aliniate în linii mari la obiectivul programului de politică privind deceniul digital. Franța înregistrează rezultate bune în ceea ce privește conectivitatea și întreprinderile nou-înființate și prezintă tendințe pozitive în ceea ce privește serviciile publice digitale și capitalul uman. Cu toate acestea, transformarea digitală a economiei este inegală. În special, deși cele mai inovatoare întreprinderi utilizează și furnizează tehnologii digitale avansate, nu există o utilizare pe scară largă a tehnologiilor de bază de către întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).

Franța colaborează cu alte state membre pentru a explora posibilitatea de a institui un consorțiu pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) privind o alianță pentru tehnologiile lingvistice, în vederea dezvoltării unei infrastructuri comune în domeniul prelucrării limbajului natural și a modelelor multilingve mari.

COMPETENȚE DIGITALE

Puțin peste trei din cinci persoane din Franța au cel puțin competențe digitale de bază. Cu toate acestea, în cadrul tuturor disciplinelor, educația științifică, digitală și în domeniul mass-mediei necesită o atenție deosebită la toate nivelurile de educație formală. Ponderea specialiștilor în domeniul TIC din totalul ocupării forței de muncă este stabilă, situându-se la 4,3 %, ușor sub media UE (4,6 %). Ponderea femeilor în rândul specialiștilor în domeniul TIC este de 19 %, foarte aproape de media UE de 18,9 %. Cu toate acestea, în pofida unor măsuri pozitive ambițioase („Pix”, „Competențele și locurile de muncă ale viitorului”), progresele înregistrate de Franța se situează sub media UE, perspectivele sale fiind subminate de ratele scăzute de înscriere în programe de educație în domeniul TIC și de numărul scăzut de absolvenți din acest domeniu. Prin urmare, este deosebit de important să se depună eforturi semnificative de îmbunătățire a competențelor digitale pentru ca UE să atingă ținta deceniului digital în ceea ce privește competențele digitale de bază și specialiștii în domeniul TIC.

INFRASTRUCTURĂ DIGITALĂ

Franța a înregistrat rezultate bune în ceea ce privește infrastructura digitală. Franța ar trebui să atingă deja în 2025 nivelul complet de introducere a fibrei optice. În 2022, a existat o acoperire generală deosebit de bună pentru conexiunile fixe prin fibră optică, aceasta ajungând la 73 % din gospodării, iar decalajul dintre mediul rural și cel urban s-a redus. Cu toate acestea, eforturile de continuare a introducerii fibrei optice trebuie menținute în regiunile ultraperiferice ale Franței și în zonele rurale. Datorită planului „New Deal”, există acoperire mobilă 4G în toate zonele populate, iar implementarea tehnologiei 5G funcționează bine pentru aplicațiile de voce și internet, acoperind 88 % din zonele populate. Se testează noi aplicații 5G în cadrul proiectelor-pilot. Aspectele de mediu ale sectoarelor digitale au făcut obiectul mai multor legi.

Securitatea cibernetică este abordată din ce în ce mai mult, însă trebuie intensificată în sprijinul IMM-urilor. O strategie pentru semiconductori, inclusiv finanțarea publică, sprijină suveranitatea industrială a Franței și a UE: acesta este în conformitate cu Actul european privind cipurile. Franța participă la proiectul important de interes european comun (PIIEC) privind microelectronica și tehnologiile comunicațiilor, cu 15 participanți direcți a căror activitate vizează o gamă largă de domenii precum industria substraturilor, energia, industria senzorilor, a ambalajelor și a autovehiculelor, fotonica, telecomunicațiile, industria aerospațială și industria apărării. Franța își propune să devină un actor-cheie în domeniul informaticii cuantice și intenționează să implementeze infrastructura de comunicații cuantice europeană. De asemenea, participă la Programul european pentru calculul de înaltă performanță (EuroHPC).

DIGITALIZAREA ÎNTREPRINDERILOR

Digitalizarea întreprinderilor este un domeniu în care Franța trebuie să contribuie mai mult. În 2022, 64 % dintre IMM-uri au utilizat tehnologii digitale, în timp ce media UE a fost de 69 %. Utilizarea tehnologiilor digitale de către IMM-uri în Franța este încă departe de obiectivul deceniului digital de 90 %, iar ritmul progreselor este încă insuficient pentru a încuraja realizarea acestuia. De asemenea, întreprinderile din Franța au un potențial neexploatat în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor digitale avansate, deși, de mai mulți ani, inițiativa France Num oferă formare și sprijin IMM-urilor pentru utilizarea tehnologiilor digitale. În plus, Franța participă la infrastructura și serviciile de cloud de generație următoare.

În ceea ce privește întreprinderile nou-înființate și întreprinderile în faza de extindere din domeniul tehnologiei, Franța a reușit să cultive un ecosistem foarte favorabil, considerat a fi al doilea cel mai bun din Europa. 36 de întreprinderi din Franța sunt considerate unicorni (cu o creștere semnificativă față de 22 de astfel de întreprinderi în anul precedent), iar 82 de întreprinderi au atins o valoare de piață cuprinsă între 100 de milioane EUR și 1 miliard EUR. Atractivitatea internațională este ridicată pentru antreprenori, iar aceștia pot obține finanțare. Au fost selectate centre europene de inovare digitală, preconizându-se că majoritatea vor fi implementate până la începutul anului 2023.

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

În Franța, accesul la serviciile publice este ușor sub media UE, atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi. Cu toate acestea, există multe proiecte în desfășurare care abordează acest aspect. Franța a instituit un observator privind practicile digitale ale cetățenilor și a început să depună eforturi pentru a utiliza tehnologia de tip cloud într-un mod mai sistematic. Identificarea electronică există pentru mai multe servicii, iar utilizarea soluției europene este luată în considerare și ar trebui accelerată. Direcția interministerială pentru sectorul digital (DINUM) oferă o platformă pentru date deschise (data.gouv.fr) și urmărește acțiuni concrete în 15 ministere. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru a sprijini utilizatorii care întâmpină dificultăți în accesarea serviciilor publice digitale, în special a dosarelor de sănătate. 

Dimensiunea digitală în cadrul planului de redresare și reziliență al Franței (PRR)

Planul de redresare și reziliență al Franței se ridică la 40,3 miliarde EUR, 22 % din acesta (și anume 8,1 miliarde EUR) alocându-se transformării digitale, din care 7,7 miliarde EUR urmează să fie cheltuite pentru eforturile de atingere a țintelor deceniului digital 10 . La 19 august 2021, Comisia a efectuat plata aferentă prefinanțării în valoare de 5,1 miliarde EUR. În contextul primei cereri de plată, Franța a atins 38 de jaloane și ținte, ceea ce a dus la plata de către Comisie a 7,4 miliarde EUR în T1 2022. Unele jaloane au fost legate de măsuri în domeniul digital, cum ar fi accelerarea a șase tehnologii digitale esențiale (informatica cuantică, securitatea cibernetică, educația, industriile culturale, tehnologiile 5G și de tip cloud) și creșterea resurselor France Compétences. Planul de redresare și reziliență al Franței include, de asemenea, măsuri care au în vedere sectorul sănătății publice (2 miliarde EUR), formarea și educația (contracte de ucenicie, formare pentru competențe digitale, conținut educațional digital și un plan pentru învățarea la distanță), serviciile publice digitale (500 de milioane EUR), planul „France Très Haut Débit” (240 de milioane EUR) și dispozitivele digitale pentru școli.

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Germania

Germania are un potențial digital neexploatat de a contribui în continuare la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital al UE. Având în vedere dimensiunea economiei germane și a populației sale, inițiativele actuale și viitoare vor contribui în mod semnificativ la aceste eforturi. Transformarea digitală a Germaniei avansează într-un ritm constant. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a atinge obiectivul țării de a deține o poziție de lider. Deși acoperirea conectivității la nivel de gigabit, în special pentru fibră optică, este încă nesatisfăcătoare, au existat evoluții pozitive în ceea ce privește adoptarea conexiunilor la nivel de gigabit și acoperirea 5G. Există în continuare lacune semnificative în ceea ce privește serviciile publice digitale și competențele digitale. Strategia digitală a guvernului federal stabilește cadrul general până în 2025 și este aliniată la programul de politică privind deceniul digital.

Germania colaborează cu alte state membre pentru a explora posibilitatea de a institui consorții pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) privind: (i) datele privind mobilitatea și logistica, pentru a permite accesul, partajarea și reutilizarea datelor în aceste domenii și (ii) proiectul „Networked Local Digital Twins Towards CitiVerse” (Rețele de gemeni digitali ai orașelor pe calea către CitiVerse), care utilizează tehnologii disruptive și imersive pentru viitoarele proiecte legate de orașe.

COMPETENȚE DIGITALE

În ceea ce privește competențele digitale de bază, Germania a redus decalajul față de media UE, însă, cu 49 %, rămâne sub media UE de 54 %. O schimbare semnificativă de ritm în ceea ce privește pregătirea Germaniei în materie de competențe digitale de bază este esențială pentru ca UE să atingă ținta deceniului digital în privința competențelor de bază. Inițiativele menite să contribuie la dezvoltarea competențelor digitale continuă să fie consolidate în cadrul strategiei digitale și includ acțiuni legate de pactul digital pentru școli, de planul de acțiune STIM 2.0 și de strategia națională în materie de competențe. În plus, digitalizarea educației este unul dintre cele șase domenii prioritare ale planului de redresare și reziliență al Germaniei.

Ponderea specialiștilor în domeniul TIC din totalul ocupării forței de muncă este peste media UE (5,0 % față de 4,6 %). Ponderea femeilor în rândul specialiștilor în domeniul TIC este de 19 %, foarte aproape de media UE de 18,9 %. Cu toate acestea, perspectivele de creștere viitoare în această privință sunt subminate de ratele ridicate de abandon școlar în cazul disciplinelor TIC. Se preconizează că Germania va contribui în mod substanțial la eforturile colective ale UE de a atinge ținta privind specialiștii în domeniul TIC.

INFRASTRUCTURĂ DIGITALĂ

Există în continuare deficiențe foarte grave în ceea ce privește acoperirea cu fibră optică până în interiorul clădirii, care se situează la 19 %, încă departe de media UE de 56 % și de ținta deceniului digital de acoperire completă a rețelelor gigabit până în 2030. Guvernul federal sprijină introducerea fibrei optice cu o finanțare considerabilă și un angajament fără echivoc față de o implementare la nivel național, astfel cum se prevede în strategia sa digitală și în strategia privind gigabiții.

Activitățile Germaniei în domeniul informaticii cuantice și al semiconductorilor reprezintă o contribuție importantă la atingerea țintelor UE. Aceasta este foarte activă în dezvoltarea infrastructurii pentru tehnologii avansate și participă la mai multe proiecte multinaționale, de exemplu întreprinderea comună pentru calculul european de înaltă performanță, infrastructura europeană de comunicații cuantice și infrastructura europeană de servicii bazate pe tehnologia blockchain. Germania conduce proiectul important de interes european comun (PIIEC) privind microelectronica și tehnologiile comunicațiilor, cu investiții semnificative (de ordinul a mai multe miliarde EUR) și 32 de participanți direcți care acoperă o gamă largă de domenii, de la materiale la ambalaje, inclusiv industria echipamentelor sau a autovehiculelor, energia, fotonica sau industria senzorilor. De asemenea, s-au realizat investiții semnificative în domeniul semiconductorilor.

DIGITALIZAREA ÎNTREPRINDERILOR

În ceea ce privește digitalizarea întreprinderilor, în 2022, 77 % dintre IMM-urile germane aveau cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, cu mult peste media UE de 69 %. De asemenea, Germania a avut rezultate peste media UE în ceea ce privește analiza volumelor mari de date și adoptarea IA, deși, în 2021, adoptarea tehnologiei de tip cloud s-a situat la 32 %, ușor sub media UE de 34 %. Cu toate acestea, se preconizează că Germania va aduce o contribuție substanțială la atingerea țintelor deceniului digital. Acest lucru se datorează sprijinului continuu acordat IMM-urilor germane prin intermediul inițiativei „IMM-uri digitale” (Mittelstand-Digital), care constă în rețeaua de centre de inovare Mittelstand-Digital, programul de granturi pentru investiții „Digital Now” și inițiativa privind securitatea cibernetică pentru IMM-uri. Potrivit Raportului european privind tehnologiile de vârf din 2023, Berlinul este considerat cel mai bun ecosistem de întreprinderi nou-înființate din UE. În plus, mai multe măsuri sprijină tehnologiile avansate, inclusiv inițiativa de finanțare KI4KMU (AI4SME) și programul de finanțare a centrelor de servicii bazate pe IA. Germania participă, de asemenea, la proiectul important de interes european comun privind infrastructura și serviciile de cloud de generație următoare (PIIEC-ISC).

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

Digitalizarea serviciilor publice reprezintă deja o provocare de mai mulți ani. Deși Germania este pe cale să îndeplinească țintele deceniului digital în ceea ce privește disponibilitatea serviciilor publice digitale, provocările majore din acest domeniu rămân nesoluționate. În ceea ce privește serviciile publice digitale pentru cetățeni, Germania are un punctaj de 78 de procente (ușor peste media UE de 77 de procente). Pentru întreprinderi, aceasta a obținut un punctaj de 81 de procente (sub media UE de 84 de procente). Deși s-au depus eforturi semnificative, cum ar fi acțiunile de punere în aplicare a Legii privind accesul online (Onlinezugangsgesetz – OZG), Germania este încă în urmă în ceea ce privește această dimensiune. Printre principalele probleme se numără numărul mic de servicii publice digitalizate, lipsa disponibilității serviciilor la nivel național și provocările legate de un proiect-pilot privind cazurile de aplicare a identificării electronice.

Dimensiunea digitală în cadrul planului de redresare și reziliență al Germaniei (PRR)

Planul de redresare și reziliență al Germaniei se axează pe investițiile digitale. Dintr-un buget total de 26,4 miliarde EUR, peste 50 % sunt alocate digitalizării. Din această sumă, se preconizează că 11 995 de milioane EUR vor contribui la țintele deceniului digital 11 . Planul cuprinde două PIIEC majore în domeniul digitalizării: microelectronica și tehnologiile comunicațiilor și infrastructura și serviciile cloud de generație următoare. Prima cerere de plată, în valoare de 4,5 miliarde EUR și nedepusă încă în mod oficial, include jaloane și ținte legate de PIIEC privind microelectronica și tehnologiile comunicațiilor, programul de investiții pentru dispozitivele didactice și Legea privind accesul online. După o primă modificare a planului în februarie 2023, cu o relevanță foarte limitată pentru partea digitală, Germania lucrează în prezent la revizuirea din nou a planului său de redresare și reziliență pentru a ține seama de alocarea financiară sporită (o creștere de 2,4 miliarde EUR) și de integrare a unui capitol privind REPowerEU pentru a reduce dependența de combustibilii fosili din Rusia și pentru a sprijini tranziția verde.

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Grecia

Grecia își poate îmbunătăți performanța în ceea ce privește tranziția digitală și poate contribui la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital al UE. Grecia a adoptat transformarea digitală ca pe o oportunitate strategică de a construi o economie și o societate mai competitive și mai reziliente prin biblia sa de transformare digitală pentru perioada 2020-2025, care este aliniată la programul de politică privind deceniul digital. Deși a înregistrat progrese rapide și tangibile în digitalizarea serviciilor publice în ultimii ani, Grecia trebuie să abordeze lacunele semnificative care țin de celelalte dimensiuni, cum ar fi acoperirea scăzută a rețelelor de foarte mare capacitate și numărul scăzut de specialiști în domeniul TIC angajați.

Grecia colaborează cu alte state membre pentru a explora posibilitatea de a institui consorții pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) privind: (i) înființarea Academiei europene de competențe în materie de securitate cibernetică, (ii) înființarea unei alianțe pentru tehnologiile lingvistice, în vederea dezvoltării unei infrastructuri comune în domeniul prelucrării limbajului natural și a modelelor multilingve mari și (iii) serviciile interconectate de transformare masivă și inovatoare în cadrul administrației publice, pentru a dezvolta o nouă generație de servicii transfrontaliere avansate.

COMPETENȚE DIGITALE

Peste jumătate din populația Greciei are cel puțin competențe digitale de bază (52 %), aproape de media UE (54 %). Procentul de specialiști în domeniul TIC din totalul ocupării forței de muncă în Grecia este de 2,5 %, printre cele mai scăzute din UE. Ponderea femeilor în rândul specialiștilor în domeniul TIC este de 20,3 %, însă se situează peste media UE de 18,9 %. Perspectivele actuale sunt diminuate de mai mulți factori, cum ar fi exodul talentelor digitale, lipsa de specializare urmărită de întreprinderi, care ar trebui analizată periodic, și numărul insuficient de absolvenți în domeniul TIC. În acest context, se preconizează că Grecia va beneficia de pe urma rețelei executive pentru transformare digitală lansate recent, care urmărește să coordoneze mai eficace dezvoltarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor digitale. În plus, Grecia se angajează în mod activ să contribuie la țintele și obiectivele UE pentru 2030 în materie de competențe digitale prin prezidarea grupului de lucru informal care analizează posibilitatea de a prezenta o propunere pentru un EDIC privind Academia europeană de competențe în materie de securitate cibernetică.

INFRASTRUCTURĂ DIGITALĂ

Grecia nu dispune încă de o strategie cuprinzătoare pentru a direcționa investițiile și inițiativele aliniate la ținta deceniului digital pentru 2030 privind conectivitatea la nivel de gigabit pentru toți. Grecia a rămas în urma mediei UE în ceea ce privește acoperirea rețelelor fixe de foarte mare capacitate (28 % față de 73 %). Planul național al Greciei privind banda largă pentru perioada 2021-2027 , adoptat la sfârșitul anului 2022, urmărește să creeze o infrastructură de 100 Mbps, care să poată fi modernizată rapid la 1 Gbps, ceea ce nu corespunde țintei deceniului digital privind asigurarea unor viteze la nivel de gigabit pentru toți până în 2030. Grecia are rezultate mult mai bune în ceea ce privește conectivitatea mobilă și, în calitate de lider la capitolul disponibilității benzilor „pioner” 5G, a atins o acoperire 5G globală de 86 % în 2022 (peste media UE de 81 %).

În ceea ce privește alte infrastructuri digitale, Grecia participă activ la dezvoltarea de proiecte multinaționale, de exemplu la inițiativa privind infrastructura europeană de comunicații cuantice (EuroQCI) prin intermediul HellasQCI. De asemenea, participă la proiectul important de interes european comun (PIIEC) privind microelectronica și comunicațiile, cu 6 participanți direcți a căror activitate vizează proiectarea, IA care utilizează edge computing, industria aerospațială/industria apărării și a ambalajelor.

DIGITALIZAREA ÎNTREPRINDERILOR

În 2022, Grecia a luat mai multe măsuri pentru a crea condiții favorabile pentru ca întreprinderile să își accelereze transformarea digitală, însă intensitatea digitală a IMM-urilor și adoptarea tehnologiilor digitale avansate de către întreprinderile elene trebuie să se intensifice pentru a contribui la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital. Nivelul de intensitate digitală a IMM-urilor în Grecia este de 41 %, încă departe de media UE de 69 %. Întreprinderile din Grecia au fost mai lente în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor digitale avansate: în 2020, 13 % utilizau volume mari de date (media UE: 14 %), în timp ce 15 % utilizau servicii de cloud computing (media UE: 34 %) și numai 3 % utilizau IA (media UE: 8 %). Cu toate acestea, sectorul tehnologiilor digitale este unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei Greciei, ratele de creștere fiind printre cele mai ridicate în această țară [6,1 % între 2017 și 2021 în termeni de rată de creștere anuală compusă], ceea ce ar putea stimula contribuția Greciei la deceniul digital.

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

Grecia continuă să pună în aplicare strategia sa ambițioasă de digitalizare a serviciilor publice, realizând progrese remarcabile în direcția atingerii țintelor deceniului digital. Deși înregistrează în continuare rezultate sub media UE, în 2022, punctajul pentru serviciile publice digitale a crescut la 65 de procente pentru cetățeni (+ 13 puncte) și la 74 de procente pentru întreprinderi (+ 26 de puncte). În plus, în 2022, a fost înființată Autoritatea elenă de certificare a administrației publice ( APED ) pentru a asigura identificarea electronică, a consolida încrederea în servicii și a îmbunătăți procedurile de autentificare în conformitate cu Regulamentul eIDAS. Grecia are un punctaj de 61 de procente în ceea ce privește accesul la dosarele electronice de sănătate, cu mult sub media UE de 72 de procente, deoarece domeniul de aplicare al datelor accesibile este limitat, iar autentificarea nu este gestionată printr-o modalitate de identificare electronică care să fi fost notificată sau să fie conformă cu Regulamentul eIDAS. Cu toate acestea, în 2022, s-au lansat mai multe proiecte în domeniul sănătății digitale, cum ar fi aplicația mobilă Myhealth , care va contribui la ținta deceniului digital ca 100 % dintre cetățeni să aibă acces la dosarele lor electronice de sănătate.

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Ungaria

Ungaria are un potențial digital neexploatat de a contribui în continuare la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital al UE. Ungaria a înregistrat progrese în ceea ce privește transformarea digitală a economiei și a societății sale. În 2022, cele mai semnificative progrese s-au înregistrat în ceea ce privește rețelele fixe de foarte mare capacitate și acoperirea 5G. Cu toate acestea, pentru a se asigura că noile capacități și oportunități oferite de infrastructura digitală îmbunătățită sunt utilizate pe deplin, sunt necesare progrese suplimentare în vederea îmbunătățirii competențelor digitale ale populației. Acest lucru ar putea contribui, de asemenea, la continuarea digitalizării sectorului public și a celui privat. La 30 noiembrie 2022, guvernul maghiar a adoptat noua Strategie națională de digitalizare pentru perioada 2022-2030, care este aliniată la programul de politică privind deceniul digital.

Ungaria colaborează cu alte state membre pentru a explora posibilitatea de a institui un consorțiu pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) privind o alianță pentru tehnologiile lingvistice, în vederea dezvoltării unei infrastructuri comune în domeniul prelucrării limbajului natural și a modelelor multilingve mari. 

COMPETENȚE DIGITALE

În ceea ce privește competențele digitale, Ungaria a obținut un punctaj sub media UE. Doar aproximativ jumătate din populația cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani are cel puțin competențe digitale de bază, cu mult sub ținta de 80 % stabilită de UE pentru 2030. Planul de redresare și reziliență al Ungariei include mai multe măsuri care vizează competențele digitale, în principal sub forma instituirii sau îmbunătățirii instrumentelor și a facilităților necesare pentru dezvoltarea competențelor digitale. Consolidarea în continuare a competențelor digitale ale cadrelor didactice ar putea completa aceste măsuri.

Proporția specialiștilor în domeniul TIC din totalul ocupării forței de muncă a crescut ușor în ultimii ani, însă, în 2022, a rămas relativ scăzută – 4,1 %, sub media UE de 4,6 %. Ponderea femeilor în rândul specialiștilor în domeniul TIC este de 13,6 %, printre cele mai scăzute din UE, comparativ cu media UE de 18,9 %. Punerea în aplicare a noii Strategii naționale de digitalizare pentru perioada 2022-2030 va fi esențială pentru îndeplinirea țintelor deceniului digital, și anume ca peste 80 % dintre cetățeni să aibă competențe digitale de bază și 20 de milioane de specialiști în domeniul TIC să fie angajați până în 2030, deși strategia națională ar putea să nu fie suficient de ambițioasă. 

INFRASTRUCTURĂ DIGITALĂ

Conectivitatea în bandă largă este peste media UE și, în ceea ce privește tehnologia 5G, Ungaria a înregistrat progrese semnificative în direcția atingerii țintelor în materie de conectivitate digitală pentru 2030. În 2022, acoperirea 5G în Ungaria a crescut la 58 %, ceea ce reprezintă o creștere cu 40 de puncte procentuale în comparație cu anul precedent. Totuși, aceasta este în continuare semnificativ mai mică decât media UE de 81 %. Acoperirea rețelelor fixe de foarte mare capacitate a crescut de 72 % în 2021 la 80 % în 2022, depășind media UE de 72 %. Ungaria a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește adoptarea serviciilor la nivel de gigabit (29,8 %), în timp ce 70 % dintre gospodării se abonează la servicii cu viteze de peste 100 Mbps.

Ungaria are planuri ambițioase de a implementa un modul cuantic într-un viitor sistem de calcul de înaltă performanță (HPC), precum și un „laborator cuantic național”. Mai multe echipe de specialiști provenind din universități și instituții de cercetare colaborează pentru a dezvolta tehnologii cuantice.

Ungaria participă la dezvoltarea și utilizarea infrastructurii europene de servicii bazate pe tehnologia blockchain. Deși producția de semiconductori se limitează la activitățile de back-end, există activități de dezvoltare în proiectarea de noi circuite. Ungaria contribuie la proiectul important de interes european comun (PIIEC) privind ecosistemul microelectronicii și al tehnologiilor comunicațiilor alături de participanții asociați [beneficiind de ajutor sub pragul prevăzut de RGECA].

DIGITALIZAREA ÎNTREPRINDERILOR

Digitalizarea întreprinderilor rămâne o provocare majoră în Ungaria. Majoritatea întreprinderilor, în special IMM-urile, încă nu valorifică la maximum oportunitățile oferite de tehnologiile digitale. Acest lucru are un impact negativ asupra competitivității economiei. În 2022, doar 52 % dintre IMM-urile din Ungaria aveau cel puțin o intensitate digitală de bază (cu mult sub media UE de 69 %). Utilizarea tehnologiilor digitale avansate, cum ar fi volumele mari de date și inteligența artificială, a reprezentat mai puțin de jumătate din media UE în 2021 (3 % în Ungaria față de 8 % în UE). În 2021, utilizarea serviciilor de cloud computing s-a situat la 21 %, cu 13 puncte procentuale sub media UE (34 %). Ungaria participă la PIIEC privind infrastructura și serviciile cloud de generație următoare.

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

Ungaria continuă să înregistreze progrese în ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice, însă rezultatele obținute se situează încă sub media UE în acest sens. Performanța Ungariei în ceea ce privește furnizarea de servicii publice digitale atât întreprinderilor (76 %), cât și cetățenilor (68 %) se situează sub media UE și sub ținta UE pentru 2030, și anume 100 %. Ungaria se confruntă în continuare cu provocarea de a accelera adoptarea mai multor soluții digitale avansate în sectorul său public, printre altele, în special în ceea ce privește achizițiile publice în materie de inovare în domeniul tehnologiilor digitale transformatoare. În ceea ce privește identificarea electronică, se preconizează că identificarea electronică transfrontalieră va deveni disponibilă în 2023 prin intermediul sistemului eIDAS. Utilizarea cărților de identitate electronice naționale rămâne limitată, deoarece majoritatea utilizatorilor preferă „profilul de încredere al portalului de acces la administrația electronică”. Planul de redresare și reziliență al Ungariei include mai multe măsuri care se axează pe digitalizarea în domeniul asistenței medicale, pentru care Ungaria a obținut un punctaj de 80 de procente, peste media UE.

Programul operațional „Reînnoirea digitală” (DROP), sprijinit de politica de coeziune, stabilește obiective strategice legate de datele deschise și de utilizarea tehnologiei de tip cloud în administrația publică.

Dimensiunea digitală în cadrul planului de redresare și reziliență al Ungariei (PRR)

Cu 30 % din alocarea sa dedicată măsurilor digitale (1,7 miliarde EUR), din care 1,2 miliarde EUR contribuie la țintele deceniului digital 13 , planul include un pachet cuprinzător de măsuri de promovare a transformării digitale a economiei și a societății. Majoritatea componentelor conțin măsuri privind tranziția digitală. Sunt planificate măsuri semnificative de îmbunătățire a echipamentelor digitale și a competențelor digitale în învățământul primar, profesional și superior. Planul conține măsuri legate de digitalizarea administrației publice și a sectoarelor sănătății, transporturilor și energiei.

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Irlanda

Se preconizează că Irlanda va avea o contribuție pozitivă la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital al UE. Irlanda demonstrează un angajament continuu față de o transformare digitală verde și centrată pe factorul uman. Indicatorii arată un nivel ridicat de competențe digitale. Acest stat are, de asemenea, potențialul de a-și îmbunătăți în continuare performanța în ceea ce privește infrastructura digitală și digitalizarea întreprinderilor. Punerea în aplicare a strategiei digitale naționale globale, publicată în februarie 2022 și aliniată pe deplin la programul de politică privind deceniul digital, ar trebui să contribuie la atingerea acestui obiectiv.

Irlanda colaborează cu alte state membre pentru a explora posibilitatea de a institui un consorțiu pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) privind înființarea unei alianțe pentru tehnologiile lingvistice, în vederea dezvoltării unei infrastructuri comune în domeniul prelucrării limbajului natural și a modelelor multilingve mari.

COMPETENȚE DIGITALE

Eforturile continue ale Irlandei în ceea ce privește competențele digitale, atât cele de bază, cât și cele de nivel înalt, au fost încununate de succes. 70 % dintre adulții din Irlanda au cel puțin competențe digitale de bază, cu mult peste media UE (54 %) și nefiind departe de ținta UE pentru 2030 (cel puțin 80 %). Irlanda continuă să pună în aplicare strategia pe 10 ani privind alfabetizarea adulților pentru viață (septembrie 2021) și strategia digitală pentru școli până în 2027 (aprilie 2022), cu o finanțare de 200 de milioane EUR angajată în planul național de dezvoltare. Irlanda elaborează un plan de acțiune privind competențele digitale, care urmează să fie finalizat în 2023, precum și o abordare pentru un sistem de învățământ terțiar mai unificat. În plus, Irlanda depune eforturi pentru a asigura o analiză prospectivă adecvată în ceea ce privește competențele digitale, inclusiv competențele de nivel înalt în domeniul TIC.

În Irlanda, ponderea specialiștilor în domeniul TIC din totalul ocupării forței de muncă este de 6,2 %, peste media UE de 4,6 %. Proporția absolvenților care studiază în cadrul unor programe în domeniul TIC este de 8 %, aproape dublul mediei UE de 4,2 %. Cu toate acestea, deși se situează peste media UE, femeile specializate în TIC reprezintă doar o cincime din totalul specialiștilor în domeniul TIC.

INFRASTRUCTURĂ DIGITALĂ

Acoperirea rețelelor fixe de foarte mare capacitate din Irlanda a crescut constant în ultimii trei ani, de la 67 % în 2020 la 84 % în 2022, înregistrând progrese semnificative în direcția țintei de 100 % stabilite de UE pentru 2030. Cu toate acestea, Irlanda a rămas în urmă în ceea ce privește utilizarea benzii largi de cel puțin 100 Mbps și de cel puțin 1 Gbps. Acoperirea 5G globală este de 84 %, și anume peste media UE de 81 %, înregistrându-se progrese semnificative în direcția atingerii țintei UE de acoperire 100 % stabilite pentru 2030. În ceea ce privește acoperirea 5G în banda de frecvențe radio de 3,4-3,8 GHz, situându-se la 56 %, Irlanda are rezultate mai bune decât media UE. În decembrie 2022, a fost publicată o nouă strategie digitală privind conectivitatea . Irlanda înregistrează progrese satisfăcătoare în ceea ce privește punerea în aplicare a Planului național privind banda largă și conectarea școlilor primare la rețelele în bandă largă. În 2023, Irlanda a finalizat parțial transpunerea Codului european al comunicațiilor electronice.

Irlanda participă la proiectul important de interes european comun (PIIEC) privind microelectronica și tehnologiile comunicațiilor, cu un participant direct a cărui activitatea vizează industria prelucrătoare. Irlanda găzduiește, de asemenea, peste 100 de întreprinderi producătoare de semiconductori, care exportă anual produse în valoare de 13,5 miliarde EUR. Acest stat sprijină inițiative în domeniu prin intermediul fondului pentru inovarea tehnologiilor disruptive în valoare de 500 de milioane EUR. Irlanda va achiziționa 18 noduri periferice până la sfârșitul anului 2023 prin intermediul MRR.

DIGITALIZAREA ÎNTREPRINDERILOR

Eforturile Irlandei de digitalizare a întreprinderilor au dat deja roade, întrucât, în 2002, 85 % dintre IMM-uri au demonstrat cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală. Această performanță este semnificativ mai mare decât media UE de 69 % și este, de asemenea, foarte apropiată de ținta UE stabilită pentru 2030 de peste 90 %. Adoptarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi în Irlanda a fost până în prezent medie și s-a situat semnificativ sub ținta deceniului digital [volume mari de date (23 % în 2020), tehnologia de tip cloud (47 % în 2021) și, în special, IA (8 % în 2021)]. Cu toate acestea, Irlanda ia măsuri substanțiale pentru a înregistra progrese suplimentare în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor digitale în toate întreprinderile din întreaga țară, de exemplu prin instituirea unui forum consultativ digital al întreprinderilor , prin numirea primului său ambasador pentru IA care să conducă o „conversație națională” privind rolul IA în viața oamenilor și prin lansarea unui fond pentru tranziția digitală în valoare de 85 de milioane EUR pentru a sprijini întreprinderile în tranziția lor digitală.

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

Serviciile publice furnizate întreprinderilor și publicului larg din Irlanda sunt puternic digitalizate, punctajele în aceste domenii fiind de 100 și, respectiv, 81 de procente. Cu toate acestea, Irlanda încă nu oferă cetățenilor acces la dosarele electronice de sănătate. Acest lucru împiedică realizarea de progrese în direcția atingerii țintei deceniului digital al UE ca 100 % dintre cetățenii UE să aibă acces la dosarele lor electronice de sănătate. Irlanda se angajează să promoveze în continuare digitalizarea serviciilor publice. În prezent, pune în aplicare Strategia „Conectarea administrației publice până în 2030: o strategie digitală și în domeniul TIC pentru serviciile publice” (martie 2022), dezvoltând inclusiv un portal online privind evenimentele majore din viața persoanelor. O foaie de parcurs privind incluziunea digitală va fi publicată în 2023 și va stabili măsuri pentru a sprijini mai bine persoanele care s-ar putea să nu poată accesa servicii online. În ceea ce privește serviciul de identitate digitală pentru accesarea serviciilor publice digitale, există peste 1,88 milioane de conturi MyGovID verificate. Acestea reprezintă aproximativ 49 % din populația adultă, cu o creștere foarte semnificativă a utilizării în ultimii doi ani. Dezvoltarea unui nou cadru digital privind asistența medicală pentru perioada 2023-2027 este în desfășurare.

Dimensiunea digitală în cadrul planului de redresare și reziliență al Irlandei (PRR)

Planul de redresare și reziliență al Irlandei alocă 312 milioane EUR (32 %) transformării digitale, întreaga sumă urmând să fie cheltuită pentru a contribui la atingerea țintelor deceniului digital 14 . În contextul primei cereri de plată, se așteaptă ca Irlanda, printre altele: (i) să semneze contractul pentru construirea centrului public comun de date, (ii) să lanseze cereri de propuneri în cadrul proiectului privind transformarea digitală a întreprinderilor irlandeze, (iii) să instaleze routere de conectare în cel puțin 750 de școli primare, (iv) să stabilească criteriile de finanțare a infrastructurii TIC în școli, (v) să atribuie contractele pentru achiziționarea unui sistem ePharmacy și (vi) să doteze studenții defavorizați din instituțiile de învățământ superior cu dispozitive TIC (de exemplu, asigurarea a cel puțin 20 000 de laptopuri) etc.

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Italia

Italia are un potențial digital neexploatat de a contribui în continuare la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital al UE. Având în vedere dimensiunea economiei italiene și a populației sale, inițiativele actuale și viitoare vor contribui în mod semnificativ. În ultimii ani, Italia a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește infrastructura, dar înregistrează rezultate sub media UE în ceea ce privește competențele și unele aspecte ale digitalizării serviciilor publice. Strategiile adoptate în domeniul tehnologiei de tip cloud, al tehnologiei blockchain, al IA și, recent, al securității cibernetice, împreună cu reformele și investițiile din cadrul planului de redresare și reziliență, creează un cadru solid pentru realizarea unei transformări digitale durabile și favorabile incluziunii.

Italia colaborează cu alte state membre pentru a explora posibilitatea de a institui un consorțiu pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) cu privire la înființarea Academiei europene de competențe în materie de securitate cibernetică. Italia este unul dintre statele membre care au depus împreună o cerere oficială de instituire a Parteneriatului european privind tehnologia blockchain și a EDIC privind infrastructura europeană bazată pe tehnologia blockchain, sprijinind serviciile publice transfrontaliere la nivelul UE.

COMPETENȚE DIGITALE

Progresele înregistrate de Italia în ceea ce privește competențele digitale rămân lente, contribuind doar modest la ținta deceniului digital. Doar 46 % din populație are competențe digitale de bază. Acest lucru subminează capacitatea cetățenilor de a beneficia de oportunitățile digitale și de a-și exercita cetățenia digitală și are un impact negativ asupra incluziunii Italiei. Italia a adoptat o strategie națională specifică și a inclus reforme și investiții în planul de reziliență și redresare (PRR), menite să sporească nivelul competențelor digitale. Deși importanța dezvoltării de noi competențe și a actualizării profilurilor profesionale este recunoscută ca o prioritate, numărul de întreprinderi care le oferă efectiv angajaților lor oportunități de formare este încă insuficient.

Numărul absolvenților în domeniul TIC din Italia rămâne cu mult sub nivelul ambițiilor pentru deceniul digital al UE, întrucât Italia nu este în măsură să satisfacă nevoile de profesioniști calificați ale întreprinderilor. Chiar dacă gama de cursuri de formare puse la dispoziție evoluează și a fost extinsă prin noi oferte flexibile de formare axate pe STIM, ponderea absolvenților în domeniul TIC rămâne la 1,5 %, ceea ce este insuficient și cu mult sub media UE de 4,2 %. În plus, ponderea femeilor în rândul specialiștilor TIC se situează la 16 %, cu mult sub media UE de 18,9 %.

INFRASTRUCTURĂ DIGITALĂ

Italia a înregistrat unele progrese remarcabile în direcția atingerii țintelor deceniului digital în ceea ce privește infrastructurile digitale, iar planul său de redresare și reziliență reprezintă un stimulent semnificativ pentru investiții importante. În ceea ce privește ținta deceniului digital pentru rețelele fixe de foarte mare capacitate, Italia rămâne în continuare sub media UE (54 % dintre gospodării față de 73 % în UE), în pofida unei creșteri de 10 puncte procentuale între 2021 și 2022. Italia a realizat acoperirea 5G la nivel național în 2021, iar 93 % din spectrul de frecvențe radio armonizat a fost alocat în 2023. De asemenea, acoperirea 5G a fost asigurată în banda de frecvențe radio de 3,4-3,8 GHz pentru 80 % dintre gospodării.

Italia continuă să își consolideze poziția în sectorul tehnologiilor semiconductorilor și al tehnologiei de tip cloud computing. Investițiile din cadrul planului de redresare și reziliență includ sprijin pentru participarea la proiectul important de interes european comun (PIIEC) privind microelectronica și tehnologiile comunicațiilor, cu 10 participanți direcți ale căror activități vizează o gamă largă de aplicații. Italia se află în avangarda calculului de înaltă performanță (HPC) și a informaticii cuantice. LEONARDO, un sistem de supercalcul de talie mondială dezvoltat și asamblat în Europa, este în prezent al patrulea cel mai puternic supercalculator din lume. LEONARDO va fi îmbunătățit în continuare pentru a deveni unul dintre primele calculatoare cuantice construite la nivel european. În martie 2023, Italia a lansat TeRABIT, o infrastructură bazată pe fibră optică de ultimă generație, care permite schimbul de date la viteze la nivel de terabit (1 000 de miliarde de biți pe secundă). Mai mulți operatori încep să implementeze o infrastructură mai descentralizată de cloud care utilizează edge computing, în special pentru a depăși eventualele probleme de congestionare și pentru a optimiza serviciile video.

DIGITALIZAREA ÎNTREPRINDERILOR

Majoritatea IMM-urilor italiene au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală în conformitate cu media UE (70 % față de media UE de 69 % în 2022). S-au înregistrat progrese deosebit de importante în ceea ce privește utilizarea facturilor electronice, procentul înregistrat, respectiv 95 % (în 2020), depășind media UE, iar procentul cifrei de afaceri a IMM-urilor obținute din comerțul electronic a ajuns la 14 % (în 2022). Cu toate acestea, s-ar putea face mai mult în ceea ce privește actualizarea tehnologiilor digitale avansate: în timp ce, în 2021, tehnologia de tip cloud a fost utilizată de 52 % dintre întreprinderi, cu mult peste media UE de 34 %, situația este diferită în ceea ce privește volumele mari de date și IA, în cazul cărora, în 2020, doar 9 % dintre întreprinderi au utilizat volume mari de date și, în 2021, 6 % au utilizat IA. Italia participă activ la rețeaua de centre europene de inovare digitală (EDIH), cu 13 astfel de centre selectate pentru a fi cofinanțate în cadrul programului „Europa digitală” al UE și de guvernul italian. În pofida acestor măsuri, posibilitatea ca întreprinderile nou-înființate să se extindă în Italia rămâne limitată în comparație cu alte state membre. În plus, Italia participă la PIIEC privind infrastructura și serviciile cloud de generație următoare.

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

Italia a obținut un punctaj sub media UE în ceea ce privește furnizarea de servicii publice digitale pentru cetățeni (un punctaj de 68 de procente față de 77 de procente) și pentru întreprinderi (un punctaj de 75 de procente față de 84 de procente). În ciuda întârzierilor acumulate în ultimii ani, s-au depus eforturi sporite în ceea ce privește: (i) disponibilitatea, eficiența și securitatea infrastructurii digitale, (ii) interoperabilitatea datelor și a informațiilor între administrațiile publice, (iii) punerea în aplicare a principiului înregistrării unice, (iv) creșterea gradului de utilizare a identității digitale și (v) finalizarea sistemului pentru dosarele electronice de sănătate. Este probabil ca măsurile luate recent pentru a asigura servicii publice centrate într-o mai mare măsură pe utilizator și pentru a îmbunătăți accesibilitatea serviciilor publice digitale să încurajeze și mai mult publicul să utilizeze serviciile publice digitale pentru cetățeni.

Dimensiunea digitală în cadrul planului de redresare și reziliență al Italiei (PRR)

Planul de redresare și reziliență al Italiei alocă 48 de miliarde EUR (25 %) transformării digitale; din această sumă, se preconizează că 42 de miliarde EUR vor contribui la țintele deceniului digital 15 . Italia a pus deja în aplicare o serie de măsuri digitale, cum ar fi: (i) reforma privind prioritatea tehnologiei de tip cloud și interoperabilitatea, (ii) reforma achizițiilor publice în domeniul TIC, (iii) simplificarea și accelerarea achizițiilor publice în domeniul TIC, (iv) cererile de exprimare a interesului pentru selectarea propunerilor aferente proiectelor importante de interes european comun, (v) adoptarea unui plan național pentru noi competențe și (vi) cinci măsuri privind conectivitatea.

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Letonia

Letonia are un potențial digital neexploatat de a contribui în continuare la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital al UE. Deși înregistrează rezultate foarte bune în ceea ce privește conectivitatea fixă și serviciile publice digitale, Letonia a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește tehnologia 5G și utilizarea serviciilor la nivel de gigabit și are performanțe slabe în ceea ce privește digitalizarea întreprinderilor. Prin urmare, eforturile susținute sunt esențiale pentru deblocarea potențialului economiei. Letonia trebuie să crească în continuare nivelul competențelor digitale în rândul populației sale. Aliniat la programul de politică privind deceniul digital și coordonat între autoritățile naționale și locale, mediul academic și ONG-uri, planul de punere în aplicare pentru perioada 2023-2027 a actualizat strategia digitală națională a Letoniei.

Letonia colaborează cu alte state membre pentru a explora posibilitatea de a institui consorții pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) privind: (i) înființarea unei alianțe pentru tehnologiile lingvistice, în vederea dezvoltării unei infrastructuri comune în domeniul prelucrării limbajului natural și a modelelor multilingve mari și (ii) infrastructura drepturilor de autor pentru a valorifica potențialul sectoarelor creative ale UE.

COMPETENȚE DIGITALE

Letonia este în continuare ușor sub media UE în ceea ce privește cel puțin competențele digitale de bază (51 % față de 54 %) și cu mult sub ținta deceniului digital de 80 % stabilită pentru 2030.

Aceasta se situează, de asemenea, sub ținta privind specialiștii în domeniul TIC, procentul înregistrat de Letonia, 4,4 %, fiind sub media UE de 4,6 %. În plus, doar 15 % dintre întreprinderi oferă angajaților lor formare în domeniul TIC, comparativ cu media UE de 22 %. Cu toate acestea, Letonia se situează peste media UE în ceea ce privește absolvenții în domeniul TIC (5 % față de 4,2 %), utilizarea internetului (90 % față de 89 %) și convergența de gen a specialiștilor în domeniul TIC (22,8 % față de 18,9 %).

INFRASTRUCTURĂ DIGITALĂ

Majoritatea gospodăriilor letone au acces la rețele gigabit. Letonia este cu mult peste media UE în ceea ce privește acoperirea rețelelor fixe de foarte mare capacitate (92 % față de 73 %) și a rețelelor de fibră optică până în interiorul clădirii (91 % față de 56 %), fiind bine plasată pentru a atinge ținta deceniului digital de 100 % conectivitate la nivel de gigabit.

La jumătatea anului 2022, acoperirea 5G în Letonia a atins 42 % din zonele populate din Letonia, cu mult sub media UE de 81 %. Letonia își dublează eforturile de reducere a birocrației și de punere la dispoziție a spectrului de frecvențe radio alocat creșterii acoperirii 5G. Letonia a accesat 12,5 milioane EUR din MRR și 4,35 milioane EUR din Fondul european de dezvoltare regională și din cofinanțare privată pentru a pune la dispoziție rețele de fibră optică pe autostrada Via Baltica până la sfârșitul anului 2025. În plus, Letonia devine un lider în dezvoltarea aplicațiilor industriale și inovatoare ale tehnologiilor 5G.

O infrastructură experimentală și avansată de comunicații cuantice la nivel național, finanțată prin programul „Europa digitală”, este în curs de dezvoltare pentru testarea inițiativelor naționale specifice în domeniul infrastructurilor de comunicații cuantice, utilizând o parte din resursele alocate cazurilor de utilizare din sectorul apărării, iar o altă parte fiind disponibilă publicului pentru testarea serviciilor comerciale în domeniul asistenței medicale, al finanțelor și al tehnologiei 5G. În noiembrie 2022, s-a semnat un memorandum de înțelegere între 12 parteneri pentru dezvoltarea de capabilități în domeniul semiconductorilor în Letonia de-a lungul întregului lanț valoric. Letonia contribuie la proiectul important de interes european comun (PIIEC) privind ecosistemul microelectronicii și al tehnologiilor comunicațiilor alături de participanții asociați [beneficiind de ajutor sub pragul prevăzut de RGECA].

DIGITALIZAREA ÎNTREPRINDERILOR

Letonia a înregistrat unele progrese în ceea ce privește mai mulți indicatori care vizează digitalizarea întreprinderilor, însă, în ansamblu, se situează în continuare sub media UE. Cu 52 % dintre IMM-uri cu cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, în 2022, Letonia se situa cu mult sub media UE de 69 %. Ponderea întreprinderilor din Letonia care utilizează servicii de tip cloud computing (22 % în 2021) a fost scăzută în comparație cu media UE (34 %). Doar 4 % dintre întreprinderi au utilizat IA în 2021, poziționând acest indicator sub media UE (8 %). Dezvoltarea unei economii digitale durabile este una dintre principalele priorități ale procesului de elaborare a politicilor din Letonia. Planul de redresare și reziliență al Letoniei promovează transformarea digitală a întreprinderilor, sprijinul total fiind estimat la 138 de milioane EUR. Sunt planificate mai multe măsuri, cum ar fi digitalizarea proceselor de afaceri, utilizarea unor instrumente financiare pentru promovarea transformării digitale a operatorilor economici și înființarea a două centre europene de inovare digitală, cu peste 10 puncte de contact regionale care să funcționeze ca ghișee unice în cele mai mari orașe din Letonia. Ca parte a strategiei sale de specializare inteligentă, Letonia depune eforturi pentru a dezvolta un model de sine stătător de gestionare a sistemului de inovare, inclusiv prin intermediul unui grup de coordonare dedicat TIC. Letonia este partener în cadrul PIIEC privind infrastructura și serviciile cloud de generație următoare.

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

Letonia are rezultate bune în ceea ce privește disponibilitatea serviciilor publice digitale, obținând un punctaj de 87 de procente pentru serviciile publice digitale pentru cetățeni (media UE: 77 de procente) și de 86 de procente pentru întreprinderi (media UE: 84 de procente). În comparație cu media UE de 72 de procente, Letonia a obținut un punctaj de peste 79 de procente pentru accesul online la dosarele electronice de sănătate. În domeniul identificării electronice, Letonia a notificat Comisiei un sistem în temeiul Regulamentului eIDAS. Aceasta este unul dintre statele membre pioniere care au dezvoltat o soluție de identificare electronică mobilă care introduce aplicația „eParaksts mobile”, ce le permite utilizatorilor să semneze documente pe cale electronică, să încheie contracte și să beneficieze de servicii de la autorități. Letonia a făcut parte din mai multe proiecte de colaborare privind identificarea electronică, inclusiv din proiectul privind identificare electronică pentru regiunile nordice și baltice (Nordic-Baltic eID Project – NOBID), care vizează armonizarea diferitelor soluții de identificare electronică în opt țări nordice și baltice pentru a asigura accesul transfrontalier la servicii digitale în regiune. „Strategia privind sănătatea digitală până în 2029” a Letoniei este în curs de finalizare și va asigura dezvoltarea strategică și gestionarea sănătății digitale prin construirea unui ecosistem deschis și interoperabil de date privind sănătatea. Printre alte progrese înregistrate în 2022, sistemul național de dosare electronice de sănătate le-a permis cetățenilor letoni să indice în dosarele lor electronice de sănătate preferințele în ceea ce privește donarea de organe sau autorizațiile acordate altor persoane pentru a lua decizii privind tratamentul medical.

Dimensiunea digitală în cadrul planului de redresare și reziliență al Letoniei (PRR)

Planul de redresare și reziliență al Letoniei alocă 1,8 miliarde EUR (21 %) transformării digitale; se preconizează că această sumă va contribui aproape în întregime la țintele deceniului digital 16 . Principalele obiective ale planului sunt de a soluționa decalajul în materie de competențe digitale și de a stimula transformarea digitală și inovarea întreprinderilor, menținând în același timp poziția puternică a țării în ceea ce privește serviciile publice digitale. Se prevăd, de asemenea, investiții în rețeaua backhaul 5G și în conectivitatea până la consumator.

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Lituania

Se preconizează că Lituania va avea o contribuție pozitivă la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital al UE. Aceasta beneficiază de continuitatea punerii în aplicare a planurilor și strategiilor, care sunt aliniate la programul de politică privind deceniul digital. S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește competențele digitale, însă sunt necesare eforturi suplimentare pentru a contribui la realizarea țintelor deceniului digital și a conectivității, în timp ce rezultatele în ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice au fost în mod constant bune.

Lituania colaborează cu alte state membre pentru a explora posibilitatea de a institui consorții pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) privind: (i) înființarea unei alianțe pentru tehnologiile lingvistice, în vederea dezvoltării unei infrastructuri comune în domeniul prelucrării limbajului natural și a modelelor multilingve mari și (ii) serviciile interconectate de transformare masivă și inovatoare în cadrul administrației publice, pentru a dezvolta o nouă generație de servicii transfrontaliere avansate.

COMPETENȚE DIGITALE

Mai mult de jumătate din populația Lituaniei cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani nu are cel puțin competențe digitale de bază. S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește creșterea ponderii specialiștilor în domeniul TIC dint totalul ocupării forței de muncă (4,4 % față de 3,8 % în anul precedent și față de media UE de 4,6 %). În plus, există un echilibru de gen mai mare în rândul profesioniștilor în domeniul TIC în Lituania decât potrivit mediei UE (22,9 % față de 18,9 %). Politicile naționale integrează competențele digitale în programele școlare și universitare. Există, de asemenea, câteva proiecte care beneficiază de sprijin din fonduri UE în desfășurare în acest domeniu, inclusiv proiectul EdTech , programat pentru perioada 2022-2024, cu un buget de 30 de milioane EUR. 

INFRASTRUCTURI DIGITALE

Se poate observa o perspectivă pozitivă atât în ceea ce privește conectivitatea fixă, cât și conectivitatea mobilă. Implementarea rețelelor fixe de foarte mare capacitate a crescut, acoperind 78 % din gospodării, ceea ce depășește media UE de 73 %. Introducerea fibrei optice până în interiorul clădirii (FTTP) a continuat să crească și este cu mult peste media UE (78 % față de 56 %). Pe de altă parte, utilizarea conexiunilor de 1 Gbps este foarte scăzută (1,7 % din gospodării față de media UE de 13,8 %). În 2022, s-a înregistrat o creștere semnificativă în zonele populate cu acoperire 5G, de la 33 % în 2021 la 90 %, peste media UE de 81 %. Cea mai importantă evoluție din 2022 a constat în două licitații ale benzilor de frecvențe radio 5G, care au fost încheiate cu succes. Se preconizează că obligațiile de acoperire aferente vor permite realizarea de progrese suplimentare în direcția atingerii țintei UE de asigurare a acoperirii 5G în toate zonele populate. Pentru a maximiza acest efect, au fost puse în aplicare măsuri suplimentare pentru a stimula atât introducerea de rețele de foarte mare capacitate, cât și implementarea tehnologiei 5G pentru a contribui la atingerea țintelor în materie de conectivitate stabilite pentru 2030.

DIGITALIZAREA ÎNTREPRINDERILOR

Lituania înregistrează rezultate apropiate de media UE în ceea ce privește digitalizarea întreprinderilor, indicatorii privind vânzările aferente comerțului online rămânând peste media UE. Cu toate acestea, proporția IMM-urilor cu o intensitate digitală cel puțin de bază este de 64 %, sub media UE de 69 %. În special, în 2021, adoptarea tehnologiilor avansate, cum ar fi soluțiile de tip cloud, era de 28 % față de media UE de 34 %. Adoptarea IA era de 5 %, față de media UE de 8 %. Lituania a instituit mai multe măsuri de sprijin pentru IMM-uri, oferind finanțare (E-komercijos modelis) și îmbunătățind mediul juridic pentru întreprinderile nou-înființate din domeniul digital.

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

Lituania a continuat să își îmbunătățească serviciile publice digitale pentru cetățeni (obținând un punctaj de 84 de procente) și pentru întreprinderi (obținând un punctaj de 94 de procente), cu rezultate mult mai bune decât mediile UE. Lituania dispune deja de cartea de identitate personală atât pentru identificarea electronică, cât și pentru semnătura electronică. Guvernul lituanian utilizează un „serviciu pentru e-cetățeni” pentru a facilita contactarea agențiilor guvernamentale prin mijloace electronice, precum și pentru a monitoriza evoluția petițiilor, a cererilor sau a consultărilor publice. În ceea ce privește legislația, serviciul e-Seimas le permite cetățenilor să înregistreze inițiative legislative publice și, de asemenea, să formuleze observații cu privire la actele legislative prelucrate de Parlament. Lituania are rezultate bune în ceea ce privește furnizarea de dosare medicale online, cu un punctaj de 92 de procente, care se situează mult peste media UE. Sistemul electronic de informații privind serviciile de sănătate și infrastructura de cooperare (ESPBI IS) găzduiește în prezent aproape 100 % dintre furnizorii lituanieni de servicii medicale și farmacii. Toate organismele sanitare naționale din Lituania trebuie să utilizeze sistemul atunci când furnizează servicii legate de sănătate. Lituania desfășoară în prezent noul proiect de guvernare electronică finanțat prin MRR, intitulat „Lacul de date”, care conectează registrele de stat și permite accesul facil al agențiilor de stat.

Dimensiunea digitală în cadrul planului de redresare și reziliență al Lituaniei (PRR)

Planul de redresare și reziliență al Lituaniei a alocat 701 milioane EUR (31,5 %) măsurilor de sprijinire a tranziției digitale. Din această sumă, se preconizează că peste 660,5 milioane EUR vor contribui la țintele deceniului digital 17 . Peste jumătate din aceste fonduri urmează să fie cheltuite pentru servicii publice digitale și infrastructură. Planul se axează pe implementarea rețelelor 5G, pe digitalizarea serviciilor publice și pe crearea de soluții inovatoare pentru transport. Prima plată, în valoare de 649,5 milioane EUR, se referă la 31 din cele 33 de jaloane, inclusiv la toate jaloanele digitale comunicate. Jaloanele legate de tranziția digitală includ licitația pentru spectrul de frecvențe radio 5G, măsuri care permit digitalizarea serviciilor publice (un Centru de competențe pentru transformare digitală și date deschise) și lucrările pregătitoare pentru un proiect privind soluții inovatoare în domeniul transporturilor.

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Luxemburg

Se preconizează că Luxemburgul va avea o contribuție foarte importantă la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital al UE. Acesta înregistrează progrese satisfăcătoare în transformarea sa digitală, cu efecte pozitive în regiunile înconjurătoare, în special în ceea ce privește inovarea în centrele de date și administrația digitală, precum și o forță de muncă mai calificată. În 2022, Luxemburgul a sporit numărul specialiștilor în domeniul TIC angajați și al absolvenților în domeniul TIC și a înregistrat progrese în ceea ce privește adoptarea benzii largi fixe, acoperirea rețelelor mobile 5G și oferta de servicii publice digitale pentru cetățeni. De asemenea, a completat ecosistemul său de calcul de înaltă performanță (HPC), bazat pe supercalculatorul Meluxina, cu un nou program de masterat universitar. Cu toate acestea, există în continuare lacune în ceea ce privește utilizarea abonamentelor la nivel de gigabit și acoperirea rețelelor gigabit fixe. Sunt necesare eforturi suplimentare în ceea ce privește competențele forței de muncă existente și digitalizarea întreprinderilor, în special a IMM-urilor. Deși Luxemburgul are o imagine de ansamblu asupra strategiilor digitale derulate de fiecare minister, acesta nu dispune de un document strategic consolidat privind digitalizarea în perspectiva anului 2030.

Luxemburgul colaborează cu alte state membre pentru a explora posibilitatea de a înființa un consorțiu pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) privind genomul, pentru a permite accesul transfrontalier eficace și sigur la registrele de seturi de date genomice personale. 

COMPETENȚE DIGITALE

Luxemburgul are rezultate bune în ceea ce privește ținta deceniului digital în ceea ce privește competențele digitale, 64 % din populația sa cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani deținând cel puțin competențe digitale de bază. În prezent, Luxemburgul pune în aplicare mai multe măsuri menite să sporească nivelul competențelor digitale de bază și avansate.

De asemenea, acest stat se situează cu mult peste media UE în ceea ce privește numărul de specialiști în domeniul TIC din totalul ocupării forței de muncă (7,7 % față de 4,6 %). Ponderea femeilor în rândul specialiștilor în domeniul TIC este de 20,7 %, de asemenea peste media UE de 18,9 %. În plus, Ministerul Educației Naționale, Copiilor și Tineretului a creat Centrul de învățare digitală, care urmărește să reducă decalajul în materie de competențe digitale. Centrul de învățare digitală, care oferă cursuri de formare pe termen scurt în diferite domenii ale TIC, se adresează experților IT, persoanelor fără experiență, persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și tinerilor și vizează perfecționarea și recalificarea. Printre alte inițiative, au fost create programe universitare pentru educarea specialiștilor IT, în timp ce nevoile pieței forței de muncă sunt monitorizate cu atenție. 

INFRASTRUCTURĂ DIGITALĂ

Luxemburgul este unul dintre cele mai performante state din UE în ceea ce privește infrastructura digitală. În ceea ce privește conectivitatea, strategia pentru banda largă de foarte mare viteză a fost publicată în 2021 pentru perioada de până în 2025, iar aceasta este în curs de punere în aplicare. S-a înregistrat o creștere constantă a acoperirii rețelelor de foarte mare capacitate, de la 91,7 % în 2020 la 93,3 % în 2022. Introducerea în continuare a fibrei optice va juca un rol important în îndeplinirea țintei deceniului digital, întrucât rețelele de cablu au urmat modernizarea la standardul DOCSIS 3.1. Ar fi extrem de benefice măsuri suplimentare de facilitare a introducerii acestor rețele. Acoperirea 5G globală a crescut la 93 %, cu mult peste media UE de 81 %. Luxemburgul are un ecosistem puternic de calcul de înaltă performanță.

DIGITALIZAREA ÎNTREPRINDERILOR

Având în vedere că 66 % dintre IMM-uri au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, Luxemburgul are rezultate ușor sub media UE de 69 %. În special, proporția întreprinderilor care utilizau servicii de cloud computing a fost sub media UE în 2021. De asemenea, ar trebui să se acorde atenție sprijinirii dezvoltării și implementării altor tehnologii avansate, cum ar fi IA și volumele mari de date. Măsurile de politică actuale se axează pe perfecționarea forței de muncă și pe sprijinirea dezvoltării întreprinderilor nou-înființate inovatoare. În ceea ce privește tehnologia de tip cloud computing, Luxemburgul participă la proiectul important de interes european comun privind infrastructura și serviciile de cloud de nouă generație (PIIEC-ISC), care urmărește să doteze UE cu următoarea generație de capacități avansate, distribuite, sigure, durabile și inovatoare de tip cloud-to-edge.

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

Luxemburgul are rezultate deosebit de bune în ceea ce privește punerea serviciilor publice digitale la dispoziția cetățenilor (obținând un punctaj de 95 de procente) și a întreprinderilor (obținând un punctaj de 97 de procente), foarte aproape de punctajul-țintă de 100 % al deceniului digital. Rolul central de coordonare al Ministerului Digitalizării a condus la îmbunătățiri suplimentare ale administrației publice digitale. Se adaugă caracteristici convenabile, cum ar fi videoconferințele cu administrația, posibilitatea de a utiliza aplicații mobile și portofele electronice. Luxemburgul dispune de un sistem național de identificare electronică în conformitate cu Regulamentul eIDAS și elaborează un portofel electronic național. Cu toate acestea, Luxemburgul are rezultate deosebit de scăzute în ceea ce privește gradul de acces online al cetățenilor la dosarele electronice de sănătate, acesta situându-se la 67 din 100 de puncte de indice.

Dimensiunea digitală în cadrul planului de redresare și reziliență al Luxemburgului (PRR)

Planul de redresare și reziliență al Luxemburgului se ridică la 82,7 milioane EUR, iar 30 % din acesta (și anume 24,5 milioane EUR) este alocat transformării digitale 18 . Reformele și investițiile digitale care urmau să fie puse în aplicare în 2022 au fost: (i) lansarea registrului digital unic al profesiilor din domeniul sănătății, cu înregistrarea a cel puțin 5 000 de profesioniști, (ii) lansarea pe platforma națională de e-sănătate a soluției de telemonitorizare „IdeoPHM” care înlocuiește soluția anterioară „Maela”, permițând monitorizarea medicală de la distanță între medici, stomatologi sau moașe și pacienți, (iii) conectarea cu succes a cel puțin două amplasamente care fac parte din Laboratorul pentru infrastructura de comunicații cuantice (LuxQCI) din Luxemburg prin crearea unei rețele terestre, (iv) conectarea cu succes a segmentelor spațiale și terestre ale infrastructurii de comunicații cuantice printr-un sistem de gestionare a cheilor, (v) o conexiune transfrontalieră creată pentru a demonstra funcționarea unei rețele terestre de comunicații cuantice, (vi) integrarea unei funcționalități privind numirile prin videoconferință în portalul de guvernare electronică MyGuichet.lu și punerea în aplicare a acesteia și (vii) punerea la dispoziție a douăsprezece noi servicii pentru cetățeni și întreprinderi, accesibile prin intermediul MyGuichet.lu.

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Malta

Se preconizează că Malta va avea o contribuție foarte importantă la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital al UE. Malta a înregistrat progrese semnificative, în special în ceea ce privește conectivitatea și serviciile publice digitale, dar sunt necesare eforturi suplimentare în ceea ce privește competențele digitale și digitalizarea întreprinderilor. Încurajarea cetățenilor să își dezvolte competențele digitale este esențială pentru a se asigura că întreprinderile și cetățenii din Malta pot utiliza la maximum internetul la nivel de gigabit și serviciile publice digitale disponibile. Noua strategie digitală, Malta Diġitali 2022-2027 , este aliniată la programul de politică privind deceniul digital.

În prezent, Malta este implicată doar în calitate de observator în activitatea care vizează înființarea unui consorțiu pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) privind serviciile interconectate de transformare masivă și inovatoare în cadrul administrației publice pentru a dezvolta o nouă generație de servicii transfrontaliere avansate.

COMPETENȚE DIGITALE

Peste o treime din populația Maltei nu are nici măcar competențe digitale de bază. Procentul populației cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani care deține cel puțin un nivel de bază de competențe digitale în Malta este de 61 %, mai mare decât media UE (54 %). Cu toate acestea, lacunele existente, în special în rândul persoanelor cu un nivel mai scăzut de educație și al persoanelor în vârstă, împiedică o contribuție și mai mare la atingerea țintei deceniului digital (80 %), precum și a obiectivelor de a elimina decalajele digitale. Procentul de specialiști în domeniul TIC la nivelul forței de muncă malteze este de 4,8 %, ușor peste media UE (4,6 %), dar insuficient pentru a satisface cererea de pe piața forței de muncă. Ponderea femeilor în rândul specialiștilor în domeniul TIC este, pe de altă parte, ușor sub media UE (18,2 % față de 18,9 %). Strategia Maltei privind competențele digitale pentru perioada 2022-2025 oferă un cadru pentru coordonarea și extinderea inițiativelor în materie de competențe digitale pentru a aborda lacunele și deficitele persistente în materie de competențe.

INFRASTRUCTURĂ DIGITALĂ

Malta a atins țintele deceniului digital în materie de conectivitate; cu toate acestea, se poate îmbunătăți acoperirea benzilor esențiale de frecvențe radio pentru aplicațiile avansate care necesită o lărgime de bandă mare. La 20 %, acoperirea 5G în banda de frecvențe radio „pionier” de 3,4-3,8 GHz este cu mult sub media UE de 41 %. Spectrul de frecvențe radio în benzile de 700 MHz și 26 GHz rămâne nealocat. Malta a înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește fibra optică, în prezent, aceasta acoperind mai mult de jumătate din țară (56 %), însă utilizarea vitezelor fixe foarte mari a continuat să se îmbunătățească lent în 2022.

În ceea ce privește alte infrastructuri digitale, Malta participă la proiectul important de interes european comun (PIIEC) privind microelectronica și tehnologiile comunicațiilor, cu un participant direct a cărui activitate vizează sectorul încapsulării avansate, și este, de asemenea, activă într-o rețea europeană de organizații publice care finanțează proiecte de cercetare și inovare legate de domeniul cuantic. În plus, în 2022, Malta a participat la rețeaua de centre europene de inovare digitală. Se preconizează că aceasta va găzdui un calculator de înaltă performanță pentru a fi utilizat de IMM-urile și întreprinderile nou-înființate din Malta.

Malta își poate valorifica punctele forte în ceea ce privește infrastructura și tehnologiile digitale pentru a-și sprijini tranziția verde.

DIGITALIZAREA ÎNTREPRINDERILOR

Întreprinderile malteze înregistrează un nivel ridicat de digitalizare și, cu sprijin specific și un acces mai bun la specialiști, pot valorifica și mai mult tehnologiile digitale pentru a deveni mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și mai inovatoare. Marea majoritate (78 % în 2022) a IMM­urilor malteze au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, iar întreprinderile malteze în ansamblu au continuat să aibă rezultate cu mult peste media UE în ceea ce privește utilizarea soluțiilor de tip cloud (48 % față de 34 % în 2021) și, într-o mai mică măsură, IA (10 % față de 8 % în 2021). Cu toate acestea, dificultățile în ceea ce privește atragerea și păstrarea specialiștilor împiedică întreprinderile să investească mai mult în tehnologiile digitale și să contribuie în continuare la atingerea țintelor deceniului digital. Există trei unicorni cu sediul în Malta, iar guvernul a anunțat un sprijin suplimentar pentru întreprinderile nou-înființate, punând accentul pe maximizarea punctelor forte existente în sectorul maritim și sectorul jocurilor de noroc online (iGaming). Malta este în curs de aderare la Europe Startup Nations Alliance (Alianța europeană privind întreprinderile nou-înființate) pentru a îmbunătăți și mai mult condițiile pentru întreprinderile nou-înființate. În urma lansării Strategiei naționale de securitate cibernetică pentru perioada 2023-2026 , Malta a introdus proiectul Mind the Gap la începutul anului 2023 pentru a ajuta întreprinderile locale să evalueze și să își îmbunătățească nivelurile de securitate cibernetică.

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

Cu punctaje de 100 % (pentru cetățeni) și 97 % (pentru întreprinderi), Malta se apropie de ținta deceniului digital. Datorită faptului că fac obiectul unei atenții timpurii și al investițiilor continue și beneficiind de sprijinul fondurilor MRR, serviciile publice esențiale pentru cetățeni și întreprinderi sunt disponibile în mare măsură online prin intermediul portalului servizz.gov . Sistemul de identificare electronică al Maltei, notificat Comisiei în temeiul Regulamentului eIDAS, poate fi utilizat pentru a conectare la 91 % din serviciile publice online. Malta lucrează, de asemenea, la extinderea accesului cetățenilor la dosarele electronice de sănătate și urmărește să își îmbunătățească punctajul actual de 78 de procente din 100 (comparativ cu 72 de procente pentru UE în ansamblu) prin punerea la dispoziție a mai multor date electronice privind sănătatea, inclusiv din partea instituțiilor private de asistență medicală. În schimb, Malta obține punctaje foarte scăzute în ceea ce privește facilitarea accesului la datele deschise și a utilizării acestora, un domeniu în care ar putea contribui mai mult la realizarea principalelor obiective și a principiilor deceniului digital în ceea ce privește valorificarea informațiilor guvernamentale pentru a promova inovarea și responsabilitatea. Se preconizează că noua Strategie a Maltei privind datele din administrația publică pentru perioada 2023-2027 va oferi un cadru pentru promovarea politicilor și a practicilor în materie de date deschise în această țară.

Dimensiunea digitală în cadrul planului de redresare și reziliență al Maltei (PRR)

Planul de redresare și reziliență modificat al Maltei alocă 67,6 milioane EUR (26 %) transformării digitale, din care se preconizează că o mare parte va contribui la țintele deceniului digital 19 . Prima plată a vizat, printre altele: (1) adoptarea unei Strategii de specializare inteligentă în 2021, care identifică tehnologiile digitale drept un domeniu prioritar de investiții și (2) modificări legislative care să permită o utilizare sporită a tehnologiilor digitale în cadrul procedurilor judiciare.

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Țările de Jos

Țările de Jos sunt, din punct de vedere istoric, un lider în transformarea digitală în Europa, preconizându-se că vor avea o contribuție foarte importantă la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital al UE. Agendele naționale de lucru privind transformarea digitală au fost sau sunt în curs de elaborare, cu trimiteri la programul de politică privind deceniul digital. Cu toate acestea, sunt necesare măsuri suplimentare în ceea ce privește utilizarea IA de către întreprinderi și disponibilitatea specialiștilor și a absolvenților în domeniul TIC pe piața muncii din Țările de Jos.

Țările de Jos colaborează cu alte state membre pentru a explora posibilitatea de a institui consorții pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) privind: (i) înființarea unei alianțe pentru tehnologiile lingvistice, în vederea dezvoltării unei infrastructuri comune în domeniul prelucrării limbajului natural și a modelelor multilingve mari și (ii) datele privind mobilitatea și logistica, pentru a permite accesul, partajarea și reutilizarea datelor în aceste domenii.

COMPETENȚE DIGITALE

Țările de Jos au o populație cu un nivel ridicat de competențe digitale și se preconizează că această situație va aduce o contribuție importantă la atingerea țintei deceniului digital. 79 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani din Țările de Jos au cel puțin competențe digitale de bază, o cifră care se apropie de ținta deceniului digital de 80 % pentru competențele digitale de bază și care se situează cu mult peste media UE de 54 %.

7,2 % dintre persoanele încadrate în muncă în Țările de Jos sunt specialiști în domeniul TIC, comparativ cu 4,6 % în UE. Cu toate acestea, procentul absolvenților în domeniul TIC din Țările de Jos este mai mic decât media UE – 3,7 % față de 4,2 %. S-a introdus un nou plan de acțiune pentru a soluționa deficitul de pe piața forței de muncă, care este esențial pentru o dublă tranziție digitală și verde de succes în Țările de Jos. În plus, se iau măsuri pentru a îmbunătăți competențele digitale atât la nivelul educației fundamentale, cât și pentru a promova digitalizarea în învățământul superior. În sfârșit, având în vedere că proporția femeilor în rândul specialiștilor în domeniul TIC este de 19,4 % (puțin peste media UE), echilibrul de gen în ceea ce privește specialiștii în domeniul TIC este departe de a fi atins.

INFRASTRUCTURĂ DIGITALĂ

Țările de Jos au înregistrat în mod tradițional rezultate bune în domeniul infrastructurii digitale, deși evoluțiile recente arată semne de stagnare. Indiferent de aceasta, acoperirea rețelei sale fixe de foarte mare capacitate este de 98 % față de media UE de 73 %. Totuși, utilizarea conectivității la nivel de gigabit este inexistentă. Țările de Jos se bucură de o acoperire 5G de 100 %, însă nu au alocat banda de 3,6 GHz la timp.

Măsurile luate de Țările de Jos în domeniul semiconductorilor și al informaticii cuantice reprezintă o contribuție importantă la eforturile UE. Industria olandeză a echipamentelor de producție a semiconductorilor deține o poziție-cheie la nivel mondial. Această poziție este consolidată suplimentar prin finanțare publică în valoare de aproape 1 miliard EUR acordată întreprinderilor NXTGEN HIGHTECH și PhotonDelta, precum și prin participarea la PIIEC privind microelectronica și tehnologiile comunicațiilor, cu 5 participanți direcți a căror activitate vizează industria echipamentelor, a dispozitivelor, a autovehiculelor sau a telecomunicațiilor și fotonica. Guvernul olandez a realizat o coinvestiție în noduri periferice prin intermediul proiectului important de interes european comun privind infrastructura și serviciile de cloud de generație următoare (PIIEC-ISC). În sfârșit, Delta Quantum NL a primit 615 milioane EUR pentru punerea în aplicare a agendei Țărilor de Jos în domeniul informaticii cuantice. Aceasta se adaugă rolului semnificativ pe care Țările de Jos îl joacă în domeniul informaticii cuantice prin intermediul a diverse proiecte cuantice europene.

DIGITALIZAREA ÎNTREPRINDERILOR

Multe întreprinderi olandeze profită deja de avantajele digitalizării. IMM-urile din Țările de Jos au rezultate mai bune decât media UE în ceea ce privește cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, cu un punctaj de 80 %. În ceea ce privește tehnologiile digitale avansate, indicatorii pentru volumele mari de date (2020), tehnologia de tip cloud și IA (2021) au fost peste media UE, situându-se la 27 %, 60 % și, respectiv, 13 %, însă Țările de Jos au potențialul de a contribui în continuare la atingerea țintei deceniului digital la nivelul UE. Șase centre europene de inovare digitală (EDIH) au fost înființate și și-au început activitatea la începutul anului 2023. Numărul mare de unicorni care provin din Țările de Jos (24), precum și alte 39 de întreprinderi care pot fi considerate viitori unicorni potențiali demonstrează existența unui ecosistem prosper de întreprinderi nou-înființate. Țările de Jos sunt, de asemenea, semnatare ale standardului „Europe Startup Nations”. Potrivit Raportului european privind tehnologiile de vârf din 2023, Amsterdam-Delta este considerat unul dintre cele mai bune ecosisteme de întreprinderi nou-înființate din UE.

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

În ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice, Țările de Jos au un punctaj ridicat la toate nivelurile. Cu un punctaj de 85 de procente (față de media UE de 77 de procente) și, respectiv, 89 de procente (față de media UE de 84 de procente), multe servicii publice digitale sunt disponibile pentru cetățeni pentru evenimente din viața acestora și pentru întreprinderi pentru operațiuni comerciale obișnuite. Toți cetățenii și toate întreprinderile din Țările de Jos au posibilitatea de a utiliza o modalitate de identificare electronică națională. Nivelul de acces la dosarele electronice de sănătate este, în linii mari, în concordanță cu media UE, cu un punctaj de 69 de procente față de 72 de procente. Cu toate acestea, accesul la aceste dosare rămâne limitat și fragmentat. Se încurajează dezvoltarea descentralizată de către sectorul privat a unor instrumente care să reunească dosarele electronice de sănătate în portaluri centralizate. În sfârșit, noile legi-cadru care stabilesc norme privind interacțiunile digitale cu autoritățile publice, precum și schimbul digital și disponibilitatea dosarelor medicale reprezintă un pas binevenit înspre digitalizarea în continuare a serviciilor publice din Țările de Jos. Cu toate acestea, succesul și valoarea sa adăugată pentru cetățeni vor depinde de normele detaliate care trebuie respectate și de punerea în aplicare corespunzătoare și la timp a acestora de către părțile interesate implicate, atât publice, cât și private.

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Polonia

Polonia își poate îmbunătăți performanța în ceea ce privește tranziția digitală și poate contribui la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital al UE. S-au înregistrat progrese în ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice, cu îmbunătățiri notabile ale aplicației emblematice de guvernare electronică și în domeniul e-sănătății. Polonia a înregistrat, de asemenea, progrese în ceea ce privește competențele, însă ar trebui să depună eforturi suplimentare pentru a atinge țintele deceniului digital. De asemenea, trebuie intensificate eforturile în ceea ce privește infrastructurile digitale, deoarece benzile de frecvențe radio de bază 5G nu sunt încă disponibile, iar cadrul de reglementare al UE nu a fost instituit. În același timp, operatorii continuă să investească în conectivitatea fixă. Coordonarea politicilor digitale a fost transferată Ministerului Afacerilor Digitale, recent reformat, la 1 mai 2023.

Polonia colaborează cu alte state membre pentru a explora posibilitatea de a institui consorții pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) privind: (i) înființarea unei alianțe pentru tehnologiile lingvistice, în vederea dezvoltării unei infrastructuri comune în domeniul prelucrării limbajului natural și a modelelor multilingve mari și (ii) serviciile interconectate de transformare masivă și inovatoare în cadrul administrației publice, pentru a dezvolta o nouă generație de servicii transfrontaliere avansate. Polonia este unul dintre statele membre care au depus împreună o cerere oficială de instituire a Parteneriatului european privind tehnologia blockchain și a EDIC privind infrastructura europeană bazată pe tehnologia blockchain, sprijinind serviciile publice transfrontaliere la nivelul UE.

COMPETENȚE DIGITALE

Cele mai recente cifre privind competențele digitale de bază plasează Polonia sub media UE și arată un decalaj considerabil față de ținta deceniului digital al UE, care este de 80 %. În 2021, 43 % din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani aveau cel puțin competențe digitale de bază (UE: 54 %), iar 21 % aveau competențe digitale peste nivelul de bază (UE: 26 %). Cu toate acestea, sistemul de învățământ a continuat să integreze TIC în programele de învățământ și să ofere finanțare școlilor și altor entități. Activitățile ONG-urilor au reprezentat o forță majoră în furnizarea de sprijin în afara sistemului formal, inclusiv în cadrul unor activități finanțate din fonduri publice, prin inițiative precum Zdalna Szkoła + (Școala de la distanță), Lekcja: Enter sau Festivalul digital , care oferă sprijin educației la distanță și altor activități digitale. Este probabil ca recenta adoptare a Programului de dezvoltare a competențelor digitale să conducă la îmbunătățirea coordonării politicilor guvernamentale în acest domeniu, în timp ce acțiunile axate pe digitalizarea școlilor ar putea fi consolidate. În Polonia, ponderea specialiștilor în domeniul TIC din totalul ocupării forței de muncă este de 3,6 %, sub media UE de 4,6 %. În plus, ponderea femeilor în rândul specialiștilor în domeniul TIC este, de asemenea, de 16,7 %, cu mult sub media UE de 18,9 %.

INFRASTRUCTURĂ DIGITALĂ

S-a înregistrat o creștere constantă a procentului de gospodării acoperite de rețele fixe de foarte mare capacitate: 71 % în 2022, comparativ cu 65 % în 2020 și aproape de media UE de 73 %, deși această cifră se situează încă sub ținta UE privind conectivitatea la nivel de gigabit disponibilă pretutindeni. Situația este mai puțin pozitivă în ceea ce privește conectivitatea mobilă, 63 % dintre gospodării fiind acoperite de tehnologia 5G în 2022, cifră care se situează sub media UE de 81 %. Acoperirea 5G a fost asigurată pe baza altor benzi de frecvență decât cele prioritare 5G care permit servicii îmbunătățite, deoarece licitațiile au fost amânate, iar cea pentru banda de 3,6 GHz a fost lansată abia în iunie 2023. În ceea ce privește reglementarea, Codul european al comunicațiilor electronice, care urma să fie adoptat în decembrie 2020, nu a fost transpus în legislația națională. În ceea ce privește informatica cuantică, Polonia participă la LUMI-Q, un consorțiu multinațional care își propune să ofere un mediu de calcul cuantic la nivel european, lansându-se și un centru cuantic pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a tehnologiilor de calcul cuantic. Polonia este membră a întreprinderii comune EuroHPC pentru calculul de înaltă performanță și a Parteneriatului european privind tehnologia blockchain. Aceasta a lansat nodul infrastructurii europene de servicii bazate pe tehnologia blockchain în 2022 și, de atunci, a dezvoltat diferite părți ale sistemului. Polonia participă la proiectul important de interes european comun (PIIEC) privind microelectronica și tehnologiile comunicațiilor, cu un participant direct a cărui activitatea vizează domeniul fotonicii; de asemenea, au fost anunțate investiții private într-o unitate de producție finală de cipuri de mari dimensiuni. 

DIGITALIZAREA ÎNTREPRINDERILOR

Rezultatele Poloniei se situează sub media UE, fiind necesare în continuare progrese semnificative în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor avansate. În domeniul tehnologiilor avansate, în 2021, 19 % dintre întreprinderi utilizau soluții de tip cloud, dar numai 3 % utilizau IA, iar, în 2020, 9 % utilizau analiza volumelor mari de date. 61 % dintre IMM-urile poloneze au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, cifră care se situează sub media UE de 69 %. Cu toate acestea, în 2022, integrarea tehnologiei digitale în activitățile întreprinderilor a progresat constant. Diverse organisme guvernamentale au sprijinit acest demers prin utilizarea de fonduri publice, în special din fonduri UE.

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

Polonia înregistrează în continuare rezultate slabe în ceea ce privește disponibilitatea online a serviciilor digitale, obținând un punctaj de 60 de procente pentru serviciile publice digitale pentru cetățeni (media UE: 77 de procente) și de 73 de procente pentru întreprinderi (media UE: 84 de procente). În ceea ce privește serviciile de guvernare electronică, 63 % dintre utilizatorii de internet au apelat la servicii de guvernare electronică, cifră care se situa aproape de media UE de 74 % în 2022. Aplicația mObywatel continuă să fie îmbunătățită (vizând o carte de identitate națională, un permis de conducător auto sau un card de pensionar) și a devenit populară, cu 9,1 milioane de utilizatori în decembrie 2022. În ceea ce privește accesul la dosarele electronice de sănătate, Polonia obține un punctaj de 86 de procente, semnificativ mai bun decât media UE (72 de procente în 2022). Portalul pacienților oferă servicii îmbunătățite, valorificând introducerea cu succes a prescripțiilor electronice. Versiunea mobilă a portalului este actualizată în mod constant. Un instrument informatic este disponibil pentru administrația publică pentru căutarea, compararea și achiziționarea de servicii de tip cloud computing și a fost completat de un serviciu public de tip cloud computing.

Dimensiunea digitală în cadrul planului de redresare și reziliență al Poloniei (PRR)

Măsurile care contribuie la tranziția digitală reprezintă 21,3 % (peste 7,5 miliarde EUR) din alocarea totală a planului, din care se preconizează că 6,8 miliarde EUR vor contribui la țintele deceniului digital 21 . Acestea constau în dezvoltarea conectivității, atât în bandă largă fixă, cât și 5G, îmbunătățirea furnizării de servicii publice către întreprinderi și cetățeni, precum și digitalizarea administrației publice, consolidând în același timp reziliența și securitatea cibernetică a acestora. Polonia nu a depus încă o cerere de plată pentru prima tranșă a fondurilor MRR.

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Portugalia

Se preconizează că Portugalia va avea o contribuție pozitivă la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital al UE. S-au înregistrat progrese în ceea ce privește îmbunătățirea infrastructurii de conectivitate pentru rețelele fixe și mobile, deși există în continuare provocări majore. Multe persoane nu dispun de competențe digitale esențiale, iar nivelul de înscriere în programele de educație în domeniul TIC este scăzut. Pentru a-și îmbunătăți capacitățile de digitalizare și adoptarea tehnologiei, Portugalia trebuie să adopte politici cuprinzătoare și să le pună rapid în aplicare.

Portugalia colaborează cu alte state membre pentru a explora posibilitatea de a institui consorții pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) privind: (i) înființarea Academiei europene de competențe în materie de securitate cibernetică și (ii) înființarea unei alianțe pentru tehnologiile lingvistice, în vederea dezvoltării unei infrastructuri comune în domeniul prelucrării limbajului natural și a modelelor multilingve mari. Portugalia este unul dintre statele membre care au depus împreună o cerere oficială de instituire a Parteneriatului european privind tehnologia blockchain și a EDIC privind infrastructura europeană bazată pe tehnologia blockchain, sprijinind serviciile publice transfrontaliere la nivelul UE.

COMPETENȚE DIGITALE

Portugalia înregistrează progrese în ceea ce privește competențele digitale de bază, dar este necesar un ritm mai rapid pentru a contribui în mod semnificativ la ținta deceniului digital. În prezent, 55 % din populația cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani are cel puțin competențe digitale de bază, în timp ce doar 29 % prezintă un nivel de competențe digitale peste nivelul de bază.

Portugalia trebuie, de asemenea, să își intensifice eforturile de creștere a numărului de înscrieri în programe de educație în domeniul TIC (specialiștii în domeniul TIC reprezintă 4,5 % din totalul ocupării forței de muncă, iar 2,5 % dintre absolvenți provin din domeniul TIC, cifră care se situează puțin sub media UE). Cu toate acestea, ponderea femeilor în rândul specialiștilor în domeniul TIC este de 20,4 %, peste media UE de 18,9 %.

INFRASTRUCTURĂ DIGITALĂ

Portugalia are rezultate deosebit de bune în ceea ce privește rețelele fixe de foarte mare capacitate și acoperirea cu fibră optică până în interiorul clădirii (93 % și, respectiv, 91 %, comparativ cu media UE de 73 % și, respectiv, 56 %) și în ceea ce privește adoptarea serviciilor fixe în bandă largă cu viteze de cel puțin 100 Mbps (77 %). Cu toate acestea, adoptarea serviciilor cu viteze de cel puțin 1 Gbps (4,5 %) și mobile în bandă largă (82 %) se situează sub media UE. În ansamblu, acoperirea 5G (70 %) se situează sub media UE (81 %). Portugalia pune în aplicare măsuri pentru a contribui la creșterea gradului de implementare a rețelelor 5G, care a rămas în urmă, în principal din cauza întârzierilor în licitarea benzilor de 700 MHz și 3,6 GHz, precum și din cauza incertitudinii privind calendarul licitației pentru banda de 26 GHz.

Portugalia participă la proiectul important de interes european comun (PIIEC) privind ecosistemul microelectronicii și al tehnologiilor comunicațiilor alături de participanții asociați [beneficiind de ajutor sub pragul prevăzut de RGECA]. 

DIGITALIZAREA ÎNTREPRINDERILOR

În 2022, 70 % dintre IMM-urile din Portugalia aveau cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, cu puțin peste media UE (69 %) în 2022. Proporția întreprinderilor care utilizează tehnologia de tip cloud (29 % în 2021) și volumele mari de date (11 % în 2021) a rămas în urma mediei UE de 34 % și, respectiv, 14 %. Cu toate acestea, 17 % dintre întreprinderile portugheze utilizau IA în 2021, mai mult decât dublul mediei UE. Portugalia pune în aplicare măsuri pentru a stimula adoptarea de către întreprinderi a tehnologiilor digitale: inclusiv bancuri de testare, centre de inovare digitală, un catalog de servicii de tranziție digitală și un instrument de evaluare a nivelului de maturitate al securității cibernetice și de certificare. Planul de redresare și reziliență alocă fonduri întreprinderilor pentru a înființa bancuri de testare în cadrul inițiativei privind rețeaua națională de bancuri de testare privind tehnologia 5G, IA, volumele mari de date și tehnologia blockchain. Găzduind un singur unicorn, Portugalia ar putea îmbunătăți accesul la finanțare pentru întreprinderile inovatoare în curs de extindere pentru a atinge ținta deceniului digital de dublare a numărului de unicorni. Programele publice și finanțarea au contribuit la digitalizarea Portugaliei, însă peisajul resurselor poate fi complex, iar întreprinderile se confruntă uneori cu dificultăți în a obține acces la acestea în scopuri de digitalizare.

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

Portugalia a făcut din digitalizarea serviciilor publice un element central al modernizării administrației sale prin reducerea sarcinii administrative și prin utilizarea TIC pentru a furniza servicii publice mai bune. Serviciile online pentru cetățeni și cele pentru întreprinderi se ridică la 78 %, respectiv la 82 %, aproape de media UE. Portugalia se îndreaptă către ținta deceniului digital ca 100 % dintre cetățenii UE să aibă acces la un mijloc de identificare electronică securizată recunoscut în întreaga UE. De fapt, transformarea identificării electronice într-o prioritate a generat rezultate pozitive, cum ar fi implementarea mecanismelor portugheze de identificare digitală și adoptarea acestora de către public, întreprinderi și administrația publică. Deși cartea de identitate electronică a cetățenilor este obligatorie, utilizarea sa poate fi dificilă pentru unii dintre aceștia, în special pentru persoanele în vârstă, persoanele cu handicap sau persoanele care locuiesc în zone îndepărtate. Portugalia a obținut un punctaj de 63 de procente, care se situează sub media UE, în ceea ce privește accesul la datele electronice privind sănătatea, fiind necesare îmbunătățiri pentru a oferi acces la rezultate, rapoarte și date medicale electronice de la alți furnizori de servicii medicale din sectorul public și din cel privat.

Dimensiunea digitală în cadrul planului de redresare și reziliență al Portugaliei (PRR)

Planul de redresare și reziliență al Portugaliei a alocat transformării digitale 3,6 miliarde EUR (22 %). Se preconizează, de asemenea, că această alocare va contribui la țintele deceniului digital 22 . În februarie 2023, Portugaliei i s-a efectuat a doua plată, în valoare de 1,8 miliarde EUR, pentru măsuri digitale, inclusiv pentru noul sistem securizat de comunicații mobile care oferă angajaților guvernamentali servicii de comunicații vocale, de mesagerie și video securizate. Academia digitală a Portugaliei și inițiativa Employment+Digital permit publicului și întreprinderilor să își evalueze competențele digitale, să obțină planuri de formare și să își consolideze competențele digitale. O rezoluție va permite lansarea de licitații publice pentru instalarea, gestionarea și exploatarea rețelelor de mare capacitate în „zonele albe”. În plus, 17 centre de inovare digitală sprijină întreprinderile în adoptarea tehnologiilor de automatizare. Cadrul juridic pentru digitalizarea administrației publice a intrat în vigoare, incluzând dispoziții privind securitatea informațiilor și securitatea cibernetică.

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: România

România își poate îmbunătăți performanța în ceea ce privește tranziția digitală și poate contribui la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital al UE. România are rezultate bune în ceea ce privește conectivitatea fixă, în special prin fibră optică până în interiorul clădirii (FTTP), unde continuă să progreseze rapid, și în ceea ce privește absolvenții în domeniul TIC, cu o proporție ridicată de femei în rândul specialiștilor în domeniul TIC, preconizându-se că aceste rezultate vor avea o contribuție importantă la atingerea țintelor deceniului digital. De asemenea, s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește serviciile publice digitale, în cazul cărora măsurile planificate importante nu au dat încă rezultate. Se înregistrează progrese limitate în ceea ce privește anumiți indicatori de digitalizare a întreprinderilor. Trebuie depuse eforturi semnificative în ceea ce privește competențele digitale de bază și acoperirea 5G.

COMPETENȚE DIGITALE

România se situează cu mult sub media UE atât în ceea ce privește competențele digitale de bază, cât și specialiștii în domeniul TIC, cu un decalaj deosebit de mare în ceea ce privește nivelul cel puțin de bază al competențelor digitale (28 % față de media UE de 54 %), ținta UE fiind ca 80 % din populația cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani să dețină aceste competențe. Proporția specialiștilor în domeniul TIC din totalul ocupării forței de muncă este de 2,8 % față de media UE de 4,6 %. Cu toate acestea, proporția absolvenților în domeniul TIC în rândul tuturor absolvenților este semnificativ mai mare decât media UE (6,9 % față de 4,2 %). România are, de asemenea, una dintre cele mai mari proporții de femei în rândul specialiștilor în domeniul TIC din UE, acest indicator situându-se la 25,2 %. Eforturile susținute și cuprinzătoare în domeniul competențelor digitale de bază și al specialiștilor în domeniul TIC sunt esențiale pentru transformarea digitală a României. România a început să pună în aplicare mai multe măsuri importante în cadrul planului său de redresare și reziliență, inclusiv instituirea unui nou cadru legislativ pentru digitalizarea educației și lansarea de diverse scheme de granturi.

INFRASTRUCTURĂ DIGITALĂ

În domeniul conectivității, România obține cele mai bune rezultate, îndeplinind una dintre condițiile prealabile pentru o transformare digitală de succes. 96 % dintre gospodăriile din România au deja acces la rețele gigabit/fibră optică până în interiorul clădirii (FTTP), ceea ce este cu mult peste media UE (73 % pentru acoperirea rețelelor de foarte mare capacitate și 56 % pentru acoperirea prin fibră optică până în interiorul clădirii). Cu toate acestea, acoperirea 5G se situează la 27 %, cu mult sub media UE de 80 %. Se preconizează că mai multe măsuri puse în aplicare în 2022 în cadrul planului de redresare și reziliență al României vor conduce la progrese în acest domeniu, în special noua lege privind securitatea rețelelor 5G, punerea în aplicare a diferitelor recomandări prevăzute în setul de instrumente al UE privind conectivitatea și o licitație pentru licențele 5G cu obligații importante de acoperire care se derulează, în unele cazuri, până în 2033.

În legătură cu ținta privind semiconductorii, România aduce o contribuție semnificativă, prin intermediul planului de redresare și reziliență, la PIIEC privind microelectronica și tehnologiile comunicațiilor, cu 3 participanți direcți a căror activitate vizează sectorul dispozitivelor și al senzorilor pentru aplicații auto, aerospațiale/de apărare și biomedicale. România este, de asemenea, implicată în inițiativa EuroQCI de a construi o infrastructură paneuropeană de comunicații cuantice și dezvoltă competențe suplimentare în domeniul cuantic.

DIGITALIZAREA ÎNTREPRINDERILOR

Digitalizarea întreprinderilor rămâne o provocare majoră în România. Adoptarea tehnologiilor avansate, cum ar fi serviciile de cloud computing, inteligența artificială și volumele mari de date, a fost cu mult sub media UE. Decalajul față de media UE este ușor mai mic pentru IMM-uri, cu cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală de 53 %, comparativ cu media UE de 69 % în 2022. Se preconizează că mai multe măsuri în curs vor conduce la progrese în domeniu, inclusiv o schemă de sprijin în cadrul planului de redresare și reziliență, care vizează atât dezvoltarea, cât și adoptarea tehnologiilor digitale de către IMM-uri, precum și o măsură în curs din cadrul FEDR care vizează dezvoltarea clusterelor de inovare și, prin urmare, a unui sector TIC bazat într-o mai mare măsură pe inovare.

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

România are rezultate semnificativ sub media UE în ceea ce privește disponibilitatea serviciilor publice digitale pentru cetățeni (un punctaj de 48 de procente față de media UE de 77 de procente) și pentru întreprinderi (un punctaj de 45 de procente față de media UE de 84 de procente). Doar 24 % dintre utilizatorii online români interacționează activ cu serviciile de guvernare electronică, în comparație cu media UE de 74 %. Cu toate acestea, se depun eforturi semnificative de transformare digitală a serviciilor publice, preconizându-se că multe proiecte finanțate în cadrul planului de redresare și reziliență vor conduce la mai multe servicii online, vor reduce fragmentarea, vor îmbunătăți interoperabilitatea și vor elimina barierele birocratice. În 2022, a intrat în vigoare cadrul legislativ necesar pentru crearea unei infrastructuri de tip cloud la nivelul administrației publice, inclusiv Ordonanța de urgență nr. 89/2022 privind înființarea infrastructurilor de tip cloud utilizate de autoritățile și instituțiile publice și Legea nr. 242/2022 privind interoperabilitatea. În prezent, România nu a notificat niciun sistem de identificare electronică. Cu toate acestea, o notificare prealabilă este în curs, iar planul de redresare și reziliență include măsuri de eliberare a cărților de identitate electronice unui număr de 8 milioane de cetățeni până în 2026. În ceea ce privește accesul la dosarele electronice de sănătate, există un serviciu centralizat de acces pentru cetățeni, însă sunt necesare eforturi pentru a extinde în continuare serviciile de acces la întreaga populație, precum și la diferite tipuri de furnizori de servicii medicale. Planul de redresare și reziliență al României prevede investiții semnificative pentru implementarea unei infrastructuri digitale de e-sănătate și a unor servicii de telemedicină pentru pacienți și îngrijitori.

Dimensiunea digitală în cadrul Planului de redresare și reziliență al României (PNRR)

Planul de redresare și reziliență al României alocă transformării digitale 5,97 miliarde EUR (20,5 %), din care se preconizează că 4,98 miliarde EUR vor contribui la țintele deceniului digital 23 . Acesta include măsuri precum transformarea digitală a sectorului public (în special, o infrastructură de tip cloud la nivelul administrației publice), digitalizarea educației, sprijin pentru digitalizarea întreprinderilor și pentru cercetare și dezvoltare; securitate cibernetică și conectivitate. În octombrie 2022, României i s-a efectuat o primă plată în valoare de 2,6 miliarde EUR, care acoperă, printre altele, înființarea grupului operativ pentru digitalizare și adoptarea legii privind securitatea rețelelor 5G și a strategiei de securitate cibernetică. A doua cerere de plată, pentru care Comisia a emis o evaluare parțială pozitivă în iunie 2023, vizează și alte rezultate majore pentru transformarea digitală a României, inclusiv licitația 5G, reforme suplimentare pentru infrastructura de tip cloud la nivelul administrației publice și măsuri pentru digitalizarea educației.

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Slovacia

Slovacia își poate îmbunătăți tranziția digitală și poate contribui la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital al UE, în special în domeniul competențelor digitale și al serviciilor publice digitale, în cazul cărora progresele sunt evidente. Cu toate acestea, în pofida progreselor recente, Slovacia ar trebui să își intensifice eforturile în ceea ce privește digitalizarea întreprinderilor și conectivitatea, în special în ceea ce privește implementarea tehnologiei 5G. Slovacia participă la proiectul multinațional care vizează implementarea coridoarelor 5G în întreaga Europă. În decembrie 2022, guvernul slovac a adoptat planul de acțiune pentru transformarea digitală a Slovaciei pentru perioada 2023-2026, strategia națională privind competențele digitale a Republicii Slovace și planul de acțiune pentru perioada 2023-2026. Împreună cu documentul de strategie intitulat „Conceptul național de informatizare a administrației publice pentru anii 2021-2026”, adoptat la sfârșitul anului 2021, aceste documente sunt aliniate la programul de politică privind deceniul digital.

COMPETENȚE DIGITALE

Aproape jumătate din populația Slovaciei nu are competențe digitale de bază. Slovacia are rezultate ușor mai bune decât media UE în ceea ce privește competențele digitale de bază, însă, cu 55 %, se situează cu mult sub ținta UE de 80 %. Îmbunătățirea în continuare a competențelor digitale este esențială.

Proporția specialiștilor în domeniul TIC din totalul ocupării forței de muncă din Slovacia este de 4,3 %, ușor sub media UE de 4,6 %. Proporția specialiștilor în domeniul TIC a crescut constant din 2017. Dintre acești specialiști în domeniul TIC, doar 14,9 % sunt femei, ceea ce reprezintă una dintre cele mai scăzute ponderi din UE. Absolvenții în domeniul TIC se situează peste media UE: 4,4 % dintre absolvenții din Slovacia dețin o diplomă în domeniul TIC. Strategia și planul de acțiune naționale privind competențele digitale pentru perioada 2023-2026 recunosc necesitatea consolidării competențelor digitale în Slovacia pentru a putea contribui la eforturile colective de atingere a țintei deceniului digital în ceea ce privește competențele digitale „cel puțin de bază” și specialiștii în domeniul TIC.

INFRASTRUCTURĂ DIGITALĂ

Slovacia a înregistrat progrese suplimentare în ceea ce privește gospodăriile acoperite de rețele de foarte mare capacitate (71 % față de 67 % în perioada de raportare anterioară). În pofida prețurilor relativ scăzute, utilizarea serviciilor în bandă largă de foarte mare viteză este în continuare considerabil mai scăzută decât media UE. Prin planul său național privind banda largă, Slovacia urmărește să ofere tuturor gospodăriilor acces la o conexiune la internet cu viteze de cel puțin 100 Mbps. Planul național privind banda largă include o posibilitate suplimentară de modernizare la viteze la nivel de gigabit. Cu toate acestea, planul nu este încă pe deplin aliniat la țintele deceniului digital pentru 2030 în materie de conectivitate la nivel de gigabit. O finanțare în valoare de 112 milioane EUR este disponibilă pentru a sprijini conectivitatea la nivel de gigabit în cadrul programului cofinanțat prin FEDR, care a fost aprobat în noiembrie 2022. Slovacia a înregistrat, de asemenea, progrese semnificative în ceea ce privește acoperirea 5G. În comparație cu anul precedent, aceasta a crescut cu 41 de puncte procentuale, iar în 2022, 55 % din zonele populate erau acoperite de tehnologia 5G. În pofida acestor progrese, Slovacia rămâne cu mult sub media UE de 81 %. În ceea ce privește acoperirea 5G în banda de frecvențe de 3,4-3,8 GHz, relevantă pentru aplicațiile avansate care necesită o lărgime de bandă mare, care se situează la 39 %, Slovacia se apropie de media UE de 41 %.

Slovacia participă la PIIEC privind microelectronica și tehnologiile comunicațiilor, cu 5 participanți direcți a căror activitate vizează domeniul proiectării cipurilor și al senzorilor, în principal domeniul IA (cu utilizarea de edge computing) și al aplicațiilor biomedicale.

DIGITALIZAREA ÎNTREPRINDERILOR

În pofida progreselor considerabile înregistrate, Slovacia prezintă în continuare lacune majore în ceea ce privește digitalizarea întreprinderilor, în special în ceea ce privește ponderea IMM-urilor cu un nivel de intensitate cel puțin de bază (care, la 60 %, se situează sub media UE de 69 %) și în ceea ce privește utilizarea soluțiilor de tip cloud. Adoptarea planului de acțiune pentru perioada 2023-2026 pentru transformarea digitală a Slovaciei consolidează angajamentul țării de a-și îmbunătăți performanța în acest domeniu și de a realiza obiectivul comun de atingere a țintei deceniului digital privind utilizarea tehnologiei de tip cloud, a IA sau a volumelor mari de date de către întreprinderi în proporție de cel puțin 75 %.

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

În ansamblu, Slovacia a depus eforturi pentru a-și îmbunătăți punctajele și clasamentul în sectorul serviciilor publice digitale, apropiindu-se lent de media UE. Cu toate acestea, cetățenii și întreprinderile se confruntă în continuare cu dificultăți atunci când utilizează serviciile publice digitale, raportându-se lipsa utilizabilității și transparența limitată a acestora. În special, în 2022, Slovacia a înregistrat unele progrese în ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice, obținând punctaje de 67 de procente pentru cetățeni și de 77 de procente pentru întreprinderi, însă sunt necesare eforturi suplimentare pentru a putea atinge țintei UE de 100 %. Slovacia a notificat un sistem de identificare electronică, accesibil pentru 72 % din populația sa. Slovacia este, de asemenea, implicată (prin intermediul entităților publice și private) într-un proiect-pilot la scară largă care testează portofelul european pentru identitatea digitală în mai multe situații de zi cu zi, finanțat în cadrul programului „Europa digitală”. În ceea ce privește accesul la dosarele electronice de sănătate, se pot aduce îmbunătățiri semnificative (punctajul actual este de 45 de procente).

Dimensiunea digitală în cadrul planului de redresare și reziliență al Slovaciei (PRR)

Planul de redresare și reziliență al Slovaciei alocă transformării digitale 1,3 miliarde EUR (21 %), din care se preconizează că 1,2 miliarde EUR vor contribui la țintele deceniului digital 24 . Slovaciei i s-au efectuat două plăți, care au inclus un număr limitat de jaloane și ținte, axate pe securitatea cibernetică în administrația publică și pe competențele digitale. Slovacia a adoptat un concept național de informatizare în administrația publică, care urmărește actualizarea cerințelor de securitate cibernetică și creșterea standardizării soluțiilor pentru toate entitățile administrației publice. În plus, Slovacia a finalizat etapa-pilot a proiectului „tablete pentru vârsta a treia” , în contextul căruia s-au distribuit tablete către 1 000 de persoane în vârstă și defavorizate, acestora oferindu-li-se și instruire cu privire la modul de utilizare a dispozitivelor.  Slovacia intenționează să pună în aplicare câteva măsuri legate de sectorul digital, inclusiv construirea unei rețele de patru centre europene de inovare digitală și două centre de digitalizare suplimentare, un plan de acțiune pentru transformarea digitală a Slovaciei pentru perioada 2023-2026 și strategia națională în materie de competențe digitale. În aprilie 2023, Slovacia a prezentat un plan de redresare și reziliență modificat pentru a ține seama de alocarea financiară redusă (alocarea granturilor este redusă cu 321 de milioane EUR) și de integrarea unui capitol privind REPowerEU pentru a reduce dependența de combustibilii fosili din Rusia și pentru a sprijini tranziția verde.

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Slovenia

Se preconizează că Slovenia va avea o contribuție pozitivă la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital al UE. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a-și atinge nivelul de ambiție și pentru a contribui în continuare la atingerea țintelor și obiectivelor deceniului digital, în special în ceea ce privește specialiștii în domeniul TIC și conectivitatea în zonele rurale, iar implicarea sa activă în proiecte multinaționale privind tehnologiile avansate ar trebui menținută. Slovenia pregătește în mod activ un cadru pentru transformarea sa digitală: aceasta a instituit un minister al transformării digitale și a adoptat o strategie cuprinzătoare de digitalizare, Slovenia digitală 2030 , care este aliniată la programul de politică privind deceniul digital.

Slovenia colaborează cu alte state membre pentru a explora posibilitatea de a institui consorții pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) privind: (i) înființarea unei alianțe pentru tehnologiile lingvistice, în vederea dezvoltării unei infrastructuri comune în domeniul prelucrării limbajului natural și a modelelor multilingve mari și (ii) proiectul „Networked Local Digital Twins Towards CitiVerse” (Rețele de gemeni digitali ai orașelor pe calea către CitiVerse), care utilizează tehnologii disruptive și imersive pentru viitoarele proiecte legate de orașe. Slovenia este unul dintre statele membre care au depus împreună o cerere oficială de instituire a Parteneriatului european privind tehnologia blockchain și a EDIC privind infrastructura europeană bazată pe tehnologia blockchain, sprijinind serviciile publice transfrontaliere la nivelul UE.

COMPETENȚE DIGITALE

Competențele digitale cel puțin de bază sunt ușor mai puțin răspândite în rândul populației slovene cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani decât în medie în UE (50 % față de 54 %). Ponderea specialiștilor în domeniul TIC în totalul ocupării forței de muncă este, spre deosebire de anii precedenți, sub media UE (4,5 % față de 4,6 %) și continuă să fie sub nevoile actuale ale pieței forței de muncă. Ponderea femeilor în rândul specialiștilor în domeniul TIC este, de asemenea, de 17,6 %, sub media UE de 18,9 %. 78 % dintre întreprinderile slovene au raportat dificultăți în identificarea de specialiști în domeniul TIC suficient de calificați, ceea ce reprezintă cel mai ridicat procent din UE în acest sens. Slovenia pune în aplicare în prezent mai multe măsuri de creștere a nivelului competențelor digitale de bază (de exemplu, Actul legislativ privind promovarea incluziunii digitale) și a ponderii specialiștilor în domeniul TIC (de exemplu, Platforma pentru predicția competențelor și măsuri de atragere a specialiștilor în domeniul TIC străini), însă acestea sunt considerate insuficiente având în vedere nevoile raportate.

INFRASTRUCTURĂ DIGITALĂ

Slovenia are rezultate bune în ceea ce privește acoperirea fixă de foarte mare capacitate și acoperirea prin fibră optică, însă conectivitatea rurală și acoperirea 5G globală rămân o provocare. Acoperirea rețelelor fixe de foarte mare capacitate este ușor peste media UE (76 % față de 73 %). Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare, în special în zonele rurale, unde sunt acoperite doar 51 % dintre gospodării și în zonele în care topografia țării reprezintă o provocare. Acoperirea 5G globală a crescut considerabil (de la 37 % la 64 %), însă se situează în continuare sub media UE de 81 %. O evoluție esențială în domeniul conectivității a fost transpunerea Codului european al comunicațiilor electronice în legislația națională. În plus, Slovenia este foarte activă în dezvoltarea infrastructurii pentru tehnologii avansate și participă la mai multe proiecte multinaționale, de exemplu privind întreprinderea comună pentru calculul european de înaltă performanță, infrastructura europeană de comunicații cuantice și infrastructura europeană bazată pe tehnologia blockchain. Slovenia contribuie la proiectul important de interes european comun (PIIEC) privind ecosistemul microelectronicii și al tehnologiilor comunicațiilor alături de participanții asociați [beneficiind de ajutor sub pragul prevăzut de RGECA].

DIGITALIZAREA ÎNTREPRINDERILOR

Slovenia are rezultate bune în unele domenii legate de digitalizarea întreprinderilor, însă se mai pot aduce îmbunătățiri, în special având în vedere ținta său ambițioasă de a se afla printre primele trei state din UE în acest domeniu până în 2030. În ceea ce privește tehnologiile avansate, Slovenia a avut rezultate bune pentru utilizarea IA și a serviciilor de cloud computing, însă se situează cu mult în urmă în ceea ce privește analiza volumelor mari de date (7 % față de media UE de 14 % în 2020). Slovenia are rezultate ușor sub media UE în cazul IMM-urilor cu cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (67 % față de 69 % în 2022). În prezent, în Slovenia nu există unicorni și nici viitori unicorni potențiali. În ceea ce privește ecosistemul întreprinderilor nou-înființate, se pot aduce îmbunătățiri în legătură cu comercializarea serviciilor de cercetare și dezvoltare din sectorul TIC și accesul la finanțare, în special la capitaluri proprii, pentru întreprinderile nou-înființate/cele în faza de extindere. Slovenia ia măsuri care se preconizează că vor aborda unele dintre aceste provocări, de exemplu, prin Legea privind formularele fondurilor de investiții alternative.

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

Slovenia are rezultate destul de bune în ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice. Aceasta are rezultate sub media UE pentru serviciile publice digitale pentru cetățeni (punctajul său de 71 de procente este sub media UE de 77 de procente), însă este foarte aproape de media UE pentru întreprinderi (un punctaj de 83 de procente comparativ cu media UE de 84 de procente). Slovenia are rezultate peste media UE în ceea ce privește accesul cetățenilor săi la dosarele electronice de sănătate (cu un punctaj de 80 de procente față de media UE de 72 de procente). În martie 2022, s-a lansat o carte de identitate electronică, notificată în temeiul Regulamentului eIDAS în mai 2023. Slovenia a adoptat o serie de strategii de modernizare a serviciilor sale publice, cum ar fi Strategia privind serviciile digitale publice pentru perioada 2021-2030 și Strategia privind e-sănătatea pentru perioada 2022-2027 .

Dimensiunea digitală în cadrul planului de redresare și reziliență al Sloveniei (PRR)

Planul de redresare și reziliență al Sloveniei se ridică la 2,5 miliarde EUR, iar 0,5 miliarde EUR (21 %) sunt alocate transformării digitale, din cele 471 de milioane EUR care se preconizează că vor contribui la țintele deceniului digital 25 . Prin prima sa cerere de plată, în valoare de 49,6 milioane EUR, plătită în aprilie 2023, Slovenia a atins patru jaloane și ținte legate de sectorul digital care se axează pe două domenii: în primul rând, digitalizarea economiei, inclusiv identificarea potențialilor participanți la proiectele multinaționale privind infrastructura și serviciile europene comune de date și privind procesoarele cu consum redus de energie și cipurile semiconductoare, și, în al doilea rând, digitalizarea serviciilor publice, de exemplu înființarea unui consiliu de dezvoltare informatică a administrației de stat. Slovenia lucrează în prezent la o revizuire a planului său de redresare și reziliență pentru a ține seama de alocarea financiară redusă (alocarea granturilor este redusă cu 286 de milioane EUR) și de integrarea unui capitol privind REPowerEU pentru a reduce dependența de combustibilii fosili din Rusia și pentru a sprijini tranziția verde. Un proiect de plan a fost supus consultării publice în martie 2023 și transmis Comisiei Europene la 14 iulie 2023.

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Spania

Se preconizează că Spania va avea o contribuție pozitivă la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital al UE. Autoritățile spaniole au depus eforturi semnificative în ultimii ani, punând bazele unei transformări digitale ambițioase a economiei spaniole. Spania a înregistrat progrese semnificative în toate cele patru dimensiuni ale deceniului digital. Strategia „Spania digitală 2026”, care este aliniată la programul de politică privind deceniul digital, a fost prezentată în 2022 pentru a promova în continuare transformarea digitală printr-un set de reforme și investiții publice și private semnificative.

Spania colaborează cu alte state membre pentru a explora posibilitatea de a înființa un consorțiu pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) privind: (i) alianța pentru tehnologiile lingvistice, în vederea dezvoltării unei infrastructuri comune în domeniul prelucrării limbajului natural și a modelelor multilingve mari, (ii) genomul, pentru a permite accesul transfrontalier eficace și sigur la registrele de seturi de date genomice personale și (iii) proiectul „Networked Local Digital Twins Towards CitiVerse” (Rețele de gemeni digitali ai orașelor pe calea către CitiVerse), care utilizează tehnologii disruptive și imersive pentru viitoarele proiecte legate de orașe.

COMPETENȚE DIGITALE

Peste o treime din populația Spaniei nu are competențe digitale de bază. Cu toate acestea, Spania are performanțe bune în ceea ce privește competențele digitale cel puțin de bază și peste nivelul de bază, 64 % și, respectiv, 38 % din populație beneficiind de aceste competențe, ceea ce depășește media UE. Spania continuă să înregistreze progrese în ceea ce privește creșterea procentului de specialiști în domeniul TIC pe piața forței de muncă, unde se situează ușor sub media UE (4,3 % față de 4,6 %) și a procentului de absolvenți în domeniul TIC, unde depășește media UE (4,8 % față de 4,2 %). Ponderea femeilor în rândul specialiștilor în domeniul TIC este de 18 %, situându-se puțin sub media UE. Acest lucru contribuie la reducerea decalajului față de cererea în continuă creștere. Spania pune în aplicare mai multe măsuri de creștere a numărului de specialiști în domeniul TIC, în special prin intermediul unei noi legi de modernizare a sistemului de educație și formare profesională, aprobată în martie 2022, și a unui nou curs de specializare privind IA și volumele mari de date în cadrul sistemului de educație și formare profesională.

INFRASTRUCTURĂ DIGITALĂ

Spania este unul dintre statele UE cu cele mai bune performanțe în ceea ce privește infrastructura digitală, în special în ceea ce privește conectivitatea. În ceea ce privește rețelele fixe de foarte mare capacitate, aceasta este cu mult peste media UE (93 % față de 73 %), iar în ceea ce privește acoperirea prin fibră optică până în interiorul clădirii, aceasta depășește media UE cu o marjă largă (91 % față de 56 %). Spania se situează doar cu puțin peste media UE în ceea ce privește acoperirea 5G globală (82 % față de 81 %) din cauza întârzierilor inițiale ale licitațiilor. Cu toate acestea, în prezent, Spania înregistrează o alocare de 98 % din toate benzile „pionier” 5G și, în cadrul planului său de redresare și reziliență, pune în aplicare măsuri adecvate pentru a atinge țintele deceniului digital. Spania a adoptat o nouă lege privind telecomunicațiile în 2022 și promovează atât implementarea rețelelor 5G, cât și a benzii largi. În ceea ce privește semiconductorii și tehnologiile de avangardă, în mai 2022, Spania a aprobat proiectul strategic pentru redresare și transformare economică privind microelectronica și semiconductorii („PERTE Chip”) pentru a consolida capacitatea de proiectare și de producție a industriei în Spania în vederea promovării suveranității strategice naționale și a UE. Spania participă la PIIEC privind microelectronica și tehnologiile comunicațiilor, cu 11 participanți a căror activitatea vizează diverse domenii (materialele, proiectarea cu sursă deschisă, echipamentele, ambalajele, conectivitatea sau fotonica) și pune în aplicare în prezent mai multe măsuri care ar putea contribui la realizarea primului calculator european cu accelerare cuantică până în 2025.

DIGITALIZAREA ÎNTREPRINDERILOR

Procentul IMM-urilor cu un nivel de bază de intensitate digitală este ușor sub media UE (68 % față de 69 %), deși autoritățile spaniole depun eforturi pentru a îmbunătăți digitalizarea întreprinderilor. În ceea ce privește integrarea tehnologiilor avansate, datele din 2022 arată progrese substanțiale, întrucât 12,3 % dintre întreprinderi utilizează IA și 14,3 % utilizează volume mari de date pentru analize interne. Având în vedere numărul mare de IMM-uri și ponderea lor importantă în economia spaniolă, reformele și investițiile care vizează îmbunătățirea scalabilității și a digitalizării IMM-urilor vor avea un impact multiplicator indirect. Spania a lansat inițiativa privind kitul digital pentru a promova mecanisme de colaborare scalabile, cu impact ridicat și de tip public-privat pentru a accelera digitalizarea IMM-urilor, precum și programul „Agenți ai schimbării” pentru a acorda IMM-urilor granturi pentru angajarea de experți în transformarea digitală. În cadrul strategiei naționale privind IA a Spaniei, s-au luat măsuri importante privind IA, care ar trebui să sprijine dezvoltarea în continuare a acestor tehnologii și să sporească gradul de adoptare de către întreprinderi. Spania participă, de asemenea, la PIIEC privind infrastructura și serviciile de cloud de generație următoare. În plus, au fost lansate mai multe măsuri pentru a încuraja un mediu favorabil pentru întreprinderile emergente și pentru unicorni, în special Legea privind întreprinderile nou-înființate.

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

Spania se află în avangarda guvernării electronice și a serviciilor publice digitale în UE și continuă să își actualizeze serviciile și infrastructura pentru a le alinia la evoluțiile tehnologice rapide și la nevoile cetățenilor și ale întreprinderilor. Spania are rezultate cu mult peste media UE în ceea ce privește indicatorii care măsoară numărul de utilizatori de internet care apelează la servicii de guvernare electronică (84 % față de 74 %), în ceea ce privește serviciile publice digitale pentru cetățeni (86 %) și întreprinderi (91 %) și în ceea ce privește accesul la dosarele electronice de sănătate (83 %). Spania dispune de un mijloc de identificare electronică, și anume cartea de identitate spaniolă (DNIe) notificată în temeiul Regulamentului eIDAS. Spania a înregistrat progrese în ceea ce privește interoperabilitatea serviciilor publice digitale la nivel național, regional și local.

Dimensiunea digitală în cadrul planului de redresare și reziliență al Spaniei (PRR)

Planul de redresare și reziliență spaniol alocă transformării digitale 19,6 miliarde EUR (28,2 %), din care se preconizează că 18,8 miliarde EUR vor contribui la țintele deceniului digital 26 . Spania a prezentat cu succes trei cereri de plată, acoperind numeroase jaloane și ținte importante pentru măsurile digitale, inclusiv: (i) strategia pentru promovarea tehnologiei 5G , (ii) planul de digitalizare a IMM-urilor pentru perioada 2021-2025, (iii) strategia națională privind IA, (iv) alocarea benzii de 700 MHz și actul juridic privind reducerea taxelor pentru spectrul de frecvențe radio 5G, (v) intrarea în vigoare a Legii  generale a Spaniei nr. 11/2022 privind telecomunicațiile din 28 iunie , (vi) programul național de sprijin pentru industria securității cibernetice și (vii) Legea organică nr. 3/2022 din 31 martie 2022  privind organizarea și integrarea formării profesionale. În iunie 2023, Spania și-a prezentat actul adițional la planul de redresare și reziliență prin care se consolidează dimensiunea sa digitală, în curs de revizuire de către Comisie.

Raport de țară privind deceniul digital – 2023: Suedia

Se preconizează că Suedia va avea o contribuție foarte importantă la eforturile colective de atingere a țintelor deceniului digital al UE. Digitalizarea Suediei a început devreme, aceasta având o lungă istorie de înaltă conectivitate și de utilizare a instrumentelor digitale. În calitate de țară matură din punct de vedere digital, Suedia continuă să aibă rezultate bune în privința tuturor dimensiunilor deceniului digital. Cu toate acestea, progresele au încetinit în ceea ce privește conectivitatea, iar Suedia continuă să rămână semnificativ în urmă în ceea ce privește acoperirea 5G. Populația are un nivel ridicat de competențe și aptitudini digitale, însă satisfacerea cererii ridicate de specialiști în domeniul TIC a sectorului industrial reprezintă o provocare. Strategia de digitalizare din 2017 subliniază că este important ca forța de muncă să fie competentă din punct de vedere digital; cu toate acestea, strategia nu specifică nicio țintă.

COMPETENȚE DIGITALE

Populația Suediei are un nivel ridicat de competențe digitale și se preconizează că aceasta va aduce o contribuție importantă la atingerea țintei deceniului digital în acest sens. În 2023, 67 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani din Suedia aveau cel puțin competențe digitale de bază, peste media UE de 54 %. Mai multe inițiative în curs vizează îmbunătățirea în continuare a nivelului competențelor digitale ale populației suedeze.

Situându-se la 8,6 %, ponderea specialiștilor în domeniul TIC în totalul ocupării forței de muncă este cu mult peste media UE (4,6 %). Ponderea femeilor în rândul specialiștilor în domeniul TIC este, de asemenea, de 22,9 %, peste media UE (18,9 %). Cu toate acestea, potrivit sectorul industrial, cererea de specialiști în domeniul TIC nu este satisfăcută. Este important ca Suedia să își intensifice eforturile pentru a aborda această problemă, inclusiv pentru a contribui la ținta deceniului digital în ceea ce privește specialiștii în domeniul TIC.

INFRASTRUCTURĂ DIGITALĂ

Suedia continuă să înregistreze progrese în ceea ce privește conectivitatea fixă. Cu toate acestea, a început să se situeze sub media globală a UE. Deși majoritatea gospodăriilor au acces la rețele de foarte mare capacitate (85 % față de 73 % în UE în ansamblu), introducerea fibrei optice a încetinit după atingerea unui nivel maxim în 2016, iar lacunele în ceea ce privește accesul la nivel de gigabit, în special în zonele rurale (76 % dintre gospodării acoperite), nu au fost încă soluționate. Adoptarea conectivității la nivel de gigabit este de numai 6,1 %, sub media UE de 13,8 %. În ceea ce privește conectivitatea mobilă, implementarea rețelelor 5G s-a accelerat, după întârzieri în licitarea spectrului de frecvențe radio relevant, însă Suedia continuă să fie cu mult în urma UE în ceea ce privește acoperirea (20 % față de 81 %) și adoptarea acesteia. Trebuie depuse mai multe eforturi pentru a finaliza alocarea întârziată a spectrului de frecvențe radio în unele benzi „pionier” 5G.

În ceea ce privește alte infrastructuri digitale, Suedia participă la proiecte multinaționale privind achiziționarea de supercalculatoare și calculatoare cuantice. De asemenea, există inițiative menite să sprijine producția de semiconductori și implementarea nodurilor periferice, în conformitate cu țintele deceniului digital.

DIGITALIZAREA ÎNTREPRINDERILOR

Suedia se numără printre liderii UE în ceea ce privește unicornii (37) și se preconizează că va aduce o contribuție semnificativă la toate țintele deceniului digital în ceea ce privește dimensiunea digitalizării întreprinderilor. În 2022, 87 % dintre IMM-urile din Suedia atinseseră cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (față de media UE de 69 % în 2022), apropiindu-se de ținta de 90 % stabilită pentru 2030. În perioada 2021-2024, Agenția pentru Creștere Economică și Regională din Suedia pune în aplicare măsuri de consolidare a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici din zonele rurale prin oportunități de digitalizare.

Deși procentul întreprinderilor suedeze care au adoptat tehnologii digitale avansate este mai mare decât în UE în ansamblu, sunt necesare mai multe eforturi pentru a contribui la atingerea țintei deceniului digital, în special în ceea ce privește adoptarea IA (10 % în 2021) și a volumelor mari de date (19 % în 2020).

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

Suedia a obținut un punctaj peste medie în ceea ce privește furnizarea online de servicii publice esențiale pentru cetățeni și întreprinderi (88 de procente din 100 pentru ambele categorii). Majoritatea administrațiilor publice oferă interacțiuni online. Suedia a notificat trei mijloace de identificare electronică în cadrul sistemului suedez de identificare electronică (Svensk elegitimation). În iunie 2022, guvernul a însărcinat Agenția pentru Guvernare Digitală (Digg) să analizeze și să prezinte propuneri pentru crearea și funcționarea unui sistem guvernamental de identificare electronică. Ulterior, această agenție a prezentat o propunere de soluție tehnică nouă de identificare electronică. Cu un scor compozit de 70 de procente din 100, Suedia se situează cu două puncte sub media UE (72 de procente) în ceea ce privește accesul online al cetățenilor la dosarele lor electronice de sănătate. Suedia colectează date deschise de la actorii publici pentru a pune aceste date atât la dispoziția actorilor publici, cât și a celor privați.

Dimensiunea digitală în cadrul planului de redresare și reziliență al Suediei (PRR)

Planul de redresare și reziliență al Suediei se ridică la 3,3 miliarde EUR, din care 650 de milioane EUR sunt alocate atingerii țintelor deceniului digital 27 . Planul de redresare și reziliență va promova, în special, extinderea benzii largi prin conectarea mai multor gospodării în perioada 2023-2025, cu investiții în valoare de 464 de milioane EUR. În plus, planul include investiții în învățământul profesional și superior (165 de milioane EUR), cu un accent deosebit pe competențele digitale pentru a răspunde nevoilor viitoare ale pieței forței de muncă. Planul de redresare și reziliență alocă, de asemenea, 21 de milioane EUR pentru modernizarea serviciilor digitale din administrația publică, inclusiv prin intermediul unei infrastructuri digitale comune. Suedia nu și-a prezentat încă prima cerere de plată aferentă planului de redresare și reziliență. În prezent, Comisia revizuiește actul adițional la planul de redresare și reziliență pe care Suedia l-a prezentat la 24 august 2023.

(1)

Pe baza anexei VII la Regulamentul privind MRR. În plus, a avut loc o evaluare calitativă a datelor pentru a permite o estimare a posibilei contribuții a măsurilor MRR la țintele deceniului digital, iar partea rămasă sprijină, de asemenea, obiectivele generale ale deceniului digital. Acest lucru este valabil pentru toate descrierile planurilor de redresare și reziliență incluse în prezenta anexă.

Informațiile furnizate se referă la Planul de redresare și reziliență, astfel cum a fost adoptat de Consiliu înainte de 1 septembrie 2023, fără a aduce atingere eventualelor revizuiri în curs ale acestuia.

(2)

 A se vedea nota de subsol 1.

(3)

A se vedea nota de subsol 1. 

(4)

 A se vedea nota de subsol 1.

(5)

A se vedea nota de subsol 1.

(6)

 A se vedea nota de subsol 1. 

(7)

A se vedea nota de subsol 1.

(8)

A se vedea nota de subsol 1.

(9)

A se vedea nota de subsol 1. 

(10)

A se vedea nota de subsol 1.

(11)

 A se vedea nota de subsol 1.

(12)

 A se vedea nota de subsol 1. 

(13)

 A se vedea nota de subsol 1.

(14)

 A se vedea nota de subsol 1. 

(15)

 A se vedea nota de subsol 1. 

(16)

 A se vedea nota de subsol 1.

(17)

A se vedea nota de subsol 1.

(18)

A se vedea nota de subsol 1. 

(19)

 A se vedea nota de subsol 1. 

(20)

 A se vedea nota de subsol 1.

(21)

 A se vedea nota de subsol 1.

(22)

 A se vedea nota de subsol 1.

(23)

 A se vedea nota de subsol 1. 

(24)

 A se vedea nota de subsol 1.

(25)

 A se vedea nota de subsol 1.

(26)

 A se vedea nota de subsol 1. 

(27)

A se vedea nota de subsol 1.