COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 17.7.2023
COM(2023) 439 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU
EVALUAREA Recomandării Consiliului din 19 decembrie 2016 privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 17.7.2023
COM(2023) 439 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU
EVALUAREA Recomandării Consiliului din 19 decembrie 2016 privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU
EVALUAREA Recomandării Consiliului din 19 decembrie 2016 privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți
1.Introducere
Accelerarea tranzițiilor digitală și verde înseamnă că competențele dobândite în timpul educației și formării inițiale nu mai sunt suficiente pentru a răspunde cerințelor în continuă evoluție ale pieței forței de muncă, iar adulții trebuie să își dezvolte competențele pe tot parcursul vieții. În plus, este de așteptat ca tendințele demografice care conduc la o scădere a forței de muncă să se accelereze în următorul deceniu, sporind presiunea de a utiliza întregul potențial al competențelor tuturor persoanelor aflate pe piața forței de muncă. Acesta este motivul pentru care Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale stabilește obiectivul ca cel puțin 60 % dintre persoanele adulte să participe în fiecare an la activități de formare profesională până în 2030. Liderii UE au salutat acest obiectiv ambițios în cadrul Summitului social de la Porto din 2021, iar statele membre l-au transpus în obiective naționale 1 .
Agenda europeană pentru competențe prevede o strategie menită să ajute persoanele și întreprinderile să dezvolte competențe mai multe și mai bune. Agenda pune în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale și, în special, primul său principiu în care se precizează dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții care să fie favorabile incluziunii și de înaltă calitate, precum și legăturile cu alte inițiative în materie de politici care sprijină abordarea bazată pe învățarea pe tot parcursul vieții. Competențele de bază – alfabetizarea, competențele numerice și digitale – stau la baza unei participări depline la societate și la piața forței de muncă. Cu toate acestea, mult prea mulți adulți din UE nu au un nivel funcțional al acestor competențe 2 și riscă să fie blocați într-un cerc vicios competențe precare – locuri de muncă inferioare 3 . Așadar, este nevoie de măsuri din sfera politicilor pentru a sprijini dobândirea de competențe de bază.
Obiectivul Recomandării Consiliului privind parcursurile de actualizare a competențelor 4 este de a aborda acest risc și de a oferi adulților cu un nivel mic de aptitudini, cunoștințe sau competențe, de exemplu adulții cu o calificare sub nivelul secundar, oportunități de a dezvolta competențe de bază și/sau de a dobândi o gamă mai largă de competențe, care să fie relevante pentru o participare activă la societate și la piața forței de muncă.
Neconcordanța dintre cererea de pe piața forței de muncă și oferta de forță de muncă calificată a motivat, în plus, decizia privind Anul european al competențelor, care evidențiază necesitatea de a perfecționa și de a recalifica persoanele, precum și de a atrage mai multe persoane pe piața forței de muncă 5 . În discursul său privind starea Uniunii în care se anunță propunerea, președinta von der Leyen a evidențiat că Europa nu duce lipsă doar de profesioniști absolvenți de universitate, ci și „de șoferi de camion, de chelneri sau de personal aeroportuar” și „are nevoie de toți aceștia” 6 . Recentul Plan industrial al Pactului verde 7 subliniază, în plus, necesitatea de a aborda lipsa de personal calificat atât de răspândită astăzi, care îngreunează investițiile și creșterea economică a UE.
Pentru a atinge obiectivele recomandării, statele membre au fost invitate să ofere adulților cu un nivel mic de competențe sprijin personalizat prin intermediul unui parcurs integrat constând în trei etape.
|
1) Evaluarea competențelor – identificarea competențelor existente ale adulților și a eventualelor lacune în gama de competențe care trebuie acoperite. |
|
|
2) Furnizarea unei oferte de învățare personalizate și flexibile – furnizarea unei oferte de învățare care să acopere lacunele specifice în materie de competențe identificate prin evaluarea competențelor. |
|
|
3) Validare și recunoaștere – evaluarea și certificarea competențelor dobândite și încurajarea certificării acestora în vederea obținerii unei calificări oficiale |
|
Statelor membre li s-a recomandat să identifice grupurile-țintă prioritare, să asigure coordonarea și cooperarea eficace între părțile interesate și să pună în aplicare măsuri de informare, de orientare și de sprijin pentru ca potențialii beneficiari să conștientizeze oportunitățile existente și pentru a-i ghida în toate etapele procesului. Recomandarea solicită Comisiei să prezinte Consiliului un raport privind punerea în aplicare în statele membre și la nivelul UE. Prezentul raport se bazează pe documentul de lucru al serviciilor Comisiei referitor la evaluare 8 .
2.Principalele constatări ale evaluării
Acest capitol prezintă măsura în care recomandarea este eficace, eficientă și coerentă, oferă valoare adăugată europeană și rămâne relevantă pentru abordarea nevoilor actuale, ținând seama de faptul că o recomandare a Consiliului nu are caracter obligatoriu.
Eficacitate
Datele disponibile oferă o imagine a eficacității globale moderate a recomandării.
Indicatorii relevanți arată tendințe pozitive moderate, iar punerea în aplicare a fost inegală de la un stat membru la altul, măsurile fiind adesea lipsite de amploare și coordonare. Deși unele părți interesate consideră că recomandarea este un catalizator pentru a pune din nou accentul pe sprijinirea adulților în a dobândi competențe de bază 9 și că abordarea în trei etape este un punct de referință util, evaluarea constată îmbunătățiri în ceea ce privește punerea în aplicare a celor trei etape ale recomandării în doar 14 state membre 10 .
Oportunitățile de evaluare a competențelor sunt în prezent larg răspândite în statele membre, dar necesită o profesionalizare suplimentară a personalului și o percepție socială care să nu stigmatizeze. Aceasta înseamnă că evaluarea competențelor poate fi comunicată într-un mod pozitiv și mai motivant, punând accentul pe valorificarea competențelor existente. Mai multe state membre au luat măsuri pentru a îmbunătăți furnizarea de oferte de învățare personalizate și flexibile adulților slab calificați 11 , dar există în continuare provocări din cauza finanțării insuficiente – adesea doar finanțare din partea UE bazată pe proiecte în locul finanțării structurale interne – pentru a sprijini grupurile-țintă diverse și a depăși obstacolele din calea accesului și a asimilării. În mod similar, validarea și recunoașterea competențelor s-au îmbunătățit în unele state membre, dar au avut adesea o integrare limitată în sistemul de educație și formare și un nivel mic de conștientizare și de adoptare în rândul adulților 12 .
Ponderea adulților slab calificați 13 cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani a scăzut de la 23,4 % în 2016 (56,1 milioane) la 20,7 % în 2021 14 (48,7 milioane). Cu toate acestea, este posibil ca alți factori externi care nu țin de această recomandare, în special schimbările demografice, să fi contribuit la aceste tendințe 15 .
Măsurile naționale de punere în aplicare identifică un număr mare de grupuri-țintă prioritare 16 , dar părțile interesate raportează că reprezintă în continuare o provocare să se ajungă la acestea în mod eficace 17 . Părțile interesate raportează, în plus, că impactul digitalizării a dus la creșterea semnificativă a grupului-țintă al recomandării. În prezent, odată cu intensificarea tranziției către mediile digitale, toate persoanele au nevoie de competențe digitale cel puțin de bază. În plus, părțile interesate au evidențiat și responsabilitatea specifică a sprijinului public pentru dezvoltarea competențelor de bază ale adulților, punând accentul pe faptul că angajatorii presupun adesea că astfel de competențe sunt preexistente 18 .
Orientarea profesională din partea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă este disponibilă pe scară largă, dar este afectată de un nivel mic de conștientizare, poate fi percepută ca intimidantă 19 și nu este întotdeauna disponibilă pentru persoanele slab calificate care nu sunt șomere 20 .
Statele membre au luat măsuri de punere în aplicare în cooperare cu părțile interesate relevante, în special cu serviciile publice de ocupare a forței de muncă, partenerii sociali, ONG-urile și actorii locali, inclusiv bibliotecile publice 21 . Cu toate acestea, uneori rolurile și responsabilitățile nu sunt suficient de clare, iar coordonarea nu este eficace, de exemplu între ministerele educației și muncii și între autoritățile naționale și regionale 22 .
O abordare strategică comună pentru toate cele trei etape 23 este esențială pentru a asigura sprijinul cursanților adulți și menținerea angajamentului lor față de parcursul de actualizare a competențelor, dar este o situație rar întâlnită 24 . Unele părți interesate remarcă faptul că, pentru a-i ajuta pe adulții slab calificați care sunt cel mai detașați de învățare, sprijinul pentru cele trei etape ar trebui integrat în serviciile sociale și în programele privind piața forței de muncă 25 .
Eficiența
Deși părțile interesate consideră costurile de punere în aplicare ca fiind proporționale 26 cu beneficiile, indiferent de punctul de plecare al unui stat membru, nu se pot trage concluzii ferme privind eficiența deoarece statele membre nu au colectat în mod sistematic date privind costurile și beneficiile măsurilor de punere în aplicare. Aceste aspecte reflectă costuri generale de punere în aplicare care sunt mici în majoritatea statelor membre și beneficii comparativ mari în ceea ce privește măsurile directe de actualizare a competențelor, dar și o conștientizare sporită și o atenție sporită acordată competențelor de bază ale adulților în cadrul dezbaterii naționale.
Fondurile UE, în special Fondul social european (FSE) 27 , au cofinanțat multe dintre măsurile de punere în aplicare în cursul perioadei de evaluare. Eficiența punerii în aplicare variază în funcție de gradul de prezență a diferitelor caracteristici: și anume responsabilități clare atribuite între actori, procese instituite pentru selectarea furnizorilor de formare de calitate și implicarea personalului instruit în mod specific și cooperarea cu angajatorii, precum și monitorizarea și evaluarea utilizate pentru îmbunătățirea punerii în aplicare.
Coerența
Părțile interesate consultate atât la nivelul UE, cât și la nivel național consideră că recomandarea este coerentă pe plan intern, cu obiective, recomandări și impacturi preconizate consecvente. Măsurile propuse în recomandare sunt percepute ca oferind un cadru de politici cuprinzător care ghidează acțiunile de punere în aplicare la nivel național. Părțile interesate raportează, în plus, un nivel înalt de coerență între recomandare și politicile și strategiile relevante la nivel național și regional. Cu toate acestea, integrarea insuficientă a celor trei etape într-un parcurs unic și lipsa unei coordonări strategice între măsurile de punere în aplicare și alte părți ale sistemului de învățare în rândul adulților reprezintă o provocare pentru punerea în aplicare coerentă la nivel național.
Recomandarea este, în plus, percepută ca fiind coerentă și complementară cu alte inițiative relevante ale UE legate de competențe și de ocuparea forței de muncă 28 .
Aproape toate părțile interesate consultate atât la nivelul UE, cât și la nivel național au considerat că există o bună coerență în materie de politici între recomandare și mecanismele de finanțare relevante din partea UE 29 .
Valoarea adăugată europeană
Având în vedere că recomandarea nu are caracter obligatoriu, valoarea adăugată europeană s-a materializat în principal sub forma unei atenții sporite în cadrul politicilor relevante la competențele de bază precare ale adulților din mai multe state membre. În plus, recomandarea a oferit un cadru comun pentru măsurile de politici naționale, a încurajat colaborarea părților interesate în cadrul statelor membre și între acestea și/sau a mobilizat finanțarea și sprijinul tehnic pentru experimentarea în materie de politici. În unele state membre, recomandarea a servit drept sursă de inspirație pentru reformele sistemului de învățare în rândul adulților 30 . În altele, ea a servit drept criteriu de referință pentru a compara sistemele de sprijin existente și pentru a testa sau a introduce dispoziții specifice referitoare la una dintre cele trei etape.
Părțile interesate au apreciat rolul recomandării în promovarea schimbului de cunoștințe între statele membre 31 . Asistența tehnică a fost furnizată prin intermediul Programului de sprijin pentru reforme structurale (PSRS) sau al succesorului său, Instrumentul de sprijin tehnic (TSI) 32 , precum și indirect, prin sprijinirea OCDE în elaborarea de strategii naționale în materie de competențe și de rapoarte de diagnosticare în mai multe state membre 33 . În cele din urmă, părțile interesate au subliniat că recomandarea a contribuit la direcționarea fondurilor UE de la diferitele surse de finanțare către proiecte de dezvoltare a competențelor de bază pentru grupuri-țintă diverse.
Relevanța
Părțile interesate sunt aproape unanim de părere că obiectivele recomandării sunt încă relevante 34 , ceea ce se reflectă și în obiectivele recente la nivel înalt ale UE. În mod similar, părțile interesate consideră că măsurile definite în recomandare sunt în continuare relevante pentru îndeplinirea obiectivelor sale: părțile interesate au evidențiat necesitatea continuă de a sprijini persoanele slab calificate prin măsuri personalizate specifice și relevanța continuă a abordării bazate pe „construirea de sisteme” din recomandare.
Părțile interesate consideră, în plus, că atenția acordată punerii în aplicare la nivelul UE continuă să fie relevantă 35 , deoarece a adus o schimbare în perioada de evaluare prin creșterea accentului pus în cadrul politicilor în domeniu pe dezvoltarea competențelor de bază ale adulților și prin promovarea reformelor naționale și a experimentării în materie de politici.
3.Căi de urmat pentru consolidarea punerii în aplicare
În pofida progreselor înregistrate, există în continuare provocări semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare:
·Prima provocare principală este reprezentată de progresele inegale în ceea ce privește punerea în aplicare între statele membre, cu discrepanțe mari în ceea ce privește oportunitățile de actualizare a competențelor disponibile pentru adulții slab calificați.
·A doua provocare principală este popularizarea eficace, adesea încă redusă ca amploare și insuficientă 36 , a măsurilor de punere în aplicare luate de statele membre.
·A treia provocare principală este rolul prea dominant al finanțării din partea UE, bazată pe proiecte, în raport cu o finanțare structurală internă, care este preferabilă.
·A patra provocare principală este integrarea adesea insuficientă a celor trei etape ale recomandării într-un parcurs cuprinzător, reflectând un grad insuficient de coordonare strategică. Adesea, abordarea comună a recomandării nu se reflectă în măsurile de punere în aplicare luate de statele membre. Acest fapt limitează posibilitățile de monitorizare și evaluare, precum și capacitatea de a trage învățăminte pe baza dovezilor.
Având în vedere că deficitul de forță de muncă și neconcordanța de competențe sunt în creștere, Comisia consideră că ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a îmbunătăți punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind parcursurile de actualizare a competențelor. Ele sunt necesare pentru a oferi tuturor oportunități pe piața forței de muncă și în societate și pentru a evita cercul vicios competențe precare – locuri de muncă inferioare. Ele sunt în egală măsură necesare pentru a acoperi lacunele în materie de competențe de pe piața forței de muncă și pentru a impulsiona competitivitatea UE și dubla tranziție verde și digitală. În plus, se recunoaște că dezvoltarea competențelor pe tot parcursul vieții este un drept individual, astfel cum este prevăzut în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și în Pilonul european al drepturilor sociale 37 și transpus în planul său de acțiune 38 .
Pentru a consolida punerea în aplicare, statele membre, sprijinite de Comisie, ar trebui invitate:
·să consolideze cooperarea strategică la nivel național pentru a crea parcursuri integrate de actualizare a competențelor și pentru a deschide comunitățile de învățare, inclusiv prin dezvoltarea și revizuirea strategiilor naționale privind competențele la nivelul întregii administrații, în strânsă colaborare cu partenerii sociali, cu serviciile publice de ocupare a forței de muncă și cu alte părți interesate relevante.
·să încurajeze acțiunea colectivă și o abordare bazată pe un parteneriat amplu privind competențele de bază în rândul părților interesate din sectorul public și privat, inclusiv prin intermediul Pactului privind competențele 39 , cu accent pe locul de muncă ca mediu de învățare.
·să definească mai bine beneficiarii actualizării competențelor pentru a reflecta tendințe precum digitalizarea și înverzirea economiei, asigurându-se că nimeni nu este lăsat în urmă, adaptând în același timp măsurile de sprijin în consecință și personalizându-le în funcție de nevoile specifice pe baze individuale.
·să extindă comunicarea, în special în ceea ce privește informarea „celor la care se ajunge cel mai greu”, evitând în același timp stigmatizarea, punând accentul pe viitoarele beneficii ale actualizării competențelor, și nu pe deficitele actuale în materie de competențe.
·să utilizeze resursele semnificative ale UE din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență 40 și al programelor Fondului social european Plus pentru a stimula investițiile în competențe, în infrastructură și în reformele interne și pentru a le susține prin finanțare internă pe termen mediu și lung pentru a conduce la îmbunătățiri structurale.
·să utilizeze punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind conturile personale de învățare 41 pentru a extinde furnizarea de oportunități de formare profesională nestigmatizante personalizate, flexibile și de calitate și pentru a facilita integrarea ușor de utilizat a acestora cu evaluarea competențelor, validarea și orientarea profesională, sprijinite de o finanțare internă adecvată.
·să utilizeze punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind microcertificatele 42 pentru a spori transparența și recunoașterea rezultatelor cursurilor de formare de scurtă durată.
Decizia Parlamentului European și a Consiliului privind Anul European al competențelor 2023 .
Adulți cu un nivel mic de instruire (și anume nivelurile ISCED 0-2).
87 % dintre respondenții la consultarea publică au fost de acord că orientările în materie de politici ale UE sunt în continuare necesare într-o măsură destul de mare sau foarte mare. A se vedea, în plus, documentul de poziție al Confederației mondiale a ocupării forței de muncă din Europa, în care se afirmă că „orientările UE sunt necesare într-o măsură destul de mare pentru a promova schimbul de bune practici și învățarea reciprocă și comparativă”.