COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 30.6.2023
COM(2023) 341 final
RAPORT AL COMISIEI
CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Introducerea monedei euro în Croația
RAPORT AL COMISIEI
CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Introducerea monedei euro în Croația
Rezumat
La 1 ianuarie 2023, Croația a devenit cel de al 20-lea stat membru al UE care a adoptat moneda euro. 61 % dintre croați au perceput adoptarea monedei euro ca pe un proces care s-a derulat eficient și fără sincope. 88 % au considerat că sunt bine informați cu privire la moneda unică. O campanie de comunicare adaptată, cofinanțată de UE, a contribuit la informarea promptă, specifică și concisă a cetățenilor, a întreprinderilor și a administrațiilor cu privire la aspectele practice ale adoptării monedei euro.
Pregătirile pentru schimbarea monetară s-au desfășurat conform planului. Banca Națională a Croației a pus la dispoziția clienților persoane juridice numerar în euro cu trei luni înainte de adoptarea monedei euro. Au fost puse la dispoziția cetățenilor un număr suficient de seturi inițiale de monede euro. Întreprinderile au putut comanda numerar în euro de la instituțiile financiare cu mult timp înainte.
Perioada de două săptămâni de dublă circulație a numerarului în kuna și în euro s-a derulat fără sincope. La 1 ianuarie, 70 % dintre toate bancomatele distribuiau deja bancnote euro, iar la 15 ianuarie 2023 puteau fi retrase bancnote euro de la orice bancomat din țară. Numerarul în kuna poate fi preschimbat în continuare la băncile comerciale până la sfârșitul anului 2023. Ulterior, monedele de kuna pot fi preschimbate la Banca Națională a Croației până la sfârșitul anului 2025, iar bancnotele de kuna pot fi preschimbate fără nicio limită de timp.
Peste 80 % din numărul total al distribuitorilor, supermarketurilor și magazinelor alimentare din Croația au aderat la un cod deontologic anterior adoptării monedei euro. Codul voluntar urmărește să asigure stabilitatea prețurilor bunurilor și serviciilor, sprijinind toate întreprinderile care aderă la acesta pentru a recalcula și afișa corect prețurile (în euro și în kuna), fără creșteri nejustificate. Acesta este un instrument suplimentar important care le permite autorităților croate de inspecție a pieței să efectueze inspecții ale prețurilor și, eventual, să-i sancționeze pe cei care încalcă regulile.
Potențialul impact al adoptării monedei euro asupra prețurilor din Croația reprezintă o preocupare publică firească și ușor de înțeles, cum a fost în orice alt caz similar de adoptare a monedei euro. Întrucât este vorba despre prima adoptare a monedei euro care s-a produs într-un mediu cu inflație ridicată, această preocupare a fost deosebit de intensă și a reprezentat o provocare pentru Croația. Prin urmare, în vederea unei adoptări a monedei euro transparente și echitabile, a fost esențial ca autoritățile croate să ia toate măsurile necesare pentru prevenirea practicilor abuzive. Impactul creșterilor nejustificate ale prețurilor asupra inflației totale pare să fi fost relativ redus și, în linii mari, în concordanță cu ceea ce s-a observat în procesele anterioare de adoptare a monedei euro, pe baza unei evaluări preliminare a dovezilor disponibile. Raportul formulează, printre altele, recomandări pentru viitoarele adoptări ale monedei euro referitoare la modalitățile de intensificare a monitorizării prețurilor și de implementare a unui cod de conduită profesională într-un stadiu incipient al pregătirilor pentru adoptarea monedei euro.
1.Introducere
La 12 iulie 2022, Consiliul a stabilit că Croația îndeplinește condițiile necesare pentru adoptarea monedei euro și că derogarea referitoare la participarea acesteia la moneda unică trebuie abrogată de la 1 ianuarie 2023 1 .
Croația a devenit cea de a 20-a țară care a introdus moneda euro. Aceasta a urmat modelul tuturor statelor membre care au adoptat moneda euro după primul val de adoptare a monedei euro (1999-2002) și a utilizat așa-numitul scenariu „big-bang”, prin care, la data adoptării monedei euro, bancnotelor și monedelor euro li s-a atribuit statutul de mijloc legal de plată 2 . O perioadă de dublă circulație de două săptămâni, în cursul căreia bancnotele și monedele euro, cât și kuna croată au circulat în paralel, a permis retragerea treptată a numerarului în kuna. Succesul acestei schimbări monetare a confirmat încă o dată faptul că o perioadă scurtă de dublă circulație este suficientă dacă schimbarea monetară este bine pregătită 3 .
Prezentul raport abordează cele mai importante aspecte ale procesului de adoptare a monedei euro dintr-o perspectivă ex post, în special pregătirile pentru schimbarea monetară, perioada de dublă circulație, măsurile adoptate în vederea prevenirii practicilor abuzive și a percepției greșite asupra inflației, tendințele de evoluție a prețurilor, percepțiile asupra acestora și comunicarea cu privire la euro. Acolo unde este relevant, raportul prezintă și recomandările Comisiei cu privire la alte posibile măsuri care pot fi luate de autoritățile croate și trage concluzii care pot fi valoroase în cazul proceselor viitoare de adoptare a monedei euro.
2.Aspectele practice ale adoptării monedei euro
Majoritatea croaților (61 %) au perceput adoptarea monedei euro ca pe un proces care s-a derulat eficient și fără sincope, în timp ce 88 % dintre cetățeni au considerat că sunt bine informați cu privire la moneda euro 4 . În acest context, trebuie analizate mai în detaliu trei aspecte practice ale adoptării monedei euro: pregătirile pentru schimbarea monetară, perioada de dublă circulație a numerarului în kuna și în euro și retragerea din circulație a numerarului în kuna.
2.1. Pregătirile pentru schimbarea monetară în euro
Schimbarea monetară constituie elementul cel mai vizibil al adoptării monedei unice, întrucât sunt implicate toate instituțiile financiare, toate întreprinderile și toți cetățenii. Derularea fără sincope și eficientă a acestei operațiuni depinde de aprovizionarea corespunzătoare cu numerar în euro a tuturor părților implicate și de pregătirea riguroasă a băncilor și a întreprinderilor pentru un volum considerabil de muncă suplimentară.
Pentru a pregăti adoptarea monedei euro, Monetăria Croației a produs 405 milioane de monede euro în anul 2022. Testele practice de adecvare a eșantioanelor de monede din automatele utilizate în zona euro au început relativ târziu, însă nu au evidențiat niciun motiv de îngrijorare. 39,6 milioane de monede au fost utilizate pentru a pregăti seturile inițiale de monede euro destinate cetățenilor, care conțineau 33 de monede euro din toate cupiurile monedelor euro croate, în valoare de 13,28 EUR. Totodată, monetăria a creat seturi inițiale de monede euro de uz comercial destinate întreprinderilor, care conțineau 525 de monede euro de toate cupiurile, în valoare de 145,50 EUR. De asemenea, Banca Națională a Croației a cumpărat 182 de milioane de monede euro din stocurile a două țări din zona euro și a împrumutat de la o altă țară din zona euro 45 de milioane de monede euro care vor fi returnate în anul 2023. Nu în ultimul rând, Banca Națională a Croației a împrumutat peste 346 de milioane de bancnote de diferite cupiuri de la Banca Națională a Austriei.
La 1 octombrie 2022, Banca Națională a Croației a început să furnizeze instituțiilor financiare, și anume unui număr de 783 de sucursale ale băncilor comerciale, de 1 016 oficii poștale croate și de 169 de sucursale ale Agenției financiare a Croației (FINA), numerar în euro (alimentare anticipată). Având în vedere riscurile de securitate legate de frecvența și volumul ridicat al transportului de numerar în euro (aproximativ 700 de transporturi față de 60 într-o perioadă normală), Banca Națională a Croației a organizat transportul de numerar prin mijloace normale (camioane proprii și vehicule ale societăților de transport de numerar) și, în plus, pentru monede, transportul cu camioane închiriate de la Ministerul Apărării. Până la 31 decembrie 2022, se efectuaseră alimentări anticipate cu bancnote euro în valoare de 1,14 miliarde EUR și cu monede euro în valoare de 160 de milioane EUR.
Instituțiile financiare au început să furnizeze bancnote și monede euro clienților lor persoane juridice („alimentare anticipată secundară”) la 1 octombrie 2022, în timp ce clienții persoane juridice de dimensiuni mai mici care utilizau alimentarea anticipată secundară simplificată au primit livrări de numerar în euro în decembrie 2022.
La 31 decembrie 2022, instituțiile financiare efectuaseră o alimentare anticipată secundară cu bancnote euro în valoare de 76 de milioane EUR către clienții lor. Până la data respectivă, clienții beneficiaseră de o alimentare anticipată secundară cu monede euro în valoare de 44 de milioane EUR.
La 31 decembrie 2022, nivelul de alimentare anticipată secundară a fost de numai 8 % din valoarea totală a alimentării anticipate. Aceasta a generat unele cozi la ghișeele băncilor în primele zile ale lunii ianuarie 2023, când mulți distribuitori și întreprinderi, în cea mai mare parte de dimensiuni mai mici, au început să retragă numerar în euro. Potrivit autorităților croate, motivul pentru efectuarea cu întârziere a alimentării anticipate secundare a acestor distribuitori și întreprinderi a fost probabil reticența lor de a furniza garanții băncilor în ultimul trimestru al anului 2022 pentru a finanța achiziționarea de bancnote și monede euro în cantități suficiente. Totuși, cu excepția formării unor cozi mai lungi la începutul lunii ianuarie, nu au fost raportate incidente în care întreprinderile, distribuitorii sau cetățenii să se confrunte cu probleme la retragerea de numerar în euro.
Vânzarea seturilor inițiale de monede destinate cetățenilor a fost satisfăcătoare (877 952 de seturi au fost vândute până la 31 decembrie), având în vedere că, potrivit unui sondaj al Comisiei din decembrie 2022 5 , o mare parte dintre croați dețineau deja numerar în euro înainte de schimbarea monetară: 68 % dintre cetățeni dețineau bancnote euro (35 % dintre aceștia în urma unei călătorii în afara țării, iar 37 % dintre ei în urma unui schimb valutar efectuat la o bancă din Croația), iar 57 % dintre cetățeni dețineau monede euro (52 % dintre aceștia în urma unei călătorii în afara țării și 43 % dintre ei din seturile inițiale).
În schimb, cererea de seturi inițiale de monede destinate distribuitorilor a fost mai redusă. Deși au fost produse 150 000 de seturi, dintre care 125 000 au făcut obiectul unei alimentări anticipate efectuate către instituțiile financiare la începutul perioadei, doar 37 925 de seturi au fost vândute în cele din urmă distribuitorilor. Potrivit autorităților croate, ar putea exista mai multe motive pentru această cerere scăzută. În primul rând, unele întreprinderi au utilizat alte canale pentru alimentarea anticipată secundară, care au răspuns nevoilor lor prin furnizarea simultană atât de bancnote, cât și de monede euro. În plus, mai mulți distribuitori de dimensiuni mai mici nu au putut achiziționa seturile de monede care le erau destinate, din cauza lichidității insuficiente la sfârșitul anului, în timp ce alții nu dispuneau de suficient spațiu în seifurile lor pentru a stoca kuna și euro separat. Totodată, seturile de monede destinate distribuitorilor conțineau doar monede, nu și bancnote euro, cu toate că aceștia preferau să dețină dintr-o singură achiziție atât bancnote, cât și monede euro. Nu în ultimul rând, multe entități comerciale au acordat prioritate plăților electronice, iar unele dintre acestea au avut magazinele închise la începutul lunii ianuarie 2023 cu ocazia sărbătorilor.
La fel ca în cazul oricărui proces de adoptare a monedei euro, băncile comerciale, FINA și oficiile poștale au trebuit să gestioneze sume mari de numerar la sfârșitul anului, ca urmare a alimentării anticipate secundare a distribuitorilor și a întreprinderilor, a vânzării de seturi inițiale și a creditării numerarului de kuna returnat. Băncile comerciale și-au mărit personalul cu ocazia adoptării monedei euro și, de asemenea, au deschis ghișee suplimentare dedicate pentru a facilita operațiunile în numerar. Datorită creșterii numărului de ghișee, nu a fost necesară prelungirea programului de lucru. Majoritatea angajaților băncilor nu au avut aprobarea de a-și lua concediu în perioada noiembrie 2022-ianuarie 2023. Nu în ultimul rând, fiecare bancă a organizat cursuri de formare pentru angajații proprii, pentru ca aceștia să poată lucra cu euro, iar peste 6 713 angajați din sistemul bancar au finalizat programul de formare privind adoptarea monedei euro pe platforma de e-learning a Băncii Naționale a Croației dedicată lucrului cu moneda euro. Până la 31 decembrie 2022, toți angajații care lucrau cu numerar din cadrul tuturor instituțiilor financiare obținuseră certificate de formare.
2.2. Perioada de dublă circulație
Perioada de dublă circulație de două săptămâni în care moneda euro și kuna croată au circulat în paralel a expirat la 14 ianuarie 2023.
Majoritatea bancomatelor (ATM-urilor) erau pregătite și disponibile pentru retrageri de bancnote euro la 1 ianuarie 2023. La sfârșitul lunii decembrie 2022, ATM-urile au fost încărcate cu bancnote în valoare de 10 EUR și 20 EUR, dar uneori și de 50 EUR, fiind pregătite pentru operațiuni de retragere începând cu 1 ianuarie. 70 % din totalul bancomatelor croate (adică 2 800 din aproximativ 4 000 de bancomate) au emis bancnote euro chiar pe 1 ianuarie, procentul acestora ajungând la 86 % o săptămână mai târziu. Toate bancomatele emit bancnote euro începând cu 14 ianuarie 2023 și funcționează normal.
Până la sfârșitul perioadei de dublă circulație, fuseseră retrase din ATM-uri 361 de milioane EUR. Acest cuantum este cu 15 milioane EUR mai mic decât valoarea bancnotelor de kuna retrase din ATM-uri în aceeași perioadă a anului precedent. Este probabil ca scăderea să se datoreze promovării metodelor de plată electronică de către distribuitori în perioada de adoptare a monedei euro.
Toate terminalele de plată (POS) ale punctelor de vânzare au trecut instantaneu la euro la 1 ianuarie 2023. În perioada de dublă circulație, cardurile de plată au fost utilizate în cadrul a 16,8 milioane de tranzacții, în cuantum total de 415,8 milioane EUR. Comparativ cu aceeași perioadă din ianuarie 2022, utilizarea plăților electronice a crescut cu 15,3 % în ianuarie 2023.
Datorită pregătirilor atente, instituțiile financiare, oficiile poștale și FINA au făcut față cu succes volumului suplimentar de muncă din cursul perioadei de dublă circulație. Băncile au pus la dispoziție ghișee suplimentare cu bancnote pentru servicii de numerar în majoritatea sucursalelor lor, iar în cele mai mari și mai aglomerate sucursale au fost instalate automate de depunere a monedelor de kuna.
Canalele care asigură preschimbarea kunei croate în euro au inclus 846 de sucursale bancare, 1 016 oficii poștale și 169 de sucursale ale FINA. Cuantumul total al numerarului în kuna preschimbat până la 15 ianuarie 2023 a fost de 361,4 milioane EUR. 72 % din cuantumul numerarului în kuna a fost preschimbat la sucursale bancare, 15 % la oficii poștale și 13 % la sucursale ale FINA.
Conform unui sondaj al Comisiei realizat între 16 și 19 ianuarie 2023 în Croația 6 , 81 % dintre cei intervievați nu au întâmpinat nicio dificultate la bănci la preschimbarea numerarului din kuna în euro sau la retragerea de numerar în euro în prima săptămână a lunii ianuarie. Acest procent este inferior valorilor consemnate în cursul unora dintre procesele anterioare de adoptare a monedei euro, însă este totuși un rezultat satisfăcător 7 .
Tranziția către utilizarea exclusivă a numerarului în euro în cadrul operațiunilor de plată s-a desfășurat rapid și s-a încheiat fără incidente majore pentru consumatori. Deja în a doua zi după adoptarea monedei euro (2 ianuarie 2023), 29 % dintre cetățeni efectuau plăți în numerar numai cu numerar în euro 8 . Până la 7 ianuarie, 62 % dintre cetățenii chestionați plătiseră doar cu numerar în euro. În ziua anterioară expirării perioadei de dublă circulație, acest procent a atins 99 % 9 .
În ansamblu, sectorul comerțului cu amănuntul a făcut de asemenea față cu succes provocărilor procesului de adoptare a monedei euro și ale gestionării circulației a două monede în același timp. Distribuitorii au fost aprovizionați în mod corespunzător cu numerar în euro și nu s-au raportat probleme majore de formare de cozi. Deja la 2 ianuarie, 81 % dintre cetățeni primeau restul numai în euro. La 13 ianuarie, această pondere crescuse la 99 %.
2.3. Retragerea din circulație a bancnotelor și monedelor de kuna croată
Fiind o economie în care se practică intensiv plata în numerar, retragerea din circulație în Croația a numerarului în kuna a reprezentat o provocare deosebită.
Banca Națională a Croației preconizează returnarea în timp util a 500 de milioane de bancnote de kuna și a 1,1 miliarde de monede de kuna aflate în circulație. Având în vedere volumul ridicat de bancnote și monede de kuna aflate în circulație în 2022, Banca Națională a Croației a început retragerea treptată a numerarului în kuna la începutul anului 2022.
Pentru a stimula băncile comerciale să depună stocurile excedentare de kuna la centrele de numerar înainte de 1 ianuarie 2023, Banca Națională a Croației a suspendat perceperea de comisioane la depunerile de numerar pentru băncile comerciale începând din noiembrie 2022. Prin diferite canale de comunicare și prin mass-media, băncile comerciale și Asociația bancară croată și-au invitat clienții să utilizeze, acolo unde este posibil, plățile fără numerar în perioada de dublă circulație.
Până în decembrie 2022, cuantumul numerarului în kuna aflat în circulație a scăzut cu 40 % față de ianuarie 2022.
Retragerea bancnotelor și monedelor de kuna din circulație a început la timp și cu succes. Până la 31 ianuarie 2023, 134,6 milioane de bancnote de kuna și 230 de milioane de monede de kuna fuseseră deja retrase din circulație.
Bancnotele și monedele de kuna pot fi preschimbate gratuit până la 31 decembrie 2023 la bănci comerciale, FINA și oficii poștale (un maximum 100 de bancnote și 100 de monede pentru fiecare schimb). Pentru preschimbarea unui volum mai mare de bancnote sau monede, băncile comerciale pot percepe un comision. Începând cu 1 ianuarie 2024, bancnotele și monedele de kuna vor putea fi preschimbate doar la Banca Națională a Croației. Preschimbarea bancnotelor este gratuită și nelimitată în timp, însă monedele de kuna pot fi schimbate numai până la 31 decembrie 2025.
Banca Națională a Croației va păstra monedele de kuna returnate în seifuri și va începe demonetizarea abia la 1 ianuarie 2026, adică după încheierea perioadei de predare a monedelor de kuna pentru preschimbare. Aceasta înseamnă că nu va fi necesară o demonetizare mecanică costisitoare (cum ar fi perforarea) a monedelor de kuna, deoarece monedele nu mai pot fi preschimbate. Monedele vor fi vândute cumpărătorilor interesați ca deșeuri metalice sau pentru topire. Între timp, a început demonetizarea bancnotelor de kuna returnate.
3.Prevenirea practicilor abuzive în materie de prețuri
Potențialul impact al adoptării monedei euro asupra prețurilor din Croația reprezintă o preocupare publică firească și ușor de înțeles, cum a fost în orice alt caz similar de adoptare a monedei euro. Întrucât este vorba despre prima adoptare a monedei euro care s-a produs într-un mediu cu inflație ridicată, această preocupare a fost deosebit de intensă și a reprezentat o provocare pentru Croația. Prin urmare, în vederea unei adoptări a monedei euro transparente și echitabile, a fost esențial ca autoritățile croate să ia toate măsurile necesare pentru prevenirea practicilor abuzive.
Dubla afișare obligatorie a prețurilor (în kuna și euro) a început la 5 septembrie 2022 și se va încheia la 31 decembrie 2023. Din septembrie 2022, autoritățile croate monitorizează în mod constant prețurile a 103 produse și servicii de consum predefinite și achiziționate frecvent în 9 orașe din Croația.
„Codul deontologic al întreprinderilor pentru introducerea monedei euro” a fost publicat la 16 august 2022. Acesta stabilește principiile de conduită etică în vederea creării unui mediu sigur pentru consumatori pe durata introducerii fiabile și transparente a monedei euro. Scopul său este de a asigura stabilitatea prețurilor bunurilor și serviciilor, sprijinind întreprinderile în vederea recalculării și afișării corecte a prețurilor, fără creșteri nejustificate. Cele șapte principii ale codului includ, printre altele, elemente importante ale pregătirilor practice, cum ar fi conversia corectă a prețurilor și a altor valori monetare, afișarea unei rate de schimb fixe și informarea și formarea angajaților cu privire la procedura de introducere a monedei euro.
Codul face apel la întreprinderi să își asume angajamentul de a nu utiliza în mod abuziv adoptarea monedei euro pentru propriul profit, de a respecta normele privind adoptarea monedei euro și de a oferi asistența necesară clienților lor. Acesta urmează direcțiile inițiativelor voluntare desfășurate cu succes în procesele anterioare de adoptare a monedei euro. Întreprinderile care se alătură inițiativei dobândesc dreptul de a afișa eticheta de identificare vizuală a codului deontologic – un logo și un slogan la punctele de vânzare, la locurile de prestare de servicii și pe site-urile web, precum și în cadrul activităților de marketing și de promovare, cum ar fi broșuri și cataloage tipărite, publicitate online și marketing pe platformele de comunicare socială, aplicații mobile și alte mijloace de comunicare în masă. Eticheta semnalează consumatorilor că prețurile sunt calculate corect și că entitățile comerciale sunt credibile. În cazul în care principiile nu au fost respectate, dreptul de a afișa eticheta va fi revocat.
Până la sfârșitul anului 2022, peste 900 de întreprinderi care vând bunuri sau servicii consumatorilor aderaseră la Codul deontologic al întreprinderilor. Până la sfârșitul lunii februarie 2023, 1 046 de întreprinderi aderaseră la cod, ceea ce reprezintă echivalentul a 83,5 % din totalul distribuitorilor și al marilor magazine alimentare înregistrate în Croația care vând bunuri și servicii consumatorilor. Potrivit autorităților croate, 100 % dintre băncile comerciale, societățile de asigurări și alte instituții financiare au aderat la cod. În acest context, peste 15 000 de autocolante care indicau respectarea codului au fost distribuite la punctele de vânzare ale tuturor entităților (societate-mamă, filiale și sucursale) care au aderat la cod.
Pe baza Legii croate privind introducerea monedei euro și a Legii privind protecția consumatorilor, autoritățile croate monitorizează respectarea de către întreprinderi, distribuitori și prestatori de servicii a cerințelor privind afișarea și conversia prețurilor, precum și obligația tuturor operatorilor economici de a nu majora prețurile din motive nejustificate.
Inspectoratele efectuează inspecții atât din proprie inițiativă, cât și ca urmare a plângerilor întemeiate pe ambele legi. Până la 28 februarie 2023, inspecțiile la nivel de piață și în materie de turism efectuate de Inspectoratul de Stat s-au ridicat la 12 355, 20,3 % dintre acestea evidențiind încălcări. În cazul a 11,5 % dintre aceste încălcări, inspectoratele au aplicat amenzi în cuantum total de aproximativ 538 000 EUR. Majoritatea amenzilor s-au bazat pe încălcări ale Legii privind protecția consumatorilor.
În general, croații au considerat dubla afișare a prețurilor ca fiind un instrument util pentru facilitarea comparării prețurilor și a deprinderii obișnuinței de a gândi în noua monedă. Potrivit unui sondaj realizat de Comisie în ianuarie 2023 10 , peste trei sferturi dintre cetățenii Croației (78 %) au declarat că dubla afișare a prețurilor este utilă pe durata procesului de adoptare a monedei euro. Cu toate acestea, 60 % dintre croații intervievați au considerat că dubla afișare a prețurilor a fost pusă în aplicare în mod corect adesea sau foarte frecvent, cea mai mică proporție la nivelul tuturor proceselor de adoptare a monedei euro.
Atunci când au fost întrebați cu privire la conversiile de prețuri, aproape jumătate dintre respondenți (44 %) au declarat că adesea sau foarte frecvent au considerat că este corectă conversia prețurilor 11 . Acest rezultat se încadrează în intervalul rezultatelor ultimelor adoptări ale monedei euro (Estonia, Letonia și Lituania).
Consumatorii pot depune plângeri prin intermediul site-ului web euro.hr. Plângerile sunt investigate în termen de cel mult 48 de ore de la introducerea lor. Preocupările exprimate de cetățeni au vizat în principal aspecte precum afișarea prețurilor și aplicarea regulilor de rotunjire. Toate întrebările și plângerile sunt tratate atent de către autoritățile competente.
Cu toate acestea, impactul monedei euro asupra prețurilor și a stabilirii abuzive a prețurilor rămâne un motiv de îngrijorare pentru cetățenii croați 12 . Prin urmare, se recomandă să se continue supravegherea dublei afișări a prețurilor, a regulilor corecte de conversie și rotunjire și a evoluției prețurilor, în general, timp de câteva luni în plus.
4.Tendințe la nivelul prețurilor și percepția asupra prețurilor
Potrivit unui sondaj realizat de Comisie în ianuarie 2023 13 , majoritatea croaților (62 %) consideră că moneda euro va crește rata inflației la nivel național (comparativ cu 57 % dintre letoni și 58 % dintre lituanieni, imediat după introducerea monedei euro în țările lor). Un sfert dintre respondenți (25 %) au fost de părere că aderarea la zona euro va ajuta Croația să mențină stabilitatea prețurilor. Acest număr a fost ușor mai mare în Lituania (26 %) și mai scăzut în Letonia (19 %).
Procesele anterioare de introducere a monedei euro au arătat că întreprinderile de proximitate și prestatorii de servicii sunt segmentele cele mai expuse unor creșteri abuzive ale prețurilor în cursul adoptării monedei euro. Deși bunurile și serviciile lor nu reprezintă o proporție importantă din coșul de consum standardizat utilizat pentru măsurarea ratei inflației, tendința este totuși de a le achiziționa sau consuma în mod frecvent și foarte adesea individual, ceea ce le conferă o vizibilitate ridicată. În același timp, este posibil ca alte evoluții mai favorabile ale prețurilor bunurilor achiziționate cu o frecvență mai redusă să nu fie atât de importante pentru consumatori. Prin urmare, valorile percepute ale inflației depășesc adesea valorile efective ale acesteia.
În contextul excepțional marcat de rate ridicate ale inflației al procesului de adoptare a monedei euro în Croația, nu este ușor să se facă o distincție între factorii determinanți legitimi ai inflației și creșterile nejustificate ale prețurilor, care constituie practici abuzive, prin care comercianții obțin foloase necuvenite de pe urma informării imperfecte a consumatorilor. Într-o perioadă în care ratele inflației se situează la niveluri ridicate, pot exista creșteri justificate ale prețurilor, cum ar fi cele asociate majorării prețurilor materiilor prime sau renegocierii contractelor cu furnizorii, care au loc, de regulă, la sfârșitul anului.
Impactul creșterilor nejustificate ale prețurilor asupra inflației totale pare să fi fost relativ redus și, în linii mari, în concordanță cu ceea ce s-a observat în procesele anterioare de adoptare a monedei euro, pe baza unei evaluări preliminare a dovezilor disponibile. O concluzie similară se regăsește și în Falagiarda et al. (2023) 14 . Subcategoriile de bunuri și servicii care, în procesele anterioare de adoptare a monedei euro, s-au dovedit a fi cele mai afectate de creșterile de prețuri au consemnat niveluri maxime istorice ale majorărilor lunare de prețuri 15 . Cu toate acestea, având în vedere ponderea relativ scăzută a celor mai afectate categorii și faptul că celelalte subcategorii nu au fost la fel de afectate, creșterea generală lunară a prețurilor serviciilor nu a depășit 1,2 % în ianuarie 2023. La nivel agregat, rata lunară a inflației IAPC în Croația s-a situat la un nivel controlat de 0,3 % atât în luna ianuarie, cât și în luna februarie. Această evoluție sugerează că orice impact al majorărilor nejustificate ale prețurilor a fost probabil limitat la luna ianuarie.
Impactul general relativ limitat al creșterilor nejustificate ale prețurilor asupra ratelor inflației se datorează, în parte, răspunsului rapid în materie de politici al autorităților croate. Într-adevăr, inspecțiile au dus la corectarea unor prețuri exagerate și au acționat ca un factor de descurajare pentru noi creșteri nejustificate ale prețurilor.
În conformitate cu practica consacrată în urma adoptării monedei euro în alte state membre, Eurostat va evalua evoluția prețurilor ulterior adoptării monedei euro în Croația. Raportul Eurostat este așteptat în a doua jumătate a anului 2023.
5.Comunicarea cu privire la euro
În urma deciziei Consiliului din 12 iulie 2022, autoritățile croate au lansat etapa intensivă a campaniei lor oficiale de comunicare, intitulată „Euro – banii noștri”. Campania a fost în concordanță cu strategia națională de comunicare, al cărei obiectiv general a fost de a se asigura că cetățenii Croației sunt informați în mod clar, obiectiv, corect, prompt și adecvat cu privire la impactul și schimbările practice legate de trecerea de la kuna la euro.
În cadrul unui acord de parteneriat și al unui acord de grant ulterior, semnate între Ministerul de Finanțe al Croației și Comisia Europeană, campania de comunicare a fost cofinanțată de Comisie, la fel cum s-a întâmplat și în cazul proceselor anterioare de adoptare a monedei euro (Comisia finanțând până la 50 % din costurile eligibile, până la un cost total maxim de 1 EUR pe rezident).
Campania de comunicare a avut ca scop informarea, reasigurarea și implicarea cetățenilor cu privire la adoptarea monedei euro. Aceasta a vizat diverse grupuri, oferind o atenție specială grupurilor vulnerabile și sensibile, cum ar fi minoritățile lingvistice, persoanele în vârstă, cetățenii care locuiesc în zone îndepărtate și slab populate, precum și persoanele nevăzătoare și cu deficiențe de vedere.
Campania a constat într-o combinație de instrumente și activități de comunicare, inclusiv un site web (euro.hr), spoturi TV și radio, panouri publicitare, un număr de telefon gratuit, materiale promoționale, o broșură (1,45 milioane de exemplare) distribuită gospodăriilor, în cooperare cu Poșta croată, materiale educaționale pentru copii, evenimente din seria „Zilele monedei euro” în diferite orașe și „Euro pe roți”, o expoziție itinerantă privind moneda euro, cu opriri în 27 de orașe din întreaga țară.
Majoritatea activităților s-au desfășurat în cooperare cu contractanți externi, finalizarea a șase procese de achiziții publice permițându-le autorităților să beneficieze de serviciile unor întreprinderi specializate. Deși timpul limitat disponibil între raportul de convergență pozitiv și adoptarea monedei euro a generat provocări, cooperarea cu contractanții a fost considerată satisfăcătoare de către autoritățile croate.
Având în vedere preocupările publicului cu privire la posibilele efecte ale adoptării monedei euro asupra prețurilor, s-a efectuat o monitorizare atentă a mass-mediei, iar autoritățile croate au efectuat inspecții în cursul procesului de adoptare a monedei euro pentru a monitoriza și a contracara practicile abuzive în materie de prețuri. Aceste activități ale administrației publice, alături de publicarea, la 1 februarie, a datelor efective privind ratele inflației aferente perioadei de adoptare a monedei euro, au atenuat parțial aceste preocupări, cel puțin având în vedere numărul mai redus de articole de presă care să raporteze cazuri de creștere a prețurilor asociate adoptării monedei euro.
Campania de comunicare a contribuit la derularea fără sincope a procesului de adoptare a monedei euro, fapt confirmat de un sondaj Eurobarometru care a arătat că 88 % dintre cetățeni s-au considerat bine informați cu privire la introducerea monedei euro; 61 % au considerat că procesul s-a derulat eficient și fără sincope; și 81 % au declarat că nu s-au confruntat cu probleme atunci când au preschimbat numerar din kuna în euro sau când au retras numerar de la bănci în prima săptămână 16 . În plus, autoritățile croate raportează că, potrivit celui de al treilea val de sondaje de opinie realizate la nivel național în februarie 2023, aproximativ 64 % dintre respondenți sprijină introducerea monedei euro, în timp ce 30 % se opun acesteia. 91 % s-au estimat bine informați cu privire la introducerea monedei euro, 87 % au indicat televiziunea ca fiind principala sursă de informare, comparativ cu 36 % care au indicat radioul și cu 38 % care au indicat site-urile de socializare în rețea.
Pe lângă faptul că a sprijinit campania națională de comunicare a Croației prin acordarea de consiliere și resurse financiare, Comisia și-a lansat propriile activități de comunicare în perioada premergătoare și în cursul procesului de adoptare a monedei euro, în concordanță cu acțiunile întreprinse în cazul adoptărilor anterioare ale monedei euro.
6.Concluzii privind adoptarea monedei euro în Croația și recomandări pentru viitoarele adoptări ale monedei euro
Procesul de schimbare monetară în Croația a fost bine pregătit și organizat. Instituțiile financiare, întreprinderile și cetățenii au fost aprovizionați corespunzător cu numerar în euro înainte de adoptarea monedei euro.
ØÎn cazul viitoarelor adoptări ale monedei euro, monedele euro produse de monetăriile naționale ar trebui testate cât mai curând posibil în automatele utilizate în întreaga zonă euro, pentru a asigura în avans adecvarea lor pentru circulație și a evita eventualele întârzieri în ceea ce privește baterea și alimentarea anticipată a monedelor.
Procesul de schimbare monetară în Croația s-a desfășurat fără sincope. Bancomatele și terminalele de la punctele de vânzare au fost convertite la timp. Instituțiile financiare, FINA și oficiile poștale au făcut față cu succes volumului suplimentar de muncă din cursul perioadei de dublă circulație. Distribuitorii au făcut, de asemenea, față cu succes provocărilor procesului de adoptare a monedei euro și ale gestionării circulației a două monede în același timp. Aceștia au fost bine aprovizionați cu numerar în euro și, potrivit unui sondaj efectuat de Comisie, deja la 2 ianuarie 2023, 81 % dintre cetățenii chestionați primiseră restul numai în euro 17 .
Condițiile asociate adoptării monedei euro în Croația au reprezentat o provocare deosebită comparativ cu procesele recente de adoptare a monedei euro, aceasta având loc într-un mediu caracterizat de rate ridicate ale inflației. Croația a început dubla afișare a prețurilor în septembrie 2022 și a introdus un Cod deontologic al întreprinderilor, în concordanță cu recomandările Comisiei 18 , la care putea adera fiecare distribuitor, întreprindere sau prestator de servicii.
Autoritățile croate ar trebui să continue inspecțiile intensive ale prețurilor pentru a se asigura că prețurile sunt indicate corect, pentru a reduce creșterile nejustificate și, după caz, pentru a asigura respectarea obligațiilor în temeiul Legii privind introducerea monedei euro, al Legii privind protecția consumatorilor și al Codului deontologic al întreprinderilor.
ØÎn cadrul viitoarelor procese de adoptare a monedei euro, monitorizarea prețurilor ar trebui să fie deosebit de intensă în cazul sectoarelor cele mai expuse riscului, astfel încât creșterile nejustificate ale prețurilor să poată fi identificate rapid. Aceasta ar permite o mai bună orientare a inspecțiilor și a politicii către cei care nu respectă regulile, reducând, totodată, importanța dovezilor anecdotice și eliminând preocupările nefondate din discursul public.
ØÎn cadrul viitoarelor procese de adoptare a monedei euro, ar trebui să se acorde atenție introducerii cât mai curând posibil a unui cod deontologic al întreprinderilor sau a unui cod similar, pentru a avea un impact în rândul unui număr cât mai mare de întreprinderi. Întreprinderile mai mici și microîntreprinderile, precum și prestatorii de servicii ar trebui să fie încurajați în mod activ să adere la un astfel de cod, deoarece experiența arată că aceste întreprinderi sunt cele mai reticente în acest sens. Autoritățile naționale ar trebui să mărească numărul inspectorilor de prețuri în perioada de adoptare a monedei euro și, în special, la sfârșitul anului.
Având în vedere că dubla indicare a prețurilor implică un cost, iar cetățenii se familiarizează relativ rapid cu moneda unică, perioada obligatorie de dublă indicare a prețurilor ar putea fi redusă la un an, în loc să dureze până la data de 31 decembrie a anului adoptării monedei euro.
ØÎn special, în cazul în care se instituie o schemă echitabilă de introducere a monedei euro, cum ar fi Codul deontologic al întreprinderilor, iar aceasta are impact asupra unui număr maxim de întreprinderi și funcționează în mod eficace, dubla indicare a prețurilor ar începe, ca de obicei, de îndată ce rata de conversie ar fi cunoscută, putând să se încheie după un an.
Campania de comunicare și de sensibilizare a publicului a contribuit la desfășurarea fără sincope a procesului de adoptare a monedei euro în Croația. 88 % dintre cetățeni s-au estimat bine informați cu privire la introducerea monedei euro, 61 % au considerat că procesul s-a derulat eficient și fără sincope, iar 81 % au declarat că nu s-au confruntat cu probleme atunci când au preschimbat numerar din kuna în euro sau când au retras numerar de la bănci în prima săptămână.
ØAvând în vedere perioada relativ scurtă dintre un raport de convergență pozitiv și data adoptării monedei euro, statele membre care urmează să treacă la euro ar trebui să se bazeze pe experiența Croației în ceea ce privește satisfacerea nevoilor lor de comunicare prin împărțirea contractului în loturi, pentru a face față cât mai bine posibilelor întârzieri și pentru a lua măsuri în cazul unor situații neprevăzute.
Statele membre din primul val au adoptat moneda euro conform „scenariului Madrid”, care presupune o perioadă de tranziție de trei ani (un an în cazul Greciei).