COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 20.6.2023
COM(2023) 336 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Revizuire la jumătatea perioadei a
cadrului financiar multianual 2021-2027
{SWD(2023) 336 final}
1.INTRODUCERE
Începând din 2020, Uniunea s-a confruntat cu o serie de provocări neașteptate și fără precedent. Cadrul financiar multianual 2021-2027 și NextGenerationEU au oferit un răspuns ferm la pandemia de COVID-19 și la consecințele sale economice și sociale. Acestea au permis Uniunii să se redreseze rapid în urma crizei și să facă Europa mai verde, mai digitală și mai rezilientă, abordând totodată inegalitățile și promovând egalitatea de șanse pentru toți. Totuși, după ce abia a depășit una dintre cele mai profunde crize economice mondiale din cursul a mai bine de un secol, UE se confruntă cu o altă criză majoră: odată cu invadarea brutală a Ucrainei de către Rusia, au apărut provocări suplimentare noi și neașteptate, cum ar fi criza energetică. În limitele sale, bugetul UE a impulsionat un răspuns puternic al UE, valorificând flexibilitatea sa integrată limitată. Abordarea acestor provocări multiple a condus la epuizarea resurselor bugetului UE.
Războiul de agresiune ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei a readus războiul pe teritoriul european, cu un efect devastator. Uniunea va continua să sprijine Ucraina atât timp va fi necesar și va sprijini cu fermitate Ucraina pe calea sa europeană. În primul rând, războiul a avut un efect devastator asupra Ucrainei și a poporului său, dar a avut și repercusiuni majore asupra Europei și a țărilor terțe, de la persoanele care fug din Ucraina până la criza energetică și alimentară. Războiul a necesitat, de asemenea, mobilizarea masivă a asistenței umanitare, care trebuie menținută, precum și sprijin pentru producția agroalimentară și protecția civilă în țările terțe. Ucraina va avea nevoie de sprijin durabil pentru ajutorul și redresarea pe termen scurt, precum și pentru reconstrucția pe termen lung.
Migrația s-a intensificat după pandemie, exercitând presiuni asupra capacităților de primire și integrare ale statelor membre. Abordarea cauzelor profunde ale migrației, îmbunătățirea managementului frontierelor și menținerea unor parteneriate eficace în materie de migrație cu țările terțe – fie că este vorba de țări de origine și de tranzit sau de țări care găzduiesc un număr mare de refugiați – vor necesita sprijin financiar suplimentar. În plus, în ceea ce privește atât dimensiunea internă, cât și cea externă a migrației, abordarea generală convenită de Consiliu la 8 iunie 2023 cu privire la elementele-cheie ale noului pact privind migrația și azilul subliniază necesitatea de a respecta noile responsabilități pe care și le vor asuma Uniunea și statele membre, precum și costurile pe care le implică acestea.
Instabilitatea geopolitică în creștere, crizele și dezastrele naturale – dincolo de consecințele războiului din Ucraina și exacerbate de schimbările climatice – au un impact dramatic asupra țărilor din vecinătatea UE și asupra țărilor în curs de dezvoltare la nivel mondial, sporind nevoia de ajutor de urgență și de asistență umanitară.
Sunt necesare investiții semnificative pentru a stimula competitivitatea pe termen lung. Accelerarea dublei tranziții a Europei oferă Uniunii posibilitatea de a-și recâștiga poziția de lider în sectoare esențiale prin investiții publice și private inteligente în sectoare strategice, menținând totodată condiții de concurență echitabile pe piața unică și, astfel, coeziunea. Acest lucru este important și în contextul actualelor dependențe strategice, al schimbărilor demografice actuale și al asigurării accesului la energie la prețuri abordabile.
Începând din 2022, UE și alte economii majore au înregistrat o creștere abruptă a inflației, cea mai ridicată din ultimii 40 de ani, exacerbată de blocajele din faza de redresare postpandemie și de invadarea Ucrainei de către Rusia. Ca urmare, băncile centrale din întreaga lume au înăsprit politica monetară. Ratele dobânzilor pe piețele internaționale de capital au crescut într-un ritm fără precedent. Rata dobânzii pentru obligațiunile europene pe 10 ani a crescut de la aproximativ zero în momentul adoptării cadrului financiar multianual la peste 3 % în mai puțin de un an. Această volatilitate afectează în mod direct și foarte puternic bugetul UE.
Numeroasele sarcini suplimentare atribuite instituțiilor UE de la începutul cadrului financiar multianual, împreună cu inflația ridicată, pun sub presiune administrația UE. Deși depun eforturi excepționale de restabilire a priorităților și de reducere a costurilor administrative, instituțiile UE se confruntă în prezent cu dificultăți în a-și îndeplini obligațiile juridice fără o creștere corespunzătoare a personalului.
Prezenta comunicare propune o cale de urmat pentru a pune la dispoziție cea mai importantă finanțare cu scopul de a putea răspunde priorităților și nevoilor comune ale Uniunii. De departe, aceasta nu abordează și nici nu sugerează corectarea întregului impact pe care l-au avut diversele crize asupra bugetului UE, dar se axează pe domeniile cele mai presante, în care o ajustare este inevitabilă pentru a se asigura că Uniunea își poate îndeplini nevoile și obiectivele comune într-un mediu global complet nou.
2.BUGETUL AFLAT SUB PRESIUNE
Deși caracterul multianual al bugetului UE asigură stabilitate și predictibilitate, acesta are o capacitate limitată de a răspunde unor evenimente majore neașteptate, iar mecanismele sale de flexibilitate sunt epuizate. Un procent de 90 % din bugetul UE și NextGenerationEU este deja prealocat pentru scopuri, programe sau programe naționale specifice. 75 % din marjele inițiale nealocate pentru perioada 2021-2027 (care au reprezentat doar 5,5 miliarde EUR sau 0,45 % din totalul cheltuielilor) au fost deja utilizate sau alocate pentru a adaptarea la noile nevoi și pentru a răspunde unor crize neprevăzute. Instrumentul de flexibilitate, care oferă o flexibilitate suplimentară limitată peste plafoanele cadrului financiar multianual de aproximativ 1 miliard EUR pe an, a fost utilizat pe deplin. Acest lucru subminează capacitatea Uniunii de a aborda cele mai presante situații de urgență, de a oferi sprijin pentru a stimula competitivitatea pe termen lung a Europei în domenii critice, de a menține și a consolida modelul social european unic, fără a menționa capacitatea de a reacționa la noile provocări care se preconizează că vor apărea în următorii patru ani, având în vedere contextul geopolitic și economic volatil.
Pentru a aborda provocările neprevăzute, a fost necesară utilizarea pe scară largă a realocărilor și a reprogramării, pe lângă mecanismele de flexibilitate bugetară existente. Fondurile politicii de coeziune au fost mobilizate pe scară largă pentru a sprijini persoanele care fug din calea războiului din Ucraina, precum și statele membre gazdă prin pachetele „Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa” și „Asistență flexibilă pentru teritorii” (CARE și FAST-CARE). Modificările aduse programelor 2014-2020 și 2021-2027 au atenuat presiunea bugetară exercitată asupra statelor membre și au permis o utilizare mai rapidă și mai flexibilă a fondurilor disponibile. REPowerEU, care urmărește să pună capăt dependenței UE de combustibilii fosili din Rusia și să combată criza climatică, este finanțat, în mare măsură, din realocarea și reorientarea altor fonduri. Programul privind conectivitatea securizată, care răspunde amenințărilor hibride și cibernetice din ce în ce mai mari, precum și dezastrelor naturale, a beneficiat de finanțare din partea mai multor programe ale UE care au obiective similare cu această inițiativă, precum și de marje bugetare nealocate. Propunerea de act privind sprijinirea producției de muniții (ASAP) pentru a facilita creșterea capacității de producție a muniției în cadrul UE este finanțată prin realocări în valoare de 260 de milioane EUR din Fondul european de apărare pentru 2024 și de 240 de milioane EUR prevăzute inițial pentru Actul privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun (EDIRPA) în perioada 2023-2024. Actul privind cipurile este finanțat prin marja rubricii 1 și prin realocări de la alte programe sau componente ale acestora. În plus, rezerva pentru provocările și prioritățile emergente din cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională a fost utilizată pe scară largă – 7,4 miliarde EUR din 9,3 miliarde EUR – pentru a oferi sprijin, printre altele, pentru vaccinurile împotriva COVID19 la nivel mondial, pentru Ucraina (incluzând provizionarea de împrumuturi AMF) și pentru refugiații sirieni din Turcia. Prin urmare, posibilitățile de realocare sau de restabilire a priorităților sunt extrem de limitate.
În fața acestei situații, Comisia nu vede nicio alternativă pentru a se asigura că UE își poate îndeplini toate obiectivele, urgente și tradiționale, până la sfârșitul anului 2027, în afară de a propune o revizuire specifică a cadrului financiar 2021-2027.
3.O ajustare specifică și echilibrată a BUDGETULUI pentru a răspunde noilor provocări
Sprijin necondiționat și pe termen lung pentru Ucraina prin intermediul noului Mecanism pentru Ucraina
UE rămâne aproape de Ucraina pentru a sprijini rezistența acesteia împotriva invaziei Rusiei și pentru a construi împreună viitorul european al Ucrainei. Cadrul financiar multianual 2021-2027 nu a fost conceput pentru a aborda consecințele directe și indirecte ale unui război pe pământ european, iar aceste evenimente și nevoi dramatice nu ar fi putut fi anticipate. Cu toate acestea, până în iunie 2023, bugetul UE mobilizase 30,5 miliarde EUR pentru a sprijini Ucraina. Printre acestea se numără noul instrument de asistență macrofinanciară plus, care va furniza până la 18 miliarde EUR în 2023, garantate de bugetul UE.
În plus, mai multe programe existente au fost reorientate pentru a sprijini Ucraina și pentru a aborda consecințele războiului. De exemplu, Mecanismul pentru interconectarea Europei, la care Ucraina este asociată în prezent, prevede culoare de solidaritate ale UE – care sunt esențiale pentru a menține economia Ucrainei legată de piața unică și de restul lumii – și mobilitatea militară. Au fost mobilizate fonduri regionale pentru a ajuta statele membre să sprijine persoanele care fug din calea războiului sau să abordeze problema prețurilor ridicate la energie, în valoare totală de 17 miliarde EUR. Fondurile UE pentru afaceri interne au beneficiat de mai multă flexibilitate pentru a facilita utilizarea fondurilor necheltuite pentru perioada 2014-2020. Suma de 400 de milioane EUR a fost pusă la dispoziția statelor membre din prima linie prin intermediul Fondului pentru azil, migrație și integrare și al Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize, pentru a sprijini primirea inițială și integrarea timpurie a ucrainenilor care intră în UE. Programul Erasmus+ contribuie și la sprijinirea poporului ucrainean, inclusiv a multor copii și tineri, cu o majorare suplimentară de 100 de milioane EUR în 2023 vizând atingerea acestor obiective.
Se acordă sprijin suplimentar în afara bugetului UE, cu o asistență militară în valoare de 5,6 miliarde EUR în cadrul Instrumentului european pentru pace (IEP) înființat recent. IEP a fost un instrument-cheie pentru sprijinirea autoapărării Ucrainei.
Cumulat, întregul sprijin mobilizat de UE și de statele sale membre pentru a sprijini Ucraina și poporul său se ridică la 70 de miliarde EUR.
De la începutul războiului, Uniunea a impus, de asemenea, sancțiuni fără precedent împotriva Rusiei, pe lângă cele impuse de UE în urma anexării ilegale a Crimeei în martie 2014. Se lucrează în prezent la posibila utilizare a activelor înghețate pentru a sprijini redresarea și reconstrucția Ucrainei.
Uniunea Europeană se angajează să susțină cu fermitate și pe deplin Ucraina și să continue să ofere un puternic sprijin politic, economic, militar, financiar și umanitar Ucrainei și poporului său atât timp cât este nevoie. Este nevoie de finanțare pentru nevoile imediate ale Ucrainei, pentru redresare și pentru reconstrucția pe termen lung. Instrumentul de asistență macrofinanciară plus acoperă doar anul 2023 și poate finanța doar cele mai urgente nevoi bugetare imediate. Acesta nu poate acoperi toate domeniile pe care Uniunea s-a angajat să le sprijine și nici nu poate oferi sprijin pe termen lung pentru o redresare rapidă. Uniunea Europeană trebuie să facă față provocării prin confirmarea sprijinului acordat Ucrainei pe o bază multianuală.
Sprijinul pentru redresarea rapidă a Ucrainei ar trebui să avanseze pe măsură ce situația evoluează. Sprijinirea activității economice și reconstruirea infrastructurii de bază ar genera locuri de muncă și venituri, ar oferi refugiaților perspectiva de a se întoarce acasă și ar reduce volumul ajutorului internațional necesar. Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional, deficitul de finanțare al Ucrainei se ridică la 81,6 miliarde USD pentru perioada 2024-2027. Mai mult decât atât, în martie 2023, Banca Mondială, împreună cu administrația ucraineană, Comisia Europeană și Organizația Națiunilor Unite au prezentat evaluarea actualizată a daunelor care acoperă un an întreg al agresiunii neprovocate a Rusiei împotriva Ucrainei. Evaluarea a constatat că nevoile generale estimate de reconstrucție ale Ucrainei în următorii 10 ani se ridică la 384 de miliarde EUR și la 142 de miliarde EUR pentru perioada 2023-2027. Programul Fondului Monetar Internațional încheiat la 31 martie va acoperi 10,2 miliarde USD din aceste nevoi, alături de pachetul de sprijin pe cinci ani al Norvegiei, în valoare de 7 miliarde EUR.
Uniunea este hotărâtă să asigure un dialog structurat cu alți donatori internaționali, în special prin intermediul Platformei multiinstituționale de coordonare a donatorilor, și un parteneriat multianual cu Ucraina care să ajute această țară în procesul său de reformă și pe calea aderării la UE. Acest lucru ar permite Ucrainei să își acopere cele mai urgente nevoi de finanțare și să se concentreze pe reforma administrației publice, pe buna guvernanță, pe statul de drept, pe integrarea treptată pe piața unică și pe buna gestiune financiară (incluzând măsuri anticorupție și antifraudă). Aceasta poate oferi Ucrainei posibilitatea de a progresa, reconstruind în același timp, promovând tranziția către o economie rezilientă, neutră din punct de vedere climatic, digitală și favorabilă incluziunii, consolidând drepturile fundamentale și egalitatea în Ucraina.
Este necesară o soluție durabilă pentru a sprijini Ucraina pentru restul cadrului financiar multianual actual. Aceasta va trebui să combine angajamentul ferm al Uniunii și flexibilitatea necesară pentru a se adapta la evoluția situației. Prin urmare, sprijinul financiar acordat Ucrainei ar trebui să includă o combinație flexibilă de împrumuturi și granturi. Împrumuturile finanțate prin credite și garantate de bugetul UE, la fel ca în cazul instrumentului de asistență macrofinanciară Plus, vor juca un rol esențial în asigurarea lichidității administrației ucrainene. UE se poate oferi să acopere ratele dobânzilor aferente acestor împrumuturi. În același timp, o parte adecvată a granturilor va sprijini sustenabilitatea finanțelor publice ale Ucrainei și va finanța măsuri specifice de investiții sau asistență tehnică.
Sprijinul continuu al UE trebuie, de asemenea, să ofere încredere sectorului privat european și ucrainean pentru a investi în Ucraina și în reconstrucția acesteia. În timp, pe măsură ce condițiile pentru implicarea sectorului privat se îmbunătățesc, ar trebui acordat sprijin prin garanții, cu contribuții suplimentare din partea instituțiilor financiare internaționale, pentru a reduce riscurile investițiilor din sectorul privat și pentru a spori efectul de levier al fondurilor UE. Acesta ar trebui să asigure integrarea Ucrainei în lanțurile de aprovizionare europene și pe piața unică europeană, în beneficiul reciproc al cetățenilor și al întreprinderilor din UE și Ucraina.
|
Pentru a răspunde nevoilor imediate, redresării și modernizării Ucrainei, Comisia propune crearea unui instrument integrat și flexibil, cu o capacitate totală de până la 50 de miliarde EUR pentru perioada 2024-2027. Sprijinul va fi acordat sub formă de împrumuturi, granturi și garanții. Acest lucru va asigura o finanțare stabilă și previzibilă, oferind totodată un cadru adecvat care să asigure prioritizarea reformelor și a investițiilor susținute de un plan pentru Ucraina, sustenabilitatea finanțelor Ucrainei, precum și protecția bugetului UE. Sprijinul nerambursabil va fi finanțat din rezerva pentru Ucraina, furnizând anual resurse pentru Mecanismul pentru Ucraina peste plafoanele de cheltuieli. Sprijinul sub formă de împrumut va fi finanțat prin credite de pe piețele financiare și va fi susținut de marja de manevră dintre plafoanele resurselor proprii și cheltuielile bugetului UE. Această abordare flexibilă este necesară pentru a răspunde nevoilor în continuă evoluție ale țării până în 2027.
|
Gestionarea migrației, consolidarea parteneriatelor cu principalele țări terțe și abordarea situațiilor de urgență
Bugetul UE contribuie la o abordare cuprinzătoare, reunind politicile în domeniul migrației, azilului, integrării, returnării și managementului frontierelor, recunoscând legătura dintre dimensiunea internă și cea externă ale migrației, precum și nevoile care decurg din consecințele globale ale războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, cum ar fi securitatea alimentară și amenințările hibride. În ceea ce privește dimensiunea externă a migrației, Uniunea Europeană va aprofunda în continuare cooperarea în cadrul unor parteneriate cuprinzătoare, echilibrate și adaptate cu principalele țări de origine și de tranzit. Deși provocările în materie de finanțare pot fi observate în toate domeniile, situația este deosebit de dificilă în țările din vecinătatea sudică și în Turcia. Nevoile în ceea ce privește refugiații sirieni din Turcia și din regiune nu sunt în scădere și ar putea crește și mai mult, având în vedere provocările suplimentare apărute în urma cutremurelor recente. Pentru perioada 2024-2027, nevoile din întreaga regiune sunt în mare parte neacoperite. De asemenea, vor apărea nevoi suplimentare ca urmare a închiderii Fondului fiduciar pentru Africa, întrucât se așteaptă din ce în ce mai mult să se mențină cel puțin aceleași niveluri de finanțare pentru ruta sud-mediteraneeană (208 milioane EUR pe an), la care s-a angajat și Comisia. Acesta este un punct de interes suplimentar în urma Consiliului European din 9 februarie 2023, care a pus accentul pe necesitatea de a crește numărul returnărilor prin intensificarea cooperării cu țările de origine și de tranzit acoperind toate rutele de migrație, „inclusiv cu resurse adecvate”, inclusiv în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională.
În ceea ce privește dimensiunea internă a gestionării migrației, precum și managementul frontierelor, sprijinirea statelor membre care se confruntă cu presiunea tot mai mare exercitată de migrație și punerea în aplicare a noului pact privind migrația și azilul vor necesita finanțare suplimentară. Acest lucru este valabil în special în cazul procedurii de screening și al procedurii la frontieră, al capacității de primire, al relocărilor și al returnărilor. În ceea ce privește pactul, se înregistrează progrese satisfăcătoare, Parlamentul European și Consiliul urmărind să adopte propunerile legislative până în februarie 2024 și o serie de dosare fiind deja agreate. Modificările propuse în cadrul procesului legislativ au sporit nevoile în comparație cu estimările inițiale. Acest lucru este valabil în special în ceea ce privește crearea și întreținerea infrastructurii de primire, precum și creșterea numărului de returnări și de relocări. În prezent, sumele disponibile pentru prioritățile existente și pentru găzduirea unui număr tot mai mare de refugiați sunt deja alocate. În această privință, 30 % din fondurile din domeniul de politică „Migrație” sunt puse în aplicare în cadrul facilităților tematice, care oferă, în principiu, o anumită flexibilitate. Cu toate acestea, facilitățile tematice sunt utilizate într-un ritm alert pentru a aborda urgențele și pentru a sprijini statele membre care se confruntă cu presiuni excepționale, cum ar fi criza din Afganistan sau criza orchestrată de regimul din Belarus, și care, cel mai recent, găzduiesc milioanele de persoane care fug din calea războiului rus din Ucraina. Prin urmare, aceste fonduri nu pot fi alocate pentru punerea în aplicare a pactului.
Instabilitatea economică și politică mondială accentuată duce la creșterea nevoilor globale, dar bugetul UE în forma sa actuală nu mai poate oferi pe deplin răspunsul necesar al Uniunii la crizele din țările terțe. Dincolo de impactul său asupra Ucrainei, războiul de agresiune al Rusiei afectează și țări învecinate, cum ar fi Moldova, o țară candidată la UE care va avea nevoie de sprijin suplimentar. Mai mult decât atât, crizele majore din Yemen, Sudan și Afganistan, precum și criza alimentară mondială care a urmat și instabilitatea tot mai mare din Africa Subsahariană și din alte părți ale lumii au făcut ca nevoia de asistență umanitară și ajutor umanitar din partea UE să fie și mai acută decât s-ar fi putut prevedea.
Programul de ajutor umanitar a trebuit să se bazeze pe majorări bugetare semnificative din rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență, după ce au fost exploatate pe deplin realocările și recurgerea la marje. Într-o serie de crize din Orientul Mijlociu și Africa, în special, organizațiile umanitare aplică deja scăderi ale rațiilor și programe de reducere. Marja nealocată rămasă la rubrica 6 (Vecinătate și întreaga lume) este, în medie, de 83 de milioane EUR pe an în perioada 2024-2027. Disponibilitățile rămase limitate din fondul comun de provizionare pentru acordarea de împrumuturi suplimentare de asistență macrofinanciară – în special anunțul recent privind un împrumut de asistență macrofinanciară în valoare de 900 de milioane EUR pentru Tunisia – implică faptul că, în cazul în care va fi necesar, va exista foarte puțin loc pentru măsuri suplimentare de acest tip în actualul cadru financiar multianual. În plus, aproximativ 80 % din rezerva pentru provocările și prioritățile emergente din cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională pentru perioada 2021-2027 a fost deja utilizată sau alocată pentru a oferi sprijin ca răspuns la o gamă largă de nevoi. Acest lucru anulează rațiunea de a fi a rezervei, care era menită să ofere o rezervă flexibilă pentru a răspunde nevoilor neprevăzute.
În paralel și în contextul unui peisaj geopolitic schimbat, este și mai important să se intensifice sprijinul acordat partenerilor noștri din Balcanii de Vest, să se accelereze convergența cu statele membre ale UE și să se urmărească sprijinirea unor societăți democratice stabile, prospere și funcționale pe calea aderării la UE.
Rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență contribuie la abordarea dezastrelor naturale majore sau a crizelor de sănătate publică atât în interiorul, cât și în afara UE, dar nu a fost suficientă pentru a răspunde tuturor cererilor de la începutul cadrului financiar multianual. În 2021 și 2022, alocarea a fost complet epuizată pentru a face față evenimentelor neprevăzute majore, inclusiv dezastrelor naturale (de exemplu, inundații, incendii forestiere, cutremure), iar cererile primite au depășit cu mult bugetul disponibil de 1,2 miliarde EUR (la prețurile din 2018) pe an. În consecință, nu toate nevoile au putut fi satisfăcute. La jumătatea anului 2023, se preconizează că rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență va fi deja complet utilizată în acest an din cauza cutremurelor din Turcia și Siria, nelăsând loc pentru mobilizări suplimentare până la sfârșitul anului.
|
Pentru a asigura o finanțare suficientă pentru a sprijini statele membre în gestionarea provocărilor urgente legate de migrație și frontiere, precum și pentru punerea în aplicare a noului pact privind migrația și azilul, odată adoptat, Comisia propune majorarea plafonului rubricii 4 cu 2 miliarde EUR.
Pentru a permite Uniunii să furnizeze necesitățile absolute în contextul unei tensiuni geopolitice extraordinare, Comisia propune majorarea plafonului rubricii 6 cu 10,5 miliarde EUR.
Trebuie consolidată capacitatea Uniunii de a face față crizelor și situațiilor de urgență. Rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență ar trebui majorată cu 2,5 miliarde EUR.
|
Promovarea competitivității pe termen lung în domeniul tehnologiilor critice prin intermediul platformei „Tehnologii strategice pentru Europa”
Consolidarea competitivității și reducerea dependențelor strategice ale economiei europene prin intermediul transformării verzi și al celei digitale au reprezentat busola UE în ultimii ani. Prin NextGenerationEU, programul emblematic de redresare economică al UE, UE a eliminat decalajul față de nivelurile de producție anterioare pandemiei încă din vara anului 2021. Fondurile direcționate către dubla transformare verde și digitală fac economia mai competitivă, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Eforturile fără precedent ale statelor membre ale UE de a pune în aplicare reforme esențiale fac ca UE să devină mai rezilientă. Eforturile în această direcție ar trebui să continue pentru a permite UE să rămână în avangarda abordării provocărilor existente și emergente, inclusiv a dependențelor strategice din principalele sectoare. În plus, tehnologiile verzi și digitale s-au aflat în centrul cadrului financiar multianual: 30 % din cele 2 mii de miliarde EUR din cadrul financiar multianual 2021-2027 și din programul de redresare NextGenerationEU sunt cheltuite pentru politici climatice și peste 20 % din Mecanismul de redresare și reziliență este dedicat politicilor digitale. Politica de coeziune contribuie cu 110 miliarde EUR la tranziția climatică și cu 37 de miliarde EUR la tranziția digitală. În plus, programul „Europa digitală” sprijină introducerea tehnologiei digitale în rândul întreprinderilor, al cetățenilor și al administrațiilor publice. Bugetul UE este, de asemenea, instrumentul ultim al UE care stă la baza acțiunii comune la nivelul UE, menținând integritatea pieței unice, asigurând economii de scară, eficacitatea, convergența șu solidaritatea și transmițând un mesaj politic clar că UE este unită în fața provocărilor.
Industria UE și-a dovedit, de asemenea, reziliența intrinsecă, dar se confruntă cu provocări din cauza inflației ridicate, a deficitului de forță de muncă, a perturbărilor lanțului de aprovizionare, a creșterii ratelor dobânzii și a creșterii costurilor energiei și a prețurilor factorilor de producție. Acest lucru este însoțit de o concurență puternică, dar nu întotdeauna loială, pe piața mondială fragmentată. Întrucât finanțarea din partea UE se concentrează adesea pe implementarea tehnologiilor curate, a biotehnologiei și a tehnologiilor digitale și profunde, partenerii noștri mondiali s-au concentrat din ce în ce mai mult pe sprijinirea producției acestor tehnologii, cum ar fi în SUA, prin recenta Lege privind reducerea inflației și, de mult mai mult timp, în China.
Adoptarea și extinderea dezvoltării și producției de tehnologii strategice în Uniune vor fi esențiale pentru a valorifica oportunitățile și pentru a îndeplini obiectivele tranziției verzi și ale celei digitale, consolidând astfel suveranitatea europeană și securitatea economică. Prin urmare, sunt necesare acțiuni imediate pentru a sprijini dezvoltarea și producția de tehnologii strategice în Uniune, în special de tehnologii curate critice, biotehnologie și tehnologii digitale și profunde. Protejarea, consolidarea și dezvoltarea de noi lanțuri valorice și, prin urmare, reducerea dependențelor strategice ale Uniunii ar trebui să beneficieze de un sprijin mai mare. După cum a arătat pandemia de COVID-19, lanțurile valorice globale complexe pentru producția și distribuția de produse, cum ar fi produsele farmaceutice, pot duce la deficite de bunuri esențiale. Uniunea trebuie să abordeze și deficitul de forță de muncă și de competențe în aceste sectoare strategice, atrăgând noi lucrători prin locuri de muncă de calitate, cursuri de formare și ucenicii.
UE a prezentat deja mai multe inițiative de sprijinire a industriei sale. Planul industrial al Pactului verde urmărește să consolideze competitivitatea industriei Europei cu zero emisii nete, să sprijine tranziția rapidă către neutralitatea climatică și să creeze locuri de muncă de calitate. Acesta oferă un mediu mai favorabil pentru extinderea capacității de producție a UE în domeniul tehnologiilor curate. Acest plan se bazează pe patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, accelerarea accesului la finanțare, consolidarea competențelor și comerțul deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente. Prin noua Agendă europeană privind inovarea, UE a urmărit plasarea Europei în avangarda noului val de inovare și întreprinderi nou-înființate în domeniul tehnologiei profunde. În același timp, statele membre ale UE își modifică, de asemenea, în prezent planurile naționale de redresare și reziliență pentru a include capitolele REPowerEU, ceea ce reprezintă o oportunitate esențială de a oferi sprijin imediat întreprinderilor și de a le stimula competitivitatea, reducând totodată dependențele.
Deși aceste soluții de corelare oferă sprijin rapid și specific, UE are nevoie de un răspuns mai structural la nevoile de investiții ale industriilor sale pentru a menține un avantaj european în ceea ce privește tehnologiile critice și emergente relevante pentru tranziția verde și cea digitală, de la conectivitate și tehnologii legate de calcul, inclusiv microelectronică, informatică cuantică, 6G și inteligența artificială; biotehnologia și producția biotehnologică și tehnologiile cu zero emisii nete. Adoptarea acestor investiții în UE va avea un impact pozitiv semnificativ asupra autonomiei strategice deschise a UE, prin reducerea dependențelor sale strategice, sprijinind totodată tranziția curată și digitală.
Ca etapă următoare, o nouă platformă „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) va consolida și va mobiliza instrumentele existente ale UE pentru o implementare rapidă a sprijinului financiar. UE dispune de mai multe fonduri și programe bugetare și extrabugetare pentru a oferi sprijin tehnologiei curate, biotehnologiei și digitalizării. Aceste instrumente includ, în special, Fondul pentru inovare, InvestEU, programul Orizont Europa, Fondul european de apărare, Mecanismul de redresare și reziliență și fondurile politicii de coeziune. Consiliul European din 23 martie a solicitat „asigurarea mobilizării depline a finanțării disponibile și a instrumentelor financiare existente și utilizarea lor de manieră mai flexibilă, astfel încât să se ofere sprijin prompt și specific în sectoarele strategice, fără ca obiectivele politicii de coeziune să fie afectate”. Asigurarea efectului de levier asupra instrumentelor și cadrelor de guvernanță existente va accelera punerea în aplicare și va permite mobilizarea unui volum mai mare de sprijin financiar.
STEP va contribui la direcționarea finanțării existente către proiecte de suveranitate și la accelerarea punerii în aplicare către un subset de domenii care vor fi identificate ca fiind esențiale pentru poziția de lider a Europei, protejând totodată coeziunea și menținând condiții de concurență echitabile pe piața unică. Acest lucru implică creșterea plafonului de la 4 % la 10 % pentru utilizarea resurselor din Mecanismul de redresare și reziliență din cadrul InvestEU, care va avea o nouă componentă dedicată investițiilor în suveranitate. În ceea ce privește fondurile politicii de coeziune, care reprezintă cea mai mare politică unică a UE finanțată din bugetul UE, Comisia propune o nouă prioritate STEP la nivelul tuturor fondurilor majore – Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă. În conformitate cu obiectivele de coeziune și contribuind la competitivitatea regiunilor pe piața unică, Comisia propune sprijinirea investițiilor STEP în alte întreprinderi decât IMM-urile, care pot aduce o contribuție semnificativă la dezvoltarea regiunilor mai puțin dezvoltate și de tranziție, precum și în regiunile mai dezvoltate ale statelor membre cu un PIB pe cap de locuitor sub media UE. În cadrul acestor fonduri, Comisia propune, de asemenea, o prefinanțare de 30 % în 2024 pentru a stimula absorbția, precum și o creștere a cofinanțării UE la 100 % pentru proiectele europene STEP. În același timp, autoritățile de management pot profita de ocazie pentru a aborda deficitul de forță de muncă și pentru a promova locuri de muncă de calitate atractive și accesibile.
STEP ar trebui sprijinit și prin consolidarea programelor selectate. În cazul InvestEU, acest lucru va permite crearea unui nou domeniu de politică („a cincea componentă”), menit să sprijine investițiile în suveranitate. Resursele vor oferi garanții partenerilor de punere în aplicare pentru a permite realizarea de investiții în sectoarele suveranității prin datorii (inclusiv garanții) și produse financiare de capital pentru întreprinderi, inclusiv IMM-uri, precum și proiecte în sectoarele sprijinite de STEP. InvestEU va mobiliza investiții suplimentare, în special din sectorul privat, prin abordarea disfuncționalităților pieței și a situațiilor de investiții sub nivelul optim întâlnite în sectoarele vizate de STEP. Statele membre sunt încurajate să furnizeze resurse compartimentelor pentru statele membre ale InvestEU cu scopul de a sprijini produsele financiare în conformitate cu obiectivele STEP.
Fondul pentru inovare este unul dintre principalele instrumente de la nivelul UE care vizează demonstrarea tehnologiilor inovatoare cu emisii reduse de dioxid de carbon și extinderea producției de tehnologii curate. Prin urmare, acesta este instrumentul-cheie de care dispune Europa pentru a-și dezvolta strategia industrială verde, menținându-și totodată obiectivele de coeziune. Creșterea motorul său economic și crearea de sinergii cu alte surse de finanțare prin marca de suveranitate vor fi o parte esențială a răspunsului UE în contextul cursei mondiale pentru producția de tehnologie curată și tranziția către neutralitatea climatică pentru industrii. Pentru a accelera implementarea tehnologiilor inovatoare și cu zero emisii nete în întreaga Uniune, Fondul pentru inovare va beneficia de resurse suplimentare care vor fi alocate statelor membre al căror PIB pe cap de locuitor este sub media Uniunii Europene pentru perioada 2015-2017.
Finanțarea suplimentară pentru Consiliul European pentru Inovare în cadrul programului Orizont Europa va sprijini inovarea revoluționară, de la cercetarea în faza de debut la întreprinderile nou-înființate și la cele în curs de extindere.
Acceleratorul Consiliului European pentru Inovare (CEI) va oferi sprijin exclusiv sub formă de capitaluri proprii între 15 și 50 de milioane EUR IMM-urilor nebancabile cu risc ridicat, inclusiv întreprinderilor nou-înființate, precum și întreprinderilor mici cu capitalizare medie neeligibile pentru finanțare, extinzând inovarea revoluționară în domeniul tehnologiilor critice sprijinite de STEP. Astfel de investiții, prin intermediul unui nou compartiment STEP al Fondului CEI, vor mobiliza investițiile private și pot fi completate cu finanțare complementară furnizată de Grupul BEI și/sau de statele membre, utilizând numeroasele posibilități de a sprijini finanțarea de risc în temeiul normelor privind ajutoarele de stat. Complementaritatea dintre Fondul CEI și InvestEU va fi asigurată, întrucât fondul CEI va investi numai în întreprinderi cu un profil de risc investițional complementar sprijinului InvestEU. Investițiile Fondului CEI urmăresc să mobilizeze de aproximativ cinci ori mai multe coinvestiții suplimentare din partea altor investitori de capital și să fie completate de o finanțare suplimentară din partea Grupului BEI. În plus, Comisia invită BEI să continue să ofere consiliere în materie de investiții Fondului CEI pentru a asigura tranzacții de înaltă calitate și pentru a atrage coinvestiții suplimentare; de asemenea, Comisia va lua în considerare extinderea domeniului de aplicare actual al acestui aviz.
Peisajul mondial s-a schimbat. Agresiunea neprovocată a Rusiei arată că aceasta reprezintă și va continua să reprezinte în următorii ani o amenințare la adresa securității Europei. Prin urmare, STEP va consolida Fondul european de apărare, care va stimula capacitatea de inovare a bazei industriale și tehnologice de apărare europene, contribuind astfel la autonomia strategică deschisă a Uniunii. Finanțarea suplimentară a Fondului european de apărare va fi utilizată pentru acțiuni axate pe tehnologii profunde și digitale care pot stimula în mod semnificativ performanța capabilităților viitoare în întreaga Uniune, cu scopul de a maximiza inovarea și de a introduce noi produse și tehnologii în domeniul apărării.
STEP va promova, de asemenea, sinergii între instrumentele existente. Mecanismele de flexibilitate suplimentare propuse în cadrul STEP vor permite statelor membre să finanțeze proiecte din fondurile politicii de coeziune, fie individual, fie în combinație cu alte fonduri ale UE, de exemplu prin utilizarea beneficiilor „mărcii de suveranitate” propuse. În acest sens, statele membre vor putea acorda în mod direct sprijin din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul social european+ proiectelor cărora li s-a acordat o garanție de suveranitate.
De asemenea, Comisia depune eforturi pentru a maximiza sinergiile dintre normele Fondului pentru inovare și normele privind ajutoarele de stat, pentru a asigura un proces mai raționalizat. Comisia va alinia în continuare criteriile și va raționaliza procesele pentru a se asigura că decizia privind ajutoarele de stat este luată în același timp cu decizia de finanțare pentru Fondul pentru inovare, cu condiția ca notificarea completă de către statul membru să aibă loc în timp util. Astfel de sinergii sunt, de asemenea, evaluate pentru alte instrumente selectate ale UE, inclusiv pentru Fondul CEI. În egală măsură, Comisia va consulta statele membre cu privire la o propunere de a permite rate mai ridicate ale ajutorului prin intermediul unui bonus pentru proiectele care intră în domeniul de aplicare al STEP în regiunile asistate, pentru a stimula dezvoltarea economică în continuare, menținând totodată obiectivele de coeziune. Va fi creat un nou „ghișeu unic” pentru a orienta noile priorități la trei niveluri: (i) în cadrul Comisiei, aceasta va pregăti orientări relevante pentru a oferi o direcție strategică și pentru a coordona îndeplinirea priorităților STEP în programele de lucru ale Comisiei și în deciziile de investiții ale diferitelor instrumente; (ii) ca punct de intrare pentru promotorii de proiecte care caută fonduri UE pentru investiții, centralizând astfel informațiile privind oportunitățile de finanțare și punerea în aplicare a tuturor instrumentelor financiare relevante la nivelul UE și la nivel național; (iii) în cele din urmă, Comisia va sprijini statele membre prin furnizarea de consiliere cu privire la aspectele de reglementare și prin susținerea comunicării bidirecționale cu autoritățile naționale desemnate, asigurând coordonarea adecvată și promovarea investițiilor critice în țările UE.
Deși STEP se bazează pe reprogramarea și consolidarea programelor existente pentru sprijinirea investițiilor strategice, acesta reprezintă, de asemenea, un teren important de testare pentru noi pași către un Fond european pentru suveranitate.
|
Comisia propune crearea unui nou instrument (platforma STEP), care să valorifice programele existente, cum ar fi InvestEU, Fondul pentru inovare, programul Orizont Europa, Fondul european de apărare, Mecanismul de redresare și reziliență și fondurile politicii de coeziune.
Pentru a stimula capacitatea de investiții dedicată în mod specific promovării investițiilor STEP, Comisia propune, de asemenea, alocarea a 10 miliarde EUR pentru programe specifice:
·3 miliarde EUR pentru InvestEU, ceea ce înseamnă investiții în valoare de 75 de miliarde EUR, având în vedere rata de provizionare de 40 % și un multiplicator mediu de 10;
·0,5 miliarde EUR pentru programul Orizont Europa, la care se adaugă realocarea și utilizarea sumelor dezangajate în valoare de 2,1 miliarde EUR, ceea ce înseamnă investiții în valoare de 13 miliarde EUR, cu un multiplicator mediu de 5;
·5 miliarde EUR pentru Fondul pentru inovare, a căror punere în aplicare până în prezent arată că ar putea duce la investiții în valoare de aproximativ 20 de miliarde EUR;
·1,5 miliarde EUR pentru Fondul european de apărare, ceea ce ar putea duce la investiții de până la 2 miliarde EUR.
Numai pe baza acestor fonduri, STEP ar putea genera investiții noi estimate la 110 miliarde EUR.
În plus, această platformă va permite direcționarea finanțării existente către proiectele de suveranitate STEP și accelerarea punerii în aplicare către un subset de domenii care vor fi identificate ca fiind esențiale pentru poziția de lider a Europei. Prin acordarea de stimulente financiare în cadrul fondurilor politicii de coeziune sub forma unei prefinanțări și a unei cofinanțări mai mari, statele membre sunt încurajate să își restabilească prioritățile programelor. Fiecare 5 % din reprogramarea către prioritățile STEP conduce la punerea la dispoziție a unor resurse în valoare de 18,9 miliarde EUR, în plus față de cele 6 miliarde EUR care urmează să fie plătite din Fondul pentru o tranziție justă.
În toate programele, Comisia propune o „marcă de suveranitate” care să fie acordată proiectelor care contribuie la obiectivele platformei STEP, cu condiția ca proiectele să fi fost selectate în cadrul programului Orizont Europa, al programului „Europa digitală”, al Fondului european de apărare, al programului EU4Health sau al Fondului pentru inovare. Marca va fi utilizată ca etichetă de calitate pentru a contribui la atragerea investițiilor și, de asemenea, va permite ca un proiect care nu primește finanțare în cadrul unui program din cauza lipsei de finanțare să aibă acces mai bun la finanțare în cadrul altor instrumente. Majorarea plafonului din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență pentru a utiliza resurse pentru produsele InvestEU prin intermediul compartimentelor sale naționale reprezintă o flexibilitate suplimentară pentru statele membre în valoare de 30 de miliarde EUR, potențial disponibilă pentru astfel de investiții în suveranitate.
În total, valoarea totală estimată a noilor investiții prin intermediul STEP ar putea ajunge până la 160 de miliarde EUR.
Pentru a pune în aplicare aceste modificări, Comisia propune majorarea plafonului rubricii 1 cu 3,5 miliarde EUR, al rubricii 3 cu 5 miliarde EUR și al rubricii 5 cu 1,5 miliarde EUR.
|
Ajustări tehnice la noile realități economice
(I)O soluție durabilă pentru costurile de finanțare aferente NextGenerationEU
Comisia a instituit un program solid de împrumut și de credit bazat pe o infrastructură fiabilă de plăți, decontare și contabilitate într-o perioadă scurtă de timp. Această infrastructură oferă capacitatea de gestionare a împrumuturilor legate de mai multe programe de politică actuale și viitoare relevante ale UE, în conformitate cu cele mai bune practici internaționale. Finanțarea programelor UE prin emisiuni comune ale UE a necesitat o modernizare semnificativă a arhitecturii Comisiei de administrare a datoriilor. Caracterul adecvat al metodei de finanțare din partea UE pentru a răspunde nevoilor NextGenerationEU a fost confirmat de raportul special al CCE privind administrarea datoriilor NextGenerationEU, care a remarcat că procedurile Comisiei de administrare a datoriilor au permis contractarea la timp a fondurilor necesare, în conformitate cu limitele de reglementare și la costuri corespunzătoare poziției sale pe piață. Numai în cadrul NextGenerationEU, Comisia va împrumuta până la aproximativ 800 de miliarde EUR până la sfârșitul anului 2026, cu emisiuni suplimentare după această dată din cauza nevoilor de refinanțare. Din această sumă, până la 420 de miliarde EUR vor fi utilizate pentru furnizarea de sprijin nerambursabil pentru care bugetul va acoperi costurile cu serviciul datoriei. Comisia continuă să își dezvolte capacitatea de administrare a datoriei, punând un accent deosebit pe consolidarea cererii prin dezvoltarea lichidității și a infrastructurii pieței secundare pentru a asigura cel mai bun preț posibil în beneficiul bugetului și al tuturor statelor membre ale UE.
Succesul programului de finanțare din partea UE până în prezent se reflectă într-o încredere puternică a investitorilor în puterea de creditare a UE în calitate de emitent și în interesul investitorilor în obligațiunile UE, inclusiv în obligațiunile verzi. La sfârșitul lunii mai 2023, UE are în circulație obligațiuni în valoare de 394 de miliarde EUR, majoritatea încasărilor din obligațiuni fiind alocate instrumentului NextGenerationEU.
Începând cu anul 2022, piețele financiare au înregistrat o creștere bruscă a ratelor dobânzilor ca urmare a înăspririi politicilor monetare de reducere a inflației. Costurile de finanțare au crescut substanțial pentru toți emitenții de obligațiuni, inclusiv pentru UE. Rata dobânzii pentru obligațiunile UE pe 10 ani a crescut de la aproximativ zero în momentul primei emisiuni de obligațiuni pentru NextGenerationEU în 2021 la peste 3 %. Prin urmare, se preconizează că pachetul financiar complet pentru perioada 2021-2027, în valoare de 14,9 miliarde EUR pentru acoperirea costurilor de finanțare, va fi utilizat până în vara anului 2023. Volatilitatea ratelor dobânzii este mult mai mare decât s-ar fi putut preconiza la momentul adoptării cadrului financiar multianual, ceea ce face ca plafoanele multianuale fixe să nu fie adecvate pentru cheltuielile legate de costurile creditelor.
Într-un astfel de context de volatilitate ridicată a piețelor financiare, bugetul UE ar trebui să dispună de flexibilitatea necesară pentru a face față creșterii costurilor creditelor. Deși cadrul juridic existent prevede mecanismele necesare pentru a se asigura că Uniunea își va acoperi întotdeauna obligațiile față de deținătorii de obligațiuni în toate circumstanțele, bugetul UE ar trebui să dispună de mijloacele și instrumentele necesare pentru a-și plăti datoria în modul cel mai eficient.
Prin urmare, se propune un nou instrument special cu unicul scop de a acoperi costurile suplimentare legate de creditele aferente NextGenerationEU. Finanțarea NextGenerationEU va rămâne acoperită de plafoanele cadrului financiar multianual. Tehnica bugetară pentru abordarea volatilității dobânzii ar fi un nou instrument special, peste plafoane, care să acopere exclusiv depășirile de costuri în raport cu sumele planificate pentru creditele aferente NextGenerationEU. Mobilizarea sa ar fi activată în cursul procedurii bugetare, pe baza unei previziuni privind cele mai bune eforturi.
|
Comisia propune un nou instrument special, peste plafoanele cadrului financiar multianual, pentru a acoperi costurile suplimentare de finanțare aferente NextGenerationEU. Noul instrument special se va limita la costurile de finanțare aferente NextGenerationEU care depășesc sumele programate inițial pentru perioada 2021-2027. Acest lucru va permite alocarea în timp util a unor credite bugetare suplimentare în cazul creșterilor pentru acoperirea costurilor aferente cheltuielilor cu dobânzile.
|
(II)Menținerea unei administrații funcționale pentru îndeplinirea priorităților politice ale UE
Resursele administrației europene (rubrica 7) sunt supuse unei presiuni puternice din cauza sarcinilor suplimentare atribuite Uniunii, a creșterii prețurilor la energie și a inflației ridicate.
Numeroasele inițiative noi introduse în ultimii doi ani au conferit Uniunii sarcini suplimentare substanțiale de la începutul acestui cadru financiar multianual, fără o creștere corespunzătoare a personalului. Noua realitate geopolitică se adaugă la aceasta. Pe lângă coordonarea sprijinului financiar, umanitar și militar acordat Ucrainei, printre exemple se numără interoperabilitatea, securitatea cibernetică, conectivitatea securizată, mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen, Instrumentul european pentru pace, Regulamentul privind piețele digitale și Regulamentul privind o piață unică pentru serviciile digitale, Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară, pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” (inclusiv mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon), REPowerEU sau Platforma energetică a UE. Aceste noi inițiative s-ar traduce, pentru Comisie, în 600 de posturi suplimentare până în 2027, astfel cum se arată în fișele financiare legislative care însoțesc propunerile legislative. Dacă se iau în considerare și celelalte instituții și nevoile legate de securitatea cibernetică, acestea s-ar ridica la 885 de posturi suplimentare. Acest lucru a făcut ca resursele administrației europene să ajungă la limită. Administrația europeană nu va putea continua să îndeplinească un număr din ce în ce mai mare de sarcini cu nivelul actual de resurse.
Comisia a depus eforturi excepționale pentru a reduce costurile administrative și intenționează să continue să aplice schimbări structurale. Începând din 2019, Comisia a redistribuit peste 900 de posturi pe plan intern, inclusiv printr-un efort major de modernizare a serviciilor existente, făcându-le mai flexibile și mai eficiente, însă posibilitățile de economisire au fost epuizate. Au fost introduse noi metode de lucru și a fost elaborată o nouă politică privind spațiile de birouri, care acoperă perioada 2022-2030, bazată pe utilizarea mai inteligentă a spațiilor, înlocuind configurațiile standard de birouri pentru a optimiza suprafața utilizată.
Deși volatilitatea semnificativă a datelor macroeconomice reprezintă o dificultate obiectivă în ceea ce privește previziunile adecvate și împiedică efectiv orice planificare pe termen lung pentru rubrica 7, practic toate previziunile disponibile în prezent indică faptul că nivelul creditelor bugetare, astfel cum a fost convenit în decembrie 2020, care sa bazat pe un deflator anual de 2 %, este insuficient și necesită consolidare.
|
Pentru a îndeplini sarcinile juridice ale instituțiilor și pentru a gestiona responsabilitățile suplimentare atribuite Comisiei de către colegiuitori, este necesar să se majoreze plafonul rubricii 7 cu 1,9 miliarde EUR.
|
(III)Dotarea bugetului UE cu flexibilitate pentru nevoi neprevăzute
Au fost utilizate trei sferturi din marjele pentru perioada 2021-2027. Pentru perioada 20242027, rămân în total doar aproximativ 1,4 miliarde EUR, incluzând marjele anterioare din cadrul instrumentului de marjă unic, iar situația de la mai multe rubrici este precară. În această etapă a perioadei de programare și într-un mediu deosebit de volatil, nivelul scăzut al marjelor este fără precedent, ceea ce riscă să exercite o presiune mai mare asupra Instrumentului de flexibilitate decât s-a planificat inițial. Instrumentul de flexibilitate este, de fapt, singura posibilitate de a sprijini orice tip de nevoi sau crize suplimentare, indiferent de natura acestora. Îndeplinind acest obiectiv, acesta va fi utilizat integral în perioada 2021-2024 cu 4 miliarde EUR, nelăsând nicio sumă reportată în anii următori. Având în vedere presiunile ridicate din cadrul diferitelor rubrici, Instrumentul de flexibilitate va juca un rol esențial în asigurarea faptului că bugetul UE poate produce rezultate.
|
Bugetul Uniunii trebuie să fie dotat cu mijloacele necesare pentru a răspunde unor nevoi neprevăzute care pot apărea. Întrucât marjele bugetare sunt foarte limitate pentru restul cadrului financiar multianual, Instrumentul de flexibilitate ar trebui majorat cu 3 miliarde EUR.
|
(IV)Sustenabilitatea plafonului de plăți
Se preconizează că plățile din cadrul financiar multianual vor atinge un nivel maxim în 2026 și 2027, la fel ca în perioadele de programare anterioare – chiar dacă sunt agravate de întârzierile cauzate de adoptarea cu întârziere a actelor juridice relevante. Pentru a garanta că majorările propuse pot fi pe deplin corelate cu disponibilitățile de plată, plafonul relevant al cadrului financiar multianual ar trebui majorat.
|
Bugetul Uniunii trebuie să fie în măsură să își onoreze angajamentele cu un nivel suficient de plăți. Prin urmare, plafonul plăților pentru 2026 ar trebui majorat cu 7,7 miliarde EUR la prețurile din 2018 și pentru 2027 cu 2,8 miliarde EUR la prețurile din 2018, ceea ce reprezintă 50 % din propunerea de majorare a plafonului pentru angajamente la prețurile din 2018.
|
4.CONCLUZII ȘI ETAPELE URMĂTOARE
Disponibilitățile actuale din bugetul UE nu mai sunt suficiente pentru a aborda cele mai urgente provocări cu care se confruntă UE și cu atât mai puțin eventualele nevoi viitoare în următorii ani. În acest context, prezenta comunicare propune o revizuire limitată, specifică și echilibrată a cadrului financiar multianual 2021-2027 pentru a se asigura că bugetul UE poate produce rezultate în următorii ani.
Prezenta comunicare este însoțită de următoarele documente:
-Un document de lucru al serviciilor Comisiei care oferă o analiză detaliată a punerii în aplicare a cadrului financiar multianual 2021-2027 [SWD(2023)336];
-O propunere de modificare a Regulamentului 2020/2093 al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul 2022/2496 al Consiliului din 15 decembrie 2022 [COM(2023) 337];
-O propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului pentru Ucraina [COM(2023)338];
-O propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) [COM(2023)335].
Având în vedere constrângerile bugetare urgente, care se vor materializa deja în 2024, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să se asigure că acest pachet este în vigoare la 1 ianuarie 2024, în conformitate cu procedurile stabilite în tratate. Comisia va face tot ce îi stă în putere pentru a face posibilă obținerea unui acord rapid.
Anexa 1 – Tabel de prezentare generală
|
Priorități politice
|
|
|
Mecanismul pentru Ucraina (împrumuturi și granturi)
|
50,0
|
|
Împrumuturi
|
33,0
|
|
Granturi
|
17,0
|
|
Migrație și provocări externe
|
15,0
|
|
Migrație
|
2,0
|
|
Refugiații sirieni (Siria, Iordania, Liban)
|
1,7
|
|
Ruta de migrație sudică (linia de vecinătate sudică)
|
0,3
|
|
Rezerva IVCDCI
|
3,0
|
|
Refugiații sirieni (Turcia)
|
3,5
|
|
Balcanii de Vest
|
2,0
|
|
Rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență
|
2,5
|
|
Platforma „Tehnologii strategice pentru Europa”
|
10,0
|
|
Fondul pentru inovare
|
5,0
|
|
Programul InvestEU
|
3,0
|
|
Consiliul European pentru Inovare în cadrul programului Orizont Europa (**)
|
0,5
|
|
Fondul european de apărare (FEA)
|
1,5
|
|
Ajustări tehnice
|
|
|
Total administrație
|
1,9
|
|
Instrumentul NGEU
|
18,9 (***)
|
|
Instrumentul de flexibilitate
|
3,0
|
|
|
|
|
(*) În plus, realocările în valoare de 0,6 miliarde EUR destinate IVCDCI pentru vecinătatea estică vor contribui la creșterea sprijinului acordat Moldovei și la furnizarea de fonduri pentru AMF.
|
|
(**) în plus, realocările în valoare de 2,1 miliarde EUR vor crește contribuția în cadrul Consiliului European pentru Inovare: 0,8 miliarde EUR din transferul de la pilonul 2 la pilonul 3 al CEI; 1,2 miliarde EUR din reciclare și 0,1 miliarde EUR din utilizarea restituirilor
|
|
(***) sumă orientativă pe baza previziunilor pieței din 16 iunie 2023. Pe baza diferitelor ipoteze privind evoluția ratelor dobânzii utilizate de cele mai mari oficii europene de administrare a datoriei, această sumă ar putea varia între 17 miliarde EUR și 27 de miliarde EUR.
|
Anexa 2 – Finanțarea Mecanismului pentru Ucraina – prezentare generală
Anexa 3 – Platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP)
