COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 16.3.2023

COM(2023) 156 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

privind Banca Europeană pentru Hidrogen

1.Introducere

Hidrogenul va juca un rol important în tranziția Uniunii Europene către neutralitatea climatică până în 2050 și în realizarea obiectivului de a deveni independentă de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030. Hidrogenul este, de asemenea, unul dintre domeniile strategice ale noii Strategii industriale a Comisiei, cu un potențial semnificativ de creare a unor locuri de muncă de calitate. Strategia pentru hidrogen 1 din 2020 a stabilit obiectivul de a produce până la 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile în UE. Planul REPowerEU 2 propune completarea acestui obiectiv cu o capacitate de 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile provenind din importuri până în 2030.

Comisia Europeană a propus un cadru legislativ complet pentru producție, consum, dezvoltarea infrastructurii și normele de piață pentru o viitoare piață a hidrogenului, precum și cote obligatorii pentru consumul de hidrogen din surse regenerabile în industrie și transporturi. Deși mai multe propuneri legislative se află încă în etapa de negociere la nivel interinstituțional, este clar că Uniunea Europeană va fi regiunea cea mai avansată din lume care va institui un cadru de reglementare prospectiv, previzibil și cuprinzător pentru a promova adoptarea rapidă a hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon la scară continentală. La nivel internațional, UE dezvoltă parteneriate reciproc avantajoase cu țări terțe, inclusiv prin intermediul acordurilor sale de liber schimb și în cadrul strategiei sale „Global Gateway”, pentru a crea oportunități de utilizare a hidrogenului în tranziția lor către o energie verde, precum și pentru a sprijini eforturile acestora de a dezvolta o valoare adăugată locală.

În decembrie 2022, s-a ajuns la un acord politic cu privire la revizuirea Directivei EU ETS, care va stabili alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii pentru electrolizoarele care produc hidrogen, creșterea numărului de certificate de emisii alocate în cadrul Fondului pentru inovare și autorizarea desfășurării de licitații la nivelul UE în cadrul Fondului pentru inovare.

În paralel cu progresele înregistrate pe plan legislativ, industria europeană a dezvoltat deja un flux solid de proiecte privind hidrogenul. Alianța europeană pentru hidrogen curat a identificat 840 de proiecte privind hidrogenul la nivelul tuturor părților lanțului valoric 3 , iar Europa găzduiește primele proiecte de producție de oțel pe bază de hidrogen din lume. 16 state membre ale UE au adoptat strategii naționale privind hidrogenul, care, împreună, ating obiectivul de electrolizoare cu o capacitate de 40 GW stabilit pentru 2030 sau 5,6 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile. În ceea ce privește necesarul de infrastructură, prima listă de proiecte de interes comun și de proiecte de interes reciproc a Uniunii, care include și proiecte privind hidrogenul și electrolizoarele, este în curs de pregătire prin punerea în aplicare a politicii privind rețelele energetice transeuropene 4 .

Europa este, de asemenea, lider mondial în fabricarea de electrolizoare, iar o declarație comună 5 privind creșterea capacităților de producție a electrolizoarelor demonstrează disponibilitatea industriei UE de a obține rezultate în acest sens. Aceste avantaje competitive și elaborarea din timp a cadrelor de reglementare i-au determinat pe mulți dezvoltatori de proiecte privind hidrogenul să planifice investiții în Europa. În prezent, Europa găzduiește peste 30 % din investițiile în hidrogen propuse la nivel mondial 6 .

Primele decizii finale de investiții (DFI) au fost luate în 2022. Cu toate acestea, marea majoritate a investițiilor în hidrogen din Europa se află încă în etapa de planificare. Pentru ca investițiile să fie deblocate în ceea ce privește producția, este necesară o mai mare vizibilitate a cererii. Hidrogenul obținut prin electroliza apei este în prezent produs la scară mică și nu este competitiv cu hidrogenul convențional. La nivel internațional, Agenția Internațională a Energiei (AIE) estimează 7 proiecte care vizează o cantitate anuală de 2,4 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon destinată pentru export, cu o cantitate de aproximativ 10 milioane de tone pe an până în 2030 8 . Potrivit AIE, până în prezent, numai 0,9 milioane de tone pe an sunt destinate exportului către Uniunea Europeană.

În discursul său privind starea Uniunii Europene din 14 septembrie, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a anunțat instituirea Băncii Europene pentru Hidrogen 9 . Obiectivul băncii este de a elimina deficitul de investiții și de a corela aprovizionarea viitoare cu hidrogen din surse regenerabile cu obiectivul nostru privind cererea de 20 de milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile. Banca Europeană pentru Hidrogen va facilita atât producția de hidrogen din surse regenerabile în UE, cât și importurile, contribuind la realizarea obiectivelor stabilite în Planul REPowerEU și la tranziția către neutralitatea climatică.

Banca pentru Hidrogen sprijină obiectivele Planului industrial al Pactului verde 10 și ale Actului privind industria cu zero emisii nete. Creșterea capacităților de producție a electrolizoarelor pentru producția de hidrogen din surse regenerabile va contribui la asigurarea competitivității și rezilienței industriei europene, inclusiv a producției de oțel și de îngrășăminte 11 și a industriei navale. Extinderea pieței europene a hidrogenului va permite, de asemenea, întreprinderilor europene să joace un rol de lider pe piața mondială emergentă a hidrogenului, care oferă noi oportunități de creștere și locuri de muncă de calitate. Prezenta comunicare privind Banca pentru Hidrogen însoțește o propunere legislativă referitoare la un Act privind industria cu zero emisii nete.

Banca Europeană pentru Hidrogen va fi un instrument pus în aplicare de Comisia Europeană și va cuprinde două noi mecanisme de finanțare menite să sprijine producția de hidrogen din surse regenerabile în UE și la nivel internațional. Aceasta va oferi, de asemenea, o mai mare transparență în ceea ce privește cererea, oferta, fluxurile și prețurile hidrogenului și va juca un rol de coordonare și va facilita combinarea cu instrumentele financiare existente pentru a sprijini proiectele privind hidrogenul.

Pentru ca Banca Europeană pentru Hidrogen să aibă succes, trebuie finalizat cu prioritate cadrul de reglementare pentru producția și consumul de hidrogen. Prin urmare, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să faciliteze intrarea rapidă în vigoare a actelor delegate care clarifică modul în care hidrogenul și combustibilii pe bază de hidrogen se pot califica drept combustibili din surse regenerabile și să încheie negocierile și să adopte rapid Propunerea de directivă privind energia din surse regenerabile și viitoarele norme pentru piețe eficiente ale hidrogenului, inclusiv definiția hidrogenului cu emisii scăzute de dioxid de carbon 12 .

În timp ce Comisia mobilizează toate eforturile pentru creșterea producției de hidrogen din surse regenerabile, în planul REPowerEU s-a recunoscut faptul că și alte forme de hidrogen, produs din alte surse decât combustibilii fosili, în special cele bazate pe energia nucleară, pot contribui la înlocuirea gazelor naturale. Respectarea Directivei-cadru privind apa este extrem de importantă pentru a răspunde nevoilor suplimentare de apă dulce din locurile în care sunt introduse capacități suplimentare de producție a hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Nevoi de finanțare

Piața europeană a hidrogenului se confruntă cu patru provocări în materie de investiții: creșterea capacităților de producție a electrolizoarelor, creșterea noilor capacități de producție a hidrogenului, deschiderea de noi sectoare de cerere pentru hidrogenul din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon și dezvoltarea unei infrastructuri dedicate hidrogenului. Acest lucru implică, de asemenea, o suplimentare a lucrătorilor calificați, fiind nevoie în acest sens de investiții semnificative în recalificarea și perfecționarea forței de muncă necesare 13 .

În prezent, în UE se consumă aproximativ opt milioane de tone de hidrogen, produs în principal din gaze naturale 14 . În UE se produc în prezent mai puțin de 0,3 milioane de tone de hidrogen electrolitic. O capacitate de producție a electrolizoarelor de aproximativ 160 MW 15 este instalată în prezent în UE, în timp ce, pentru atingerea obiectivului de producție de 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile, ar fi necesară o capacitate cuprinsă între 80 GW și 100 GW. Prin urmare, va fi necesară o capacitate suplimentară din surse regenerabile de aproximativ 150-210 GW care să genereze energie electrică la costuri scăzute pentru ca hidrogenul din surse regenerabile să devină competitiv în raport cu formele sale alternative, produse din combustibili fosili.

În ansamblu, se preconizează că valoarea totală a investițiilor necesare pentru producerea, transportul și consumul unei cantități de 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile se va ridica la 335-471 de miliarde EUR, dintre care 200-300 de miliarde EUR vor fi necesare pentru producția suplimentară de energie electrică din surse regenerabile. Se estimează că valoarea investițiilor pentru principalele categorii de infrastructură pentru hidrogen necesare până în 2030 va fi cuprinsă între 50 și 75 de miliarde EUR pentru electrolizoare, între 28 și 38 de miliarde EUR pentru conductele interne ale UE și între 6 și 11 miliarde EUR pentru stocare. Creșterea capacităților de producție a electrolizoarelor va necesita investiții estimate la o valoare de maximum 1,2 miliarde EUR. Vor fi necesare investiții suplimentare în valoare de 500 de miliarde EUR în lanțurile valorice internaționale pentru a permite importul unei cantități de 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile, inclusiv sub formă de derivați ai acestuia.

Cea mai mare parte a investițiilor în sectorul hidrogenului va trebui să fie acoperită din capital privat. Actul delegat privind taxonomia în domeniul climei direcționează deja finanțarea din surse private către activități legate de fabricarea de echipamente pentru producția și utilizarea hidrogenului, producția de hidrogen și stocarea acestuia.

În același timp, toate fondurile relevante ale UE sunt mobilizate pentru a sprijini o extindere accelerată a pieței hidrogenului în Europa. Pentru a sprijini creșterea producției de electrolizoare, programul Orizont 2020 a furnizat sprijin pentru dezvoltarea primelor electrolizoare la scară largă cu o capacitate de 100 MW, completând proiectele de cercetare și demonstrative finanțate în cadrul întreprinderii comune pentru un hidrogen curat. Pentru a sprijini introducerea pe piață a tehnologiei pe bază de hidrogen, opt proiecte la scară largă privind producția sau consumul de hidrogen au fost finanțate din Fondul pentru inovare EU ETS. Întregul flux de proiecte finanțate din Fondul pentru inovare care a fost analizat în cadrul cererii de propuneri pentru proiecte la scară largă din 2021 ar conduce la construirea unei capacități de electrolizoare de aproximativ 2,6 GW. În plus, cererea de propuneri de proiecte la scară largă din 2022, care s-a încheiat la 16 martie, dedică o cerere de propuneri pentru producția de hidrogen și electrificarea industriei cu o finanțare în valoare de 1 miliard EUR, precum și o finanțare în valoare de 700 de milioane EUR pentru producția de tehnologii curate, inclusiv electrolizoare.

A fost aprobată o finanțare prin intermediul ajutoarelor de stat, în valoare totală de 10,6 miliarde EUR, pentru două runde de proiecte importante de interes european comun (PIIEC) cu scopul de a sprijini producția și utilizarea hidrogenului din surse regenerabile și electrolitic, finanțare care se preconizează că va debloca investiții private suplimentare în valoare de 15,8 miliarde EUR. De asemenea, o serie de state membre stabilesc sisteme de ofertare concurențiale pentru ca proiectele în domeniul hidrogenului din surse regenerabile să poată fi dezvoltate la cele mai mici costuri. Au fost alocate peste 10 miliarde EUR în cadrul planurilor de redresare și reziliență, 4,9 miliarde EUR fiind alocate prin intermediul PIIEC. În ceea ce privește infrastructura, componenta Energie a Mecanismului pentru interconectarea Europei dispune de un buget rămas de 3,3 miliarde EUR pentru a sprijini anumite categorii de infrastructură energetică, cum ar fi hidrogenul, până în 2027.

Finanțarea în cadrul politicii de coeziune, în special prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) și al Fondului pentru o tranziție justă (FTJ), precum și Fondul InvestEU vor oferi, de asemenea, un sprijin semnificativ statelor membre și regiunilor pentru investițiile lor de-a lungul întregului lanț de aprovizionare cu hidrogen, de la inovare la aspectele legate de coordonare și de implementare inițială. În cadrul InvestEU, astfel de investiții pot fi finanțate, de exemplu, în cadrul produsului financiar tematic pentru tranziție verde al BEI sau de către alți parteneri de implementare, cum ar fi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau Banca Nordică de Investiții. InvestEU oferă un cadru flexibil pentru finanțări suplimentare sau finanțări mixte eficiente cu alte instrumente ale UE, cum ar fi Fondul pentru inovare. În final, întreprinderea comună pentru hidrogen curat investește în creșterea eficienței și în reducerea costurilor de producție, stocare și distribuție a hidrogenului din surse regenerabile, pentru a-l face mai competitiv în raport cu hidrogenul produs din combustibili fosili și pentru a accelera înlocuirea acestuia din urmă cu hidrogen din surse regenerabile.

De asemenea, Banca Europeană de Investiții (BEI), în calitate de bancă pentru climă a UE, s-a angajat ca, până în 2025, să depășească ponderea de 50 % din totalul împrumuturilor sale acordate pentru combaterea schimbărilor climatice și durabilitatea mediului, inclusiv prin resurse proprii. În ultimul deceniu, BEI a asigurat o finanțare legată direct de proiecte privind hidrogenul, în valoare de peste 1 miliard EUR. Aceasta a fost completată recent de pachetul în valoare de 30 de miliarde EUR al BEI în cadrul planului REPowerEU, care are ca scop să mobilizeze până la 115 miliarde EUR din investiții până în 2027 pentru decarbonizarea industriei UE.

Cu toate acestea, se acordă în continuare o primă verde pentru compensarea costurilor mai mari suportate de achizitorii care doresc să aleagă hidrogenul în detrimentul combustibililor fosili. Utilizarea direcționată a resurselor publice pentru finanțarea primei verzi poate mobiliza investițiile din sectorul privat prin reducerea riscurilor legate de producția de hidrogen din surse regenerabile. Estimările sugerează că importurile de hidrogen cu ajutorul navelor (în cazul în care hidrogenul trebuie importat sub formă de amoniac, metanol, purtători de hidrogen lichid organic sau e-combustibili) ar necesita o primă de risc de piață de ordinul a 3-5 EUR/kg (incluzând transportul, depozitarea și livrarea către consumatorul final). Întrucât hidrogenul din surse regenerabile nu este încă disponibil pe piața mondială, atunci prima verde va trebui utilizată pentru a asigura capacitatea de producție. Se estimează că un buget de 1 miliard EUR va permite o capacitate de producție cuprinsă între 0,04 și 0,06 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile pe an. După 2025, se preconizează că prima de risc de piață va scădea ca urmare a scăderii costurilor de producție și a creșterii cererii de produse verzi fabricate cu hidrogen din surse regenerabile. În plus, sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii și Propunerea de directivă europeană privind impozitarea vor spori atractivitatea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în comparație cu alternativa sa din combustibili fosili.

Pe baza scăderii preconizate a costurilor de producție și a creșterii cererii de hidrogen din surse regenerabile, estimările sugerează o valoare totală a primei verzi de aproximativ 90-115 miliarde EUR atât pentru producția internă, cât și pentru importul unei cantități totale de 20 de milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile. Cu cât producția de hidrogen din surse regenerabile este intensificată mai repede, cu atât valoarea acestei prime verzi ar putea să fie mai mică.

Pe termen scurt, pentru a consolida eforturile la nivelul UE de a utiliza hidrogenul și de a sprijini extinderea producției de alte tehnologii strategice cu zero emisii nete, vor fi necesare resurse suplimentare la nivelul UE. Temeiul juridic al Fondului pentru inovare, în special noile dispoziții privind procedurile de ofertare concurențiale de la nivelul UE, oferă o cale foarte promițătoare și eficientă din punctul de vedere al costurilor de a sprijini extinderea producției și a utilizării hidrogenului din surse regenerabile și a altor tehnologii strategice cu zero emisii nete în Europa, consolidând astfel suveranitatea Europei în ceea ce privește tehnologiile esențiale pentru combaterea schimbărilor climatice și securitatea energetică. Actul privind industria cu zero emisii nete oferă o primă bază pentru organizarea proiectelor strategice. Există o marjă largă de manevră pentru sporirea efectului de levier al Fondului pentru inovare, ținând seama, de asemenea, de veniturile mai mari generate de EST și de acordul referitor la Directiva EU ETS, conform căruia statele membre își investesc toate veniturile generate de ETS în obiectivele în materie de climă și energie. Vom lua în considerare toate acestea atunci când vom concepe Fondul pentru suveranitate în contextul evaluării la jumătatea perioadei a CFM.

2.Banca Europeană pentru Hidrogen – concept, sarcini și structură

Banca Europeană pentru Hidrogen urmărește să deblocheze investițiile private în cadrul lanțurilor valorice ale hidrogenului din UE și din țările terțe prin conectarea ofertei de hidrogen din surse regenerabile la cererea emergentă a întreprinderilor europene achizitoare și, prin urmare, să stabilească o piață inițială pentru hidrogenul din surse regenerabile. Banca va promova producția de hidrogen din surse regenerabile pe plan intern, precum și importurile de la producătorii internaționali către consumatorii europeni.

În absența unei prime verzi suficiente pe piață pentru proiectele inițiale, strategia care stă la baza Băncii Europene pentru Hidrogen trebuie să acopere și, în cele din urmă, să reducă decalajul în materie de costuri dintre hidrogenul din surse regenerabile și combustibilii fosili pe care acesta îi poate înlocui.

Banca Europeană pentru Hidrogen se bazează pe patru piloni, care vor fi puși în aplicare de către Comisia Europeană. Banca va cuprinde două noi mecanisme de care menite să sprijine producția de hidrogen din surse regenerabile în cadrul UE și la nivel internațional. În plus, banca oferă o vizibilitate sporită a cererii prin conectarea cu achizitorii, inițiativele paralele ale statelor membre și centrele de date existente. În cele din urmă, banca va juca, de asemenea, un rol de coordonare și va facilita combinarea cu instrumentele financiare existente pentru a sprijini proiectele privind hidrogenul (figura 1).

Figura 1. Cei patru piloni ai activităților legate de Banca Europeană pentru Hidrogen

Banca va avea un rol important, întrucât va debloca investițiile din sectorul privat și va contribui la crearea inițială a piețe și la descoperirea prețurilor prin crearea unei concurențe pentru finanțare, precum și prin sporirea gradului de încredere al investitorilor, precum și a volumului de cunoștințe în materie de finanțare a proiectelor în sectorul finanțării private.

În timp, obiectivul băncii va fi de a reduce decalajul în materie de costuri la un nivel pe care achizitorii privați sunt dispuși și în măsură să îl acopere. Banca Europeană pentru Hidrogen își va desfășura activitatea în conformitate cu angajamentele internaționale, la nivel bilateral sau multilateral, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional.

2.1.Crearea pieței interne: Licitații cu prime fixe pentru sprijinirea producției la nivelul UE

Astfel cum s-a anunțat în Planul industrial al Pactului verde și în vederea punerii în aplicare a componentei interne a Băncii Europene pentru Hidrogen, Comisia înregistrează progrese rapide în ceea ce privește conceperea primelor licitații-pilot privind producția de hidrogen din surse regenerabile. Licitațiile vor fi lansate în cadrul Fondului pentru inovare în toamna anului 2023, în cadrul noului mecanism de ofertare concurențială, în conformitate cu normele stabilite în Regulamentul financiar și în Directiva EU ETS revizuită.

Licitațiile sunt concepute pentru a atinge următoarele obiective-cheie:

·conectarea ofertei și a cererii interne 16 de hidrogen din surse regenerabile din UE;

·abordarea și reducerea decalajului în materie de costuri la nivelul UE între hidrogenul din surse regenerabile și hidrogenul obținut din combustibili fosili într-un mod cât mai eficient posibil. Licitațiile au reprezentat o poveste de succes importantă în sectorul energiei electrice, reducând finanțarea necesară pentru producția de energie din surse regenerabile prin intermediul concurenței la nivelul prețurilor;

·autorizarea descoperirii prețurilor și a formării pieței în UE: procedurile de ofertare concurențială cu o structură simplă și transparentă dezvăluie costuri private și creează puncte de preț valoroase și comparabile care pot servi la relansarea unei piețe europene a hidrogenului;

·reducerea riscurilor pentru proiectele europene privind hidrogenul, reducerea costurilor de capital și mobilizarea capitalului privat. Având în vedere amploarea provocării reprezentate de investiții, sprijinul din partea Fondului pentru inovare ar trebui considerat ca fiind finanțarea inițială pentru creșterea investițiilor private și ale întreprinderilor;

·asigurarea unei adoptări rapide și a unei puneri în aplicare simple, reducând astfel în mod semnificativ sarcina administrativă și costurile datorită unor proceduri scurte, simplificate și transparente. Acest lucru va sprijini UE să devină lider în dezvoltarea acestei noi piețe, ținând seama de mecanismele de sprijin oferite de țările terțe.

Licitațiile-pilot pentru 2023 privind producția de hidrogen din surse regenerabile sunt în curs de elaborare de către Comisie, pe baza contribuțiilor din partea tuturor grupurilor de părți interesate relevante: statele membre, furnizori, dezvoltatori de proiecte, achizitori din sectorul industrial și alți achizitori de hidrogen, bănci, fonduri pentru infrastructură, mediul academic etc. În mai 2023, se va desfășura un atelier final privind termenele și condițiile conceperii integrale pentru a asigura o adaptare precisă a primei licitații la nivelul UE la nevoile și practicile sectorului privat.

Prima licitație-pilot va sprijini producția de hidrogen din surse regenerabile, astfel cum este definită în conformitate cu versiunile finale ale actelor delegate ale Directivei privind energia din surse regenerabile 17 . În urma licitației se va acorda o subvenție producătorilor de hidrogen sub forma unei prime fixe pe kg de hidrogen produs pentru o perioadă de maximum 10 ani de exploatare. Prin reducerea decalajului în materie de costuri și prin sporirea stabilității veniturilor, se va spori atractivitatea financiară a proiectelor și se vor reduce costurile totale de capital. Plățile se vor baza pe realizări, și anume vor fi efectuate după livrarea unor volume certificate și verificate de hidrogen din surse regenerabile.

Bugetul orientativ pentru prima licitație va fi de 800 de milioane EUR, având în vedere rezultatele testelor de piață deja efectuate și necesitatea de a crea nivelul adecvat de concurență. Învățămintele desprinse în urma primei licitații-pilot vor contribui la adaptarea viitoarelor runde de licitații.

În ceea ce privește conceperea licitațiilor, simplitatea, transparența și rapiditatea punerii în aplicare sunt prioritare. Principalii parametri de proiectare ai licitației care sunt luați în considerare de către Comisie în această etapă sunt prezentați succint în anexa I. Aceștia se referă în special la cerințele de precalificare, la criteriile de clasificare/atribuire a ofertelor și la normele de stabilire a prețurilor. Pentru a descoperi costurile reale, pentru a garanta condiții de concurență echitabile, precum și pentru a reduce gradul de complexitate, Comisia intenționează, de asemenea, să excludă cumularea sprijinului acordat prin intermediul licitației cu ajutoarele de stat, pentru a se evita acoperirea de două ori a acelorași costuri și denaturarea licitației.

Comisia va continua consultările cu părțile interesate cu privire la alte elemente, cum ar fi utilizarea garanțiilor de participare la licitație sau de finalizare 18 în conformitate cu cadrul juridic definit în Directiva EU ETS modificată, plafonul tarifar și perioadele maxime de realizare.

În urma consultării, Comisia va finaliza termenele și condițiile privind eligibilitatea, închiderea licitației și plățile (precum și rezilierea contractului și sancțiunile) și le va publica în vara anului 2023. La sfârșitul verii 2023 vor fi organizate zile de informare suplimentare cu privire la modul de pregătire a unei oferte. Acest calendar le acordă ofertanților suficient timp pentru a se familiariza cu conceptul de licitație și pentru a-și pregăti ofertele. Comisia intenționează să delege executarea întregului ciclu al proiectului de licitații Agenției Executive Europene pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA).

2.2. Platforma de licitație a UE: licitații ca serviciu pentru statele membre

Procedurile de ofertare concurențiale la nivelul UE prezintă o inovare financiară remarcabilă și ar putea deveni un instrument important de promovare a implementării rapide și eficiente din punctul de vedere al costurilor a soluțiilor inovatoare privind energia din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Pe măsură ce se formează piețe noi, este important să se prevină fragmentarea pieței între statele membre ale UE. Deși actele delegate privind hidrogenul 19 vor oferi o bază uniformă pentru certificarea hidrogenului din surse regenerabile în întreaga Europă, schemele de sprijin și marja de manevră bugetară pentru furnizarea sprijinului respectiv pot varia în mod semnificativ de la un stat membru la altul. Semnalele de preț bazate pe diferite scheme de sprijin pot deveni imposibil de comparat, întârziind formarea unei piețe europene a hidrogenului.

Pentru a preveni fragmentarea în faza incipientă a formării pieței hidrogenului în Europa și a reduce costurile administrative aferente dezvoltării unei serii de scheme diferite de sprijin pentru hidrogen de către diferite state membre, Comisia propune extinderea licitațiilor din cadrul Fondului pentru inovare sub forma unei platforme pentru statele membre, fără a aduce atingere normelor UE privind ajutoarele de stat. Acest lucru ar permite statelor membre să utilizeze resurse proprii pentru proiecte desfășurate pe teritoriul lor, bazându-se pe un mecanism de licitație la nivelul UE.

Prin oferirea unor „licitații ca serviciu”, Comisia ar organiza o singură licitație. Curba ofertei pentru proiecte ar utiliza înainte de toate bugetul Fondului pentru inovare, indiferent de originea proiectelor. După epuizarea bugetului Fondului pentru inovare, restul curbei ofertei ar putea fi suportat de statele membre, în funcție de clasificarea de pe platforma de licitație a UE, până la epuizarea bugetului corespunzător al statelor membre, fără a aduce atingere articolelor 107 și 108 din TFUE și cu condiția participării unui număr suficient de proiecte naționale în raport cu resursele naționale corespunzătoare angajate (a se vedea figura 2 ca exemplu privind închiderea licitațiilor). Statele membre ar urma să acorde și să execute plăți pentru aceste proiecte suplimentare. Orice măsură care constituie ajutor de stat, cu excepția cazului în care este exceptată pe categorii, face obiectul obligației de notificare. Comisia va verifica și, dacă este necesar, se va asigura că există o concurență suficientă în ceea ce privește alocarea contribuțiilor statelor membre la licitație.

Figura 2. Concept ilustrativ pentru dezvoltarea unei platforme de licitație a UE care grupează finanțările din partea statelor membre

În cazul în care va avea succes, conceptul prevăzut la punctul precedent ar putea fi extins dincolo de producția de hidrogen la licitații din alte domenii, cum ar fi contractele pentru diferență în materie de carbon pentru decarbonizarea industriei, în conformitate cu cadrul juridic definit în Directiva EU ETS modificată. Conceptul de atragere a resurselor statelor membre ale UE pentru a organiza licitații la nivel european ar putea fi, de asemenea, luat în considerare pentru a sprijini licitațiile privind hidrogenul din surse regenerabile de la nivel internațional. Aceste posibile extinderi ale platformei de licitație a UE ar intra, de asemenea, sub incidența normelor privind ajutoarele de stat.

2.3Sprijinirea producției internaționale de hidrogen

UE s-a angajat ferm să coopereze la nivel internațional pentru a accelera tranziția verde, inclusiv dezvoltarea pieței hidrogenului în UE și la nivel mondial. În acest context, dezvoltarea economiilor bazate pe hidrogen din surse regenerabile în țările partenere ale UE va contribui la accelerarea tranziției acestora către neutralitatea climatică și la o mai mare dezvoltare socială și economică. Investițiile în energia și în hidrogenul din surse regenerabile pot spori, de asemenea, atractivitatea investițiilor în țările cu costuri ridicate ale investițiilor, cu o pondere redusă a surselor regenerabile de energie și cu infrastructuri energetice subdezvoltate și pot crea oportunități de diversificare a exporturilor. În paralel, va trebui să se acorde atenție și durabilității producției de hidrogen din surse regenerabile, evitându-se creșterea stresului hidric și impactul potențial negativ asupra accesului la energie electrică și apă 20 . Eforturile de decarbonizare depuse la nivel intern de țările partenere vor fi sprijinite și de acordul recent dintre colegiuitori privind un viitor mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM), care include importurile de hidrogen în domeniul de aplicare al mecanismului. Începând din 2026, importurile de hidrogen în UE vor face obiectul unei ajustări în funcție de conținutul lor de carbon.

Comunicarea privind planul REPowerEU propune importul a 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile până în 2030, în plus față de cele 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile produse în UE, Uniunea devenind astfel cea mai mare piață a hidrogenului din surse regenerabile din lume. Majoritatea proiectelor privind exporturile vizează furnizarea de hidrogen și de derivați ai acestuia cu ajutorul navelor, creând necesitatea extinderii infrastructurii maritime și portuare din Europa. Se preconizează că schimburile comerciale cu hidrogen prin conducte la nivel internațional se vor realiza mai aproape de sfârșitul acestui deceniu 21 .

Analiza preliminară a pieței și feedbackul primit din partea părților interesate sugerează că este nevoie de un instrument specific care să poată sprijini fluxurile de hidrogen din țări terțe. În absența unei piețe, statele membre ale UE au rolul de a sprijini întreprinderile europene beneficiare pentru a le permite să încheie acorduri de achiziții cu producători din țări terțe, acorduri care în momentul actual nu sunt disponibile. Acest instrument ar trebui să fie corelat cu diplomația energetică și cu eforturile în materie de politică comercială pentru a se asigura că UE nu își creează noi dependențe strategice.

Integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă în conceperea sprijinului acordat de UE pentru importurile de hidrogen din surse regenerabile ar oferi acces pe piața europeană și ar promova durabilitatea producției și a consumului local de energie electrică și de hidrogen din surse regenerabile, precum și nevoile sociale, economice și de mediu, în beneficiul țărilor partenere ale UE și al cetățenilor acestora.

Mai multe state membre au elaborat strategii pentru a sprijini importul de hidrogen din țări terțe. Prin urmare, Comisia analizează în continuare modul de concepere a componentei internaționale a Băncii Europene pentru Hidrogen în scopul promovării unei strategii coordonate a UE pentru importurile de hidrogen din surse regenerabile. Intenția este, de asemenea, de a acoperi decalajul în materie de costuri între hidrogenul din surse regenerabile produs în țări terțe și transportat în UE și combustibilii fosili pe care acesta îi poate înlocui în cadrul UE.

Comisia va continua să exploreze posibile surse de finanțare în cadrul bugetului UE sau în parteneriat cu BEI pentru a finanța prima verde, ținând seama de faptul că actualul Instrument de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală” (IVCDCI – Europa globală) nu poate fi utilizat pentru a efectua plăți pentru produse de bază utilizate în UE și, prin urmare, pentru primele verzi acordate producătorilor de hidrogen din surse regenerabile din țări terțe.

În ceea ce privește modul specific de concepere a licitațiilor, Comisia evaluează fezabilitatea creării unui sistem similar de prime verzi pentru care pot depune cereri furnizori din țări terțe sau din UE care încheie contracte cu producători din țări terțe (a se vedea figura 3). Funcționarea, conceperea și structura instituțională a schemei de sprijin pentru importurile de hidrogen din surse regenerabile ar putea reflecta licitațiile cu prime fixe, care sunt propuse pentru producția de hidrogen din surse regenerabile la nivelul UE. O abordare simetrică pentru producția internă și cea de la nivel internațional ar putea permite o punere în aplicare la timp și eficientă din punctul de vedere al costurilor, profitând de sinergiile operaționale și instituționale și de utilizarea structurilor existente, cum ar fi CINEA.

Figura 3. Proiectarea conceptuală a unei licitații cu primă fixă care se adresează furnizorilor internaționali ai căror beneficiari sunt consumatorii din UE

Având în vedere progresele înregistrate, Comisia va analiza, până la sfârșitul anului, o inițiativă de tip „Echipa Europa” pentru a pune în comun resursele statelor membre și pentru a facilita sinergiile cu fondurile UE existente și cu Strategia „Global Gateway”. În acest scop, pe baza experienței dobândite în cadrul Platformei UE de achiziționare de energie și al mecanismului AggregateEU și sub rezerva normelor UE privind concurența și ajutoarele de stat, Comisia va studia posibilitatea de a include în viitor, în domeniul de aplicare al activităților Băncii Europene pentru Hidrogen, un mecanism de agregare a cererii și de organizare de licitații comune pentru hidrogenul din surse regenerabile.

În același timp, trebuie luate în considerare diferitele profiluri de risc pentru sprijinirea unităților de producție a hidrogenului din surse regenerabile din afara UE, ținând seama de cadrul general de reglementare și de investiții din țara în cauză, precum și de eventualele riscuri geopolitice și de gradul de angajament al țării respective față de UE.

Acest lucru va avea un impact asupra opțiunilor de concepere. Stabilitatea, previzibilitatea și fiabilitatea cadrului favorabil pentru realizarea de proiecte suplimentare privind energia și hidrogenul din surse regenerabile într-o anumită țară furnizoare potențială reprezintă un factor esențial pentru ca viitorii consumatori de hidrogen să ia decizii de investiții la scară largă și să asigure în prezent finanțare pe termen lung. Riscurile geopolitice legate de relațiile economice și comerciale, precum și de politica socială și de mediu din țările terțe sunt deosebit de importante pentru asigurarea securității aprovizionării cu hidrogen, a durabilității și a coerenței politicii de dezvoltare a UE.

În timp, conceptul inițial de licitații cu prime verzi ar putea fi extins pentru a reduce și mai mult riscul care decurge din incertitudinea acordurilor de achiziții prin stabilirea unui intermediar care să execute licitații bilaterale. Acest intermediar ar semna acorduri atât cu producătorul, cât și cu achizitorul. O astfel de abordare este deja pusă în aplicare prin intermediul fundației germane H2Global.

UE va continua să sprijine țările partenere în accelerarea tranziției lor către energia verde, printre altele, prin acordarea de asistență tehnică și de sprijin pentru instituirea unui mediu de guvernanță, legislativ și de afaceri favorabil, precum și prin mobilizarea investițiilor necesare în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică. Instrumentele IVCDCI – Europa globală și IPA III, inclusiv Fondul european pentru dezvoltare durabilă Plus (FEDD+), vor fi în continuare esențiale în acest sens, în conformitate cu regulamentele și practicile existente ale IVCDCI– Europa globală și IPA III.

2.4Cooperare și transparență

Prin intermediul activităților sale, Banca Europeană pentru Hidrogen va spori transparența în ceea ce privește fluxurile, tranzacțiile și prețurile hidrogenului. Mai precis, Comisia va coordona aceste informații pentru a consolida încrederea în piața în curs de dezvoltare a hidrogenului. De asemenea, Comisia poate utiliza informațiile colectate din acordurile de achiziții de la nivel european și internațional pentru a furniza informații transparente privind prețurile și pentru a elabora valori de referință privind prețurile.

Există un volum tot mai mare de informații disponibile cu privire la cererea și oferta de hidrogen din surse regenerabile în UE și la nivel mondial. Banca va oferi valoare adăugată prin colectarea și completarea acestor informații, pe baza surselor și structurilor existente, de exemplu, informațiile puse la dispoziție prin intermediul Comisiei, în special dezvoltarea procesului de colectare de date privind hidrogenul coordonat de Eurostat 22 , prin intermediul inițiativelor coordonate de Comisie, cum ar fi Alianța europeană pentru hidrogen curat, Alianța pentru combustibili din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon și Alianța pentru aviația cu emisii zero, prin intermediul mecanismelor existente de finanțare a proiectelor 23 și al monitorizării industriei. În plus, banca va beneficia de Observatorul pentru pile de combustie și hidrogen din cadrul întreprinderii comune pentru un hidrogen curat, care pune deja la dispoziție un portal public cu date privind hidrogenul la nivel european. În plus, banca va colabora în cadrul activităților de informare cu AIE și cu IRENA. Banca va fi bine poziționată pentru a evalua cererea UE de hidrogen din surse regenerabile, produs intern și importat, de exemplu, prin organizarea unei „cereri de exprimare a interesului” pentru exprimarea voluntară și neobligatorie a interesului de către întreprinderile achizitoare din UE.

Dezvoltarea rapidă a unei infrastructuri specifice pentru hidrogen în și către UE, care să conecteze cererea și oferta, este esențială pentru atingerea obiectivelor noastre de decarbonizare. Regulamentul TEN-E revizuit este un instrument unic pentru planificarea infrastructurii energetice europene. Banca Europeană pentru Hidrogen va sprijini planificarea infrastructurii cu informații privind fluxurile de hidrogen pe care le va colecta prin intermediul activităților sale (de exemplu, informații privind punctele de livrare).

Banca va sprijini, de asemenea, coordonarea memorandumurilor de înțelegere la nivel de stat membru și de întreprindere cu țări terțe și cu producători străini de hidrogen și va oferi sprijin pentru introducerea unor dispoziții specifice în cadrul capitolelor privind comerțul cu energie și materii prime din acordurile de liber schimb sau acordurile de facilitare a investițiilor durabile (AFID).

Parteneriatele pentru hidrogen verde și memorandumurile de înțelegere semnate de Comisia Europeană, statele membre și întreprinderile europene, inclusiv porturi, pot oferi informații cu privire la fluxurile potențiale de hidrogen din țări terțe care, coordonate de Banca Europeană pentru Hidrogen, vor oferi vizibilitate cu privire la locul și momentul în care va fi necesară infrastructura pentru hidrogen.

Comisia Europeană a semnat, în numele UE, memorandumuri de înțelegere și/sau parteneriate cu Egipt, Japonia, Kazahstan, Maroc, Namibia și Ucraina. Dispoziții specifice privind cooperarea în domeniul hidrogenului au fost, de asemenea, incluse în Acordul de asociere modernizat UE-Chile și sunt luate în considerare în cadrul negocierilor în curs pentru acordurile de liber schimb cu India și Australia. Cooperarea în temeiul acestor memorandumuri de înțelegere/parteneriate și acorduri de liber schimb vizează sprijinirea tranziției verzi în țările partenere, inclusiv prin dezvoltarea sectorului energiei din surse regenerabile și a lanțurilor de aprovizionare industriale, precum și consolidarea cadrului de reglementare și de investiții, a implementării tehnologiei și a producției durabile de hidrogen din surse regenerabile. În cadrul acestor memorandumuri de înțelegere, ambele părți recunosc constrângerile legate de resursele naturale și își exprimă angajamentul politic față de standardele de durabilitate socială, economică și a mediului. De asemenea, se desfășoară activități de comunicare diplomatică cu Arabia Saudită în vederea instituirii unui parteneriat privind hidrogenul.

Acordul de asociere modernizat UE-Chile este primul acord de acest tip care acordă o atenție specială hidrogenului, având în vedere potențialul semnificativ al Chile în ceea ce privește exporturile de hidrogen către UE și proiectul de cooperare în curs facilitat printr-o abordare de tip „Echipa Europa”. UE este deschizătoare de drumuri și în cadrul forurilor internaționale, cum ar fi în cadrul Inițiativei privind hidrogenul din cadrul Conferinței ministeriale privind energia curată, al Misiunii inovare privind hidrogenul curat și al Parteneriatului internațional pentru o economie bazată pe hidrogen.

Informațiile disponibile public indică faptul că, în perioada 2021-2022, statele membre și întreprinderile din UE au semnat memorandumuri de cooperare privind hidrogenul cu cel puțin 30 de țări din întreaga lume. Pentru a explora sinergiile dintre mai multe inițiative bilaterale, Banca Europeană pentru Hidrogen ar putea îmbunătăți transparența și coordonarea tranzacțiilor și negocierilor privind hidrogenul din surse regenerabile în cadrul UE și cu țările terțe, acestea fiind importante pentru creșterea eficienței și reducerea eforturilor necesare de ambele părți, și anume în UE și în țările partenere.

Pentru a asigura diversificarea în timp a surselor regenerabile de hidrogen, Comisia analizează opțiunea unui instrument inspirat de dispozițiile privind transparența ale Platformei UE de achiziționare de energie 24  în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2576 al Consiliului 25 . Acesta ar putea fi o contribuție pozitivă la piața incipientă a hidrogenului din surse regenerabile pentru a furniza informații și, eventual, pentru a oferi Comisiei posibilitatea de a emite recomandări privind coordonarea investițiilor în hidrogen.

2.5Coordonarea finanțării existente a proiectelor

La nivelul UE și al statelor membre există mai multe instrumente de finanțare pentru a sprijini dezvoltarea de proiecte privind hidrogenul. Busola de finanțare publică pentru hidrogen a Alianței europene pentru hidrogen curat oferă informații părților interesate cu privire la programele de finanțare a proiectelor din UE, inclusiv la nivelul statelor membre.

La nivelul UE, există programe în cadrul InvestEU și al politicii de coeziune care, prin operațiuni de partajare a riscurilor și de finanțare mixtă, pot mobiliza finanțare pentru investiții în proiecte privind hidrogenul, precum și sprijin direct pentru proiecte prin intermediul Fondului pentru inovare EU ETS, sprijin pentru văile de hidrogen și pentru alte părți ale lanțului valoric al hidrogenului în cadrul programului Orizont Europa, al Fondului european de dezvoltare regională și al Mecanismului pentru interconectarea Europei. În cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei pentru sectorul transporturilor, Comisia a instituit Mecanismul pentru infrastructura pentru combustibili alternativi (AFIF), care oferă sprijin sub formă de granturi în valoare de 1,5 miliarde EUR (combinat cu sprijin financiar din partea instituțiilor financiare pentru a obține un impact mai mare) pentru instalarea infrastructurii de aprovizionare cu combustibili alternativi pentru toate modurile de transport, cum ar fi stații de alimentare cu hidrogen. Există mai multe instrumente naționale, în special fondurile pentru proiecte PIIEC privind hidrogenul, instrumentele incluse în planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) și alte scheme naționale de sprijin în domeniul hidrogenului în temeiul Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare, precum și măsuri care pot fi aprobate de Comisie în cazul în care îndeplinesc condițiile prevăzute în Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie, în cadrul pentru cercetare, dezvoltare și inovare sau în cadrul temporar de criză și de tranziție.

Îmbunătățirea schimbului transsectorial de cunoștințe privind hidrogenul și sensibilizarea cu privire la măsurile de sprijin din cadrul diferitelor instrumente de sprijin și de finanțare ale UE și ale statelor membre reprezintă unul dintre domeniile de explorare pentru activitățile Băncii Europene pentru Hidrogen, cu scopul de a spori transparența și eficacitatea cooperării la nivel instituțional. Aceasta poate sprijini cooperarea și coordonarea în cazurile în care experți implicați în punerea în aplicare și planificare nu dețin competențe și în domeniul hidrogenului. Comisia ar trebui să raționalizeze sprijinul oferit în cadrul acestor instrumente, în special pentru a se asigura că acestea se pot consolida reciproc și pot facilita o utilizare eficientă din punctul de vedere al costurilor a acestor resurse. Comisia va urmări să facă schimb de informații și să se coordoneze cu statele membre în ceea ce privește planurile lor de finanțare a proiectelor privind hidrogenul și analizează posibilitatea de a pune în comun resursele statelor membre și de a intensifica eforturile la nivelul UE pentru a permite, de asemenea, statelor membre cu resurse mai limitate să beneficieze de scara europeană și să aibă un impact mai mare prin crearea unei piețe comune a hidrogenului.

Pentru a economisi resurse și eforturi, se intenționează explorarea și utilizarea întregului potențial al canalelor de informare și de comunicare existente, inclusiv al rețelelor instituționale și al platformelor industriale existente, printre care platforma de informare a Alianței pentru hidrogen curat, cea a Rețelei de energie pe bază de hidrogen (HyNet) și cea privind finanțarea din partea UE.

Global Gateway este cadrul prin care UE sprijină investițiile în hidrogenul din surse regenerabile în țările partenere, ca parte a tranziției lor verzi. Granturile și garanțiile Fondului european pentru dezvoltare durabilă Plus (FEDD+) din cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională 26 – „Europa globală” (denumit în continuare „IVCDCI – Europa globală” sau „instrumentul”) joacă un rol esențial în sprijinirea investițiilor, în special a proiectelor cofinanțate de BEI și de instituțiile de finanțare a dezvoltării din statele membre ale UE, ca abordare de tip „Echipa Europa”. Una dintre condițiile prealabile esențiale pentru primirea sprijinului din partea IVCDCI – Europa globală este contribuția proiectelor la tranziția verde internă, inclusiv, de exemplu, prin producția și utilizarea energiei din surse regenerabile, precum și durabilitatea și utilizarea eficientă a resurselor pentru producția de hidrogen din surse regenerabile, inclusiv disponibilitatea, accesibilitatea și gestionarea apei. Global Gateway va urmări în mod activ să mobilizeze finanțare și expertiză din sectorul privat și să sprijine accesul la finanțare durabilă.

Inițiativele de tip „Echipa Europa” au fost elaborate în comun de către UE și statele membre, grupând eforturile lor de promovare a dezvoltării de proiecte privind hidrogenul din surse regenerabile în țări terțe. De exemplu, inițiativa de tip „Echipa Europa” privind dezvoltarea hidrogenului verde (GH2) în Chile reunește UE, BEI și opt state membre ale UE care împărtășesc un interes comun pentru sprijinirea dezvoltării cadrului favorabil, a tehnologiei, a capitalului uman și a finanțării proiectelor privind hidrogenul din surse regenerabile, atât pentru consum intern, cât și pentru exporturi. În plus, în Namibia este în curs de pregătire un proiect Global Gateway privind hidrogenul din surse regenerabile.

Cu toate acestea, feedbackul primit din partea părților interesate confirmă necesitatea unor măsuri suplimentare pentru a reduce costurile foarte ridicate asociate riscurilor care nu sunt abordate suficient de instrumentele financiare ale UE. Îmbunătățirea coordonării instrumentelor financiare ale UE și ale statelor membre ale UE, precum și reducerea incertitudinilor în ceea ce privește furnizarea și achiziția hidrogenului, pot spori efectiv fezabilitatea economică și bancabilitatea investițiilor, atât din perspectiva achizitorului din UE, cât și din cea a producătorului dintr-o țară terță. Acest lucru este deosebit de important pentru sectoarele mari consumatoare de investiții și de energie, cu marje stricte de venituri pe piață.

În sectorul energetic, finanțarea UE în țările din afara UE urmărește să sprijine tranziția energetică în țările partenere, inclusiv prin promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, atragerea de investiții publice și private și crearea de oportunități de afaceri și de locuri de muncă de calitate. Acest lucru poate include sprijin pentru dezvoltarea piețelor hidrogenului la nivel local și mondial în țările și regiunile partenere, o astfel de finanțare fiind deja inclusă în mandatul IVCDCI – Europa globală. Pe lângă sprijinul acordat platformelor internaționale, cum ar fi Misiunea inovare și Inițiativa privind hidrogenul din cadrul Conferinței ministeriale privind energia curată, proiectele de cercetare și inovare ale UE reunesc parteneri din UE și din țări terțe în vederea colaborării. De exemplu, proiectul de cooperare UE-Uniunea Africană (LEAP-RE) din cadrul programului Orizont Europa impune obligația ca fiecare consorțiu să implice cel puțin patru țări de pe cele două continente, iar cel puțin doi dintre membrii consorțiilor să provină din țări din UE și cel puțin doi din țări din Africa.

Asistența tehnică din partea UE, atât cea actuală, cât și cea planificată, este necesară pentru dezvoltarea cadrului de politică, de reglementare și de investiții în țările partenere ale UE, inclusiv pentru elaborarea de politici privind energia din surse regenerabile, de strategii și de studii de fezabilitate privind hidrogenul.

Sprijinul pentru investiții prin intermediul operațiunilor de finanțare mixtă și de garanții din cadrul FEDD+ contribuie la reducerea costurilor financiare prin scăderea costurilor de investiții sau prin reducerea riscurilor de investiții. Sprijinul tehnic și pentru investiții îmbunătățește, de asemenea, accesul BEI și al instituțiilor naționale de finanțare a dezvoltării din statele membre la finanțarea proiectelor, întrucât granturile UE, garanțiile FEDD+ și inițiativele de tip „Echipa Europa” îmbunătățesc atractivitatea financiară a proiectelor și sporesc încrederea investitorilor publici.

În final, Comisia sprijină statele membre prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic 27 cu expertiză personalizată pentru conceperea și punerea în aplicare a reformelor, inclusiv a celor care promovează investițiile în accelerarea tranziției către energia verde cu ajutorul hidrogenului. Sprijinul tehnic implică, de exemplu, consolidarea capacității administrative, armonizarea cadrelor legislative și schimbul de bune practici relevante.

3.Concluzie

Banca Europeană pentru Hidrogen propusă completează cadrul de reglementare și de sprijin al UE pentru instituirea unui lanț valoric complet al hidrogenului în Europa și sprijină Actul privind industria cu zero emisii nete. Aceasta va sprijini în mod proactiv părțile interesate din industrie care iau decizii precoce de a redirecționa sau de a se concentra pe implementarea tehnologiilor curate și de a pregăti terenul pentru investițiile necesare în capitalul uman. Banca nu numai că va sprijini dezvoltarea producției de electrolizoare, ci va și oferi sprijin actorilor industriali din aval pentru a investi în noi procese industriale curate sau tehnologii de transport care funcționează pe bază de hidrogen din surse regenerabile, în locul celor care funcționează pe bază de combustibili fosili.

Pe baza prezentei comunicări, Comisia intenționează să operaționalizeze toți cei patru piloni ai Băncii Europene pentru Hidrogen până la sfârșitul anului. În această perioadă, Comisia va îmbunătăți și mai mult concepția, activitățile și structura instituțională ale Băncii Europene pentru Hidrogen, în cadrul unui dialog continuu cu statele membre și cu părțile interesate.

Anexa I

Proiectul de licitație avut în vedere în prezent include următoarele elemente:

Parametri de concepere a licitațiilor la nivel înalt
Bunuri licitate	Hidrogen din surse regenerabile, astfel cum este definit în actul delegat al RED II
Limitarea valorii pentru închiderea licitației	Bugetul din cadrul Fondului pentru inovare alocat licitației respective. Buget orientativ pentru prima licitație din 2023: 800 de milioane EUR
Forma remunerației	Primă fixă (oferte în EUR/kg de H2);
Tipul remunerației	Sprijin bazat pe rezultate. Plăți efectuate la livrarea volumelor verificate și certificate. Nicio plată înainte de intrarea în funcțiune (spre deosebire de granturile obișnuite acordate în cadrul Fondului pentru inovare)
Clasificarea ofertelor/criterii de atribuire	Numai prețul (licitație bazată pe un singur criteriu)
Durata sprijinului	10 ani
Tipul de licitație	Licitație statică, într-o singură etapă
Reguli de stabilire a prețurilor	plată în funcție de ofertă
Preț minim	Niciunul
Plafon tarifar	Prețul maxim publicat, care urmează să fie stabilit prin consultare finală și evaluarea dimensiunii pieței
Perioada maximă de realizare	Urmează să fie stabilită prin consultare finală și evaluarea dimensiunii pieței
Cerințe pentru precalificare	Autorizații esențiale (de mediu, de construcție), memorandumuri de înțelegere sau scrisori de intenție privind contractele de achiziție de energie electrică din surse regenerabile și acordurile de achiziție de hidrogen, controale ale solidității financiare și ale capacității, opțiunea de a oferi garanții de participare la licitație și/sau garanții de finalizare (în locul unor controale documentare dificile)
Cumul cu ajutoare de stat	Fără cumul cu ajutoare de stat pentru aceleași costuri pentru a garanta condiții de concurență echitabile între statele membre
Motive de reziliere și sancțiuni	Motivele rezilierii vor include nepunerea în funcțiune în perioada maximă de realizare și livrarea unui unei cantități insuficiente pentru perioade prelungite.
Autoritatea responsabilă cu punerea în aplicare	Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA)

(1)       COM/2020/301 final.

(2)       COM/2022/230 fina l .

(3)     https://single-market-economy.ec.europa.eu/industry/strategy/industrial-alliances/european-clean-hydrogen-alliance/project-pipeline_en.

(4)     https://energy.ec.europa.eu/consultations/consultation-list-candidate-projects-common-interest-all-infrastructure-categories_en.

(5)     https://ec.europa.eu/docsroom/documents/50357 .

(6)    Consiliul Hidrogenului (2022), „Hydrogen Insights 2022” (Perspective cu privire la hidrogen 2022).

(7)    Agenția Internațională a Energiei: „Global Hydrogen Review 2022” (Analiza din 2022 privind hidrogenul la nivel mondial).

(8)    Cu excepția a 2 milioane de tone în cadrul comerțului transfrontalier în interiorul UE.

(9)    https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/speech_22_5493.

(10)     COM(2023) 62 final.

(11)      Comunicare a Comisiei: Asigurarea disponibilității și accesibilității prețurilor îngrășămintelor, COM/2022/590 final/2.

(12)     COM(2021) 803 final ; COM(2021) 804 final.

(13)    Astfel cum s-a specificat în cadrul inițiativei „Green skills for hydrogen” (Competențe verzi pentru hidrogen) a Alianței europene pentru competențe în domeniul hidrogenului https://greenskillsforhydrogen.eu/ .

(14)    Fără CSC.

(15)    În prezentul document, capacitatea electrolizoarelor se referă la producție, și anume la capacitatea de producție a hidrogenului.

(16)      Proiectele din Norvegia și Islanda sunt, de asemenea, eligibile deoarece sunt eligibile pentru finanțare în cadrul Fondului pentru inovare în general.

(17)      Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare).

(18)      Garanțiile de participare la licitație și de finalizare sunt, în esență, depozite. Acestea pot fi constituite, de exemplu, prin intermediul unei garanții bancare sau a societății-mamă.

(19)     https://ec.europa.eu/commission/presscorner/api/files/document/print/ro/qanda_23_595/QANDA_23_595_EN.pdf .

(20)    Noua cerere ar trebui să fie încadrată ferm într-o politică privind reziliența în domeniul apei, aceasta reprezentând agenda pe care Comisia o va promova în cadrul viitoarei Conferințe a ONU privind apa de la New York.

(21)    Consiliul Hidrogenului: „Global Hydrogen Flows. Hydrogen trade as a key enabler for efficient decarbonisation” (Fluxurile de hidrogen de la nivel mondial. Comerțul cu hidrogen ca factor esențial pentru o decarbonizare eficientă), octombrie 2022.

(22)    Comisia Europeană (Eurostat) coordonează dezvoltarea procesului de colectare de date privind hidrogenul și ghidează armonizarea metodologiei împreună cu parteneri precum AIE și APEC, pentru a asigura comparabilitatea datelor la nivel internațional. Datele vor fi colectate de la statele membre începând cu anul de raportare 2022, în mod voluntar, și începând cu anul de raportare 2024, în mod obligatoriu. Datele vor acoperi o gamă largă de domenii, inclusiv producția, comerțul, transformarea, stocarea și consumul final. 

(23)    Acestea pot include informații obținute prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, al InvestEU, al Fondului pentru inovare, al fondurilor politicii de coeziune, al FEDD+.

(24)     https://energy.ec.europa.eu/topics/energy-security/eu-energy-platform_en .

(25)     REGULAMENTUL (UE) 2022/2576 AL CONSILIULUI din 19 decembrie 2022 privind consolidarea solidarității printr-o mai bună coordonare a achizițiilor de gaze, prin indici de referință ai prețurilor fiabili și prin schimburi transfrontaliere de gaze.

(26)      Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională - „Europa globală”, JO L 209/1, 14.6.2021.

(27)    Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 februarie 2021 de instituire a unui Instrument de sprijin tehnic (JO L 57, 18.2.2021, p. 1).