REZOLUȚIA (UE) 2023/1834 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea VII – Comitetul Regiunilor

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea VII – Comitetul Regiunilor,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0080/2023),

întrucât Comitetul Regiunilor (denumit în continuare „comitetul”) este o adunare politică formată din 329 de membri aleși în regiunile, orașele, satele și municipalitățile din cele 27 de state membre, care funcționează ca organ consultativ al instituțiilor Uniunii, cu misiunea de a contribui la elaborarea politicilor Uniunii și la procesul decizional din punctul de vedere al autorităților locale și regionale și, în același timp, de a contribui la o Uniune mai eficace și mai aproape de cetățeni;

B.	întrucât consultarea comitetului de către Comisie sau Consiliu este obligatorie în anumite cazuri, iar comitetul poate adopta și avize din proprie inițiativă, beneficiind de o marjă largă de sesizare, astfel cum este definită în tratate, ceea ce îi permite să fie consultat de Parlament;

întrucât activitățile comitetului sunt definite pe baza strategiei sale politice globale, astfel cum a fost prezentată în rezoluția sa din 2 iulie 2020 privind prioritățile sale pentru perioada 2020-2025 (1), și întrucât comitetul a adoptat trei priorități politice pentru mandatul 2020-2025, însoțite de trei campanii de comunicare: apropierea Europei de cetățeni, construirea unor comunități regionale și locale reziliente și promovarea coeziunii ca valoare fundamentală a UE;

întrucât administrațiile locale și regionale reprezintă o treime din cheltuielile publice, jumătate din investițiile publice și o pătrime din veniturile fiscale și, în multe state membre, dețin competențe în domenii-cheie precum educația, dezvoltarea economică și coeziunea, mediul, protecția socială, sănătatea și serviciile de interes general, astfel încât coordonarea la nivel local, regional, național și european sporește legitimitatea legislației, îmbunătățește asumarea responsabilității și apără mai eficient interesele cetățenilor;

întrucât comitetul își urmărește obiectivul politic de a-și consolida implicarea în întregul ciclu politic și legislativ al Uniunii, asigurând în același timp o legătură mai tangibilă cu cetățenii Uniunii prin activitatea membrilor comitetului ca multiplicatori puternici în comunitățile lor și în asociațiile lor naționale de autorități locale și regionale;

întrucât comitetul a identificat nouă inițiative emblematice și le-a pus în aplicare în 2021 pentru ca acțiunile sale să devină mai strategice și să aibă un impact mai mare: 1. Mecanismul de redresare și reziliență; 2. Răspunsul sanitar la COVID-19; 3. Planul de acțiune pentru implementarea Pilonului european al drepturilor sociale; 4. proiectul CoR4Climate; 5. Viitorul cooperării transfrontaliere; 6. Noul Pact privind migrația și integrarea; 7. Conferința privind viitorul Europei; 8. O viziune pe termen lung pentru zonele rurale; și 9. Bugetul strategic al CoR – asigurarea unei cote echitabile din resurse pentru comitet;

întrucât Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (2), care reglementează politica de coeziune a Uniunii și finanțarea în perioada 2021-2027 și care a intrat în vigoare în iulie 2021, cuprinde trimiteri la principiul parteneriatului și al guvernanței pe mai multe niveluri, susținut de comitet și de Parlament și implicând participarea regiunilor;

întrucât cele peste patru sute de programe naționale și regionale create pentru punerea în aplicare a politicii de coeziune a Uniunii în perioada de programare 2021-2027 vor pune la dispoziție aproximativ 380 de miliarde EUR, în cadrul unor fonduri diferite, pentru a aborda provocările economice, sociale și de mediu cu care se confruntă regiunile și orașele Uniunii;

întrucât, la 13 februarie 2021, a intrat în vigoare Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (3) de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență al Uniunii, oferind temeiul juridic pentru distribuirea de fonduri și împrumuturi în valoare de până la 672,5 miliarde EUR (la prețurile din 2018) statelor membre între 2021 și 2026 și vizând, de asemenea, sprijinirea coeziunii economice, sociale și teritoriale și abordarea disparităților dintre regiunile Uniunii;

întrucât, în calitate de instituție a Uniunii în sensul Regulamentului financiar, comitetul trebuie să își adopte propriile conturi anuale, întocmite în conformitate cu normele contabile adoptate de contabilul Comisiei (normele contabile ale Uniunii Europene), pe baza Standardelor internaționale de contabilitate pentru sectorul public, care sunt în final consolidate în cele ale Uniunii;

întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune dorește să sublinieze că este deosebit de important să se întărească și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin creșterea transparenței și a responsabilității și prin aplicarea principiului întocmirii bugetului în funcție de performanțe și al bunei gestiuni a resurselor umane,

constată că bugetul comitetului se încadrează la rubrica 7 din CFM, „Administrația publică europeană”, care s-a ridicat la un total de 10,7 miliarde EUR în 2021 (reprezentând 5,9 % din cheltuielile Uniunii);

constată că în Raportul anual pentru exercițiul financiar 2021 Curtea de Conturi (în continuare „Curtea”) a mărit eșantionul de operațiuni la rubrica „Administrație” de la 48 în 2020 la 60 în 2021;

ia act de faptul că Curtea menționează că activitatea desfășurată de-a lungul mai multor ani indică faptul că rubrica 7 din CFM se referă la o cheltuială cu risc scăzut în general; observă, cu toate acestea, că Raportul anual pentru exercițiul financiar 2021 nu prezintă nicio informație pertinentă privind comitetul și invită Curtea să includă în următoarele sale rapoarte anuale date cuprinzătoare privind îndeplinirea tuturor cerințelor necesare pentru o procedură de descărcare de gestiune coerentă;

remarcă cu satisfacție că, în Raportul anual pentru exercițiul financiar 2021, Curtea nu a depistat nicio problemă anume referitoare la comitet;

Gestiunea bugetară și financiară

constată că bugetul final al comitetului pentru 2021 a fost de 106 740 880 EUR, ceea ce reprezintă o ușoară creștere de 5,15 % față de 101 508 480 EUR în 2020 și de 98 751 065 EUR în 2019; observă că, astfel cum s-a subliniat în rezoluția de descărcare de gestiune de anul trecut, cele mai importante linii bugetare au fost cele pentru cheltuielile cu remunerații și indemnizații, urmate de cele pentru chirii și închirierea clădirilor, echipamente și programe informatice, apoi pentru indemnizații, participarea la reuniuni și cheltuielile aferente și serviciile de interpretare;

observă rata ridicată de execuție bugetară, de 98,9 %, comparativ cu 92,7 % în 2020, mai aproape de nivelurile anterioare pandemiei din 2019 și 2018, și anume de 99,6 % și, respectiv, 99,3 %, și constată că rata plăților la 31 decembrie 2021 a fost de 85,1 %, o îmbunătățire de la 82,4 % în 2020, dar încă sub procentul de 88,8 % din 2019 și respectiv cel de 91 % din 2018; subliniază că termenul mediu de plată în 2021 a fost de 16,11 zile, o ameliorare în comparație cu 2020 (17,21 zile) și 2019 (17,23 zile); remarcă ponderea încă nesatisfăcătoare a facturilor electronice, care au ajuns la doar 32 % din toate facturile, ceea ce reprezintă o creștere față de 29 % în 2020, dar o scădere față de 33 % în 2019;

ia act de creșterea plăților din 2020 până în 2021, ambii ani de pandemie COVID-19, care este legată de intensificarea activităților desfășurate în 2021, când investițiile suplimentare în sectorul TI au permis utilizarea pe scară mai largă a infrastructurilor de videoconferință pentru reuniuni virtuale și hibride (în comparație cu 2020), evitându-se astfel anularea sau amânarea evenimentelor, în pofida faptului că restricțiilor impuse ca urmare a pandemiei de COVID-19 erau încă în vigoare;

remarcă reportarea în 2022 din 2021 a unui surplus de 11 198 492 EUR, ceva mai redus decât în 2020 și mult mai ridicat decât în 2019 (când au fost înregistrate reportări de 11 708 078 EUR și, respectiv, 8 874 776 EUR); observă că o sumă în valoare de 1,1 milioane EUR nu a fost angajată la sfârșitul anului 2021 și, prin urmare, a fost restituită la bugetul Uniunii, această sumă fiind mult mai mică decât în 2020, când aproximativ 7,4 milioane EUR au rămas neangajate, cifra actuală fiind așadar mai aproape de nivelurile anterioare pandemiei (în 2019, nu au fost angajate 0,4 milioane EUR); încurajează comitetul să îmbunătățească și mai mult monitorizarea și gestionarea creditelor disponibile;

constată că, și în 2021, pandemia de COVID-19 a avut un impact asupra activității comitetului, astfel încât a existat on reducere a utilizării creditelor pentru anumite linii bugetare (indemnizațiile de ședință, de deplasare și de ședere, interpretariatul, misiunile și cheltuielile de funcționare a clădirilor), în timp ce, pentru altele, criza sanitară a necesitat cheltuieli suplimentare (serviciile medicale și proiectele informatice și de videoconferință); ia act, prin urmare, de economii estimate la peste 8 milioane EUR, comparativ cu economiile de 11 milioane EUR din exercițiul financiar 2020;

10.

remarcă faptul că, pentru a optimiza utilizarea creditelor, comitetul a efectuat transferuri bugetare în valoare totală de 8,7 milioane EUR în 2021 (8,2 %), comparativ cu 6,6 milioane EUR în 2020 (6,5 %), și că aceste transferuri s-au efectuat îndeosebi de la domeniile în care s-au realizat economii substanțiale către domeniile care au necesitat întărire (TI, comunicare și cunoștințe specializate externe); subliniază că șapte transferuri externe de credite au fost pregătite de comitet și aprobate de autoritatea bugetară în 2021; observă că comitetul nu a dispus de un transfer colector specific la sfârșitul anului;

11.

este conștient de faptul că procedurile de licitație referitoare la comitet sunt organizate fie de serviciile sale, fie în numele comitetului de către serviciile comune ale comitetului și ale Comitetului Economic și Social European („CESE”); observă că, în 2021, în comparație cu anii precedenți, serviciile comitetului au tratat un număr fără precedent de proceduri deschise de mare valoare, ceea ce a dus la semnarea unui număr record de contracte-cadru multianuale în cursul acelui an; remarcă faptul că, în același interval de timp, din cauza pandemiei de COVID-19, numărul de proceduri negociate cu valoare scăzută și medie legate de organizarea de activități sau evenimente a rămas mai scăzut decât de obicei, aproximativ jumătate din procedurile prevăzute în programul de lucru pentru 2021 trebuind să fie anulate; constată că procedurile în cauză au fost legate de reuniunile planificate ale comisiilor și grupurilor politice, care au trecut de la un format hibrid la un format complet de la distanță;

Gestiunea internă, performanța și controlul intern

12.

înțelege că, în 2021, principalele provocări pentru comitet au fost legate de necesitatea de a se adapta pe deplin la noile circumstanțe care au apărut ca o consecință a pandemiei de COVID-19 și că această situație a inclus o lipsă generalizată de resurse și nevoia de a adapta resursele informatice necesare pentru a sprijini procesul de digitalizare; recunoaște eforturile colective ale tuturor părților implicate, care au permis acordarea unui sprijin continuu pentru activitățile politice ale comitetului, asigurând continuarea activităților prin reuniuni la distanță și prin intermediul unor platforme de comunicare, cum ar fi Agora și KIKLOS, garantând, în același timp, sănătatea și siguranța membrilor și personalului comitetului; salută înființarea mai multor grupuri de lucru însărcinate cu abordarea problemelor interservicii, cum ar fi necesitatea de a simplifica procesele comitetului, de a consolida planificarea strategică și de a digitaliza procedurile;

13.

ia act de faptul că comitetul își îndeplinește misiunea prin avize, care se referă la propunerile legislative ale comisiei (sesizări), și prin avize din proprie inițiativă, care invită instituțiile Uniunii să ia măsuri, precum și de faptul că pozițiile comitetului pot fi evidențiate în rezoluții; observă că, în 2021, comitetul a adoptat sesizări, avize din proprie inițiativă și avize bazate pe documente și rezoluții ale Uniunii, în total 69 de documente, comparativ cu 56 în 2020 și respectiv 55 în 2019; ia act de faptul că comitetul a publicat studii și rapoarte pe teme specifice, cum ar fi cea de a doua ediție a raportului anual al Barometrului regional și local al UE privind starea regiunilor și orașelor Uniunii și a desfășurat informarea a peste un milion de politicieni aleși de la nivel regional și local prin intermediul campaniei consilierilor regionali și locali din UE, care a coordonat rețele precum rețeaua RegHub 2.0 în cadrul Platformei „Pregătiți pentru viitor” pentru o mai bună legiferare și a constatat că, în 2021, comitetul a organizat peste 200 de conferințe și evenimente, comunicându-și activitatea prin canale și instrumente pertinente;

14.

observă că, în 2021, după primul an al mandatului 2020-2025, care a fost puternic afectat de pandemia de COVID-19, comitetul s-a reunit de șase ori în sesiune plenară (de trei ori de la distanță și de trei ori în format hibrid);

15.

ia act de faptul că, în 2021, membrii comitetului au intervenit în 42 de reuniuni ale comisiilor Parlamentului (față de 14 în 2020 și 13 în 2019), că deputații în Parlament au intervenit în 58 de sesiuni plenare sau reuniuni ale comisiilor comitetului (față de 46 în 2020 și 62 în 2019) și că numărul de participări ale comitetului la evenimentele organizate de președinția Consiliului a rămas substanțial stabil de-a lungul anilor (20 în 2021, 15 în 2020 și 22 în 2019);

16.

salută analiza cost-eficacitate a sistemului de planificare, raportare și control intern al comitetului, efectuată în 2021, care a analizat întregul mediu administrativ, raționalizând procesele, simplificând, digitalizând și valorizând sinergiile dintre diferitele instrumente prin convergența proiectelor; ia act de faptul că, în martie 2021, Biroul comitetului a aprobat nota conceptuală pentru analiză și, în lunile următoare, a început adaptarea fiecăruia dintre instrumente, ceea ce i-a permis să finalizeze, până în decembrie 2021, analizarea politicii de continuitate a activității și a metodologiei de gestionare a riscurilor;

17.

apreciază reexaminarea și simplificarea unora dintre procesele de control intern, cum ar fi gestionarea actorilor financiari care au avut loc în 2021; subliniază că și modelul de guvernare TI a fost raționalizat pentru a aloca mai bine resursele informatice limitate;

18.

salută măsurile adoptate în 2021 în contextul inițiativei „Going for IMPact!”, menită să sporească eficiența comitetului din punctul de vedere al costurilor și să întărească impactul său politic; subliniază numeroasele proiecte, cum ar fi proiectul de convergență, care vizează simplificarea cadrului administrativ, reducând astfel suprapunerile și consolidând sinergiile dintre diferitele instrumente legate de planificare și informare, de gestionarea riscurilor, de informarea privind impactul și de continuitatea activității, precum și de unele procese privind standardele de control intern; sprijină numeroasele proiecte de simplificare (55) definite și lansate la nivelul diferitelor direcții ale comitetului, aproape jumătate dintre acestea fiind finalizate integral în 2021 (26) și o altă parte mare a acestora (25) fiind implementate aproximativ pe jumătate;

19.

apreciază faptul că sesiunea plenară a Conferinței privind viitorul Europei („COVE”), compusă din 449 de delegați, a inclus 18 reprezentanți ai comitetului și 12 politicieni aleși la nivel local și regional, având în vedere că numărul inițial propus era de numai patru reprezentanți ai comitetului și că acest număr a fost mărit în urma unei propuneri a comitetului; ia act de faptul că această participare semnificativă în contextul COVE i-a permis comitetului să organizeze șase evenimente la nivel înalt, 60 de evenimente locale, 63 de evenimente în cadrul Săptămânii europene a regiunilor și orașelor și șapte evenimente pentru Programul tinerilor politicieni aleși, adresându-se unui număr de peste 10 000 de cetățeni, politicieni locali și părți interesate; subliniază că, pe platforma digitală multilingvă a COVE, comitetul a prezentat 44 de idei cu mesaje-cheie din avizele adoptate în contextul celor nouă teme principale ale COVE și că multe dintre opiniile exprimate în aceste idei pot fi regăsite în raportul COVE privind rezultatul final; încurajează în continuare comitetul să își sprijine membrii să participe la dialoguri locale cu cetățenii pe probleme europene;

20.

subliniază că, în raportul privind rezultatul final, plenul COVE, în cea de a 40-a recomandare a sa, în cadrul măsurii 3, solicită reformarea comitetului pentru a „include canale adecvate de dialog pentru regiuni, precum și pentru orașe și municipalități, conferindu-i un rol mai important în arhitectura instituțională, dacă sunt vizate chestiuni cu impact teritorial”;

21.

salută lansarea, în martie 2021, a noii generații a rețelei de centre regionale a comitetului (RegHub 2.0), unul dintre „instrumentele pentru o mai bună legiferare” ale comitetului, care numără peste 50 de membri și observatori (autorități și organisme locale și regionale din 21 de state membre), însărcinați să monitorizeze punerea în aplicare a politicilor Uniunii pe teren și să asigure că opiniile părților interesate de la nivel regional și local sunt luate în considerare atunci când aceste politici sunt evaluate la nivel european; ia act de faptul că RegHub 2.0 a devenit un subgrup al platformei Comisiei „Pregătiți pentru viitor” (F4F), un grup de experți la nivel înalt care evaluează politicile existente ale Uniunii și emite avize despre modul în care aceste politici pot fi mai bine adaptate la provocările viitoare, și a contribuit la patru avize F4F în 2021, dintre care trei au fost elaborate de unul dintre reprezentanții comitetului în cadrul platformei F4F;

22.

ia act cu satisfacție de faptul că comitetul gestionează diverse platforme, rețele și instrumente menite să sprijine ciclul politic, inclusiv Alianța pentru coeziune, Alianța regiunilor care depind de sectorul autovehiculelor, Gruparea europeană de cooperare teritorială, Regiunea europeană întreprinzătoare, Platforma de schimb de cunoștințe, Platforma pentru comunicații în bandă largă, Grupul de lucru privind Pactul verde la nivel local, Platforma părților interesate privind reducerea la zero a poluării, Platforma COVID, Grupul de contact CoR-Regatul Unit, Rețeaua de monitorizare a subsidiarității, Convenția primarilor, Platforma UE privind pierderile alimentare și risipa de alimente, Capitala europeană a turismului inteligent, Regiunile ecologice și Premiile europene pentru agricultură ecologică, precum și faptul că participă, de asemenea, în mod activ la rețelele create de alte instituții ale Uniunii, cum ar fi platforma comună F4F a Comisiei și rețeaua Orașe și regiuni pentru integrarea migranților;

23.

observă că, în 2021, prioritățile politice ale comitetului pentru mandatul său 2020-2025 au fost principiile directoare și că aceste priorități au fost însoțite de trei campanii de comunicare, una privind apropierea Europei de cetățenii săi, o alta privind înțelegerea și răspunsul la transformarea societală generată de provocările digitale, de mediu și demografice, și a treia privind coeziunea socială, economică și teritorială ca valoare fundamentală care garantează că Uniunea este în slujba cetățenilor săi; subliniază că, pentru a pune în aplicare aceste priorități, au fost construite relații de lucru strânse cu deputații în Parlamentul European și cu comisiile competente ale acestuia, precum și cu comisarii europeni și cu serviciile tematice ale Comisiei (DG-uri);

24.

observă contribuțiile importante aduse de comitet la elaborarea Regulamentului (UE) 2021/1755 al Parlamentului European și al Consiliului (4), care a instituit rezerva de ajustare la Brexit și a oferit temeiul juridic pentru introducerea unui program în valoare de 5,4 miliarde EUR în perioada 2021-2023 pentru a ajuta regiunile să facă față consecințelor economice și sociale ale retragerii Regatului Unit din Uniune;

25.

subliniază rolul-cheie al comitetului în conceperea și punerea în aplicare a misiunilor din cadrul programului Orizont Europa, încurajând alinierea strânsă a celor 1,5 miliarde EUR prevăzuți pentru aceste misiuni la cele 30 de miliarde EUR prevăzuți în cadrul fondurilor structurale pentru punerea în aplicare a strategiilor regionale de inovare; înțelege că acele misiuni abordează provocări importante în materie de politici și stabilesc obiective care trebuie atinse până în 2030, cum ar fi asigurarea rezilienței la schimbările climatice a 150 de regiuni și comunități, transformarea a 100 de orașe în orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic și crearea a 100 de laboratoare vii pentru a conduce tranziția către soluri sănătoase; salută cooperarea consolidată stabilită de raportorul comitetului cu DG-urile Comisiei și urmărirea planificată a activităților misiunii, cum ar fi dezvoltarea ecosistemelor regionale de inovare și a strategiilor de specializare inteligentă, a proiectelor-pilot cum ar fi centrele Spațiului european de cercetare și tranziția ecologică în cadrul conceptului de specializare inteligentă;

26.

salută instituirea unei cooperări strategice în punerea în aplicare a Pactului verde european, cum ar fi lansarea campaniei „Pactul verde la nivel local” și altele; subliniază cooperarea consolidată, în cadrul activităților grupului de lucru „Pactul verde la nivel local” al comitetului, cu DG Mediu a Comisiei, cooperare care include înființarea, în 2021, a unei Platforme a părților interesate privind reducerea la zero a poluării;

27.

ia act de faptul că, în ianuarie 2021, platforma pentru comunicații în bandă largă a comitetului a fost relansată împreună cu Comisia pentru a monitoriza punerea în aplicare a inițiativelor-cheie ale Uniunii în domeniul digital, inclusiv a centrelor europene de inovare digitală din cadrul programului Europa digitală al Uniunii, ținând seama îndeosebi de finanțarea din partea Uniunii pentru centrele naționale, regionale și locale destinată activităților cu o valoare adăugată europeană clară; este conștient de faptul că mai multe avize și publicații ale comitetului au evidențiat aspecte regionale ale priorității comisiei privind o Europă pregătită pentru era digitală și că acestea au avut un impact semnificativ asupra propunerilor legislative, cum ar fi Actul legislativ privind serviciile digitale (5) și Actul legislativ privind piețele digitale (6), precum și Busola pentru dimensiunea digitală 2030;

28.

ia act de faptul că adoptarea de către Comisie, în iunie 2021, a viziunii pe termen lung a Uniunii pentru zonele rurale a avut ca rezultat o implicare considerabilă a comitetului în mecanismul de guvernare, în special în ceea ce privește pactele rurale, și că viziunea pe termen lung este în concordanță cu agenda rurală a Uniunii pe care comitetul o susține din 2016; consideră că această viziune pe termen lung oferă un cadru comun pentru zonele rurale din Uniune pentru implicarea și cooperarea la nivelul Uniunii și la nivel național, regional și local;

29.

consideră că includerea nivelului local și al celui regional în punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare, prin cooperare periodică cu grupul de lucru al Parlamentului European privind Mecanismul de redresare și reziliență, va oferi posibilitatea de a lua în considerare dimensiunea regională și cea locală la monitorizarea acțiunilor de punere în aplicare;

Resursele umane, egalitatea și starea de bine a personalului

30.

ia act de noua organigramă a comitetului, care centralizează inițierea financiară într-un grup de excelență și raționalizează modelul de guvernare TI pentru o mai bună alocare a resurselor informatice limitate;

31.

constată că, în 2021, numărul de posturi din schema de personal s-a ridicat la 494, comparativ cu 491 în 2020, iar totalul forței de muncă angajate a fost de 606, față de 601 în 2020; ia act de rata ridicată de ocupare, de 98 % în 2021, o creștere față de 96,3 % în 2020 și depășind obiectivul de cel puțin 96 % stabilit pentru perioada 2021-2022;

32.

remarcă faptul că comitetul angajează agenți temporari și contractuali pentru înlocuiri pe termen mediu și lung și pentru proiecte specifice și că, în 2021, agenții temporari și contractuali au fost în număr de 141, comparativ cu 125 în 2020 și respectiv 121 în 2019; consideră că această situație implică riscul unei pierderi considerabile de memorie instituțională, cunoștințe în general și cunoștințe de specialitate pentru comitet atunci când aceste contracte de muncă temporare se încheie; invită, deci, comitetul să își aprofundeze în continuare cooperarea administrativă cu CESE prin intermediul acordului privind serviciile comune, pentru a spori efectele sinergice ale punerii în comun a personalului;

33.

invită comitetul să exploreze sinergiile cu alte instituții, atât în ceea ce privește logistica, serviciile digitale, serviciile șoferilor și alte sarcini administrative, cât și în ceea ce privește anumite activități de informare și comunicare, îndeosebi în statele membre, în care membrii comitetului dispun de rețele de sprijin variate și se bazează exclusiv pe propriul personal local;

34.

constată că, per total, reprezentarea femeilor și bărbaților în rândul personalului comitetului a fost identică cu cea din 2020, femeile reprezentând 56,8 % din întregul personal al comitetului; regretă dezechilibrul dintre femei și bărbați în ceea ce privește cadrele de conducere superioară în 2021, 62,5 % dintre aceste posturi fiind ocupate de bărbați și 37,5 % de femei; regretă, de asemenea, dezechilibrul dintre bărbați și femei în ceea ce privește cadrele de conducere de nivel mediu, procentul de bărbați fiind de 68,4 %, iar cel de femei de 31,6 %; încurajează responsabilul cu recrutarea să se angajeze ferm să facă anunțurile de posturi vacante mai favorabile includerii și să încurajeze mai multe femei să candideze pentru posturi de conducere, inclusiv prin asigurarea unei reprezentări echilibrate în comitetele de selecție, dar și prin oferirea de posibilități de formare pentru personalul de sex feminin care dorește să se pregătească pentru o carieră în funcții de conducere și prin propunerea unor modalități mai flexibile de lucru;

35.

salută noua strategie privind diversitatea și includerea pentru perioada 2022-2027 împreună cu planul de acțiune aferent și discutată în comisia pentru afaceri financiare și administrative a comitetului și în biroul comitetului în iunie 2022; observă că strategia stabilește obiectivul pe termen scurt de 40 % femei în funcții de conducere, principalul obiectiv general fiind de 50 % după atingerea obiectivului pe termen scurt; își reiterează invitația adresată comitetului de a fi mai ambițios în planurile anuale de acțiune care pun în aplicare această strategie;

36.

apreciază faptul că printre măsurile preconizate în strategia privind diversitatea și includerea se numără un sistem de mentorat pentru femeile care aspiră la funcții de conducere, ateliere de sensibilizare pentru manageri pe diverse teme legate de șanse egale și monitorizarea atentă a statisticilor pentru a permite adoptarea în timp util a unor măsuri corective; solicită comitetului să informeze Parlamentul cu privire la punerea în aplicare treptată a planului de acțiune ce însoțește strategia privind diversitatea și includerea, cu sprijinul comisiei mixte pentru diversitate și includere a comitetului; solicită din nou comitetului să își continue eforturile de a obține un echilibru între femei și bărbați la toate nivelurile ierarhice;

37.

constată că comitetul angajează funcționari din toate statele membre, cu excepția unuia; încurajează comitetul să ia în continuare măsuri pentru o distribuție geografică echilibrată în rândul întregului personal, cu un accent deosebit asupra nivelului de conducere; salută inițiativele de creștere a vizibilității posturilor vacante, publicându-și anunțurile pe site-ul său de internet, pentru a crește șansele de candidatură pentru laureații din întreaga Uniune, fără nicio discriminare geografică; înțelege că toate posturile de conducere de nivel superior sunt anunțate în mod public, inclusiv printr-o amplă campanie de publicitate pe rețelele de socializare pentru a asigura o informare maximă în toate statele membre; apreciază utilizarea „ambasadorilor de personal” pentru a genera o marcă pozitivă a angajatorului și faptul că, începând din 2021, comitetul și-a sporit, de asemenea, prezența pe rețelele de socializare și pe platformele de recrutare online pentru a face publice posturile vacante pertinente, în special pentru angajații nepermanenți sau pentru experții naționali, pe lângă canalele de comunicare mai tradiționale;

38.

subliniază că comitetul, ca toate instituțiile Uniunii, trebuie să se asigure că toate statele membre sunt reprezentate proporțional în rândul angajaților, respectând, în același timp, competențele și meritele tuturor candidaților; cere insistent comitetului să adopte măsuri pentru a ajunge la echilibrul geografic al resortisanților din toate statele membre, care să reflecte diversitatea acestora, după cum se indică la articolul 27 din Statutul funcționarilor;

39.

salută atenția continuă acordată chestiunilor specifice legate de gen, cum ar fi numirea, în 2021, cu ocazia Zilei internaționale împotriva homofobiei, a bifobiei, a intersexismului și a transfobiei, a primei persoane de contact LGBTI+ care să îi ajute pe colegii care ar dori să discute despre experiența lor personală de lucru în cadrul comitetului sau care au membri ai familiei LGBTI+; încurajează comitetul să sprijine în continuare inițiativele ascendente care contribuie la transformarea comitetului într-un loc de muncă mai incluziv;

40.

salută lansarea unui sondaj privind satisfacția personalului, încheiat la 16 aprilie 2021, care s-a axat pe satisfacția angajaților în ceea ce privește telemunca și mediul de lucru pe care aceștia le-ar dori pentru perioada de după pandemie și înțelege că rezultatele acestuia au fost luate în considerare prin adoptarea unor condiții și mai flexibile de telemuncă în 2022;

41.

ia act în mod corespunzător de angajamentul comitetului de a-și moderniza cadrul de resurse umane și observă că sistemele de telemuncă au fost îmbunătățite și că a fost pregătit un nou regim de lucru hibrid, care este testat în cadrul proiectului-pilot comun al comitetului și al CESE privind locul de muncă digital; remarcă faptul că proiectul vizează definirea și schimbul de bune practici cu instrumente de colaborare digitală și se bazează pe conceptele, aprobate și de Parlament în rezoluția sa anterioară privind descărcarea de gestiune, de gestionare bazată pe rezultate, muncă digitalizată, muncă de la distanță pe picior de egalitate cu munca în birou, flexibilitate pe baza unui sistem bazat pe încredere și dreptul de a se deconecta;

42.

salută faptul că noul proiect-pilot privind telemunca oferă personalului posibilitatea de a lucra la distanță două-trei zile pe săptămână; constată că acesta include, de asemenea, conceptul de echilibru între viața profesională și cea privată și subliniază noțiunea de drept de a se deconecta; observă că, în cadrul acțiunilor de sprijinire din timpul pandemiei de COVID-19, comitetul a oferit o sumă forfetară de 150-250 EUR personalului pentru a plăti costurile suplimentare, inclusiv achiziționarea de echipamente ergonomice;

43.

ia act de faptul că, în 2021, comitetul a pregătit un nou regim de lucru hibrid și flexibil, împreună cu partenerii sociali, care urmează să fie pus în aplicare în 2022; observă că noul regim prevede o gamă largă de formule cu fracțiune de normă, cu fracțiune de normă specială cu credite de timp de jumătate de zi și cu fracțiune de normă plătită, care face obiectul unei proceduri ad-hoc în cazuri grave; ia act de faptul că, în 2021, au fost luate 118 decizii cu privire la 58 de membri ai personalului care beneficiau de un regim de muncă flexibil, dintre care 46 erau femei; remarcă faptul că concediul pentru creșterea copilului și concediul din motive familiale sunt, de asemenea, posibile și că 49 de membri ai personalului, dintre care 36 de femei, au beneficiat de concediu pentru creșterea copilului în 2021;

44.

ia act de faptul că, în 2021, au fost comunicate 14 cazuri de epuizare (din 554 de angajați în total, comparativ cu 12 cazuri posibile de epuizare comunicate în 2020) și ia act de monitorizarea personalizată a absențelor de către comitet; reiterează recomandarea adresată comitetului de a continua să se axeze pe prevenirea primară, pe lângă vizitele medicale anuale, astfel încât să reducă riscurile psihosociale și epuizarea; apreciază, în acest sens, că formarea și cursurile suplimentare vizează starea fizică bună;

45.

ia act de faptul că, la 26 aprilie 2021, comitetul a adoptat decizia nr. 108/2021 privind protecția demnității la locul de muncă, gestionarea conflictelor și combaterea hărțuirii; înțelege că această nouă decizie a fost luată după un dialog îndelungat cu toate părțile interesate, inclusiv cu rețeaua de consilieri confidențiali și cu comitetul pentru personal al comitetului; apreciază faptul că noua decizie extinde domeniul de aplicare, subliniază normele de conduită și posibilele mecanisme informale și formale de soluționare a conflictelor și este dotată cu un ghid practic specific care oferă explicații practice suplimentare; apreciază că, pentru a sensibiliza publicul cu privire la această decizie și la implicațiile acesteia, au fost organizate sesiuni de informare pentru personal și manageri, în plus față de cursurile interne de formare privind etica și integritatea oferite în mod regulat;

46.

este conștient de faptul că Regulamentul nr. 3/2021 al Comitetului din 2 februarie 2021 prevede plata unei indemnizații forfetare de ședință la distanță pentru membrii comitetului, membrii supleanți cu mandate corespunzătoare, experții raportorilor și vorbitorii invitați să participe la ședințe la distanță sau în format hibrid, cu scopul de a compensa cheltuielile generale suportate pentru pregătirea și participarea la astfel de reuniuni; înțelege că acest Regulament stabilește, pentru întregul an 2021, criteriile de plată și verificare, cuantificând indemnizația la 200 EUR pe zi și stipulând că, pentru a putea beneficia de indemnizație, membrii trebuie să semneze o declarație de participare și să o prezinte serviciului financiar al membrilor, permițând astfel administrației să verifice prezența persoanei în cauză; subliniază, cu toate acestea, că, în concordanță cu adoptarea recentă, în mai 2022, a Deciziei nr. 15/2022 privind aplicarea de măsuri extraordinare în timpul pandemiei de COVID-19, toate reuniunile organelor comitetului au loc în prezent cu prezență fizică;

47.

observă că comitetul a primit în total 58 de stagiari în 2021, dintre care 48 au fost selectați pentru un stagiu de cinci luni în cursul căruia au primit un grant lunar, precum și o indemnizație de mobilitate și rambursarea cheltuielilor lor de călătorie, iar 10 au fost vizitatori de studiu pe termen scurt pentru perioade de stagiu mai scurte, de între una până la patru luni; dintre aceștia, trei au primit un venit lunar din partea guvernului țării lor; salută angajamentul comitetului de a propune modalități de muncă la distanță și pentru stagiarii săi;

48.

reiterează apelul adresat comitetului să integreze în strategia de gestiune internă lecțiile învățate din pandemia de COVID-19 în ceea ce privește continuitatea activității și gestionarea crizelor, capacitatea de răspuns a serviciilor IT, reziliența organizației, obligația de diligență față de personalul său, eficacitatea comunicării și flexibilitatea proceselor de lucru, pentru a dezvolta un stil de management axat pe rezultate care poate încuraja un echilibru sănătos între viața profesională și cea privată;

Cadrul etic și transparența

49.

reiterează invitația adresată comitetului de a-și reconsidera participarea la registrul de transparență, instituit de Acordul interinstituțional din 20 mai 2021 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind un registru de transparență obligatoriu (7), care permite implicarea voluntară a instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, dar nu cuprinde activitățile autorităților regionale și locale și nici activitățile asociațiilor care le reprezintă; își menține opinia cu privire la valabilitatea limitată a Ghidului practic al comitetului privind interacțiunea personalului cu entitățile externe, care datează din 2018, și reafirmă importanța unui nivel ridicat de transparență în ceea ce privește reuniunile de lobby care ar putea influența comitetul în rolul său consultativ pe lângă instituțiile Uniunii; invită comitetul să își finalizeze analiza internă a opțiunilor disponibile și să adere la registrul de transparență obligatoriu;

50.

salută faptul că, în urma recomandărilor Parlamentului, comitetul a colectat de la membrii și supleanții săi declarațiile financiare care lipseau în mare parte (în ianuarie 2021, 146 de declarații financiare nu fuseseră încă depuse, în pofida obligației prevăzute în Codul de conduită de a face acest lucru, cod care a intrat în vigoare la 26 ianuarie 2020) ceea ce însemna că, în octombrie 2022, lipseau încă 32 de declarații financiare din totalul de 629 de membri și supleanți numiți; ia act de faptul că, din cele 32 de declarații ce lipseau, cinci erau ale unor membri care fuseseră numiți în 2022 și care nu participaseră încă în mod activ la reuniunile comitetului, că 27 din cele 32 de declarații financiare lipsă aparțin supleanților, dintre care 18 au fost numiți în 2022, 2 în 2021 și 7 în 2020, și că, dintre acești supleanți, o singură persoană a participat, de la distanță, în 2021, la unele reuniuni ale comitetului; încurajează comitetul să monitorizeze orice declarații financiare ce încă lipsesc, și să urmeze o politică strictă de asigurare a respectării obligațiilor în materie de transparență;

51.

ia act de faptul că, odată cu adoptarea unei noi decizii privind regimul de formare, formarea în materie de etică a devenit mai degrabă obligatorie decât recomandată, incluzând cursuri de perfecționare, ceea ce va deschide calea către o participare mai intensă a personalului la inițiativele privind aspectele etice; observă că, în 2021, au avut loc 14 sesiuni de formare specifice privind etica și integritatea la care au participat 251 de membri ai personalului (60 % din cadrele de conducere și 57,30 % din întregul personal, inclusiv cadrele de conducere) și că au mai fost organizate 34 de sesiuni de formare care au vizat avertizarea de integritate, conflictele de interese și hărțuirea, precum și 25 de sesiuni privind diferite aspecte ale gestiunii financiare, sensibilizând, de asemenea, cu privire la conflictele de interese;

52.

observă că, în 2021, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a investigat două cazuri în care a fost implicat comitetul, primul fiind o chestiune de posibilă plată a unor indemnizații de călătorie necuvenite și a doua o acuzație de nereguli financiare, hărțuire și gestionare defectuoasă în cadrul unui serviciu comun al comitetului și al CESE; remarcă faptul că primul caz a fost închis atunci când comitetul a solicitat rambursarea indemnizației primită pentru motive etice, fără a invoca niciun temei juridic pentru a impune recuperarea acestor sume, iar al doilea caz a fost respins de OLAF cu recomandarea adresată comitetului și CESE de a desfășura o anchetă internă privind hărțuirea și gestionarea defectuoasă; solicită comitetului să informeze Parlamentul cu privire la rezultatul acestei anchete care a fost lansată în 2021;

53.

regretă faptul că comitetul nu a adoptat o strategie antifraudă; invită comitetul să lanseze o analiză internă a riscului de fraudă și să se coordoneze cu alte servicii competente ale Comisiei pentru a lua în considerare adoptarea unei strategii interne antifraudă adecvate;

54.

solicită să se pună capăt recurgerii la serviciile companiilor externe care, potrivit clasificării Universității Yale (8), continuă să își desfășoare activitatea în Rusia;

Digitalizarea, securitatea cibernetică și protecția datelor

55.

remarcă faptul că, în 2021, comitetul a cheltuit 6 112 846 EUR pentru proiecte informatice și echipamente informatice, comparativ cu 6 392 372 EUR și, respectiv, 4 033 320 EUR în 2020 și 2019; subliniază că majorarea bugetară în 2021 și 2020 s-a datorat în mare parte creditelor neutilizate transferate de la alte linii bugetare;

56.

este conștient de faptul că transferurile bugetare, oricât de eficace și de oportune, nu pot înlocui fondurile structurale necesare pentru o planificare și o programare solidă a resurselor informatice; este preocupat de subfinanțarea, în special pentru serviciile informatice, având în vedere că o astfel de subfinanțare înseamnă că nu se poate efectua o revizuire structurată și, acolo unde este necesar, nu se pot face investiții în resurse informatice care, prin definiție, sunt pe termen mai lung și sunt întreținute pe întreaga lor durată de viață; este preocupat, în special, de faptul că acest lucru poate submina securitatea cibernetică și poate împiedica atragerea și păstrarea cunoștințelor informatice specializate necesare pe piața muncii;

57.

salută faptul că comitetul a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește digitalizarea completă a proceselor de lucru, în special gestionarea electronică a documentelor și fluxurile de lucru pentru aprobarea acestora, inclusiv lucrările în curs pentru utilizarea deplină a semnăturilor electronice, gestionarea actorilor financiari, gestionarea riscurilor și gestionarea procedurilor de selecție sau a comitetelor mixte;

58.

ia act de faptul că, în 2021, comitetul a realizat mai multe proiecte importante pentru a-și digitaliza în continuare procesele operaționale și pentru a facilita activitatea politică a membrilor comitetului, promovând multilingvismul, raționalizând, simplificând și actualizând procesele operaționale existente; observă că grupul privind viitorul digital al comitetului reunește membri ai comitetului și administrația acestuia pentru a discuta și a oferi consiliere cu privire la aspectele informatice și digitale și că noul acord de cooperare administrativă cu CESE, care a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2021, încurajează schimbul de bune practici digitale pentru a impulsiona dezvoltarea serviciilor sale informatice și digitale;

59.

ia act de numărul tot mai mare de amenințări cibernetice la adresa infrastructurii informatice și a canalelor de comunicare online ale comitetului, cum ar fi website-ul extern al acestuia; încurajează comitetul să acorde în continuare un nivel ridicat de atenție aspectelor legate de securitatea cibernetică, să își întărească sistemul informatic și să asigure o cooperare strânsă cu Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile UE (CERT-UE) pentru a permite identificarea timpurie a vulnerabilităților, prevenirea și gestionarea incidentelor, și a crește sensibilizarea în materie de securitate cibernetică a membrilor și a personalului său; încurajează comitetul să efectueze evaluări periodice ale riscurilor pe care le prezintă infrastructura sa informatică și să asigure audituri și teste periodice ale sistemelor sale de apărare cibernetică;

60.

apreciază utilizarea de către comitet a tehnologiei cu sursă deschisă și, în 2021, creșterea numărului de biblioteci și cadre cu sursă deschisă utilizate în sistemele de informații ale comitetului, precum și noile modificări care prelucrează cererile bazate pe tehnologii cu sursă deschisă;

61.

salută faptul că majoritatea sistemelor tehnice sunt găzduite intern și gestionate de personal intern;

Clădirile și securitatea

62.

ia act de faptul că, la 10 mai 2021, autoritatea bugetară a aprobat preluarea contractului de închiriere, începând din septembrie 2021, de către comitet și CESE, a fostei clădiri a SEAE din Belliard 100 (B100), ale cărei costuri de închiriere vor fi acoperite din economiile realizate ca urmare a costului mai scăzut al închirierii clădirii Van Maerlant (VMA) în comparație cu costul închirierii clădirilor din Belliard 68 (B68) și Trèves 74 (TRE74), care au fost transferate comisiei în septembrie 2022;

63.

înțelege că suprafața suplimentară din clădirea B100 nu va compensa pe deplin pierderea de spațiu survenită în urma schimbului de clădiri B68 și TRE74 ale comitetului și ale CESE cu clădirea VMA a Comisiei, pierderi care se ridică la aproximativ 5 000 m2 în comparație cu situația de la începutul anului 2021; recunoaște că o astfel de pierdere nu poate fi compensată în întregime prin măsuri alternative, cum ar fi creșterea densității spațiului de birouri în alte clădiri și creșterea muncii la distanță, dar recomandă prudență să nu se ia angajamente pe termen lung privind noi spații de birouri înainte ca aceste măsuri să fie pe deplin analizate;

64.

observă că, pentru a găzdui personalul într-un mediu și în condiții de lucru adecvate, a fost necesară modernizarea și renovarea birourilor în clădirile BvS (Rue Montoyer 92-102), REM (Rue Belliard 93) și VMA; ia act de faptul că, la 1 decembrie 2021, a fost atribuită licitația pentru lucrările de renovare pentru executarea de lucrări în clădirea VMA, cu un cost total de 9 milioane EUR; ia act de faptul că cea mai mare parte a acestui cost, aproximativ 6 milioane EUR, era deja disponibilă în bugetul inițial pe 2021 aprobat de autoritatea bugetară ca cerere unică pentru exercițiul 2021 și că a fost posibil să se economisească credite în valoare de 3 milioane EUR de la alte linii bugetare și să se utilizeze aceste credite pentru renovarea clădirii VMA;

Mediul și sustenabilitatea

65.

salută studiul lansat de către comitet în 2021 pentru a defini obiectivele și scenariile de reducere a emisiilor de CO2 și pentru a propune măsuri în diferite domenii în vederea unei mai bune puneri în aplicare a Pactului verde european în cadrul comitetului;

66.

salută realizările pozitive în materie de mediu din 2021 în ceea ce privește consumul de energie electrică, apă și hârtie (reduceri de 2,1 %, 14,3 % și, respectiv, 55 % față de 2020); salută instalarea de panouri solare pe două dintre clădirile comitetului și înțelege că se efectuează analize suplimentare pentru a extinde instalarea panourilor solare, probabil în 2023;

67.

subliniază că 75,8 % din personalul comitetului utilizează mijloace de transport ecologice; încurajează comitetul să pună în aplicare o politică de mobilitate care să promoveze utilizarea unor moduri de transport sustenabile pentru navetă, care să includă utilizarea în comun a autoturismelor, spații de parcare pentru biciclete și încărcătoare de baterii electrice și care să ia în considerare o contribuție financiară, fie pentru cheltuielile de transport public, fie pentru renunțarea la utilizarea parcărilor;

Cooperarea interinstituțională

68.

este la curent de cooperarea solidă cu CESE, prin intermediul serviciilor comune care reunesc aproximativ 460 de angajați (dintre care aproximativ 170 de angajați sunt ai comitetului) și peste 55 de milioane EUR pe an (din care aproximativ 24 de milioane EUR din partea comitetului); salută actualul acord de cooperare administrativă dintre comitet și CESE, care a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2021 pentru o durată de cinci ani; consideră că actualul acord de cooperare administrativă va contribui în mod substanțial la consolidarea guvernării mecanismelor de cooperare și control și constituie o expresie reînnoită a voinței de a pune în comun în mod eficient resursele și de a crea sinergii; ia act de faptul că actualul acord de cooperare administrativă include crearea unei direcții pentru inovare și tehnologia informației și, în cadrul serviciilor comune deja existente, înființarea unei unități centralizate de achiziții publice și de gestiune financiară și a unui grup de experți în domeniul achizițiilor publice;

69.

observă că comitetul cooperează, de asemenea, cu Comisia (pentru o taxă anuală) în ceea ce privește gestionarea dosarelor de pensii și de plecare ale personalului (Oficiul de Administrare și Plată a Drepturilor Individuale) și a drepturilor individuale de protocol (DG Resurse Umane), formarea personalului (DG Resurse Umane), centrele pentru copii preșcolari și creșele de zi aprobate (Oficiul pentru Infrastructură și Logistică), utilizarea diferitelor platforme informatice (sistemul de gestionare și informare ABAC, inclusiv sistemul său contabil și de active, precum și modulele contractuale, NAP pentru calcularea salariilor și sistemul de informare și gestionare a personalului SYSPER2 etc.) (DG Buget și DG Informatică) și publicațiile în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (incluse în bugetul Comisiei începând cu 2020);

70.

observă că comitetul organizează reuniuni pregătitoare și de monitorizare (așa-numitele reuniuni bilaterale) pentru raportorii săi cu Parlamentul, Comisia și Consiliul cu privire la avizele sale și că au loc schimburi periodice între raportorii comitetului și cei ai Parlamentului cu privire la dosare paralele; încurajează comitetul să își consolideze în continuare capacitatea de a furniza dovezi de la fața locului principalelor instituții ale UE, utilizând date, analize empirice și compilații de bune practici;

71.

apreciază implicarea membrilor comitetului în întregul ciclu politic și legislativ al politicilor Uniunii, fie printr-o contribuție timpurie la stabilirea agendei politice a Comisiei, fie printr-o monitorizare sporită a avizelor sale adresate colegiuitorilor și în parteneriat cu serviciile Comisiei privind punerea în aplicare și evaluarea politicilor și legislației; încurajează comitetul să promoveze în continuare realizările sale în ciclul legislativ;

72.

înțelege că comitetul a solicitat instituțiilor direct implicate în legislație să acorde comitetului acces la documentul pe patru coloane pentru dosare legislative specifice, astfel încât comitetul să își poată îndeplini rolul consultativ nu numai la începutul procesului legislativ, ci și în etapa trilogurilor; ia act de faptul că această cerere este încă pendinte și că comitetul intenționează să introducă o acțiune în justiție în cazul în care nu se acordă acces; solicită să fie informat cu privire la evoluția oricărui dialog în această privință;

73.

este conștient de activitatea interinstituțională desfășurată în 2021 cu Parlamentul cu privire la proiectul-pilot „Construirea Europei împreună cu consilierii locali”, care exprimă eforturile comitetului de a sprijini autoritățile locale și regionale care nu sunt reprezentate oficial în comitet în chestiuni legate de oportunitățile în raport cu Uniunea; înțelege că obiectivul este de a avea cel puțin un consilier responsabil cu afacerile Uniunii în fiecare dintre cele 120 000 de consilii regionale și locale din Uniune și că, până în prezent, Rețeaua europeană a consilierilor regionali și locali ai UE are aproximativ 2 000 de membri;

74.

este conștient de faptul că comitetul își organizează sesiunile plenare în clădirile Parlamentului și ale Comisiei pentru a compensa lipsa de capacitate a propriilor săli de conferință; ia act de faptul că comitetul achiziționează, de asemenea, servicii de interpretare de la Comisie (DG Interpretare) și de la Parlament, în loc să aibă propriul serviciu de interpretare;

75.

reiterează poziția exprimată în recomandările anterioare privind descărcarea de gestiune, referitoare la necesitatea de a pune în aplicare pe deplin acordul de cooperare din 5 februarie 2014 dintre Parlament, comitet și CESE potrivit căruia au fost transferați la Parlament un total de 60 de traducători, dintre care 24 de la comitet, în schimbul accesului la serviciile Serviciului de Cercetare al Parlamentului European; este conștient de faptul că comitetul a solicitat o sumă suplimentară de 1,24 milioane EUR în proiectul său de buget pentru 2023 pentru linia bugetară 1 4 0 0. Alți agenți, pe lângă bugetul normal și ca modalitate de a compensa efectul dezechilibrat al punerii în aplicare a acordului de cooperare, în vederea angajării a 19 agenți contractuali suplimentari în 2023;

76.

salută cooperarea tot mai strânsă cu Parlamentul, în pofida restricțiilor impuse ca urmare a pandemiei de COVID-19, prin intermediul cooperării bilaterale cu privire la un set de dosare prioritare selectate, care sunt reexaminate și actualizate în fiecare an; subliniază că reuniunile periodice dintre președinții și vicepreședinții celor două instituții și cooperarea structurată dintre raportorii ambelor instituții, precum și dintre comisiile comitetului și comisiile Parlamentului au crescut pe parcursul anului 2021; încurajează comitetul să se implice în continuare în cooperarea cu Parlamentul;

77.

observă că, în 2021, comitetul și-a continuat cooperarea strânsă cu trioul de președinții ale Consiliului și cu președinția în exercițiu a consiliului și a emis patru avize pe baza sesizărilor primite de la Președinția Consiliului; ia act de faptul că comitetul a dezvoltat, de asemenea, inițiative de cooperare cu Secretariatul General al Consiliului cu privire la dosarele tematice prioritare, prezentând avize și documente în cadrul grupurilor de lucru respective ale Consiliului;

Comunicarea

78.

constată că, în 2021, bugetul alocat pentru comunicare a fost de aproximativ 2,1 milioane EUR, din care aproximativ 400 000 EUR au fost utilizați pentru evenimente, 800 000 EUR pentru mass-media și 900 000 EUR pentru internet, rețele de socializare și conținut digital; apreciază faptul că creșterea prezenței comitetului în presă și pe platformele de socializare în perioada 2020-2021 poate fi exprimată într-un procentaj cu doua cifre, grație unei realocări interne a resurselor, fapt demonstrat de creșterea gradului său de sensibilizare; constată că este puțin probabil ca comitetul să fie în măsură să facă același lucru în anii următori din cauza constrângerilor bugetare mai stricte;

79.

observă că principiile de bază ale comitetului pentru consolidarea rolului său și pentru o mai bună comunicare a acestuia se axează pe o implicare sporită în toate etapele procesului legislativ al Uniunii și pe construirea unor parteneriate mai eficace și mai fiabile cu alte instituții ale Uniunii;

80.

salută instituirea unui sistem de indicatori cheie de performanță pentru măsurarea și monitorizarea efectelor comunicării comitetului, aliniind prioritățile în materie de comunicare la prioritățile politice și stimulând comunicarea descentralizată prin inițiative multiple, cum ar fi cursurile digitale pentru membrii săi, elaborarea unui concept de buletin informativ și crearea de rețele pentru a întări relațiile cu foștii membri și stagiari ai comitetului și cu alții;

81.

ia act de numeroasele inițiative de colaborare în rețea din 2021, cum ar fi Grupul de lucru pentru Ucraina, care a lansat o inițiativă inter pares privind transparența, Platforma părților interesate privind reducerea la zero a poluării, lansată în comun cu Comisia, pentru a integra agenda privind reducerea la zero a poluării și punerea în aplicare a Planului de acțiune al Uniunii privind reducerea la zero a poluării, platforma IT comună pentru tinerii politicieni aleși și platforma digitală „Să trecem la digital” pentru a facilita crearea de rețele între profesioniștii din domeniul comunicării participanți din cadrul autorităților locale, regionale, naționale și ale Uniunii;

82.

este de acord că difuzarea pe internet a ședințelor statutare ale comitetului în toate limbile Uniunii a favorizat vizibilitatea generală a comitetului și că Barometrul regional și local pus la dispoziție prin intermediul portalului de date deschise al Uniunii, data.europa.eu, sporește vizibilitatea în rândul specialiștilor;

83.

încurajează comitetul să continue publicarea sistematică în baza de date interinstituțională a tuturor studiilor sale și salută posibilitatea, prevăzută începând din 2021 în contractele-cadru pentru studii și cunoștințe specializate externe, de a include materiale vizuale și rețele de socializare care să poată întări comunicarea și vizibilitatea produselor finale;

84.

ia act de faptul că comitetul este prezent la ora actuală pe cele mai populare platforme de comunicare socială brevetate; Încurajează comitetul să folosească rețele de socializare descentralizate ca alternative la platformele online foarte mari, cum ar fi platforma Mastodon; împărtășește opinia comitetului potrivit căreia întărirea utilizării platformelor alternative mai favorabile vieții private, mai degrabă decât a celor predominante tradiționale ar reprezenta o afirmație în ceea ce privește protecția datelor și suveranitatea digitală;

85.

încurajează comitetul să colaboreze cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor în vederea folosirii celor două platforme de comunicare socială cu sursă deschisă, EU Voice și EU Video, care au fost lansate ca proiect-pilot public pentru a promova folosirea rețelelor sociale gratuite și cu sursă deschisă;

86.

cere din nou comitetului să facă mai multe eforturi de comunicare, pentru o legătură mai strânsă cu cetățenii, prin susținerea unei mai mari transparențe a procedurilor sale, prin folosirea în mai mare măsură a tehnologiilor digitale și prin aplicarea unei strategii de comunicare care să permită perceperea și înțelegerea corectă a rolului comitetului și a modului în care această instituție se încadrează în viziunea Uniunii.

(1) Rezoluția Comitetului European al Regiunilor – Prioritățile Comitetului European al Regiunilor pentru perioada 2020-2025 – Europa mai aproape de cetățeni prin intermediul satelor, orașelor și regiunilor sale (JO C 324, 1.10.2020, p. 8).

(2) Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).

(3) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).

(4) Regulamentul (UE) 2021/1755 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 octombrie 2021 de înființare a rezervei de ajustare la Brexit (JO L 357, 8.10.2021, p. 1).

(5) Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale) (JO L 277, 27.10.2022, p. 1).

(6) Regulamentul (UE) 2022/1925 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2022 privind piețe contestabile și echitabile în sectorul digital și de modificare a Directivelor (UE) 2019/1937 și (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind piețele digitale) (JO L 265, 12.10.2022, p. 1).

(7) JO L 207, 11.6.2021, p. 1.

(8) https://som.yale.edu/story/2022/over-1000-companies-have-curtailed-operations-russia-some-remain