Raportor:	Thierry LIBAERT
Coraportoare:	Émilie PROUZET

Sesizare	Parlamentul European, 17.4.2023 Consiliul Uniunii Europene, 12.4.2023
Temei juridic	Articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	2.6.2023
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	66/0/0
Data adoptării în sesiunea plenară	14.6.2023
Sesiunea plenară nr.	579
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	178/1/1

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) felicită Comisia pentru pachetul de propuneri menite să faciliteze potențialul de reparare a produselor și să creeze cadrul pentru ca această posibilitate să fie reală și să se realizeze la timp, aplicându-se din faza de proiectare până la sfârșitul ciclului de viață al produsului.

1.2.

CESE consideră că unele dintre măsurile propuse mai jos ar putea contribui la consolidarea aplicării acestui drept la reparare.

1.3.

Îmbunătățirea informării consumatorilor poate, fără îndoială, să contribuie la dreptul la reparare. În acest sens, crearea unei platforme naționale care să colecteze toate informațiile este o măsură benefică, dar trebuie specificate condițiile pentru înființarea și actualizarea acesteia.

1.4.

În al doilea rând, pentru a facilita utilizarea reparațiilor, CESE salută echilibrul dintre măsurile referitoare la garanția legală, care consolidează obligația de reparare, menținându-se în același timp posibilitatea consumatorului de a recurge la înlocuire în cazul unor inconveniente majore. Cu toate acestea, Comitetul consideră că consolidarea obligației distribuitorului de reparare ar trebui însoțită de posibilitatea reală de punere în aplicare a dreptului distribuitorului la compensații din partea producătorului (în special în ceea ce privește piesele de schimb și costurile). Într-adevăr, distribuitorii constituie interfața cu consumatorii și ar trebui să poată fi sprijiniți în acest sens.

1.5.

Pentru a facilita utilizarea reparațiilor în afara garanției legale, este esențial să se sprijine dezvoltarea furnizorilor de servicii de reparații, atât în cadrul formării lor profesionale, cât și prin asigurarea accesului la informațiile indispensabile privind repararea și întreținerea și la piesele de schimb necesare, la un preț rezonabil.

1.6.

Promovarea potențialului de reparare a produselor începând din momentul proiectării face obiectul unui proiect de regulament separat. Este de dorit ca acesta să se poată extinde și dincolo de etapa de proiectare, ulterior vânzării. În acest scop, în contextul modernizării în curs a cadrului privind proprietatea intelectuală (1), CESE solicită Comisiei să evalueze oportunitatea promovării schimbului de date pentru piesele de schimb și a posibilității de reparare a produselor. O altă modalitate ar consta în consolidarea accesului la piesele de schimb imprimate 3D sau la piesele de ocazie sigure, precum și în sprijinirea produselor recondiționate.

1.7.

Din motive de coerență, acest drept la reparare trebuie să se bazeze, de asemenea, pe interzicerea practicilor intenționate, în special serializarea, care constau în împiedicarea reparării în cazurile în care este evident că aceste practici urmăresc doar să obstrucționeze concurența pe piața pieselor de schimb.

1.8.

Nu în cele din urmă, este necesar să se abordeze calitatea, siguranța și costul reparațiilor. Instituirea concurenței între prestatorii de servicii de reparații prin intermediul formularului armonizat, pe baza informațiilor comparative, reprezintă un instrument bun pentru dezvoltarea pieței. CESE apreciază, însă, că trebuie depuse mai multe eforturi și că trebuie să se stabilească, pe baza experiențelor existente la nivel național, care sunt instrumentele financiare cele mai susceptibile să-i încurajeze pe consumatori să recurgă la repararea produselor.

1.9.

CESE reamintește că subiectul reparării vizează toate părțile interesate, și nu doar întreprinderile. El invită Comisia să promoveze campanii de informare a consumatorilor cu privire la întreținerea și utilizarea produselor, precum și pe tema reparațiilor.

2.   Sinteza documentului Comisiei

2.1.

Propunerea de directivă face parte dintr-un set de texte menite să promoveze rolul consumatorilor în tranziția verde. Acesta este în concordanță cu o serie de texte, printre care Pactul verde european (decembrie 2019), Planul de acțiune privind economia circulară (martie 2020) și Noua agendă privind consumatorii (noiembrie 2020).

2.2.

Pentru a promova repararea bunurilor neconforme, Comisia Europeană încearcă așadar să redea putere consumatorilor, oferindu-le posibilitatea de a alege economia circulară în două etape esențiale: 1. în momentul achiziționării, în temeiul (a) propunerii de regulament privind proiectarea ecologică a produselor, care include cerințe de proiectare a produselor și de disponibilitate a pieselor de schimb, și al (b) propunerii de directivă privind capacitarea consumatorilor în tranziția verde, care include cerințe de informare cu privire la durabilitatea și potențialul de reparare al produsului la punctul de vânzare și, de asemenea, 2. ulterior vânzării, în temeiul (a) directivei care precizează garanția legală: în perioada de garanție ulterioară achiziționării produsului, consumatorul poate, în cazul unui defect al produsului, să aleagă în principal între repararea sau înlocuirea gratuită a produsului neconform. Repararea poate să nu fie opțiunea aleasă în cazurile în care se dovedește imposibilă sau implică un cost disproporționat pentru distribuitor sau în cazul unor inconveniente semnificative pentru consumator; (b) această inițiativă privind potențialul de reparare acoperă, de asemenea, perioada ulterioară vânzării.

2.3.

Propunerea de directivă privind stabilirea unor norme comune pentru promovarea reparării bunurilor se referă la cazurile de produse defectuoase sau de produse deteriorate în paralel și dincolo de perioada de garanție legală. Aceasta prevede, în principal, patru obligații: — o obligație generală de reparare; — punerea la dispoziție a unui formular cu informații privind reparațiile și reparatorii; — furnizarea de informații privind repararea; — crearea unei platforme generale de informare cu privire la reparare și reparatori. Cu toate acestea, un articol modifică Directiva (UE) 2019/771 a Parlamentului European și a Consiliului (2) privind dispozițiile referitoare la măsurile reparatorii pentru consumatori în caz de neconformitate (garanția legală). Aceasta creează o prioritate a reparării față de înlocuire, în cazurile în care costul reparării este mai mic sau egal cu cel al înlocuirii produsului.

3.   Observații generale

3.1.

CESE salută obiectivele propunerii de directivă, și anume promovarea unui veritabil drept european la reparare, și consideră că acest text completează în mod util textele anterioare privind proiectarea ecologică a produselor, consolidarea puterii consumatorilor europeni și informarea consumatorilor cu privire la declarațiile de mediu.

3.2.

Or, dezvoltarea reparațiilor trebuie să constituie o prioritate europeană, astfel cum a înțeles Comisia. Reparațiile se află în centrul modelului economic pe care trebuie să îl promoveze UE, alături de operatorii economici (producători, distribuitori etc.), de consumatori și, în sens mai larg, de cetățenii europeni. Astfel, CESE dorește să împărtășească o viziune asupra „dreptului la reparare”: nu poate fi vorba de limitarea la un drept „formal” sau „teoretic”. Legislația europeană trebuie să se bazeze pe principiul garantării cererii și ofertei de reparații de calitate, garantând accesul efectiv la reparații și încurajând alegerea consumatorilor în această privință.

3.3.

Din punctul de vedere al mediului, prelungirea perioadei de utilizare a unui produs constituie o măsură esențială pentru reducerea impactului consumului. Desigur, această prelungire trebuie înțeleasă în conformitate cu analiza ciclului de viață, deoarece nu toate produsele trebuie prelungite pentru o perioadă îndelungată. Din acest motiv, CESE sprijină măsura care asociază obligația de reparare cu durata de viață a produselor, definită în actele delegate pe categorii de produse adoptate în temeiul viitorului regulament privind proiectarea ecologică a produselor.

3.4.

În plus, CESE este de acord cu prima listă de produse vizate din anexa 2. De asemenea, sprijină ideea completării acestei liste cu categoriile de produse definite în actele delegate menționate la punctul 3.3. Proiectarea produselor și potențialul de reparare a acestora sunt, prin urmare, legate în mod automat de informațiile furnizate consumatorului și de obligația de a le repara.

3.5.

Pe plan social și economic, repararea creează valoare și locuri de muncă în Europa. Potrivit unui studiu desfășurat de GAIA (3), reparațiile creează 404 locuri de muncă la 10 000 de tone tratate, de cincizeci de ori mai mult decât eliminarea deșeurilor. Cu toate acestea, CESE este preocupat de faptul că formarea profesională și competențele tehnice necesare pentru ca acest drept să devină efectiv sunt insuficiente. Prin urmare, invită Comisia să pună în aplicare, în strânsă cooperare cu organizațiile profesionale, toate instrumentele necesare pentru dezvoltarea formării inițiale și continue în domeniul reparațiilor.

3.6.

În plus, reparațiile au un mare potențial de creștere a puterii de cumpărare, în special în rândul categoriilor celor mai defavorizate, care sunt, în general, obligate să își reînnoiască anticipat achizițiile.

3.7.

CESE salută faptul că, în propunerea sa de directivă, Comisia a ținut seama în mod corespunzător de necesitatea de a lua măsuri atât în ceea ce privește cadrul garanției, cât și perioada ulterioară expirării garanției. Acest lucru este cu atât mai important cu cât cadrul care reglementează durata garanției legale nu este uniform (2 ani în majoritatea țărilor, 3 ani în Grecia și întreaga durată de viață a produsului în Finlanda și Țările de Jos). O mai mare transparență și claritate a practicilor de reparare la nivel european și chiar armonizarea de sus în jos a cadrelor juridice reprezintă, de asemenea, o condiție necesară pentru exercitarea dreptului la reparare.

4.   Observații specifice

Observațiile specifice stabilesc căile de îmbunătățire pe baza propunerilor Comisiei, având în vedere obiectivul de a face ca repararea să fie mai atrăgătoare pentru consumator decât înlocuirea.

4.1.   Îmbunătățirea informării consumatorilor

4.1.1.

CESE salută propunerea Comisiei de a îmbunătăți informarea consumatorilor prin asigurarea faptului că, în fiecare stat membru, există o platformă care să permită identificarea soluțiilor de reparare. Este important să se specifice condițiile pentru înființarea și gestionarea acestei platforme pentru a se asigura că informațiile sunt complete și actualizate.

4.1.2.

Actul de reparare necesită vizibilitate asupra condițiilor asociate reparării, în comparație cu înlocuirea produsului. Concurența în ceea ce privește serviciile de reparații și transparența prețurilor, a modalităților și a calității reparațiilor rezultate din obligația de a întocmi un formular de reparare vor permite consumatorilor să obțină oferte mai bune și, prin urmare, vor ridica numărul reparațiilor. Prin urmare, CESE salută dorința de a armoniza informațiile furnizate de reparatori prin punerea la dispoziție a unui formular european. Acesta invită colegiuitorii să asigure coerența între prezenta propunere, propunerea privind proiectarea ecologică a produselor și propunerile privind declarațiile de mediu.

4.1.3.

Totodată, CESE sprijină crearea unui indice al potențialului de reparare armonizat la nivel european, elaborat în funcție de categoria de produse, astfel cum se prevede în proiectul de regulament privind proiectarea ecologică a produselor și în conformitate cu recomandările Comitetului. Invită statele membre să se angajeze să pună în aplicare un astfel de indice în conformitate cu proiectul european, în caz contrar existând costuri mai mari pentru părțile interesate și confuzie pentru consumatori.

4.1.4.

Nu în cele din urmă, este necesară o campanie de informare și de sensibilizare la nivel european pentru a asigura înțelegerea intereselor reparării și ale principiului „a cumpăra mai bine, nu mai mult”. Această campanie de informare ar trebui să urmărească clarificarea informațiilor privind măsurile de întreținere care trebuie întreprinse de consumator. În acest sens, CESE sprijină măsurile prevăzute în propunerea de directivă privind declarațiile de mediu (green claims).

4.2.   Facilitarea operațiunilor de reparare

4.2.1.

Operațiunea de reparare trebuie înțeleasă mai întâi în cadrul perioadei de garanție. În acest sens, este oportun să se acorde prioritate reparațiilor față de înlocuiri, principiu deja aprobat de CESE în avizul său pe tema „Consumatorii și tranziția verde” (4). La un cost echivalent sau mai mic decât cel de înlocuire, vânzătorul trebuie să repare bunurile, cu excepția cazului în care aceasta este disproporționată sau imposibilă. Prin urmare, este afectată și posibilitatea de alegere a consumatorului între înlocuire și reparare. El își păstrează, însă, posibilitatea de a solicita înlocuirea în cazul unor inconveniente semnificative, de exemplu, în cazul produselor necesare pentru viața sa de zi cu zi sau profesională.

4.2.2.

În plus, CESE consideră că, pentru ca această măsură să devină operațională și viabilă din punct de vedere economic, trebuie integrată în legislația obligatorie și deci garantată posibilitatea ca distribuitorul să poată solicita asistență din partea producătorului. Obligația distribuitorului de a repara, indiferent de cost, trebuie să fie însoțită de posibilitatea ca acesta să se poată adresa producătorului în ceea ce privește accesul la piesele de schimb și împărțirea costurilor. Această obligație trebuie să fie suficient de simplu de pus în aplicare pentru a permite IMM-urilor să o îndeplinească.

4.2.3.

Un pas înainte fundamental instituit prin acest text constă, de asemenea, în obligația producătorului de a-și repara bunurile după expirarea perioadei de garanție legală. Din motive de concurență, este esențial ca această obligație să se aplice și producătorilor din afara UE. Prin urmare, CESE reiterează necesitatea de a pune în aplicare responsabilitatea reprezentanților autorizați sau chiar a centrelor de distribuție.

4.2.4.

Un alt aspect constă în faptul că rețeaua teritorială de reparații reprezintă o condiție importantă pentru a încuraja recurgerea la reparații. În opinia CESE, este nevoie de mai mulți reparatori în Europa și, prin urmare, de o politică proactivă de formare în domeniul reparațiilor. Această politică este cu atât mai necesară cu cât rolul reparatorului a evoluat considerabil, ca urmare a dezvoltării tehnologiilor digitale și a obiectelor conectate. Pe lângă formare, va fi nevoie, de asemenea, de crearea de locuri de muncă de calitate bine plătite, deoarece multe state membre suferă deja de un deficit de lucrători calificați, în special în rândul meșteșugarilor.

4.2.5.

Dezvoltarea serviciilor de reparații înseamnă că reparatorii independenți pot avea aceleași oportunități ca și reparatorii autorizați de către producători. De asemenea, CESE consideră că Comisia ar trebui să sprijine și să încurajeze dezvoltarea de noi modele economice, cum ar fi serviciile profesionale de reparații, atelierele de reparații, repair café-urile etc. Prin urmare, preconizează înmulțirea punctelor de acces la reparații.

4.3.   Promovarea potențialului de reparare a produselor începând din momentul proiectării și ulterior

4.3.1.

Deși practicile de obsolescență programată reprezintă într-adevăr obstacole în calea reparării, CESE consideră că acestea sunt abordate în mod mai specific prin alte directive.

4.3.2.

Cu toate acestea, ar fi coerent ca Comisia să se bazeze pe acest text privind reparațiile și să solicite statelor membre să interzică orice practică prin care se urmărește intenționat imposibilitatea reparării. Nu poate exista un drept la reparare dacă obiectele sunt proiectate astfel încât să fie ireparabile.

4.3.3.

Practicile de serializare sau de pairing împiedică sau blochează înlocuirea pieselor unui produs prin marcarea anumitor piese cu un număr de serie. Când se înlocuiește un element de serie, dacă numărul nu este cel înregistrat pe placa de bază, aceasta modifică sau blochează funcționarea dispozitivului. Această practică limitează capacitatea de reparare la rețeaua tehnică aprobată sau certificată de producător în detrimentul serviciilor independente de reparare și recondiționare și face imposibilă utilizarea unor părți ale economiei circulare. CESE solicită Comisiei și statelor membre să interzică și să sancționeze astfel de practici care împiedică repararea.

4.3.4.

Proiectul de regulament privind proiectarea ecologică a produselor prevede durata perioadei în care piesele de schimb pe categorii de produse trebuie să fie disponibile. Cu toate acestea, având în vedere provocările legate de penuria de materii prime, CESE solicită Comisiei să încurajeze producția de piese de schimb utilizând imprimarea 3D. Aceasta înseamnă că producătorii – iar unii au procedat deja astfel în ultimii ani – își publică planurile 3D atunci când încetează să mai producă ei înșiși respectivele piese. În contextul viitoarei revizuiri a cadrului privind proprietatea intelectuală, Comitetul invită Comisia să evalueze oportunitatea promovării schimbului de date pentru aceste piese și furnizarea acestor informații prin intermediul platformei.

4.3.5.

CESE dorește ca UE să sprijine recondiționarea aparatelor, deoarece aceasta urmărește aceleași obiective economice și de mediu ca și reparațiile.

4.4.   Măsuri în privința costului reparațiilor

4.4.1.

Întrucât principalul obstacol în calea reparării este costul, este necesar ca dispozițiile propunerii de directivă să fie completate cu propuneri de reducere a costului reparării pentru consumator.

4.4.2.

În afara cadrului garanției legale, pentru CESE, utilizarea pe scară largă a formularului de informare care să permită cunoașterea prețului reparațiilor și crearea unei concurențe între reparatori favorizează reparațiile și scăderea costului acestora.

4.4.3.

Pentru a reduce costul reparațiilor, UE poate încuraja utilizarea pieselor de schimb de ocazie. CESE regretă că piața materialelor de ocazie sau a pieselor de schimb sigure și reciclate este în prezent destul de limitată și necompetitivă din cauza lipsei infrastructurii și a unei legislații adecvate.

4.4.4.

De asemenea, Comisia trebuie să meargă mai departe, luând măsuri concrete pentru ca semnalul privind prețul reparațiilor să fie mai favorabil. Ea trebuie să solicite statelor membre să adopte astfel de măsuri. Prin urmare, CESE consideră că este esențial să se promoveze stimulente fiscale sau alte măsuri compensatorii care să favorizeze reparațiile. Pe baza experiențelor deja existente la nivel național, este necesar să se identifice cele mai adecvate instrumente pentru a stimula piața produselor de ocazie și a reparațiilor.

---

(1)  https://single-market-economy.ec.europa.eu/industry/strategy/intellectual-property/industrial-design-protection_ro

(2)  Directiva (UE) 2019/771 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2019 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri, de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2394 și a Directivei 2009/22/CE și de abrogare a Directivei 1999/44/CE (JO L 136, 22.5.2019, p. 28).

(3)  GAIA, Zero Waste and Economic Recovery. The jobs create potential of zero waste solution, 2021.

(4)  Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 2005/29/CE și 2011/83/UE în ceea ce privește consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi printr-o mai bună protecție împotriva practicilor neloiale și o mai bună informare [COM(2022) 143 final – 2022/0092 (COD)] (JO C 443, 22.11.2022, p. 75).