Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2022/C 454/08)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„SLAVONSKA KOBASICA”

Nr. UE: PGI-HR-02441 – 17.10.2018

DOP ( ) IGP (X)

1.   Denumirea (denumirile) [a (ale) DOP sau IGP]

2.   Statul membru sau țara terță

Croația

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

1.2.

Produse din carne (preparate, sărate, afumate etc.)

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Slavonska kobasica” este un cârnat conservat fermentat, obținut prin umplerea unui intestin subțire de porc cu carne de porc tocată și cu grăsime de porc (proporția cărnii fiind de cel puțin 70 %) condimentate cu sare de bucătărie și ierburi aromatice (boia de ardei dulce și iute, piper măcinat și usturoi). Procesul de producție durează cel puțin 45 de zile, timp în care intestinul subțire de porc umplut („Slavonska kobasica” crud) este supus proceselor de fermentare, afumare, uscare și maturare, în această ordine. „Slavonska kobasica” este produs pe tot parcursul anului. „Slavonska kobasica” are o formă cilindrică alungită. Fiecare cârnat dintr-o pereche are o lungime de cel puțin 35 cm și un diametru de 2-3 cm; membrana este de culoare maro-închis până la roșiatică, fără pete, crustă de mucegai, cute sau defecte; textura este fermă și elastică, dar nu gumoasă; se pretează bine felierii, este ușor de mestecat și nu se sfărâmă la feliere; secțiunea transversală a umpluturii este de culoare maro până la roșu-închis, cu excepția țesutului gras, care poate fi de culoare albă până la portocalie; secțiunea transversală are un aspect de mozaic datorită distribuției și dimensiunii uniforme a bucăților de carne și de țesut gras; în secțiunea transversală, umplutura este compactă, fără găuri sau crăpături, iar imediat sub membrană nu există nicio margine închisă la culoare pronunțată; exteriorul miroase a fum de frasin, carpen sau fag, iar interiorul a carne fermentată și usturoi; gustul său este o combinație armonioasă de carne fermentată, sare, usturoi, boia de ardei și piper măcinat, care îi conferă o aromă ușor picantă, fără gust amar sau aciditate.

Caracteristicile fizico-chimice ale produsului „Slavonska kobasica” sunt următoarele:

conținut de grăsime ≤ 40 % și

activitate a apei (aw) < 0,90.

O pereche de „Slavonska kobasica” trebuie să cântărească minimum 450 g. Produsul „Slavonska kobasica” poate fi comercializat întreg sau preambalat (feliat).

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

„Slavonska kobasica” se prepară din carne de porc tocată și grăsime obținute de la porci îngrășați sau de la scroafe care nu sunt destinate reproducerii, cu o vârstă de cel puțin 12 luni și o greutate corporală finală de cel puțin 140 kg. Este permisă utilizarea cărnii și a grăsimii provenite de la porci din rasa autohtonă Negru de Slavonia, precum și a cărnii provenite de la porci de rasă pură și obținuți prin încrucișări ale raselor pure (cu excepția porcilor hibrizi, a celor din rasa Piétrain și a celor obținuți prin încrucișări ale acesteia). Umplutura produsului „Slavonska kobasica” este compusă în proporție de cel puțin 70 % din carne de porc din categoriile II și III (spată fără membrele anterioare, ceafă, fleică sau piept). Până la 30 % din carnea din categoriile II și III poate fi înlocuită cu carne din categoria I (picior fără jaret, mușchi). În afară de carne, țesutul gras ferm poate reprezenta până la 30 % din umplutura produsului „Slavonska kobasica”. Ca membrană trebuie să se folosească intestin subțire de porc (L. intestinum tenue) curățat și scurs, care, înainte de a fi agățat pe bare de lemn, se răsucește o singură dată la mijloc și apoi se pliază pentru a forma două jumătăți egale (proces cunoscut sub denumirea de formare a perechilor). Umplutura produsului „Slavonska kobasica”, și anume carnea tocată, se condimentează cu sare de bucătărie, boia de ardei dulce și iute, piper măcinat și usturoi și apoi se omogenizează prin amestecare.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Întregul proces de producție a „Slavonska kobasica”, cuprinzând prepararea umpluturii, fermentarea, afumarea, uscarea și maturarea, trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată la punctul 4.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

̅

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

̅

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Cârnații „Slavonska kobasica” trebuie produși pe teritoriul administrativ al următoarelor județe, orașe și comune din regiunea Slavonia:

1.

Numai în următoarele orașe și comune din județul Osijek-Baranja: orașele Belišće, Donji Miholjac, Đakovo, Našice, Osijek și Valpovo; localitățile Antunovac, Bizovac, Čepin, Donja Motičina, Drenje, Đurđenovac, Erdut, Ernestinovo, Feričanci, Gorjani, Koška, Levanjska Varoš, Magadenovac, Marijanci, Podravska Moslavina, Petrijevci, Podgorač, Punitovci, Satnica Đakovačka, Semeljci, Strizivojna, Šodolovci, Trnava, Viljevo, Viškovci, Vladislavci și Vuka.

2.	Oriunde în județul Vukovar-Syrmia.

3.	Oriunde în județul Slavonski Brod-Posavina.

4.	Oriunde în județul Virovitica-Podravina.

5.	Oriunde în județul Požega-Slavonia.

Regiunea Slavonia este situată în nord-estul Croației și este delimitată de trei râuri: Drava la nord (frontiera cu Ungaria), Sava la sud (frontiera cu Bosnia și Herțegovina) și Dunărea la est (frontiera cu Serbia).

5.   Legătura cu aria geografică

Legătura dintre „Slavonska kobasica” și aria geografică se bazează pe reputația păstrată de-a lungul timpului a produsului.

Slavonia este principala regiune agricolă din Croația. Pe lângă terenurile sale agricole fertile, aceasta este bogată în păduri (de stejar) și pășuni, ceea ce a favorizat dintotdeauna dezvoltarea producției agricole și animaliere, în special a creșterii porcinelor. Această activitate de creștere a porcilor a început să se dezvolte în Slavonia după ce regiunea a fost eliberată de sub ocupația otomană, iar inițial s-a concentrat pe producția de șuncă și grăsime. Mai târziu, în perioada monarhiei austro-ungare, germanii, maghiarii și cehii au început să întemeieze o așezare planificată în regiune, experiența lor contribuind la dezvoltarea sectorului de prelucrare a cărnii în Slavonia, iar cunoștințele și competențele lor de specialitate în ceea ce privește producția de cârnați și de carne uscată au fost transmise fermelor din Slavonia.

„Slavonska kobasica” și-a câștigat reputația datorită rețetei tradiționale, care este utilizată și în prezent și joacă un rol esențial în dezvoltarea caracteristicilor sale organoleptice specifice. Rețeta tradițională a „Slavonska kobasica” are următoarele ingrediente: carne de porc tocată (minimum 70 %), țesut gras ferm și condimentele naturale utilizate de obicei în gastronomia Slavoniei (sare de bucătărie, usturoi, piper, boia de ardei iute și dulce). Afumarea produsului „Slavonska kobasica” – care face parte, de asemenea, din metoda tradițională de producție – contribuie la reușita fermentării și a uscării „Slavonska kobasica”. Fumul rezultat în urma arderii incomplete (ardere mocnită) a rumegușului sau a așchiilor de frasin, carpen sau lemn de fag de esență tare, unde temperatura fumului nu ar trebui să depășească 25 oC, ajută „Slavonska kobasica” să dobândească mirosul său distinctiv de fum, carne fermentată și usturoi. La gustul „Slavonska kobasica” contribuie și boiaua de ardei atât dulce, cât și mai ales iute, care se adaugă în cantități diferite în funcție de cererea consumatorilor.

Reputația cârnaților „Slavonska kobasica” este demonstrată de utilizarea lor în mod tradițional drept cadou apreciat sau la festivități importante ale bisericii, cum ar fi sfințirea podgoriilor în ziua Sfântului Vincențiu, când sunt atârnați de vița-de-vie ca semn de fertilitate. Acest obicei, care este de o importanță deosebită pentru Slavonia, s-a păstrat și în zilele noastre, diverse mijloace de informare în masă relatând cu privire la acesta, inclusiv pe site-ul Požeški vodič, unde se regăsește următorul citat: „O noapte de iarnă cu zăpadă, trosnetul focului și sunet de tambură [...], șuncă de Istria, pește, brânză și Slavonska kobasica, pogăcele, gogoși[...] și vin de casă care învigorează sufletul – așa se sărbătorește în seara aceasta la Velika ziua Sfântului Vincențiu!” [Požeški vodič (2019), Vinkovo u Velikoj]; sau pe site-ul web al județului Virovitica-Podravina, unde apare următorul articol: „Ulterior, podgoria a fost sfințită de preotul paroh din Orahovica [...], în timp ce gazda [...] a stropit cu vin vița-de-vie și cârnații slavoni [...], pentru un an fertil și fructuos. După ceremonie, oaspeții s-au adunat în jurul unui foc la poalele muntelui Papuk, pe sunetele muzicii cântăreților slavoni, sorbind din vinul excelent din Orahovica.” [județul Virovitica-Podravina (2020), Neka vinogradarska godina bude rodna i plodna (Fie ca anul viticol să fie fertil și fructuos)].

Odată cu dezvoltarea agroturismului, în special în ultimele decenii, „Slavonska kobasica” a devenit o parte indispensabilă a ofertei culinare a Slavoniei, regăsindu-se pe aproape toate meniurile restaurantelor, și există un interes tot mai mare pentru producția sa comercială. Reputația „Slavonska kobasica” și importanța pentru Slavonia sunt evidențiate de faptul că, începând din 2014, Facultatea de Tehnologie Alimentară din Osijek, în cadrul programului său de educație pe tot parcursul vieții, le-a oferit producătorilor de „Slavonska kobasica” cursuri de formare în fermele familiale.

Reputația „Slavonska kobasica” este atestată și de faptul că producătorii săi au fost invitați să participe la diverse târguri comerciale. La cea mai mare competiție națională pentru producătorii de cârnați, organizată în mod tradițional în Istria în cadrul târgului internațional „S klobasicom u EU”, producătorii de „Slavonska kobasica” au concurat cu peste 70 de producători de cârnați de diferite tipuri și au câștigat diverse titluri și medalii de argint și de aur, astfel cum au relatat mai multe surse mass-media, inclusiv Radio Slavonija și site-ul de știri al orașului Županja. Într-un articol intitulat „Fermele noastre de familie la cel de-al 6-lea târg internațional «S klobasicom u Europu» din Istria”, Radio Slavonija relatează că un producător din județul Slavonski Brod-Posavina a câștigat medalia de aur pentru „Slavonska kobasica” (Radio Slavonija, 6.3.2018). Într-un articol intitulat „Succes la târgul «S klobasicom u EU» – Cârnații din județul Posavina câștigă medalia de aur”, Županjac, site-ul de știri al orașului Županja, relatează că „producătorii din județul Posavina au spulberat concurența”, doi producători câștigând medalia de aur și doi medalia de argint pentru „Slavonska kobasica”. (Županjac, 7.3.2018) Programul de televiziune „Boje Zemlje” relatează că „Fermierul Zvonko Arić a câștigat titlul de campion pentru Slavonska kobasica” (9.4.2019), în timp ce pagina de internet „Agroklub” afișează ca titlu principal „Slavonii, câștigători la târgul «S klobasicom u Europu»” (8.3.2018). Reputația „Slavonska kobasica” a fost, de asemenea, consolidată de evenimentele tradiționale și de concursurile destinate producătorilor, inclusiv de festivalurile cârnaților „Kobasicijada” din Donji Miholjac și „Donjogradska kobasijada” din Osijek, unde „Slavonska kobasica” sunt promovați, degustați și evaluați. Aceste festivaluri primesc mii de vizitatori și au făcut obiectul a numeroase relatări din mass-media.

Alte dovezi ale reputației cârnaților „Slavonska kobasica” constau în faptul că tehnica de producție, calitatea și respectarea cerințelor în materie de sănătate și siguranță au făcut obiectul a numeroase studii, ale căror rezultate au fost publicate în reviste științifice de renume.

În manualul universitar Tehnologija kulena i drugih fermentiranih kobasica (Tehnica de producție a salamului kulen și a altor cârnați fermentați), care face parte din bibliografia obligatorie în cadrul facultăților de tehnologie alimentară, un întreg capitol este destinat tehnicii de producție a „Slavonska kobasica” (D. Kovačević 2014, Facultatea de tehnologie alimentară, Osijek).

Reputația „Slavonska kobasica” este atestată, de asemenea, de un sondaj realizat în perioada decembrie 2016-aprilie 2017, ale cărui concluzii arată că produsul „Slavonska kobasica” este recunoscut de consumatori ca fiind unul dintre cele mai importante trei produse culinare sau tradiționale din carne din Slavonia și Baranja (> 80 %). De asemenea, peste 70 % dintre respondenți ar consuma mai degrabă cârnați „Slavonska kobasica” decât alte produse din carne din alte zone, în principal datorită gustului lor picant specific care îi diferențiază de alți cârnați (53,57 %), tradiției lor îndelungate de producție (57,59 %) și faptului că sunt produși în regiunea Slavonia și Baranja (71,78 %) [Izvješće o provedbi anketnog ispitivanja tržišta potrebnog za izradu specifikacije proizvoda „SLAVONSKA KOBASICA” (Raport privind studiul de piață realizat în vederea întocmirii caietului de sarcini al produsului „Slavonska kobasica”)].

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

https://poljoprivreda.gov.hr/UserDocsImages/dokumenti/hrana/zoi-zozp-zts/dokumenti-zoi-zozp-zts/SPECIFIKACIJA%20SLAVONSKA%20KOBASICA.pdf.

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.