|
6.9.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 341/12 |
Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei
(2022/C 341/06)
Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).
COMUNICARE A UNEI MODIFICĂRI STANDARD CARE VIZEAZĂ DOCUMENTUL UNIC
„Priorat/Priorato”
PDO-ES-A1560-AM03
Data comunicării: 10.6.2022
DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE
1. Adăugarea unor noi unități geografice mai mici
DESCRIERE:
Au fost adăugate o serie de noi unități geografice mai mici (locații și plantații viticole).
Această modificare vizează secțiunea 4.2 din caietul de sarcini, prin adăugarea literelor (b) și (c). Cu toate acestea, nu afectează documentul unic.
Este o modificare standard, deoarece nu corespunde niciunuia dintre tipurile enumerate la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei din 17 octombrie 2018.
MOTIVE:
Pe lângă unitățile geografice mai mici recunoscute în prezent în caietul de sarcini, Consiliul de reglementare al DOP „Priorat” a depus eforturi pentru a identifica denumirile locațiilor din arealul DOP care sunt incluse în cadastru și/sau în hărțile oficiale, pentru a menține și a promova toponimele din areal.
În acest context, Consiliul de reglementare a utilizat hărți actuale și vechi, precum și documente cadastrale pentru a întocmi și a aproba o listă a locațiilor din arealul DOP „Priorat”, cu scopul de a se asigura că locațiile sunt „bine delimitate” prin intermediul hărților și prin precizarea poligoanelor și parcelelor cadastrale corespunzătoare, în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul (UE) 2019/33.
S-a observat, de asemenea, faptul că, la o scară și mai mică, anumite plantații viticole primesc, de asemenea, propriile denumiri specifice, ceea ce permite identificarea lor. În vederea identificării unor plantații viticole care au propriul toponim sau propria denumire tradițională, Consiliul de reglementare trebuie să le fi înscris în Registrul viticultorilor. În conformitate cu articolul 20 alineatul (2) din Regulamentul privind DOP „Priorat” (Ordonanța Guvernului Cataloniei ARP 188/2006 din 18 aprilie 2006), registrul trebuie să cuprindă, printre altele: „[...] denumirea plantației viticole, locația și localitatea în care se află parcela viticolă, suprafața de producție, detaliile poligonului și ale parcelelor din registrul vitivinicol catalan [Registro vitivinícola de Cataluña], soiul sau soiurile de struguri cultivate și orice informație necesară pentru clasificarea și localizarea exactă a plantației în cauză”.
Denumirile care desemnează locațiile dintr-o zonă (parte a unei localități) au atât o funcție tehnică, cât și una culturală: tehnică, deoarece identifică locurile din punct de vedere geografic, și culturală, deoarece transmit informații despre cultura, limba sau obiceiurile celor care le-au numit. În acest context, toponimele constituie un patrimoniu colectiv, care ar trebui protejat ca parte a patrimoniului lingvistic și cultural al unei zone.
Valoarea toponimelor ca parte a patrimoniului cultural imaterial al unei națiuni a fost recunoscută, printre altele, de cea de a noua Conferință a Organizației Națiunilor Unite privind standardizarea denumirilor geografice (Rezoluția IX/4, New York, august 2007). Această valoare este menționată, de asemenea, în preambulul Decretului Guvernului catalan nr. 59/2001 din 23 ianuarie 2001 de instituire a Comisiei pentru toponime (Comisión de Toponimia) și de modificare a Decretului nr. 78/1991 privind utilizarea toponimelor.
În contextul viticulturii, în special în arealul acoperit de DOP „Priorat”, importanța economică și culturală îndelungată a plantațiilor viticole pentru localnici și pentru grupurile lingvistice și etnice demonstrează în mod clar valoarea lor de patrimoniu cultural imaterial. Opțiunea de a eticheta un vin cu denumirea unei anumite locații sau a unei anumite plantații viticole ca „unitate geografică mai mică” permite identificarea geografică precisă a locului în care au fost cultivați strugurii. În plus, aceasta contribuie la păstrarea și promovarea denumirilor pe care generațiile anterioare de viticultori din arealul DOP „Priorat” le-au dat diferitelor locuri (părți ale localităților) care alcătuiesc arealul geografic delimitat.
Scopul este de a le oferi producătorilor de vinuri autorizate să poarte DOP posibilitatea de a identifica, în termeni geografici preciși, locul în care au fost cultivați strugurii utilizați pentru producerea unui anumit vin, oferindu-le astfel consumatorilor cât mai multe informații cu putință și contribuind la păstrarea și la promovarea denumirilor prin care sunt cunoscute locațiile și plantațiile viticole din areal, în conformitate cu obiceiurile locale.
2. Noi randamente maxime de producție
DESCRIERE:
Randamentele maxime pentru producția de struguri au fost reduse pentru situațiile în care vinul este etichetat cu una dintre următoarele mențiuni, care sunt legate de diferitele unități geografice recunoscute: „vila”, „paraje”, „viña clasificada” și „gran viña clasificada”.
Această modificare vizează secțiunea 8.3(B) din caietul de sarcini și secțiunea 5.2 din documentul unic.
Este o modificare standard, deoarece nu corespunde niciunuia dintre tipurile enumerate la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei din 17 octombrie 2018.
MOTIVE:
Scopul este de a îmbunătăți calitatea și de a informa consumatorul cu o mai mare precizie cu privire la locul în care au fost cultivați strugurii.
3. Cerințe privind utilizarea unor noi mențiuni pe etichetă în combinație cu unitățile geografice mai mici
DESCRIERE:
Au fost modificate cerințele pentru utilizarea mențiunii „vino de vila de” și au fost stabilite condițiile de utilizare a noilor mențiuni „paraje”, „viña clasificada” și „gran viña clasificada”, în combinație cu denumirea unei unități geografice mai mici.
Această modificare vizează secțiunea 8.3(B) din caietul de sarcini și secțiunea 9 din documentul unic.
Este o modificare standard, deoarece nu corespunde niciunuia dintre tipurile enumerate la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei din 17 octombrie 2018.
MOTIVE:
Se propune ca 100 % din struguri să provină din unitatea geografică mai mică în cauză, în cazurile în care mențiunile facultative precizate mai sus sunt utilizate în combinație cu unități geografice mai mici. Se propune, de asemenea, impunerea unor limite în ceea ce privește practicile de cultivare și de vinificare, astfel încât unitățile geografice mai mici să fie menționate numai atunci când caracteristicile tipice ale vinurilor cu DOP „Priorat” sunt exprimate pe deplin, iar majoritatea strugurilor provin din plantații de viță-de-vie mature, cu randament scăzut, și din soiurile Garnacha Negra, Garnacha Peluda, Garnacha Blanca sau Cariñena, care sunt cele mai utilizate pentru producerea vinurilor cu DOP „Priorat”.
DOCUMENT UNIC
1. Denumirea produsului
Priorat
Priorato
2. Tipul de indicație geografică
DOP - Denumire de origine protejată
3. Categoriile de produse vitivinicole
|
1. |
Vin |
|
3. |
Vin licoros |
|
16. |
Vin din struguri supramaturați |
4. Descrierea vinului (vinurilor)
1. VIN – vinuri albe și roze, precum și „vinos de finca” albe și roze
DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ
Curat, clar și strălucitor. Intensitate și calitate aromatice adecvate.
Vinuri albe: arome puternice, fructate, florale sau lactate. Echilibrat, suav și proaspăt.
Vin alb învechit în recipient de lemn: arome de fructe și/sau mirodenii. La degustare, echilibrat și bine structurat.
Vinuri roze: arome fructate și/sau florale. Fructat la degustare, cu o persistență bună și un început și o dezvoltare adecvate în gură.
În plus, „vinos de finca” trebuie să aibă un aspect curat și clar, o intensitate aromatică adecvată și o bună structură la degustare.
|
* |
Aciditate volatilă: vinuri cu o vechime mai mică de 1 an: 16,5 miliechivalenți pe litru; vinuri cu o vechime mai mare de 1 an: 18 miliechivalenți pe litru. |
|
* |
Conținutul maxim de dioxid de sulf: 200 mg/l în cazul în care conținutul de zahăr este < 5 g/l și 250 mg/l în cazul în care conținutul de zahăr este de minimum 5 g/l. |
|
* |
În cazul limitelor care nu au fost indicate, trebuie respectată legislația relevantă. |
|
Caracteristici analitice generale |
|
|
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume) |
|
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) |
13 |
|
Aciditatea totală minimă |
3,5 grame per litru, exprimată ca acid tartric |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
|
|
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
|
2. VIN – vinuri roșii și „vinos de finca” roșii
DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ
Curat, clar și strălucitor. Cu arome primare fructate și/sau florale și/sau minerale. Început și dezvoltare echilibrate la degustare, cu structură și prospețime.
Dacă este învechit în recipiente din lemn: vin curat și clar. Echilibru între arome primare, secundare și terțiare. Intens și plăcut. Începe și se dezvoltă la degustare, cu o structură corectă de taninuri.
În plus, „vinos de finca” trebuie să aibă un aspect curat și clar, o intensitate aromatică adecvată și o bună structură la degustare.
|
* |
Aciditate volatilă: vinuri cu o vechime mai mică de 1 an: 16,5 miliechivalenți pe litru; vinuri cu o vechime mai mare de 1 an: 20 de miliechivalenți pe litru. |
|
* |
Conținutul maxim de dioxid de sulf: 150 mg/l în cazul în care conținutul de zahăr este < 5 g/l și 200 mg/l în cazul în care conținutul de zahăr este de minimum 5 g/l. |
|
* |
În cazul limitelor care nu au fost indicate, trebuie respectată legislația relevantă. |
|
Caracteristici analitice generale |
|
|
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume) |
|
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) |
13,5 |
|
Aciditatea totală minimă |
3,5 grame per litru, exprimată ca acid tartric |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
|
|
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
|
3. VIN LICOROS (vin rancio, vin licoros dulce, vin Mistela alb, vin Mistela roșu, vin dulce natural)
DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ
Vin rancio: aspect curat și clar, cu o culoare care variază de la roșu rubiniu la maro cu nuanțe de teracotă. Arome terțiare specifice învechirii. Aciditate volatilă detectabilă, cu posibile arome de fructe uscate. Aciditate echilibrată și onctuozitate.
Vin rancio dulce: la fel ca mai sus în ceea ce privește aspectul și aroma. În ceea ce privește gustul: onctuozitate pronunțată și gust dulce remarcabil.
Vin licoros dulce: aspect curat și clar. Arome de fructe și/sau flori și/sau mirodenii și/sau fructe uscate. O bună onctuozitate la degustare și un gust dulce remarcabil.
Vin Mistela alb: curat și clar, cu o culoare galben-pai cu posibile note aurii. Arome de struguri proaspeți, care sunt florale, fructate și/sau de mirodenii. O bună onctuozitate, aciditate echilibrată și un gust dulce remarcabil.
Vin Mistela roșu: la fel ca mai sus, dar de culoare roșie cu posibile note de violet.
Vin dulce natural: aspect curat și clar. Arome de fructe și/sau flori și/sau mirodenii și/sau fructe uscate. Posibile arome terțiare. O bună onctuozitate la degustare și un gust dulce remarcabil.
|
* |
Aciditate volatilă: vinuri albe și roze: max. 18 miliechivalenți pe litru; vinuri roșii: max. 20 de miliechivalenți pe litru; vinuri rancio: max. 40 de miliechivalenți pe litru. |
|
* |
Conținutul maxim de dioxid de sulf: 150 mg/l în cazul în care conținutul de zahăr este < 5 g/l și 200 mg/l în cazul în care conținutul de zahăr este de minimum 5 g/l. |
|
* |
În cazul limitelor care nu au fost indicate, trebuie respectată legislația relevantă. |
|
Caracteristici analitice generale |
|
|
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume) |
|
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) |
15 |
|
Aciditatea totală minimă |
3,5 grame per litru, exprimată ca acid tartric |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
|
|
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
|
4. VIN DIN STRUGURI SUPRAMATURAȚI
DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ
Vin din struguri supramaturați obținut fără mărirea artificială a tăriei alcoolice naturale, alcoolul provenind integral din fermentație. Cu o tărie alcoolică naturală de peste 15 % vol. și o tărie alcoolică dobândită minimă de 13,5 % vol.
În această categorie de vinuri, „vimblanc” este considerat a fi vinul obținut din must de Garnacha Tinta și fermentat în recipiente fabricate, de preferință, din stejar, cu o capacitate maximă de 100 de litri.
Aspect curat și clar. Vinurile „vimblanc” tinere trebuie să aibă o culoare roșie-purpurie, care poate varia în intensitate, iar vinurile „vimblanc” învechite pot fi chiar rubinii. Arome de fructe uscate. Posibile arome terțiare. O bună onctuozitate la degustare și un gust dulce remarcabil.
|
* |
Aciditate volatilă: vinuri cu o vechime mai mică de 1 an: max. 16,5 de miliechivalenți pe litru; vinuri albe și roze cu o vechime de peste 1 an: max. 18 miliechivalenți pe litru; vinuri roșii cu o vechime mai mare de 1 an: max. 20 de miliechivalenți pe litru. |
|
* |
Conținutul maxim de dioxid de sulf: vinuri albe și roze: 200 mg/l; vinuri roșii: 150 mg/l. |
|
* |
În cazul limitelor care nu au fost indicate, trebuie respectată legislația relevantă. |
|
Caracteristici analitice generale |
|
|
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume) |
|
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) |
13,5 |
|
Aciditatea totală minimă |
3,5 grame per litru, exprimată ca acid tartric |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
|
|
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
|
5. Practici oenologice
5.1. Practici oenologice specifice
1. Practica de cultivare
|
— |
Practicile de cultivare trebuie să fie practici tradiționale destinate obținerii de struguri de cea mai bună calitate. Toate activitățile legate de cultivare trebuie să respecte atât echilibrul fiziologic al plantei, cât și mediul și să se bazeze pe cunoștințele agronomice necesare pentru obținerea unor struguri în condiții optime pentru producerea de vin. |
|
— |
Vița-de-vie trebuie condusă folosind metoda tradițională „en gobelet” sau orice altă metodă care asigură cea mai bună calitate și bogăție aromatică a vinurilor. |
|
— |
Densitățile de plantare minime și maxime sunt de 2 500 și, respectiv, de 9 000 de plante de viță-de-vie la hectar. În cazul plantărilor noi efectuate începând cu 1 ianuarie 2013, densitățile de plantare minime și maxime sunt de 3 000 și, respectiv, de 9 000 de plante de viță-de-vie la hectar. |
|
— |
Practica irigației, care trebuie autorizată în prealabil, poate fi aplicată numai dacă este necesară pentru supraviețuirea platei sau pentru a se asigura ori a îmbunătăți calitatea strugurilor. |
|
— |
Recoltarea ar trebui să fie realizată, de preferință, manual. Vinurile protejate pot fi produse numai din struguri cu următoarele tării alcoolice potențiale minime: 12,5 % vol. pentru vinurile din soiuri roșii și 12 % vol. pentru vinurile din soiuri albe. |
2. Restricție relevantă pentru vinificare
|
— |
La producerea mustului trebuie urmate practicile tradiționale care utilizează tehnologie menită a optimiza calitatea vinurilor. Trebuie să se aplice o presiune adecvată pentru extragerea mustului sau a vinului și pentru separarea acestuia de pielițe/tescovină, asigurându-se că la 100 kg de struguri recoltați nu se obțin mai mult de 65 de litri de vin. |
|
— |
„Vinos de finca” trebuie produse și învechite complet separat în unitatea de vinificație și trebuie să poată fi identificate în orice moment. Randamentul maxim autorizat pentru strugurii care urmează să fie utilizați pentru producerea de „vinos de finca” este cu 15 % mai scăzut decât randamentul prevăzut pentru denumirea de origine protejată. Tehnicile aplicate la recoltarea, transportul și manipularea strugurilor, presarea, controlul fermentării, practicile oenologice utilizate pe parcursul întregului proces de fabricare a vinului și învechirea vinului ar trebui să genereze produse de cea mai înaltă calitate. |
|
— |
Vinurile care au dreptul de a face referire la o unitate geografică mai mică pe etichetele lor trebuie produse și învechite separat în unitatea de vinificație și trebuie să poată fi identificate în orice moment. |
5.2. Randamente maxime
|
1. |
Soiuri roșii 6 000 de kilograme de struguri la hectar |
|
2. |
39 de hectolitri la hectar |
|
3. |
Soiuri albe 8 000 de kilograme de struguri la hectar |
|
4. |
52 de hectolitri la hectar |
|
5. |
Soiuri roșii care urmează a fi utilizate pentru a produce „vino de finca” 5 100 de kilograme de struguri la hectar |
|
6. |
33,15 hectolitri la hectar |
|
7. |
Soiuri albe care urmează a fi utilizate pentru a produce „vino de finca” 6 800 de kilograme de struguri la hectar |
|
8. |
44,2 hectolitri la hectar |
|
9. |
Soiuri roșii care provin de pe parcele cu densitate mare (5 000-9 000 de plante de viță-de-vie la hectar). La producția maximă se adaugă o cantitate de 0,5 kg pentru fiecare plantă cultivată care depășește 5 000 de plante de viță-de-vie la hectar. 6 000 de kilograme de struguri la hectar |
|
10. |
39 de hectolitri la hectar |
|
11. |
Soiuri albe care provin de pe parcele cu densitate mare (5 000-9 000 de plante de viță-de-vie la hectar). La producția maximă se adaugă o cantitate de 0,5 kg pentru fiecare plantă cultivată care depășește 5 000 de plante de viță-de-vie la hectar. 8 000 de kilograme de struguri la hectar |
|
12. |
52 de hectolitri la hectar |
|
13. |
Soiuri roșii destinate producției de vin cu mențiunea „vila” 5 000 de kilograme de struguri la hectar |
|
14. |
32,5 hectolitri la hectar |
|
15. |
Soiuri albe destinate producției de vin cu mențiunea „vila” 7 000 de kilograme de struguri la hectar |
|
16. |
45,5 hectolitri la hectar |
|
17. |
Soiuri roșii destinate producției de vin cu mențiunea „paraje” sau cu mențiunea „viña clasificada” 4 000 de kilograme de struguri la hectar |
|
18. |
26 de hectolitri la hectar |
|
19. |
Soiuri albe destinate producției de vin cu mențiunea „paraje” sau cu mențiunea „viña clasificada” 6 000 de kilograme de struguri la hectar |
|
20. |
39 de hectolitri la hectar |
|
21. |
Soiuri roșii destinate producției de vin cu mențiunea „gran viña clasificada” 3 000 de kilograme de struguri la hectar |
|
22. |
19,5 hectolitri la hectar |
|
23. |
Soiuri albe destinate producției de vin cu mențiunea „gran viña clasificada” 4 000 de kilograme de struguri la hectar |
|
24. |
26 de hectolitri la hectar |
6. Arealul geografic delimitat
Bellmunt del Priorat; Gratallops; El Lloar; La Morera de Montsant și satul aferent Escaladei; Poboleda; Porrera; Torroja del Priorat; La Vilella Alta; La Vilella Baixa; partea de nord a localității Falset, care cuprinde poligoanele 1, 4, 5, 6, 7, 21 și 25 în întregimea lor, parcelele 38, 39, 40, 71, 92, partea vestică a parcelei 93 (1,69 ha), 96, 97, 98, 99, 100, 101, partea nordică a parcelei 102 (0,16 ha), 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 118, 119, 120, 121, 122, 123, 124, 126, 128, 129, 130, 146, 147, 149 și 150 din poligonul 2, parcelele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, partea nordică a parcelei 47 (17 ha), partea nordică a parcelei 50 (2,6 ha), partea nordică a parcelei 52 (3 ha), partea nordică a parcelei 53 (14 ha), 54, 55, 56, 57, 58, 59 și 60 din poligonul 3, parcelele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, partea nordică a parcelei 28 (1,36 ha), partea nordică a parcelei 29 (3,85 ha), 63, 69, 72, 73, 74 și 75 din poligonul 19, parcelele 18, 19, 20, 21, partea nordică a parcelei 27 (1,36 ha), partea nordică a parcelei 28 (2,04 ha), 31, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, partea nordică a parcelei 65 (0,85 ha), 67, 69, 70, 71, 75, 76, 77 și 78 din poligonul 20, parcelele 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39 și 40 din poligonul 22 și parcelele 9, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 36, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47 și 48 din poligonul 24 și partea estică a localității Molar, care cuprinde poligoanele 5, 6 și 7 în întregimea lor, partea estică a parcelei 8 (0,45 ha) și parcelele 9, 10, 11, 12, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 37, 39, 40, 44, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 60, 62, 63, 65 și 68 din poligonul 4, parcelele 29, 30, 31, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101,102, 103, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112,113, 114, 115, 116, 117, 118, 119, 120, 121, 122, 123, 124, 125, 126, 127, 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 147, 148, 149, 150, 151, 152, 153, 154, 155, 156, 157, 158, 159, 160, 161, 162, 163, 164, 165, 166, 167, 169, 170, 171, 172, 173, 174, 176, 194, 197, 198, 201, 203, 204, 205, 206, 207, 208, 209, 211 și 212 din poligonul 8, parcelele 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 33, 34, 38, 39, 40, 44 și 45 din poligonul 9, precum și parcelele 8, 13, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 35, 36, 37, 38, 39, 41, 42, 43, 44, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65 și 72 din poligonul 10.
7. Soiul/soiurile de struguri de vin
GARNACHA TINTA
MAZUELA - CARIÑENA
MAZUELA - SAMSÓ
8. Descrierea legăturii (legăturilor)
Arealul, care este foarte deluros, este alcătuit din materii din paleozoic, în principal ardezie din perioadele devonian și carbonifer. Aceasta este cea mai veche ardezie care poate fi găsită în Catalonia în legătură cu producția de vin. Aceste soluri de mică adâncime, sărace în materii organice, sunt formate, în mare parte, prin dezintegrarea ardeziei, cunoscută sub denumirea de „llicorell” sau „llicorella”. Rădăcinile plantelor de viță-de-vie își forțează drumul prin ardezia dezintegrată, căutând apă și nutrienți. Astfel, vinurile „Priorat” dobândesc notele lor minerale caracteristice.
În ceea ce privește clima, dată fiind izolarea relativă a arealului de influența mării și, în același timp, protecția împotriva vânturilor reci din nord, asigurată de Sierra de Montsant, temperatura anuală medie se situează între 14 și 12 grade (în cea mai joasă parte a arealului, situată la poalele munților Sierra de Montsant). Există, totuși, o diferență semnificativă între temperatura din timpul zilei și cea din timpul nopții; în special în timpul verii, temperaturile minime pot ajunge la 12 grade în timpul nopții, iar temperaturile maxime la 40 de grade la amiază. La suprafața solului stâncos se pot atinge temperaturi chiar mai ridicate. Aceste variații de temperatură determină un proces de maturare treptată și evoluția pozitivă a compușilor fenolici din struguri.
Cantitățile scăzute ale precipitațiilor anuale (între 400 și 500 de litri pe metru pătrat) și vânturile nord-vestice, care determină evaporarea rapidă a umidității la suprafață, alături de compoziția geologică a terenului și de structura specială a solului favorizează maturarea lentă și completă a fructului viței-de-vie, permițând recoltarea acestuia la momentul ideal. În schimb, aceste soluri tari și clima uscată împiedică, în general, creșterea viței-de-vie. Însă există o incidență scăzută a bolilor în plante, ceea ce asigură buna calitate a strugurilor.
Acești factori naturali și caracteristicile plantațiilor viticole oferă vinurilor „Priorat” aromă, corpolență și structură.
De asemenea, aceste elemente fac ca vinurile din primele recolte (alb, roze și roșu) să aibă un aspect clar și strălucitor, cu arome fructate deosebite și cu note minerale pronunțate. De asemenea, sunt proaspete în ceea ce privește aciditatea și au o notă finală consistentă.
Conținutul ridicat de zaharuri din unii struguri Priorat determină caracteristicile specifice ale vinurilor licoroase. În timp, acest fapt a determinat apariția a numeroase produse cu o tărie alcoolică ridicată și/sau gust dulce rezidual. Maturarea treptată a unor soiuri precum Garnacha permite producția de vinuri tari, care păstrează complexitatea și prospețimea soiului.
Vinurile rancio sunt produse printr-un proces de oxidare în butoaie de stejar sau recipiente de sticlă, cu niveluri ridicate de minerale, dar fără zaharuri reziduale. Vinurile dobândesc arome terțiare, inclusiv arome de fructe uscate, și culorile roșu-rubiniu și maro caracteristice, cu note de teracotă.
Vinurile licoroase dulci sunt produse prin vinificarea strugurilor care au o concentrație mare de zahăr. După ce se obține o tărie alcoolică naturală de 8 % vol., se adaugă alcool de vin până la 15 % vol. Vinurile sunt caracterizate de aspectul lor curat, de aromele de fructe uscate, de o structură bună la degustare și de un gust dulce remarcabil.
Vinurile Mistela sunt produse din must în care se adaugă alcool de vin până se ajunge la o tărie alcoolică de 15 % vol. Acest proces se desfășoară pe parcursul a șapte zile printr-un proces de transvazare, fermentația zaharurilor naturale fiind împiedicată. Vinurile sunt caracterizate de aromele lor florale, de fructe proaspete, cu note pronunțate de mirodenii.
Vinurile dulci naturale sunt produse din musturi care sunt foarte bogate în zaharuri. Musturile sunt parțial fermentate până la o tărie minimă naturală de 7 % vol. și suplimentate cu alcool de vin cel puțin până la 15 % vol. Vinurile sunt caracterizate de aromele lor fructate, de mirodenii, cu note de fructe uscate.
Cultivarea viței-de-vie pe coastele de deal și pe pantele abrupte ale acestui areal este dificilă și costisitoare și generează producții scăzute. Însă acestea sunt exact condițiile care permit o producție de vinuri concentrate de cea mai înaltă calitate, cu o tărie alcoolică ridicată – tărie care le oferă arome fine și delicate inconfundabile. Vinurile din struguri supramaturați sunt produse fie prin uscarea strugurilor, fie lăsarea fructelor coapte pe vița-de-vie un timp îndelungat, ceea ce determină evaporarea umidității și generează o concentrație foarte înaltă de zaharuri naturale în struguri. Aceste vinuri sunt obținute ca urmare a concentrațiilor ridicate de zaharuri și au o tărie alcoolică naturală minimă de 15 % vol., care nu este mărită în mod artificial. Aceste vinuri sunt caracterizate de aromele lor terțiare de fructe uscate și de o bună structură la degustare.
9. Alte condițiile esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)
Cadrul juridic:
În legislația națională
Tipul condiției suplimentare:
Ambalarea în interiorul arealului geografic delimitat
Descrierea condiției:
Motive:
|
— |
O mai bună trasabilitate: limitarea transportării vinurilor contribuie la asigurarea identificării lor. |
|
— |
Evitarea periclitării calității: unitățile de îmbuteliere din zonă sunt adaptate la calitatea și cantitatea produsului. Prin reducerea duratei de transport, sunt evitate daunele cauzate de căldură și lumină și întârzierile. |
|
— |
De regulă, locul în care are loc îmbutelierea servește la identificarea originii. În cazul în care îmbutelierea ar avea loc atât în interiorul, cât și în afara arealului, încrederea consumatorilor ar putea fi subminată, dat fiind că aceștia cred că toate etapele producției unui vin acoperit de o denumire de origine calificată se desfășoară sub supravegherea deținătorilor protecției. |
Îmbutelierea în afara arealului nu poate fi comparată cu îmbutelierea în interiorul arealului, ci este vorba despre o îmbuteliere într-o unitate diferită de cea în care a fost produs vinul deoarece:
|
— |
orice transport al vinului în vrac în interiorul arealului trebuie autorizat; |
|
— |
îmbutelierea poate fi efectuată numai de unitățile de vinificație autorizate, care îndeplinesc anumite cerințe tehnice; |
|
— |
unitățile de vinificație respective pot să primească numai strugurii, musturile sau vinurile acoperite de DOP și să producă și să îmbutelieze numai vinurile acoperite de DOP; |
|
— |
întrucât arealul delimitat este mic, durata transportului poate fi limitată la minimum; și |
|
— |
produsul rămâne în microclima sa și nu este supus unor schimbări de temperatură și de altitudine care pot cauza învechirea prematură a acestuia. |
Cadrul juridic:
În legislația națională
Tipul condiției suplimentare:
Dispoziții suplimentare privind etichetarea
Descrierea condiției:
Toate tipurile de ambalaje trebuie să poarte un sigiliu al calității sau o etichetă numerotată de unică folosință, aplicat(ă) chiar în unitatea de vinificație.
Este obligatoriu ca etichetele vinurilor îmbuteliate să prezinte, în mod proeminent și în același câmp vizual ca informațiile obligatorii, mențiunea tradițională și „Denumirea de origine calificată «Priorat»”. Înălțimea caracterelor utilizate pentru a indica denumirea „Priorat” nu trebuie să depășească 4 mm sau jumătate din înălțimea caracterelor utilizate pentru „Denumirea de origine calificată”.
În plus, etichetele trebuie să conțină denumirea localității sau codul poștal al unității de îmbuteliere ori de expediere. Înălțimea caracterelor utilizate pentru a indica localitatea nu trebuie să depășească 3 mm, cu excepția cazului în care această mențiune corespunde denumirii unei unități geografice mai mici eligibile pentru utilizare și conține această denumire.
Mențiunea „vino de finca” trebuie să fie inclusă pe etichetă, alături de denumirea de origine de care aparține.
Mențiunile „vino de vila de ...”, „paraje ...”, „viña clasificada ...” și „gran viña clasificada ...”, urmate de numele unei unități geografice mai mici, nu pot fi utilizate pe etichetele produselor care nu îndeplinesc următoarele cerințe:
|
— |
toți strugurii au fost cultivați în unitatea geografică mai mică în cauză; |
|
— |
producția de struguri la hectar nu depășește anumite limite; |
|
— |
vârsta viței-de-vie depășește o anumită limită; |
|
— |
cel puțin 60 % din strugurii utilizați la producerea vinului (90 % în cazul vinurilor cu mențiunea „gran viña clasificada”) provin din soiurile Mazuela, Garnacha Tinta, Garnacha Blanca sau Garnacha Peluda. |
Link către caietul de sarcini
http://incavi.gencat.cat/.content/005-normativa/plecs-condicions-do-catalanes/Arxius-plecs/PC-Priorat-DOQ-nov-21-control-de-canvis.pdf