Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare
(2022/C 252/09)
Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.
DOCUMENT UNIC
„CASTAGNA DI ROCCAMONFINA”
Nr. UE: PGI-IT-02764 – 16.3.2021
DOP ( ) IGP (X)
1. Denumirea (denumirile) [a (ale) DOP sau IGP]
„Castagna di Roccamonfina”
2. Statul membru sau țara terță
Italia
3. Descrierea produsului agricol sau alimentar
3.1. Tipul de produs
Clasa 1.6. Fructe, legume și cereale în stare proaspătă sau prelucrate
3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1
Indicația geografică protejată (IGP) „Castagna di Roccamonfina” este rezervată fructelor aparținând cultivarelor Primitiva (sau Tempestiva), Napoletana (sau Riccia ori Riccia Napoletana), Mercogliana (sau Marrone), Paccuta și Lucente (sau Lucida) care sunt produse în aria geografică delimitată.
La momentul comercializării, produsul trebuie să prezinte următoarele caracteristici:
|
(a) |
castane proaspete:
|
|
(b) |
castane uscate în coajă:
|
Produsul trebuie să fie lipsit de orice tip de infestare activă.
|
(c) |
castane uscate întregi, decojite:
|
Produsul trebuie să fie lipsit de orice tip de infestare activă.
|
(d) |
castane fără pieliță, întregi:
|
3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)
–
3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată
Operațiunile de sortare, de calibrare, de tratare, de sterilizare, de uscare, de îndepărtare a pieliței și de conservare a fructelor se desfășoară pe teritoriul definit la punctul 4 de mai jos.
3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată
|
— |
Ambalarea produsului proaspăt: produsul trebuie să fie oferit spre vânzare în recipiente cu o capacitate cuprinsă între 0,250 kg și 25 kg, făcute din materiale permise de legislația națională și a UE. |
|
— |
Ambalarea produsului uscat în coajă: castanele uscate în coajă se comercializează în ambalaje autorizate de legislația națională și a UE, care conțin o cantitate de produs cuprinsă între 0,150 kg și 25 kg. |
|
— |
Ambalarea produsului uscat decojit: castanele uscate decojite se comercializează în ambalaje autorizate de legislația națională și a UE, care conțin o cantitate de produs cuprinsă între 0,100 kg și 25 kg. |
|
— |
Ambalarea produsului fără pieliță: tipurile de ambalare a castanelor întregi fără pieliță sunt cele permise de legislația în vigoare pentru produsul respectiv, cu condiția să nu fie afectate caracteristicile calitative ale acestuia. Prezența corpurilor străine de orice tip nu este permisă. |
Se permite ambalarea în vid, cu atmosferă protectoare și congelarea rapidă a produsului.
Recipientele trebuie să fie întotdeauna sigilate, astfel încât conținutul să nu poată fi scos fără ruperea sigiliului.
Operațiunile de ambalare se efectuează sub supravegherea organismului autorizat de Ministerul Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere să supravegheze IGP „Castagna di Roccamonfina”. Acest lucru are ca scop verificarea originii și a faptului că produsul și modul în care este prezentat sunt conforme celor stabilite în caietul de sarcini al produsului.
3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată
Etichetele de pe ambalajul de vânzare trebuie să poarte, cu caractere clare și lizibile, denumirea „Castagna di Roccamonfina”, urmată de abrevierea IGP și de logoul următor:
Este interzisă adăugarea la „Castagna di Roccamonfina” a oricărei calificări care nu este prevăzută în mod expres, inclusiv a adjectivelor: „fine” (fin), „scelto” (ales), „selezionato” (selecționat), „superiore” (superior). Sunt permise trimiteri veridice și verificabile care descriu metodele producătorilor, precum: denumirea cultivarului utilizat sau „produs recoltat manual”. Este permisă utilizarea, conformă cu realitatea, a numelor, a denumirilor comerciale și a mărcilor private, cu condiția ca acestea să nu aibă un sens laudativ și să nu inducă în eroare consumatorul. Este interzisă utilizarea altor indicații geografice.
Pe etichetă nu se poate adăuga nicio altă denumire care nu este prevăzută în mod expres în acest caiet de sarcini. În plus, mai trebuie menționate: numele, denumirea comercială și adresa producătorului și ale ambalatorului, precum și toate informațiile prevăzute de legislația în vigoare.
4. Delimitarea concisă a ariei geografice
Aria de producție a IGP „Castagna di Roccamonfina” cuprinde întregul teritoriu administrativ al comunelor: Caianello, Conca della Campania, Galluccio, Marzano Appio, Roccamonfina, Sessa Aurunca, Teano, Tora și Piccilli, toate aparținând provinciei Caserta.
5. Legătura cu aria geografică
Cererea de recunoaștere a denumirii „Castagna di Roccamonfina” se întemeiază pe reputația sa națională și internațională puternică și pe principala sa caracteristică, și anume coacerea timpurie a fructelor.
Întreaga arie geografică a „Castagna di Roccamonfina” este dominată de Vulcano di Roccamonfina, cel mai vechi sit vulcanic din Campania, care reprezintă un element fundamental al istoriei și al vieții zonei înconjurătoare, făcut și mai impresionant de imensitatea și de frumusețea pădurilor de castani care îl acoperă în mare parte. În ceea ce privește flora, specia dominantă este în fapt castanul dulce (Castanea sativa), răspândit pe aproape întreg teritoriul dominat de vulcan.
De-a lungul diverselor ere geologice, complexul vulcanic Roccamonfina a emis suficient material piroclastic pentru a acoperi o suprafață imensă, ceea ce face ca terenul să fie neobișnuit de fertil. Întreaga arie prezintă soluri neutro-acidofile, ideale pentru cultivarea castanilor. Terenurile sunt acoperite cu un sol bun, profund, foarte fertil, cu pH subacid, bogat în humus și în straturi subterane. Și clima este deosebit de favorabilă livezilor de castani, media anuală a precipitațiilor fiind de 838 mm și temperatura medie de 12,8 °C.
Aceste condiții pedoclimatice (sol vulcanic, altitudine joasă, climă umedă caldă) favorizează în special coacerea timpurie a fructelor, ceea ce permite prezența timpurie a produsului pe piețele castanelor din Italia și din străinătate. Într-adevăr, după cum atestă listele și rapoartele de piață, „Castagna di Roccamonfina” deschide efectiv comercializarea castanelor în Italia (cu excepția producției hibrizilor euro-japonezi). Acest lucru se datorează faptului că recoltarea în aria IGP, facilitată de căderea naturală timpurie a castanelor, se încheie în general în momentul în care începe în toate celelalte zone de producție, și anume în jurul perioadei 10-20 octombrie.
Ca simbol al economiei agricole locale și al culturii rurale din zonă, „Castagna di Roccamonfina” are și o istorie foarte îndelungată.
Castanii au fost prezenți în zona Roccamonfina cu sute de ani înainte de dominația romană a zonei. Cu toate acestea, cultivarea castanilor a devenit abia în Evul Mediu, după invaziile barbare, o parte esențială a economiei zonei și a mijloacelor de trai ale localnicilor. Principala sursă de hrană în timpul iernii și în perioadele de foamete, castanele au jucat un rol esențial în viața de familie a locuitorilor din Roccamonfina și din împrejurimi. Lemnul de castan era utilizat pentru a face grinzile de acoperiș ale caselor, mobilier și unelte și era ars în sobe și în șemineuri. Există numeroase mențiuni istorice privind castanele în perioada medievală, referitoare în principal la transferuri de proprietate asupra livezilor de castani, consacrate în acte de succesiune și de vânzare și în decrete, multe dintre acestea fiind încă stocate în arhivele și bibliotecile valoroase care se găsesc în întreaga zonă. Odată cu sosirea la putere a dinastiei Angevinilor în 1270, castanele din Roccamonfina au început să dobândească o importanță comercială. Zonei i s-a acordat privilegiul unei piețe săptămânale în toamnă și al unui târg anual.
Dar adevărata poveste și cea mai populară a „Castagna di Roccamonfina”, transmisă timp de secole de către localnici, a început cu istoria celui mai prețios sit istoric și religios din zonă, Santuario della Madonna dei Lattani, un complex religios înconjurat de păduri străvechi de castani, format dintr-o biserică, din mănăstirea călugărilor franciscani (Convento dei frati francescani) și din schitul Sfântului Bernardino (Eremitaggio di San Bernardino), care era deja celebru la momentul construirii sanctuarului. Legenda ne spune că Sfântul Bernardino, venit în Roccamonfina pentru a-și aduce omagiul unei imagini a Sfintei Fecioare descoperite de un ciobănaș într-o grotă din apropiere, a plantat în pământ o ramură uscată de castan, care a făcut frunze. Călugării au altoit apoi butași din acest pom sfânt pe castanii din apropiere și, potrivit localnicilor, aceasta a fost originea „Castagna di Roccamonfin”.
De-a lungul secolelor, interacțiunea dintre mediul favorabil castanilor și priceperea fermierilor locali de a selecta ecotipuri spontane a permis dezvoltarea unei bogate structuri socioeconomice și culturale. Prin urmare, pe parcursul generațiilor următoare, producătorii au cultivat acest produs forestier spontan, ameliorându-l și răspândindu-și numele și reputația în afara zonei imediat învecinate.
Importanța din ce în ce mai mare a cultivării castanilor în zonă de-a lungul secolelor a fost confirmată de legile și de statutele emise de la sfârșitul Evului Mediu până în epoca modernă, care vizau protejarea utilizării în comun a pădurilor de castani, impunând amenzi foarte mari celor care culegeau fructele în mod ilegal sau fraudulos, în special în momentul căderii fructelor.
Importanța economică a castanilor pentru zonă a fost confirmată și în secolele următoare de izvoare scrise, nu numai la nivel local, precum „La Sede Degli Aurunci” din 1737, care demonstrează în mod clar importanța „Castagna di Roccamonfina”, mai ales ca resursă economică valoroasă pentru întreaga zonă.
Aceasta a fost documentată și mai eficient prin rapoartele de piață care, începând de la mijlocul secolului al XIX-lea, au înregistrat prețul de vânzare al castanelor din Roccamonfina, defalcat pe diversele soiuri. Printre aceste rapoarte se numără „Catasto Provvisorio del Comune di Marzano” din 1834, care includea printre tipurile cumpărate și vândute în comuna respectivă: „… le Castagne Tempestive di Roccamonfina” ([...] castanele timpurii din Roccamonfina).
Au urmat și alte dovezi istorice și comerciale ale importanței „Castagna di Roccamonfina”, numărul acestora crescând – în acte administrative, în acte notariale de vânzare-cumpărare, în rapoarte de piață, în lucrări și articole tehnice, precum și în rapoarte științifice privind testele efectuate în zonă de cercetători experți.
În anii ’80 și ’90 din secolul trecut, cultivarea castanilor în zona Roccamonfina era cunoscută pentru nivelul său ridicat de inovare și pentru tăierea asiduă și regulată. Acest lucru se datorează în parte faptului că vânzarea castanelor devine din ce în ce mai profitabilă, în special la sfârșitul verii, când castanele coapte vândute în marile orașe sunt aproape exclusiv „Castagna di Roccamonfina”, cunoscute pentru coacerea lor timpurie.
Aceasta este o perioadă fructuoasă pentru promovarea produsului, realizată și de instituții precum regiunea Campania, provincia Caserta și Camera de Comerț. „Castagna di Roccamonfina” a fost menționată într-o serie de publicații încă din anii ’90, fiind adeseori descrisă ca unul dintre produsele coșului tipic de produse agroalimentare de excelență, ceea ce reflectă și importanța sa economică: „Guida su Roccamonfina e il Monte S. Croce” din 1996, „Campania Terra dell’Ortofrutta” din 2003 și „Campania, luoghi, sapori, eccellenze” din 2019, pentru a menționa doar câteva.
Recoltarea castanelor în această zonă, începând de la sfârșitul verii, a fost întotdeauna un eveniment care, mai mult decât raportul economic privind un an agricol, a marcat cea mai importantă perioadă a anului pentru întreaga zonă. Timp de câteva săptămâni, Roccamonfina găzduia cea mai mare piață de castane din întreaga provincie Caserta, un eveniment unic în zonă. Aceasta datează din vremuri străvechi (de la începutul secolului al X-lea) și se desfășura în cea mai mare piață din zonă. Din septembrie până la sfârșitul lunii octombrie, toți producătorii de castane își puteau oferi produsele spre vânzare comercianților în această piață istorică. Vechea piață „Mercato della Castagna” a devenit în cele din urmă un festival, cu caracter parțial de sărbătoare, care cuprinde de la o slujbă de mulțumire pentru recoltă până la spectacole de muzică și dansuri populare locale. Autoritățile municipale și biroul de turism au înțeles dorința locuitorilor de a sărbători recolta și vânzarea castanelor și, în 1976, au creat „Sagra della Castagna di Roccamonfina”. De atunci, această sărbătoare are loc în a doua duminică a lunii octombrie, cu participarea întregii zone înconjurătoare, fiind legată, pentru locuitori, de identitatea lor istorică și de rădăcinile și tradițiile lor rurale. Sărbătorirea Sagra a continuat să se dezvolte în timp și devine în prezent un adevărat târg al castanelor („Mostra Mercato della Castagna”), precum și un eveniment cultural și de divertisment popular tradițional.
Denumirea „Castagna di Roccamonfina” există și este utilizată din timpuri imemoriale în artefacte istorice și în documente de arhivă, pe afișele pentru sărbătoarea Sagra și în cadrul unor conferințe științifice și este, de asemenea, utilizată pe scară largă în facturile comerciale și pe etichetele produselor proaspete și ale produselor obținute din acestea. În ziua de astăzi, odată cu noile tehnologii digitale, se poate afla totul despre acest produs pe internet: istoria sa, caracteristicile sale speciale, utilizarea sa în gastronomie, precum și modul și locul de cumpărare, inclusiv rapoarte oficiale ale unor experți, bucătari și comercianți din domeniul gastronomiei fine. S-au scris cărți despre acest produs, inclusiv cărți de bucate („L’Oro bruno di Roccamonfina”, 2019). Emisiuni de pe canalul RAI, precum „Linea Verde” (difuzată la 16.9.2011), „Sereno Variabile” (difuzată la 8.4.2013), „Buongiorno Regione” (difuzată la 4.10.2017), „Mezzogiorno Italia” (difuzată la 22.11.2014) și de pe canalul TG Regionale (în octombrie, aproape în fiecare an) au inclus frecvent reportaje înregistrate și în direct privind „Castagna di Roccamonfina”, în special în perioada recoltei și a sărbătorii Sagra. Acestea se adaugă numeroaselor reportaje dedicate zonei Roccamonfina și castanelor sale, difuzate de diverse posturi de televiziune locale (TeleLuna, Tele2000, Antenna3, ReteSei, etc.).
Trimitere la publicarea caietului de sarcini
Textul complet al caietului de sarcini al produsului este disponibil la adresa:
http://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/3335”
sau, alternativ:
accesând direct pagina principală a site-ului Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere (www.politicheagricole.it) și făcând clic pe „Qualità” (în partea superioară dreaptă a ecranului), apoi pe „Prodotti DOP IGP STG” (pe laterala stângă a ecranului) și apoi pe „Disciplinari di Produzione all’esame dell’UE”.