Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2022/C 150/06)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICARE A UNEI MODIFICĂRI STANDARD CARE VIZEAZĂ DOCUMENTUL UNIC

Eger / Egri

PDO-HU-A1328-AM06

Data comunicării: 5.1.2022

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. Pentru tipul Classicus Egri Csillag, „data cea mai timpurie de introducere pe piață” este modificată la data de 1 decembrie a anului de recoltă

(a) Rubricile din caietul de sarcini afectate:

—	VIII. Condiții suplimentare

(b) Rubricile din documentul unic afectate:

9.	Condiții suplimentare

Datele din ultimii ani arată că efectele schimbărilor climatice au, de asemenea, un impact major asupra datei de recoltare. Pentru anumite soiuri, data de recoltare este cu aproape o lună mai devreme. Soiurile de struguri utilizate pentru producerea tipului Classicus Egri Csillag sunt, de asemenea, afectate în mod semnificativ de aceste schimbări. Aceasta înseamnă, de asemenea, că vinul este produs mai devreme. Modificarea este necesară pentru a păstra caracteristicile vinului prezentate în descrierea organoleptică, deoarece, fără modificare, acestea ar fi afectate în mod negativ de depozitarea prelungită.

2. Extinderea denumirilor terroir-urilor autorizate în comuna Egerszólát pentru a include terroir-ul Nagy-határ și indicarea terroir-ului Nagy-határ pe harta anexată la caietul de sarcini al produsului

(a) Rubricile din caietul de sarcini afectate:

—	VIII. Condiții suplimentare

(b) Rubricile din documentul unic afectate:

9.	Condiții suplimentare

În anii precedenți, producătorii au produs deja vinuri care respectă caietul de sarcini pe terroir-ul Nagy-határ în arealul delimitat. Prin urmare, a devenit necesară utilizarea denumirii „terroir-ul Nagy-határ” pentru vinurile mari superioare. Terroir-ul Nagy-határ este unul dintre cele mai înalt situate terroir-uri din Egerszólát. Expunerea sa (estică, sud-estică) o face potrivită pentru producerea de vinuri aromate din zone cu climă rece, cu o aciditate ușor mai ridicată decât pe alte terroir-uri. Compoziția solului este similară cu cea a renumitului terroir Kántor-tag din apropiere. Acest areal de producție prezintă soluri de pădure brune formate pe tuf de riolit, cu soluri superficiale adânci și cu un conținut ridicat de argilă și, prin urmare, este adecvat pentru producerea unor vinuri mai corpolente.

3. Clarificarea delimitării terroir-ului Kutya-hegy pe harta comunei Ostoros anexată la caietul de sarcini al produsului Eger și includerea terroir-ului Tehéntánc ca denumire autorizată pentru utilizare

(a) Rubricile din caietul de sarcini afectate:

—	VIII. Condiții suplimentare

(b) Rubricile din documentul unic afectate:

9.	Condiții suplimentare

Compoziția solului și situația zonei care se întinde în jurul terroir-ului Kutya-hegy sunt aceleași cu cele ale terroir-ului Kutya-hegy, astfel cum se prevede în caietul de sarcini al produsului. Microclimatul terroir-ului Tehéntánc este unul dintre cele mai calde din Ostoros. Expunerea sa este sud-estică, ceea ce o face propice pentru producerea de vinuri aromate, cu aciditate potrivită și corpolente. Solul este compus dintr-un sol de pădure brun format din tuf de riolit, cu proprietăți bune de gestionare a apei și cu soluri superficiale adânci.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea (denumirile)

Eger

Egri

2. Tipul de indicație geografică

DOP – Denumire de origine protejată

3. Categorii de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

1. Classicus bikavér

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Amestec de vinuri roșii seci, având la bază soiul Kékfrankos (Blaufränkisch), a cărui culoare poate varia de la roșu-grena până la rubiniu intens, cu arome de condimente și cu o savoare de fructe, fără note de taninuri pronunțate. Acest vin se caracterizează atât prin arome de fructe coapte și proaspete, iar complexitatea sa este ilustrată și de faptul că niciun soi de struguri nu poate domina caracterul vinului.

*	În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și conținutul total maxim de dioxid de sulf, se aplică limitele stabilite în legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % de volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % de volum)	11.5
Aciditatea totală minimă	4,6 g/l exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	20
Conținutul maxim de dioxid de sulf (mg/l):

2. Classicus muskotály

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vin alb proaspăt a cărui culoare poate varia de la alb cu reflexe verzi până la galben cu reflexe verzi și galben, cu o savoare și un buchet caracteristice soiului Muscat. Acest vin poate fi sec, demisec, demidulce sau dulce.

*	În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și conținutul total maxim de dioxid de sulf, se aplică limitele stabilite în legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % de volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % de volum)	10
Aciditatea totală minimă	4,6 g/l exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	18
Conținutul maxim de dioxid de sulf (mg/l):

3. Classicus siller

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vin de culoare roșu deschis, pe bază de struguri negri, care conține mai multă substanță colorantă decât vinurile roze și care prezintă o tentă mai închisă din cauza soiurilor de viță-de-vie din care este obținut. Vinuri seci cu reflexe de portocaliu; mai robust și mai acid, cu arome și savoare de fructe și de condimente.

*	În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și conținutul total maxim de dioxid de sulf, se aplică limitele stabilite în legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % de volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % de volum)	11
Aciditatea totală minimă	4,6 g/l exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	18
Conținutul maxim de dioxid de sulf (mg/l):

4. Classicus rozé

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vin proaspăt pe bază de struguri negri, a cărui culoare poate varia de la culoarea cojii de ceapă până la roz, cu arome și cu savoare de fructe (zmeură, piersică, vișină, coacăze roșii și negre, căpșună etc.), precum și cu parfum de flori, după caz, și cu o aciditate proaspătă și lejeră.

*	În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și conținutul total maxim de dioxid de sulf, se aplică limitele stabilite în legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % de volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % de volum)	10.5
Aciditatea totală minimă	4,6 g/l exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	18
Conținutul maxim de dioxid de sulf (mg/l):

5. Classicus fehér

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vin alb a cărui culoare poate varia de la alb-verde până la galben-verde sau până la galben, cu o savoare proaspătă și persistentă. Vinurile cu denumire de soi prezintă arome și savoare de fructe specifice soiului de viță-de-vie din care sunt elaborate. Vinul alb poate fi produs ca sec, demisec, demidulce sau dulce.

*	În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și conținutul total maxim de dioxid de sulf, se aplică limitele stabilite în legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % de volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % de volum)	10.5
Aciditatea totală minimă	4,6 g/l exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	18
Conținutul maxim de dioxid de sulf (mg/l):

6. Classicus csillag

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vin alb sec a cărui culoare poate varia de la alb-verde până la galben-verde sau până la galben, cu o savoare proaspătă. Prezintă arome de fructe și/sau de flori și un gust fructat intens. Complexitatea sa este bine ilustrată de faptul că nici notele conferite de un anumit soi de struguri și nici cele datorate maturării în butoaie de lemn nu pot domina caracterul vinului.

*	În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și conținutul total maxim de dioxid de sulf, se aplică limitele stabilite în legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % de volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % de volum)	11
Aciditatea totală minimă	4,6 g/l exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	18
Conținutul maxim de dioxid de sulf (mg/l):

7. Classicus vörös

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vin roșu, a cărui culoare poate varia între grena și rubiniu intens. Vinurile cu denumire de soi prezintă nuanțe și tonuri de culori specifice soiului de viță-de-vie din care sunt obținute. În cazul vinurilor obținute prin asamblare, aroma, savoarea, aciditatea potrivită și conținutul de taninuri depind de proporția soiurilor de viță-de-vie utilizate. Aceste vinuri au un gust catifelat și o corpolență agreabilă, prezentând arome de fructe (vișine, zmeură, nucă, coacăze roșii și negre etc.) și de condimente (scorțișoară, vanilie, ciocolată, tutun etc.) în diferitele categorii, care pot varia de la sec până la dulce.

*	În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și conținutul total maxim de dioxid de sulf, se aplică limitele stabilite în legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % de volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % de volum)	11
Aciditatea totală minimă	4,6 g/l exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	20
Conținutul maxim de dioxid de sulf (mg/l):

8. Superior bikavér

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Amestec de vinuri roșii seci, având la bază soiul Kékfrankos (Blaufränkisch), de calitate superioară, cu o culoare mai intensă decât cea a vinurilor roșii Eger clasificate în categoria Classicus, care poate varia între grena și rubiniu intens, cu arome de condimente și cu o savoare de fructe, dar care nu trebuie să prezinte note de taninuri pronunțate. Prezintă note caracteristice de maturare și de fructe proaspete; cu toate acestea, învechirea îndelungată în butoaie și sticle conferă un caracter matur și corpolent. Complexitatea sa este bine ilustrată de faptul că niciun soi de struguri nu poate domina caracterul vinului.

*	În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și conținutul total maxim de dioxid de sulf, se aplică limitele stabilite în legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % de volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % de volum)	12.5
Aciditatea totală minimă	4,6 g/l exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	20
Conținutul maxim de dioxid de sulf (mg/l):

9. Superior fehér

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vin matur și armonios, de calitate superioară, cu gust persistent, care prezintă o tărie alcoolică mai mare și a cărui culoare poate varia de la alb cu reflexe verzi până la galben cu reflexe verzi și galben. Vinurile cu denumire de soi prezintă arome și savoare de fructe specifice soiului de viță-de-vie din care sunt obținute. Vinurile obținute prin asamblare dezvoltă caracteristici diferite în funcție de proporția soiurilor de viță-de-vie utilizate pentru a elabora un vin matur, cu gust persistent și care prezintă o corpolență agreabilă. Aceste vinuri pot fi seci, demiseci, demidulci sau dulci.

*	În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și conținutul total maxim de dioxid de sulf, se aplică limitele stabilite în legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % de volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % de volum)	12
Aciditatea totală minimă	4,6 g/l exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	18
Conținutul maxim de dioxid de sulf (mg/l):

10. Superior csillag (stea)

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vin alb sec complex, intens, mai matur și mai elaborat, a cărui culoare poate varia de la alb cu reflexe verzi până la galben cu reflexe verzi și galben, cu o savoare corpolentă și bogată și cu arome de fructe și/sau de flori. Niciun soi de viță-de-vie din compoziția sa nu trebuie să domine. Acest vin se poate caracteriza printr-o anumită mineralitate (specifică terroir-ului) sau prin alte arome specifice.

*	În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și conținutul total maxim de dioxid de sulf, se aplică limitele stabilite în legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % de volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % de volum)	12
Aciditatea totală minimă	4,6 g/l exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	18
Conținutul maxim de dioxid de sulf (mg/l):

11. Superior vörös (roșu)

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vin roșu, cu o culoare mai intensă decât a vinurilor roșii Eger clasificate în categoria Classicus, care poate varia între grena și rubiniu intens. Vinurile cu denumire de soi prezintă nuanțe și tonuri de culori specifice soiului de viță-de-vie din care sunt obținute. În cazul vinurilor obținute prin asamblare, aroma, savoarea, aciditatea potrivită și conținutul de taninuri depind de proporția soiurilor de viță-de-vie utilizate. Aceste vinuri au un gust catifelat, sunt corpolente și prezintă arome de fructe (vișine, zmeură, nucă, coacăze roșii și negre etc.) și de condimente (scorțișoară, vanilie, ciocolată, tutun etc.) în toate categoriile, de la vin sec la vin dulce.

*	În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și conținutul total maxim de dioxid de sulf, se aplică limitele stabilite în legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % de volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % de volum)	12
Aciditatea totală minimă	4,6 g/l exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	20
Conținutul maxim de dioxid de sulf (mg/l):

12. Superior késői szüretelésű (din struguri recoltați târziu)

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Culoarea vinurilor albe variază de la alb-verzui la galben-verzui sau galben; culoarea vinurilor roșii variază de la roșu grena la rubiniu intens. În cazul utilizării unui singur soi de viță-de-vie, intensitatea și nuanțele culorilor, precum și aromele și savoarea vinului sunt cele care caracterizează soiul de viță-de-vie; în cazul în care se utilizează mai multe soiuri, caracteristicile sunt mai complexe. Predomină parfumurile și savoarea care evocă strugurii supramaturați (de exemplu, struguri stafidiți) și se pot percepe și arome specifice ciupercii Botrytis, datorate putregaiului nobil.

*	În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și conținutul total maxim de dioxid de sulf, se aplică limitele stabilite în legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % de volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % de volum)	11
Aciditatea totală minimă	4,6 g/l exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	33.33
Conținutul maxim de dioxid de sulf (mg/l):

13. Grand superior bikavér (sânge de taur)

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vin roșu cu taninuri pronunțate, cu o savoare corpolentă și bogată, ale cărui tonuri și nuanțe de culoare variază de la roșu-grena la rubiniu închis. Amestecul special al acestui vin roșu sec, datorat utilizării obligatorii a soiului Kékfrankos (Blaufränkisch), diferă de cel obținut din alte vinuri roșii. De asemenea, acesta posedă arome și savoare bogate în note condimentate și fructate. Acest vin se caracterizează printr-un buchet persistent, fără note de taninuri pronunțate. Cel mai adesea, vinul destinat comercializării cu indicarea terroir-ului se deosebește, în primul rând, prin caracterul său tipic (de exemplu, mineralitatea). Învechirea îndelungată în butoaie și în sticle îi conferă, de asemenea, arome viguroase și mature. Complexitatea sa este bine ilustrată de faptul că niciun soi de struguri nu poate domina caracterul vinului.

*	În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și conținutul total maxim de dioxid de sulf, se aplică limitele stabilite în legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % de volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % de volum)	12
Aciditatea totală minimă	4,6 g/l exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	20
Conținutul maxim de dioxid de sulf (mg/l):

14. Grand superior fehér (alb)

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vin alb armonios, cu taninuri pronunțate, cu o savoare corpolentă și bogată, care prezintă o culoare care poate varia de la alb cu reflexe verzi până la galben cu reflexe verzi și galben. De calitate superioară, acest vin prezintă o bună maturitate, un gust persistent și o tărie alcoolică relativ mare. Vinurile cu denumire de soi prezintă arome și savoare de fructe specifice soiului de viță-de-vie din care sunt obținute. Vinurile obținute prin asamblare dezvoltă caracteristici diferite în funcție de proporția soiurilor de viță-de-vie utilizate pentru a elabora un vin matur, cu gust persistent și care prezintă o corpolență agreabilă. Aceste vinuri pot fi seci, demiseci, demidulci sau dulci.

*	În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și conținutul total maxim de dioxid de sulf, se aplică limitele stabilite în legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % de volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % de volum)	12
Aciditatea totală minimă	4,6 g/l exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	18
Conținutul maxim de dioxid de sulf (mg/l):

15. Grand superior csillag (stea)

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vin alb sec cu taninuri pronunțate, cu o savoare corpolentă și bogată. Culoarea sa poate varia de la alb-verde până la galben-verde și galben. Acest vin prezintă arome și savoare complet mature datorită utilizării de struguri recoltați după coacere și datorită duratei de învechire. Complexitatea este ilustrată de faptul că niciun soi de struguri nu poate domina caracterul vinului. În plus, vinul prezintă o savoare fructată bogată și poate, de asemenea, uneori, să prezinte o anumită mineralitate (specifică terroir-ului). Vinul se caracterizează prin corpolență și prin persistența gustului, precum și prin maturarea în butoi de lemn.

*	În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și conținutul total maxim de dioxid de sulf, se aplică limitele stabilite în legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % de volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % de volum)	12
Aciditatea totală minimă	4,6 g/l exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	18
Conținutul maxim de dioxid de sulf (mg/l):

16. Grand superior vörös (roșu)

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vin roșu maturat, armonios, cu taninuri pronunțate, cu un gust corpolent și bogat. Culoarea sa poate varia între grena și rubiniu intens. Vinurile cu denumire de soi pot prezenta tonuri și nuanțe de culori specifice soiului de viță-de-vie din care sunt elaborate. Datorită perioadei lungi de învechire, aromele de maturare sunt caracteristice și sunt însoțite de parfumuri și de savoare matură, de taninuri coapte și de o aciditate potrivită. Pentru vinurile obținute prin asamblare, conținutul lor de taninuri, gustul lor catifelat cu o maturitate clară și corpolența lor depind de proporția soiurilor de viță-de-vie utilizate. Pot exista, de asemenea, arome și savori cu note fructate (vișină, zmeură, nucă, coacăze roșii și negre etc.) și condimentate (scorțișoară, lemn ars, vanilie, ciocolată, tutun etc.). Vinul poate fi comercializat în toate categoriile, de la sec la dulce.

*	În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și conținutul total maxim de dioxid de sulf, se aplică limitele stabilite în legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % de volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % de volum)	12
Aciditatea totală minimă	4,6 g/l exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	20
Conținutul maxim de dioxid de sulf (mg/l):

5. Practici enologice

5.1. Practici oenologice specifice

1. Practici oenologice obligatorii (1)

Practică oenologică specifică

Classicus bikavér:

—	Macerarea mustului din struguri trebuie să se facă împreună cu pielița boabelor, pentru o perioadă de cel puțin 8 zile;

—	presarea se poate realiza numai cu prese discontinue.

—	vinul trebuie să fie maturat în butoi de lemn pentru o perioadă de cel puțin 6 luni, cu excepția vinurilor obținute din soiurile Blauburger, Kadarka, Kékoportó și Turán.

—

Reguli de asamblare:

—	utilizarea obligatorie a cel puțin patru soiuri de viță-de-vie, fiecare reprezentând peste 5 % din amestec;

—	proporția soiului de viță-de-vie Kékfrankos (Blaufränkisch) trebuie să se încadreze între 30 și 65 %, acest soi reprezentând cea mai mare proporție din amestec;

—	soiurile de viță-de-vie Turán și Bíborkadarka nu trebuie să depășească nici împreună, nici separat, proporția de 10 %.

Classicus muskotály:

—	Strugurii trebuie să fie prelucrați în ziua recoltării;

—	presarea se poate realiza numai cu prese discontinue.

—	mustul trebuie să fie deburbat.

—	Classicus siller:

—	Pulpa strugurilor trebuie să fermenteze împreună cu pielițele;

—	presarea se poate realiza numai cu prese discontinue.

Classicus rozé și Classicus fehér:

—	Strugurii trebuie să fie prelucrați în ziua recoltării;

—	presarea se poate realiza numai cu prese discontinue.

—	mustul trebuie să fie deburbat.

2. Practici oenologice obligatorii (2)

Practică oenologică specifică

Classicus csillag:

—	Strugurii trebuie să fie prelucrați în ziua recoltării;

—	presarea se poate realiza numai cu prese discontinue.

—	mustul trebuie să fie deburbat;

—

Reguli de asamblare:

—	utilizarea a cel puțin patru soiuri de viță-de-vie, fiecare reprezentând peste 5 % din amestec;

—	proporția pe care o reprezintă un anumit soi în amestec nu trebuie să depășească 50 %;

—

este obligatorie utilizarea a cel puțin unuia dintre următoarele soiuri, iar amestecul trebuie să conțină aceste soiuri în proporție de minimum 50 %: Cserszegi fűszeres, Ezerfürtű, Furmint, Gyöngyrizling, Hárslevelű, Irsai Olivér, Juhfark, Kabar, Királyleányka, Leányka, Mátrai muskotály, Mézes, Olaszrizling, Zefír, Zenit și Zengő;

—	în amestec, proporția următoarelor soiuri, luate în considerare individual și împreună, nu poate depăși 30 %: Cserszegi fűszeres, Gyöngyrizling, Irsai Olivér, Mátrai muskotály, Ottonel muskotály, Sárga muskotály și Zefír.

Classicus vörös:

—	Pulpa strugurilor trebuie să fermenteze împreună cu pielițele;

—	presarea se poate realiza numai cu prese discontinue.

3. Practici oenologice obligatorii (3)

Practică oenologică specifică

Superior bikavér:

—	Macerarea mustului din struguri trebuie să se facă împreună cu pielița boabelor, pentru o perioadă de cel puțin 14 zile;

—	presarea se poate realiza numai cu prese discontinue.

—	vinul trebuie să fie maturat în butoi de lemn pentru o perioadă de cel puțin 12 luni.

—

Reguli de asamblare:

—	utilizarea a cel puțin patru soiuri de viță-de-vie, fiecare reprezentând peste 5 % din amestec;

—	proporția soiului de viță-de-vie Kékfrankos (Blaufränkisch) trebuie să se încadreze între 30 și 65 %, acest soi reprezentând cea mai mare proporție din amestec;

—	proporția soiului de viță-de-vie Turán nu trebuie să depășească 10 %.

Superior fehér:

—	Strugurii trebuie să fie prelucrați în ziua recoltării;

—	presarea se poate realiza numai cu prese discontinue.

—	mustul trebuie să fie deburbat.

Superior csillag:

—	Strugurii trebuie să fie prelucrați în ziua recoltării;

—	presarea se poate realiza numai cu prese discontinue.

—	mustul trebuie să fie deburbat.

—

Reguli de asamblare:

—	utilizarea a cel puțin patru soiuri de viță-de-vie, fiecare reprezentând peste 5 % din amestec;

—

proporția pe care o reprezintă un anumit soi în amestec nu trebuie să depășească 50 %;

—

—	în amestec, proporția următoarelor soiuri, luate în considerare individual și împreună, nu poate depăși 30 %: Cserszegi fűszeres, Gyöngyrizling, Irsai Olivér, Mátrai muskotály, Ottonel muskotály, Sárga muskotály și Zefír.

4. Practici oenologice obligatorii (4)

Practică oenologică specifică

Superior vörös:

—	Pulpa strugurilor trebuie să fermenteze împreună cu pielițele;

—	presarea se poate realiza numai cu prese discontinue.

Superior késői szüretelésű:

—	Strugurii trebuie să fie prelucrați în ziua recoltării;

—	presarea se poate realiza numai cu prese discontinue.

—	mustul trebuie să fie deburbat.

Grand superior bikavér:

—	Macerarea mustului din struguri trebuie să se facă împreună cu pielița boabelor, pentru o perioadă de cel puțin 14 zile;

—	presarea se poate realiza numai cu prese discontinue.

—	vinul trebuie să fie maturat în butoi de lemn pentru o perioadă de cel puțin 12 luni.

—

Reguli de asamblare:

—	utilizarea a cel puțin patru soiuri de viță-de-vie, fiecare reprezentând peste 5 % din amestec;

—	proporția soiului de viță-de-vie Kékfrankos (Blaufränkisch) trebuie să se încadreze între 30 și 65 %, acest soi reprezentând cea mai mare proporție din amestec;

—	proporția soiului de viță-de-vie Turán nu trebuie să depășească 10 %.

Grand superior fehér:

—	Strugurii trebuie să fie prelucrați în ziua recoltării;

—	presarea se poate realiza numai cu prese discontinue.

—	mustul trebuie să fie deburbat;

—	vinul trebuie să fie maturat timp de cel puțin 6 luni;

Grand superior vörös:

—	Pulpa strugurilor trebuie să fermenteze împreună cu pielițele;

—	presarea se poate realiza numai cu prese discontinue.

5. Practici oenologice obligatorii (5)

Practică oenologică specifică

Grand superior csillag:

—	Strugurii trebuie să fie prelucrați în ziua recoltării;

—	presarea se poate realiza numai cu prese discontinue.

—	mustul trebuie să fie deburbat;

—	vinul trebuie să fie maturat timp de cel puțin 6 luni.

—

Reguli de asamblare:

—	utilizarea a cel puțin patru soiuri de viță-de-vie, fiecare reprezentând peste 5 % din amestec;

—	proporția pe care o reprezintă un anumit soi în amestec nu trebuie să depășească 50 %;

—

—	în amestec, proporția următoarelor soiuri, luate în considerare individual și împreună, nu poate depăși 30 %: Cserszegi fűszeres, Gyöngyrizling, Irsai Olivér, Mátrai muskotály, Ottonel muskotály, Sárga muskotály și Zefír.

6. Practici oenologice interzise (în afara dispozițiilor în vigoare)

Restricție relevantă privind producerea vinurilor

Îndulcirea vinului:

—	Classicus bikavér

—	Classicus csillag

—	toate vinurile Superior și Grand superior.

Superior késői szüretelésű (din struguri recoltați târziu) și Grand superior csillag (stea):

—	utilizarea așchiilor de lemn de stejar;

—	osmoză inversă;

—	dezalcoolizarea parțială a vinului.

7. Norme referitoare la viticultură (1)

Practica de cultivare

Norme privind conducerea viței-de-vie:

În ceea ce privește plantațiile existente la 1 august 2010 (vinuri Classicus, Superior și Grand superior): indiferent de tehnica de cultivare utilizată, se pot recolta struguri din care se pot elabora vinuri Classicus, Superior și Grand superior care poartă o denumire de origine protejată de pe teritoriul oricărei plantații, pe toată durata de exploatare a acesteia.

În ceea ce privește plantațiile de viță-de-vie înființate după 1 august 2010 (vinuri Classicus, Superior și Grand superior), conducere:

Guyot,

ii.	cordon semiînalt,

iii.	cordon jos,

iv.

umbrelă,

evantai,

vi.

cap,

vii.

goblet.

Norme privind densitatea viței-de-vie în plantația viticolă.

În cazul plantațiilor de viță-de-vie existente la 1 august 2010: indiferent de densitate, se pot recolta struguri din care se pot elabora vinuri Classicus, Superior și Grand superior care poartă o denumire de origine protejată de pe teritoriul oricărei plantații, pe toată durata de exploatare a acesteia.

În cazul plantațiilor înființate după 1 august 2010 (vinuri Classicus):

i.	densitatea viței-de-vie de cel puțin 3 700 de butuci/ha,

ii.	distanța între butuci: cel puțin 0,8 m.

În ceea ce privește plantațiile de viță-de-vie înființate după 1 august 2010 (vinuri Superior și Grand superior):

i.	densitatea butucilor: cel puțin 4 000 de butuci/ha,

ii.	distanța între butuci: cel puțin 0,8 m.

Metoda de recoltare: mecanică sau manuală

Stabilirea datei de recoltare: maturitatea strugurilor pentru diferitele soiuri de viță-de-vie este determinată de președintele consiliului comunității vitivinicole, care stabilește apoi, pe această bază, data de începere a recoltării soiurilor.

8. Calitatea strugurilor (conținutul minim de zaharuri exprimat ca tărie alcoolică potențială) (1)

Practica de cultivare

Classicus bikavér:

—	10,60 % vol. [17 ° (grade ale sistemului maghiar de măsură pentru must)]: Bíborkadarka, Blauburger, Kadarka, Kékfrankos (Blaufränkisch), Kékoportó (Portugais bleu), Turán, Zweigelt

—	12,08 % vol. [19 ° (grade ale sistemului maghiar de măsură pentru must)]: Cabernet franc, Cabernet sauvignon, Menoire, Merlot, Pinot noir, Syrah

Classicus muskotály:

—	9,83 % vol. [16 ° (grade ale sistemului maghiar de măsură pentru must)]: Chasselas, Csaba gyöngye, Cserszegi Fűszeres, Ezerfürtű, Hamburgi muskotály (Muscat de Hamburg), Irsai Olivér, Mátrai muskotály, Ottonel muskotály (Muscat ottonel), Sárga muskotály (Muscat galben)

—

10,57 % vol. [17 ° (grade ale sistemului maghiar de măsură pentru must)]: Bouvier, Chardonnay, Furmint, Gyöngyrizling, Hárslevelű, Juhfark, Kabar, Kerner, Királyleányka, Leányka, Mézes, Olaszrizling (Riesling italian), Pinot blanc, Rajnai rizling (Riesling du Rhin), Rizlingszilváni (Riesling-Sylvaner), Sauvignon, Szürkebarát (Pinot gris), Tramini, Viognier, Zefír, Zenit, Zengő, Zöldszilváni (Sylvaner B), Zöld veltelíni (Grüner Veltliner)

Classicus siller:

—	10,60 % vol. [17 ° (grade ale sistemului maghiar de măsură pentru must)]: Alibernet, Bíborkadarka, Blauburger, Cabernet dorsa, Cabernet franc, Cabernet sauvignon, Csókaszőlő, Kadarka, Kármin, Kékfrankos (Blaufränkisch), Kékoportó (Portugais bleu), Merlot, Pinot noir, Syrah, Turán, Zweigelt,

Classicus rozé:

—	10,60 % vol. [17 ° (grade ale sistemului maghiar de măsură pentru must)]: Alibernet, Bíborkadarka, Blauburger, Cabernet dorsa, Cabernet franc, Cabernet sauvignon, Csókaszőlő, Kadarka, Kármin, Kékfrankos (Blaufränkisch), Kékoportó (Portugais bleu), Menoire, Merlot, Pinot noir, Syrah, Turán, Zweigelt

9. Calitatea strugurilor (conținutul minim de zaharuri exprimat ca tărie alcoolică potențială) (2)

Practica de cultivare

Classicus fehér:

—	9,83 % vol. [16 ° (grade ale sistemului maghiar de măsură pentru must)]: Chasselas, Cserszegi Fűszeres, Ezerfürtű, Irsai Olivér, Mátrai muskotály, Ottonel muskotály (Muscat ottonel), Sárga muskotály (Muscat galben), Kadarka

—

10,60 % vol. [17 ° (grade ale sistemului maghiar de măsură pentru must)]: Bouvier, Chardonnay, Furmint, Gyöngyrizling, Hárslevelű, Juhfark, Kabar, Kerner, Királyleányka, Leányka, Mézes, Olaszrizling (Riesling italian), Pinot blanc, Rajnai rizling (Riesling du Rhin), Rizlingszilváni (Riesling-Sylvaner), Sauvignon, Szürkebarát (Pinot gris), Tramini, Viognier, Zefír, Zenit, Zengő, Zöldszilváni (Sylvaner B), Zöld veltelíni (Grüner Veltliner)

Classicus csillag:

—	9,83 % vol. [16 ° (grade ale sistemului maghiar de măsură pentru must)]: Chasselas, Cserszegi Fűszeres, Ezerfürtű, Chasselas, Irsai Olivér, Mátrai muskotály, Ottonel muskotály (Muscat ottonel), Sárga muskotály (Muscat galben)

—

Classicus vörös:

—	10,60 % vol. [17 ° (grade ale sistemului maghiar de măsură pentru must)]: Alibernet, Bíborkadarka, Blauburger, Csókaszőlő, Kadarka, Kármin, Kékfrankos (Blaufränkisch), Kékoportó (Portugais bleu), Turán, Zweigelt

—	12,08 % vol. [19 ° (grade ale sistemului maghiar de măsură pentru must)]: Cabernet franc, Cabernet sauvignon, Menoire, Merlot, Pinot noir, Syrah

Toate vinurile de calitate Superior și Grand superior:

—	12,83 % vol. [20 ° (grade ale sistemului maghiar de măsură pentru must)] pentru toate soiurile de viță-de-vie

5.2. Randamente maxime

1.	Vinuri Classicus 100 de hectolitri la hectar

2.	Vinuri Classicus – recoltă manuală 13 600 kg de struguri la hectar

3.	Vinuri Classicus – recoltă mecanică 13 100 kg de struguri la hectar

4.	Vinuri Superior 60 de hectolitri la hectar

5.	Vinuri Superior – recoltă manuală 8 100 kg de struguri la hectar

6.	Vinuri Superior – recoltă mecanică 7 800 kg de struguri la hectar

7.	Vinuri Grand superior 35 de hectolitri la hectar

8.	Vinuri Grand superior – recoltă manuală 6 000 kg de struguri la hectar

9.	Vinuri Grand superior – recoltă mecanică 5 600 kg de struguri la hectar

6. Aria geografică delimitată

1. VINURI CLASSICUS:

Localitățile Aldebrő, Andornaktálya, Demjén, Eger, Egerbakta, Egerszalók, Egerszólát, Feldebrő, Felsőtárkány, Kerecsend, Maklár, Nagytálya, Noszvaj, Novaj, Ostoros, Szomolya, Tarnaszentmária, Tófalu și Verpelét care sunt clasificate ca făcând parte din clasele I sau II potrivit cadastrului viticol.

2. VINURI SUPERIOR ȘI GRAND SUPERIOR:

7. Soiul/soiurile de struguri de vin principal/principale

alibernet

blauburger

bouvier

bíbor kadarka

cabernet franc - cabernet

cabernet franc - carbonet

cabernet franc - carmenet

cabernet franc - gros cabernet

cabernet franc - gros vidur

cabernet franc - kaberne fran

cabernet sauvignon

chardonnay - chardonnay blanc

chardonnay - kereklevelű

chardonnay - morillon blanc

chardonnay - ronci bilé

chasselas - chasselas blanc

chasselas - chasselas dorato

chasselas - chasselas doré

chasselas - chrupka belia

chasselas - fehér fábiánszőlő

chasselas - fehér gyöngyszőlő

chasselas - fendant blanc

chasselas - saszla belaja

chasselas - weisser gutedel

cserszegi fűszeres

csókaszőlő

ezerfürtű

furmint - furmint bianco

furmint - moslavac bijeli

furmint - mosler

furmint - posipel

furmint - som

furmint - szigeti

furmint - zapfner

gyöngyrizling

hamburgi muskotály - miszket hamburgszki

hamburgi muskotály - moscato d’Amburgo

hamburgi muskotály - muscat de hambourg

hamburgi muskotály - muscat de hamburg

hamburgi muskotály - muszkat gamburgszkij

hárslevelű - feuilles de tilleul

hárslevelű - garszleveljü

hárslevelű - lindeblättrige

hárslevelű - lipovina

irsai olivér - irsai

irsai olivér - muskat olivér

irsai olivér - zolotis

irsai olivér - zolotisztüj rannüj

juhfark - fehérboros

juhfark - lämmerschwantz

juhfark - mohácsi

juhfark - tarpai

kabar

kadarka - csetereska

kadarka - fekete budai

kadarka - gamza

kadarka - jenei fekete

kadarka - kadar

kadarka - kadarka negra

kadarka - negru moale

kadarka - szkadarka

kadarka - törökszőlő

kerner

királyleányka - dánosi leányka

királyleányka - erdei sárga

királyleányka - feteasca regale

királyleányka - galbena de ardeal

királyleányka - königliche mädchentraube

királyleányka - königstochter

királyleányka - little princess

kármin

kékfrankos - blauer lemberger

kékfrankos - blauer limberger

kékfrankos - blaufränkisch

kékfrankos - limberger

kékfrankos - moravka

kékoportó - blauer portugieser

kékoportó - modry portugal

kékoportó - portugais bleu

kékoportó - portugalske modré

kékoportó - portugizer

leányka - dievcenske hrozno

leányka - feteasca alba

leányka - leányszőlő

leányka - mädchentraube

menoire

merlot

mátrai muskotály

mézes

olasz rizling - grasevina

olasz rizling - nemes rizling

olasz rizling - olaszrizling

olasz rizling - riesling italien

olasz rizling - risling vlassky

olasz rizling - taljanska grasevina

olasz rizling - welschriesling

ottonel muskotály - miszket otonel

ottonel muskotály - muscat ottonel

ottonel muskotály - muskat ottonel

pinot blanc - fehér burgundi

pinot blanc - pinot beluj

pinot blanc - pinot bianco

pinot blanc - weissburgunder

pinot noir - blauer burgunder

pinot noir - kisburgundi kék

pinot noir - kék burgundi

pinot noir - kék rulandi

pinot noir - pignula

pinot noir - pino csernüj

pinot noir - pinot cernii

pinot noir - pinot nero

pinot noir - pinot tinto

pinot noir - rulandski modre

pinot noir - savagnin noir

pinot noir - spätburgunder

rajnai rizling - johannisberger

rajnai rizling - rheinriesling

rajnai rizling - rhine riesling

rajnai rizling - riesling

rajnai rizling - riesling blanc

rajnai rizling - weisser riesling

rizlingszilváni - müller thurgau

rizlingszilváni - müller thurgau bijeli

rizlingszilváni - müller thurgau blanc

rizlingszilváni - rivaner

rizlingszilváni - rizvanac

sauvignon - sauvignon bianco

sauvignon - sauvignon bijeli

sauvignon - sauvignon blanc

sauvignon - sovinjon

syrah - blauer syrah

syrah - marsanne noir

syrah - serine noir

syrah - shiraz

syrah - sirac

szürkebarát - auvergans gris

szürkebarát - grauburgunder

szürkebarát - graumönch

szürkebarát - pinot grigio

szürkebarát - pinot gris

szürkebarát - ruländer

sárga muskotály - moscato bianco

sárga muskotály - muscat blanc

sárga muskotály - muscat bélüj

sárga muskotály - muscat de frontignan

sárga muskotály - muscat de lunel

sárga muskotály - muscat lunel

sárga muskotály - muscat sylvaner

sárga muskotály - muscat zlty

sárga muskotály - muskat weisser

sárga muskotály - weiler

sárga muskotály - weisser

tramini - gewürtztraminer

tramini - roter traminer

tramini - savagnin rose

tramini - tramin cervené

tramini - traminer

tramini - traminer rosso

viognier

zefír

zengő

zenit

zweigelt - blauer zweigeltrebe

zweigelt - rotburger

zweigelt - zweigeltrebe

zöld szagos - decsi szagos

zöld szagos - zöld muskotály

zöld szilváni - grüner sylvaner

zöld szilváni - silvanec zeleni

zöld szilváni - sylvánske zelené

zöld veltelíni - grüner muskateller

zöld veltelíni - grüner veltliner

zöld veltelíni - veltlinské zelené

zöld veltelíni - zöldveltelíni

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

8.1. Vinuri (1)

1. Descrierea arealului geografic delimitat

Factori naturali

Orașul Eger este situat la o altitudine cuprinsă între 160 și 180 de metri deasupra nivelului mării și se întinde între munții Mátra și masivul Bükk, la punctul de intersectare a Masivului central-nordic cu Marea Câmpie a Ungariei. Valea Eger este delimitată la est și la vest de coline cu înălțimi de 200-300 de metri.

La nord-estul orașului se întinde colina impozantă Nagy-Eged, a cărei altitudine depășește 500 de metri. Dealul se întinde la est la vest, iar versantul pe care se află arealul de producție este cel orientat spre sud.

Tipurile de soluri din regiunea viticolă Eger

Cu excepția solului nisipos de pe malul râului care curge în vecinătatea localităților Verpelét, Feldebrő, Aldebrő și Tófalu, solul plantațiilor care aparțin denumirii geografice Eger face parte din categoria solurilor brune forestiere (ramman sau cernoziom, silicioase și erodate) formate pe un strat de tuf riolitic de origine vulcanică. Cu doar câteva excepții, podgoriile au fost plantate pe platouri și pe versanții înclinați cu o pantă lină spre sud, vest și est; deasupra acestora se înalță colina Nagy-Eged, cu soluri forestiere brune, formate pe sedimente calcaroase marine și colina Mész, al cărei sol este format din andezit.

Pe lângă faptul că solul este potrivit pentru plantarea podgoriilor, condițiile naturale din vecinătatea orașului și, în special, înclinarea terenului, sunt, de asemenea, favorabile. Podgoriile sunt plantate pe versanții sudici și sud-vestici ai colinelor, cunoscuți sub denumirea de „verő” (versanți însoriți). Datele meteorologice medii statistice colectate pe parcursul ultimilor 47 de ani sunt următoarele: temperatura medie anuală: 10,65 °C; cantitatea medie anuală de precipitații: 592.6 mm; numărul mediu anual de ore cu soare: 1 964 ore. În conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, terenurile care sunt potrivite pentru plantarea viței-de-vie sunt înregistrate și clasificate în cadastrul viticol în categoria perimetrelor care fac parte din clasele I și II. Prin urmare, în regiunea viticolă Eger, zonele potrivite pentru plantarea viței-de-vie sunt repartizate pe 18 431 de hectare de teren viticol din clasa I și 3 914 hectare din clasa II. Suprafața totală este: 22 345 de hectare

Factori umani

Apariția viței-de-vie în vecinătatea orașului Eger, viticultura în Evul Mediu

Pe versantul colinei Kis-Eged a fost găsită o flunză de viță-de-vie fosilizată, veche de 30 de milioane de ani (Vitis Hungarica), dar aceasta nu are nicio legătură cu viticultura actuală. Pe baza datelor arheologice, Eger și vecinătatea sa au fost populate începând cu secolul X. Se presupune ca până la începutul secolului al XI-lea a devenit un oraș important în Ungaria. În conformitate cu un document publicat în 1261 de către regele Béla IV, primul rege al Ungariei, Ștefan cel Sfânt, a donat episcopiei din Eger o parte din producția de vin, care reprezenta o zecime din producția de vin din Valea Eger. După invazia mongolilor din 1241, depopularea țării și lipsa mâinii de lucru l-au determinat pe regele Béla IV să invite străini să se stabilească în țară. Probabil aceasta este perioada în care s-au stabilit aici valonii: coloniști sosiți din Valonia s-au instalat, în principal, pe Olasz utca (strada Olasz) și în satul Tállya, situat în împrejurimile orașului Eger, și au învățat populația autohtonă despre tehnicile franceze de viticultură și de conservare a vinului în butoaie.

Primele crame au fost săpate la cererea instituțiilor ecleziastice; cele mai vechi dintre acestea făceau parte din cramele pentru zeciuială („dézsmapince”).

Renumele viticulturii din regiunea Eger datează de mai multe secole. Gaspar Boutatts, desenator și gravor originar din Țările de Jos, a fost autorul a numeroase gravuri cu acid azotic, care reprezentau diferite peisaje din Ungaria, în special al unei vederi din Eger („Erlau”) care figurează într-un album intitulat „Descrierea exactă a Regatului Ungariei”, publicat în 1688 la Anvers. De asemenea, o altă gravură anterioară acestei date, publicată în 1617 de către G. Hoefnagel, intitulată „Agria vulgo Erla”, reprezenta orașul viticol care rezistase vitejește trupelor otomane. Pe cele două gravuri se pot observa cele două surse de mândrie legitimă a locuitorilor, și anume, fortăreața care se înalță peste oraș și colinele plantate cu viță-de-vie din împrejurimi.

Din sursele istorice reiese că viticultura a cunoscut o schimbare foarte mare în timpul secolului al XVII-lea: pe lângă soiurile de viță-de-vie din care se produce vin alb, care erau predominante până atunci în regiune, cele din care se produce vin roșu au câștigat teren progresiv.

Trebuie menționat faptul că, pentru a lucra solul compact și rigid al podgoriilor lor, locuitorii din Eger au inventat o sapă specială, „sapa din Eger”. Pentru a cântări vinul, aceștia utilizau un recipient numit „Eger akó” (a cărui capacitate era de patru ori mai mare decât cea a unui recipient obișnuit). Maturarea mai îndelungată a vinului în butoaie de lemn era necesară din cauza acidității, precum și pentru a obține o durată de conservare mai mare. Vinul producătorilor era învechit în butoaie din stejar aranjate de-a lungul cramelor sau în spații de învechire săpate sub oraș, în tuful riolitic, unde condițiile climatice ale unei crame (de învechire) naturale puteau fi asigurate în permanență.

Clasificarea podgoriilor în trecut

La Eger, viticultura a înflorit pentru prima dată în secolele al XV-lea și al XVI-lea și a beneficiat de o renaștere în secolul al XVIII-lea. Deținem cadastre create în perioada 1760-1789, care conțin informații despre calitățile speciale ale podgoriilor. În 1760, acestea au fost clasificate în trei categorii, în funcție de calitatea solului, de înclinarea terenului, de numărul de ore de expunere la soare etc. Aproape 50 % din podgorii erau clasificate în prima categorie.

În 1789, podgoriile au fost clasificate în șase categorii (existau opt categorii la nivel național, dar în împrejurimile orașului Eger nicio podgorie nu era clasificată în ultimele două). Principiile de clasificare erau similare cu cele utilizate în 1760, diferența constând în faptul că și podgoriile excelente adaptate elaborării vinurilor licoroase („aszúbor”) au fost clasificate în prima categorie.

Începând cu secolul al XVIII-lea, locuitorii din Eger au dispus de norme care reglementau viticultura, iar responsabilitatea pentru asigurarea respectării acestora aparținea președinților comunităților vitivinicole. Aceștia, la rândul lor, se aflau sub controlul magistraților municipalității.

8.2. Vinuri (2)

1. Descrierea arealului geografic delimitat (continuare)

Soiurile de viță-de-vie cultivate și vinurile elaborate din acestea

În această regiune, înainte de apariția soiului Kadarka, introdus în împrejurimile orașului Eger în secolul al XV-lea de către refugiați sârbi care au fost constrânși să își părăsească locuințele din cauza cuceririi otomane, localnicii nu au cultivat decât soiuri de struguri albi. Pe lângă introducerea soiurilor de struguri roșii, sârbii i-au învățat pe localnici și tehnici de vinificare a vinurilor roșii. La Școala națională de Oenologie din Buda existau cel puțin 56 de soiuri de viță-de-vie diferite care proveneau din județul Heves: acest număr nu este depășit decât în județele Pest și Baranya. Cu puțin timp înainte de epidemia de filoxeră, în majoritatea podgoriilor erau cultivate soiurile de viță-de-vie Lúdtalpú și Kereklevelű. Un articol publicat în 1859 în revista specializată intitulată „Szőlészeti Lapok” (Revista de viticultură) abordează nevoia de creare a unei game adecvate de „soiuri de viță-de-vie”, diferite de Kadarka, propunând în special soiurile Oporto și Fekete muskotály (Muscat negru) pentru substanțele colorante excelente pe care le conțin.

Vinul roșu închis la culoare denumit Bikavér este menționat pentru prima dată în 1851, într-o carte de proverbe, în următorii termeni: „Bikavér, aceasta este denumirea vinului roșu tare, în special a celui de Eger”. După ravagiile provocate de filoxeră, pentru a demonstra importanța viticulturii și a viniculturii în regiunea Eger, Institutul Regal de Ampelologie din Ungaria a decis, de comun acord cu Școala de Viticultură și Oenologie, să înființeze o filială la Eger. Aceasta, continuând să funcționeze ca institut de cercetare, a devenit unul dintre cele mai importante centre la nivel național, fiind specializată atât în selecția soiurilor rezistente, cât și în cercetarea referitoare la valoarea soiurilor, în evaluarea locurilor de producție (terroirs), precum și în cercetarea oenologică, în special în ceea ce privește tehnologiile de elaborare a vinului roșu.

Protecția denumirii de origine Eger

Importanța vinurilor Eger și a protecției comerțului din regiune sunt subliniate prin faptul că denumirile de origine EGER (ERLAU) și EGRI (ERLAUER) au fost înregistrate încă din 15 septembrie 1970 în categoria de mărfuri nr. 33 (VINURI), în temeiul Acordului de la Lisabona privind protecția și înregistrarea internațională a denumirilor de origine.

2. Descrierea vinurilor

Regiunea viticolă este potrivită atât pentru producția vinurilor albe lejere și cu gust persistent, cât și pentru producția de vinuri albe dense, rotunde și corpolente. Aceste vinuri se caracterizează prin bogăția aromelor și a mineralelor; de asemenea, ele sunt mai bogate în acizi naturali decât vinurile produse în zonele situate la sud de Eger.

De asemenea, în regiune sunt produse vinuri de tipul siller, bogate în savoare, cu o durată de conservare mai mare decât cea a vinurilor produse în Ungaria în general. Aceste vinuri dezvăluie în mod clar arome de fructe proaspete, dar și coapte.

Conținutul de taninuri al vinurilor roșii este, în general, scăzut, aciditatea lor relativă și gustul persistent fiind datorate învecinării cu granița de nord a arealelor în care se desfășoară activitățile de viticultură și producție de vin, precum și prezenței vânturilor specifice colinelor și văilor. Aceste vinuri, caracterizate de arome marcante de fructe și de condimente, pot fi maturate și de-a lungul unei perioade îndelungate.

Utilizarea unui număr mare de soiuri a fost întotdeauna o caracteristică a regiunii viticole. Acest fapt a dat naștere reputației sale de regiune cu vinuri obținute prin asamblare, în special Egri Bikavér.

3. Descrierea și demonstrarea legăturii cauzale

Condițiile climatice din regiunea viticolă sunt influențate, în principal, de vecinătatea munților Bükk. Aceștia oferă protecție împotriva gerului din timpul iernii, iar nopțile răcoroase aduse de „vântul de munte” după zilele calde de vară și de toamnă asigură menținerea unei acidități rafinate și elegante și a unor arome primare fructate ale strugurilor. Prin urmare, se poate spune, în general, că vinurile din regiunea Eger prezintă o aciditate vioaie și o savoare persistentă. Solurile din regiunea viticolă Eger prezintă un echilibru hidric bun și, datorită cantităților anuale medii de precipitații de 600 mm, strugurii se dezvoltă în mod echilibrat și fără a le fi grăbită coacerea. Datorită acestui echilibru, vinurile nu prezintă o aciditate excesivă, care ar putea fi provocată de un deficit de apă.

Din cauza varietății condițiilor climatice și a compoziției solurilor din regiunea viticolă Eger, pot exista diferențe considerabile de la un terroir la altul – mai ales în cazul anilor de recoltă „mai puțin buni” – în ceea ce privește tăria alcoolică, conținutul de acizi și chiar aroma vinurilor. Experimentele efectuate în cadrul Institutului de Științe ale Viței-de-vie și ale Vinului din Eger sunt destul de concludente: acestea par să confirme că situarea și expunerea terroir-urilor au un impact mai mare în special asupra tăriei alcoolice și asupra caracterului generos al vinurilor, în timp ce compoziția solului joacă un rol important în formarea aromelor. Prin urmare, diferitele terroir-uri permit elaborarea unor vinuri cu caracter specific. În consecință, terroir-uri cu caracteristici pedologice diferite permit producerea unor vinuri specifice cu caracteristici diferite. De exemplu, vinurile produse pe soluri cu un strat mai subțire de sol de origine vulcanică sunt mai minerale; vinurile produse pe soluri adânci cu conținut ridicat de argilă sunt mai corpolente; iar vinurile din solurile nisipoase din regiunea Debrő sunt mai alcoolizate datorită încălzirii rapide a solului.

Tradițiile și această diversitate climatică necesită și justifică cultivarea a numeroase soiuri de viță-de-vie diferite și producerea unei game foarte largi de vinuri în regiunea viticolă. În mod unic, condițiile climatice și pedologice ale arealului de producție delimitat Eger permit viticultorilor să producă toate tipurile de vin la o calitate excelentă, spre deosebire de alte regiuni viticole.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Norme generale referitoare la etichetare (1)

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

(a)

Mențiunea tradițională „védett eredetű bor” [vin de origine protejată] poate fi utilizată pentru a înlocui mențiunea „oltalom alatt álló eredetmegjelölés” (denumire de origine protejată) în forma „védett eredett Classicus bor” (vin Classicus de origine protejată), „védett eredett eredetű superior bor” (vin Superior de origine protejată) sau „védett eredetű grand superior bor” (vin Grand superior de origine protejată).

(b)

Denumirile soiurilor, mențiunile tradiționale, alte mențiuni cu utilizare limitată sau mențiunile care se referă la culoarea vinului pot fi indicate pe etichetă numai în cazul în care astfel de mențiuni nu ies mai mult în evidență decât denumirea de origine prin tipul, dimensiunea sau culoarea caracterelor.

(c)

În ceea ce privește vinurile Superior sau Grand superior, denumirea vinului trebuie să fie completată de mențiunea Superior sau Grand superior.* Această mențiune trebuie să figureze după denumirea de origine și trebuie tipărită cu aceleași caractere. În cazul în care se indică denumirea terroir-ului, este obligatoriu să se indice și clasificarea pe etichetă, în același câmp vizual cu cel în care apare denumirea terroir-ului, precum și denumirea localității.

(d)

Mențiunea tradițională „Bikavér” (Sânge de taur) trebuie să figureze doar pe eticheta vinurilor elaborate din soiuri de viță-de-vie cultivate pe următoarele terenuri viticole: Andornaktálya, Demjén, Eger, Egerbakta, Egerszalók, Egerszólát, Felsőtárkány, Kerecsend, Maklár, Nagytálya, Noszvaj, Novaj, Ostoros și Szomolya, care fac parte din clasele I sau II în conformitate cu cadastrul viticol; terroir-urile Cinege, Közép-bérc, Ördöngös, Öreg-hegy, Padok și Szirák ai municipalității Verpelét; și terroir-ul Dobi tető din Tarnaszentmária.

Norme generale referitoare la etichetare (2)

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

(a)	Mențiunea tradițională „Bikavér” trebuie să figureze pe etichetă imediat după forma „Egri” a denumirii de origine „Eger”; aceasta trebuie tipărită pe același rând și cu aceleași caractere utilizate pentru denumirea în cauză.

(b)

Un desen sau o imagine care reprezintă sau evocă o figură de taur sau un cap de taur sau chiar traducerea cuvântului „bikavér” („sânge de taur”) într-o limbă străină sau orice expresie în maghiară sau într-o limbă străină care evocă sângele de taur nu poate figura decât pe eticheta și pe sticlele vinurilor Egri Bikavér, Egri Bikavér Superior și Egri Bikavér Grand superior. Cu toate acestea, o excepție de la această regulă este desenul evocând un cap de taur care figurează pe marca regiunii viticole Eger.

(c)

Un desen sau o imagine care reprezintă sau evocă o stea, indiferent de dimensiune sau de formă, sau chiar traducerea cuvântului „csillag” („stea”) într-o limbă străină sau orice expresie în maghiară sau în orice limbă străină care evocă o stea nu poate figura decât pe vinurile Egri Csillag, Egri Csillag Superior și Egri Csillag Grand superior.

(d)

În ceea ce privește vinurile obținute prin asamblare, un soi de viță-de-vie nu poate fi indicat decât dacă proporția acestuia în amestec este de minimum 5 %. În acest caz, denumirea soiului de viță-de-vie trebuie să fie indicată cu caractere a căror dimensiune nu poate depăși o cincime din dimensiunea caracterelor utilizate pentru menționarea denumirii de origine.

Indicarea anului de recoltă este obligatorie.

(e)	Indicarea denumirii terroir-ului este obligatorie pentru vinurile Grand superior.

Denumirile unităților geografice mai mici și norme care reglementează delimitarea și menționarea acestora (1)

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

(a)

Localități:

(i)	pentru vinurile Classicus, Superior și Grand superior, pentru toate tipurile de vin;

(ii)	identitatea originii: cel puțin 85 %;

(iii)

denumirile localităților care pot fi indicate sunt următoarele: Aldebrő, Andornaktálya, Demjén, Eger, Egerbakta, Egerszalók, Egerszólát, Feldebrő, Felsőtárkány, Kerecsend, Maklár, Nagytálya, Noszvaj, Novaj, Ostoros, Szomolya, Tarnaszentmária, Tófalu, Verpelét.

(b)

Legătura dintre unitățile geografice mai mici și mărcile comerciale: în cazul vinurilor desemnate cu ajutorul mărcilor înregistrate sau cu ajutorul mărcilor stabilite prin utilizare înainte de 11 mai 2002 care sunt alcătuite parțial sau integral din denumirea unei unități geografice mai mici sau dintr-o referire la o zonă geografică a țării, nu se aplică normele privind indicarea originii strugurilor utilizați pentru elaborarea vinurilor.

(c)

Terroir:

(i)	doar pentru vinurile Grand superior;

(ii)	identitatea originii: cel puțin 95 %;

(iii)

de asemenea, denumirea localității vizate din regiunea viticolă trebuie să figureze pe etichetă;

(iv)

denumiri de terroir

—	Aldebrő: Káli-völgy, Poharas-dűlő, Sík-hegy, Szent Donát-dűlő, Uraké;

—	Andornaktálya: Bánya-tető, Cserje, Cserjés-lápa, Dezerta, Felső-rétre járó, Felső-tábla, Gesztenyési-dűlő, Kerek-szilvás, Kétágú-dűlő, Kis-hegy, Málnás, Marinka, Mocsáry, Nagy-parlag, Nagy-völgy, Parti-dűlő, Pesti, Pünkösd-tető, Rózsa-hegy, Schwarcz, Szállás-völgy, Szél-hegy, Zúgó-part;

—	Demjén: Bodzás-tető, Farkas-hegy, Hangács, Nyitra, Pünkösd-tető, Szőlőhegy, Varjasi-dűlő;

Denumirile unităților geografice mai mici și norme care reglementează delimitarea și menționarea acestora (2)

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

(iv)

denumiri de terroir (continuare):

—

Eger: Almagyar, Áfrika, Agárdi, , Almár-völgy, Bajusz, Bajusz-völgy, Bánya-tető, Békési, Benke-lápa, Birka, Braun-völgy, Cigléd, Cinege, Déllés, Dobrányi, Donát, Érseki, Erzsébet-völgy, Fehér-hegy, Felső-galagonyás, Fertő, Gőzmalmos, Grőber, Grőber-völgy, Gyilkos, Hajdú-hegy, Hergyimó, Kerékkötő, Kis-Eged, Kis-galagonyás, Kis-Kocs, Kolompos, Kolompos-völgy, Kőlyuk-tető, Kőporos, Kutya-hegy, Losonci-völgy, Makjány, Marinka, Merengő, Mész-hegy, Mezey alsó, Mezey öreg, Nagy-galagonyás, Nagy-Eged-dűlő, Nagy-Eged-hegy, Nagy-Kocs, Nyerges, Nyúzó, Öreg-hegy, Pap-hegy, Pirittyó, Posta út, Rác-hegy, Rádé, Répás-tető, Rózsás, Sík-hegy, Steiner, Szarkás, Szépasszony-völgy, Szőlőcske, Szőlőske, Tiba, Tibrik, Tihamér, Tót-hegy, Új-fogás, Vécsey-völgy, Vidra, Vizes-hegy;

—	Egerbakta: Dobos-lápa, Ivánka, Ivánkafő, Magyalos, Muki-lápa, Ortás, Pap-tag, Szőlő-tető, Töviskes, Zsebe-lápa;

—	Egerszalók: Ádám-völgy, Buk-tető, Ferenc-hegy, Juhkosár, Káptalan-völgy, Kis-határ, Kovászó, Kővágó, Magyalos, Nagy Ádám-tető, Pap-tag, Vágás;

—	Egerszólát: Alsó-hegy, Birka-tető, Boldogságos, Csutaj-tető, Felső-hegy, Kamra-völgy, Kántor-tag, Nagy-határ, Szarvas, Tó-bérc;

—	Feldebrő: Alberki, Bogár-hát, Csepegő, Csonkás, Egri út, Szőlők háta;

—	Felsőtárkány: Homok-hegy, Homok-lápa, Nyavalyás, Öreg-hegy, Tiba alja;

Denumirile unităților geografice mai mici și norme care reglementează delimitarea și menționarea acestora (3)

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

(iv)

denumiri de terroir (continuare):

—	Kerecsend: Nagy-aszó, Öreg-hegy, Tardi-dűlő;

—	Maklár: Nagy-aszó, Öreg-hegy;

—	Nagytálya: Kendervát, Nagy-aszó, Öreg-hegy, Pipis, Vitis-dűlő;

—	Noszvaj: Csókás, Dóc, Herceg, Hosszú-szél, Kőkötő, Nagyfai-dűlő, Nyilas-már, Perzselő, Pipis, Szeles-oldal, Szeles-tető, Tekenő-hát, Zsidó-szél;

—	Novaj: Halom, Hegyi-tábla, Hermány, Hodály-tető, Juhszalagos, Kis-gyepföld, Mezőkövesdi út tető, Nagy-gyepföld, Nagyút, Öreg-hegy, Pap-föld, Szeszfőzde-tető, Vitéz;

—	Ostoros: Bikus, Csárda-kert, Gólint, Hermány, Janó, Kutya-hegy, Pajados, Sóderbánya-tető, Szél-hegy, Szilvás-tető, Tag, Tehéntánc, Verem-part;

—	Szomolya: Csáj-lapos, Demecs, Galagonyás, Gyűr, Ispán-berki, Jató-tető, Kangyalló, Mácsalma, Nagy-völgy-tető, Pazsag, Proletár, Szilos-oldal, Vas-lápa, Vén-hegy;

—	Tarnaszentmária: Dobi-oldal, Dobi-tető, Szőlőhegy;

—	Tófalu: Bogár-hát, Petes alja;

—	Verpelét: Ácsok, Alberki, Cinege, Fekete-oldal, Hagyóka, Hosszúi-dűlő, Kecske-hát, Kerékkötő, Keresztfa, Királyi-dűlő, Kis-hegy, Kő-hegy, Közép-bérc, Majka, Ördöngős, Öreg-hegy, Padok, Pallagfő, Szent János-völgy, Szirák, Tilalmas, Tölgyes-szél, Túró-mező, Varjas, Veres.

Norme referitoare la indicarea tipului de vin (1)

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Classicus bikavér:

—	Mențiunea tradițională „Bikavér” trebuie să figureze pe etichetă imediat după forma „Egri” a denumirii de origine „Eger”; aceasta trebuie tipărită pe același rând și cu aceleași caractere utilizate pentru denumirea în cauză.

—	Mențiuni tradiționale autorizate pentru utilizare și alte mențiuni restrânse: „barrique”, „fahordós érlelésű bor” (vin maturat în butoi de lemn), „termőhelyen palackozva” (îmbuteliat în arealul de producție), „ó” (învechit), „muzeális bor” (vin de muzeu).

Classicus muskotály:

—	Mențiuni tradiționale autorizate pentru utilizare și alte mențiuni restrânse: „cuvée”, „első szüret” (prima recoltă), „virgin vintage”, „újbor” (vin nou), „primőr” (vin tânăr), „termőhelyen palackozva” (îmbuteliat în arealul de producție).

—	Mențiunea „Muskotály” (Muscat) poate să figureze pe etichetă numai în cazul în care nu iese mai mult în evidență decât denumirea de origine prin tipul, dimensiunea sau culoarea caracterelor.

Classicus siller și Classicus rozé:

—	Mențiuni tradiționale autorizate pentru utilizare și alte mențiuni restrânse: „cuvée”, „első szüret” (prima recoltă), „virgin vintage”, „újbor” (vin nou), „primőr” (vin tânăr), „termőhelyen palackozva” (îmbuteliat în arealul de producție).

Classicus fehér:

—	Denumirile soiurilor de viță-de-vie pot fi indicate pe etichetă numai în cazul în care astfel de mențiuni nu ies mai mult în evidență decât denumirea de origine prin tipul, dimensiunea sau culoarea caracterelor.

—	Celelalte denumiri ale soiurilor de viță-de-vie trebuie să fie indicate cu caractere a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru menționarea denumirii de origine.

—

Mențiuni tradiționale autorizate pentru utilizare și alte mențiuni restrânse: „barrique”, „cuvée”, „fahordós érlelésű bor” (vin maturat în butoi de lemn), „első szüret” (prima recoltă), „virgin vintage”, „újbor” (vin nou), „primőr” (vin tânăr), „termőhelyen palackozva” (îmbuteliat în arealul de producție), „ó” (învechit), „muzeális bor” (vin de muzeu).

Norme referitoare la indicarea tipului de vin (2)

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Classicus csillag:

—	Mențiunea „csillag” trebuie să figureze pe etichetă imediat după forma „Egri” a denumirii de origine „Eger”; aceasta trebuie tipărită pe același rând și cu aceleași caractere utilizate pentru denumirea în cauză.

—	Mențiuni tradiționale autorizate pentru utilizare și alte mențiuni restrânse: „barrique”, „fahordós érlelésű bor” (vin maturat în butoi de lemn), „első szüret” (prima recoltă), „virgin vintage”, „újbor” (vin nou), „primőr” (vin tânăr), „termőhelyen palackozva” (îmbuteliat în arealul de producție).

Classicus vörös:

—	Denumirile soiurilor de viță-de-vie pot fi indicate pe etichetă numai în cazul în care astfel de mențiuni nu ies mai mult în evidență decât denumirea de origine prin tipul, dimensiunea sau culoarea caracterelor.

—	Celelalte denumiri ale soiurilor de viță-de-vie trebuie să fie indicate cu caractere a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru menționarea denumirii de origine.

—

Superior bikavér:

—	Mențiunea tradițională „Bikavér” trebuie să figureze pe etichetă imediat după forma „Egri” a denumirii de origine „Eger”; aceasta trebuie tipărită pe același rând și cu aceleași caractere utilizate pentru denumirea în cauză.

—	Mențiuni tradiționale autorizate pentru utilizare și alte mențiuni restrânse: „barrique”, „fahordós érlelésű bor” (vin maturat în butoi de lemn), „termőhelyen palackozva” (îmbuteliat în arealul de producție).

Superior fehér:

- Denumirile soiurilor de viță-de-vie pot fi indicate pe etichetă numai în cazul în care astfel de mențiuni nu ies mai mult în evidență decât denumirea de origine prin tipul, dimensiunea sau culoarea caracterelor.

- Celelalte denumiri ale soiurilor de viță-de-vie trebuie să fie indicate cu caractere a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru menționarea denumirii de origine.

- Mențiuni tradiționale autorizate pentru utilizare și alte mențiuni restrânse: „barrique”, „cuvée”, „fahordós érlelésű bor” (vin maturat în butoi de lemn), „termőhelyen palackozva” (îmbuteliat în arealul de producție), főbor (vin principal).

Norme referitoare la indicarea tipului de vin (3)

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Superior csillag:

—	Mențiunea „csillag” trebuie să figureze pe etichetă imediat după forma „Egri” a denumirii de origine „Eger”; aceasta trebuie tipărită pe același rând și cu aceleași caractere utilizate pentru denumirea în cauză.

—	Mențiuni tradiționale autorizate pentru utilizare și alte mențiuni restrânse: „barrique”, „fahordós érlelésű bor” (vin maturat în butoi de lemn), „termőhelyen palackozva” (îmbuteliat în arealul de producție).

Superior vörös:

—	Denumirile soiurilor de viță-de-vie pot fi indicate pe etichetă numai în cazul în care astfel de mențiuni nu ies mai mult în evidență decât denumirea de origine prin tipul, dimensiunea sau culoarea caracterelor.

—	Celelalte denumiri ale soiurilor de viță-de-vie trebuie să fie indicate cu caractere a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru menționarea denumirii de origine.

—	Mențiuni tradiționale autorizate pentru utilizare și alte mențiuni restrânse: „barrique”, „cuvée”, „fahordós érlelésű bor” (vin maturat în butoi de lemn), „termőhelyen palackozva” (îmbuteliat în arealul de producție), főbor (vin principal).

Superior késői szüretelésű:

—	Denumirile soiurilor de viță-de-vie pot fi indicate pe etichetă numai în cazul în care astfel de mențiuni nu ies mai mult în evidență decât denumirea de origine prin tipul, dimensiunea sau culoarea caracterelor.

—	Celelalte denumiri ale soiurilor de viță-de-vie trebuie să fie indicate cu caractere a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru menționarea denumirii de origine.

—	Mențiuni tradiționale autorizate pentru utilizare și alte mențiuni restrânse: „barrique”, „cuvée”, „fahordós érlelésű bor” (vin maturat în butoi de lemn), „termőhelyen palackozva” (îmbuteliat în arealul de producție).

Grand superior bikavér:

—	Mențiunea tradițională „Bikavér” trebuie să figureze pe etichetă imediat după forma „Egri” a denumirii de origine „Eger”; aceasta trebuie tipărită pe același rând și cu aceleași caractere utilizate pentru denumirea în cauză.

—	Mențiuni tradiționale autorizate pentru utilizare și alte mențiuni restrânse: „barrique”, „fahordós érlelésű bor” (vin maturat în butoi de lemn), „termőhelyen palackozva” (îmbuteliat în arealul de producție).

Norme referitoare la indicarea tipului de vin (4)

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Grand superior fehér:

—	Denumirile soiurilor de viță-de-vie pot fi indicate pe etichetă numai în cazul în care astfel de mențiuni nu ies mai mult în evidență decât denumirea de origine prin tipul, dimensiunea sau culoarea caracterelor.

—	Celelalte denumiri ale soiurilor de viță-de-vie trebuie să fie indicate cu caractere a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru menționarea denumirii de origine.

—	Mențiuni tradiționale autorizate pentru utilizare și alte mențiuni restrânse: „barrique”, „cuvée”, „fahordós érlelésű bor” (vin maturat în butoi de lemn), „termőhelyen palackozva” (îmbuteliat în arealul de producție).

Grand superior csillag:

—	Mențiunea „csillag” trebuie să figureze pe etichetă imediat după forma „Egri” a denumirii de origine „Eger”; aceasta trebuie tipărită pe același rând și cu aceleași caractere utilizate pentru denumirea în cauză.

—	Mențiuni tradiționale autorizate pentru utilizare și alte mențiuni restrânse: „barrique”, „fahordós érlelésű bor” (vin maturat în butoi de lemn), „termőhelyen palackozva” (îmbuteliat în arealul de producție).

Grand superior vörös:

—	Denumirile soiurilor de viță-de-vie pot fi indicate pe etichetă numai în cazul în care astfel de mențiuni nu ies mai mult în evidență decât denumirea de origine prin tipul, dimensiunea sau culoarea caracterelor.

—	Celelalte denumiri ale soiurilor de viță-de-vie trebuie să fie indicate cu caractere a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru menționarea denumirii de origine.

—	Mențiuni tradiționale autorizate pentru utilizare și alte mențiuni restrânse: „barrique”, „cuvée”, „fahordós érlelésű bor” (vin maturat în butoi de lemn), „termőhelyen palackozva” (îmbuteliat în arealul de producție).

Norme referitoare la ambalarea produselor

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

(a)

Vinurile clasificate în categoriile Superior și Grand superior (toate tipurile de vin), precum și vinurile Bikavér și Csillag din categoria Classicus trebuie să fie comercializate doar în recipient de sticlă. Toate celelalte tipuri de vin trebuie să fie comercializate doar în recipient de sticlă sau în ambalaj de tip bag-in-box.

(b)

Îmbutelierea trebuie să se efectueze doar în atelierul de îmbuteliere autorizat de autoritatea vinicolă și înregistrat de Egri Borvidék Hegyközségi Tanácsa (denumit în continuare EBHT) (Consiliul comunităților vitivinicole din regiunea viticolă Eger). Obligația de îmbuteliere nu vizează vinurile produse de viticultor pe teritoriul arealului de producție pentru uzul propriu și consumate în propria cramă.

(c)

Îmbutelierea în afara arealul delimitat nu se poate efectua decât în cazul depunerii unei declarații cu cel puțin 48 de ore înainte de începerea prevăzută a operațiunii. Pentru a păstra calitatea organoleptică, îmbutelierea trebuie să se efectueze în termen de 90 de zile de la scoaterea vinului din locul în care a fost produs.

Data cea mai timpurie de introducere pe piață

Cadrul juridic:

De o organizație care gestionează DOP/IGP, acolo unde acest lucru este prevăzut de statele membre

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

(a)

Vinuri Classicus:

(i)	Bikavér: la data de 1 septembrie din primul an care urmează după anul de recoltă;

(ii)	Csillag: data de 1 decembrie a anului recoltei;

(iii)

pentru toate celelalte tipuri de vinuri: nu a fost stabilită o dată.

(b)

Vinuri Superior:

(i)	Bikavér: la data de 1 noiembrie din primul an care urmează după anul de recoltă;

(ii)	Csillag: la data de 15 martie din primul an care urmează după anul de recoltă;

(iii)

pentru toate celelalte tipuri de vinuri: nu a fost stabilită o dată.

(c)

Vinuri Grand superior:

(i)	Bikavér: la data de 1 noiembrie din primul an care urmează după anul de recoltă;

(ii)	Csillag: la data de 1 iulie din primul an care urmează după anul de recoltă;

(iii)

pentru toate celelalte tipuri de vinuri: nu a fost stabilită o dată.

Producția în afara arealului geografic delimitat

Cadrul juridic:

De o organizație care gestionează DOP/IGP, acolo unde acest lucru este prevăzut de statele membre

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

În localitatea Kompolt; în cazul strugurilor cultivați pe terroir-ul Dóc, situat în localitatea Noszvaj, pe teritoriul localităților Bogács, Bükkzsérc și Cserépfalu.

Norme tranzitorii

Cadrul juridic:

De o organizație care gestionează DOP/IGP, acolo unde acest lucru este prevăzut de statele membre

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

(a)

Toți producătorii care au introdus pe piață vin „Egri Bikavér” cu indicarea terroir-ului, produs din struguri cultivați înainte de 31 decembrie 2009 și care au respectat obligațiile vizate la articolul 20 din Decretul nr. 102 din 5 august 2009 al Ministerului agriculturii și dezvoltării rurale (FMV) trebuie să aplice pe parcursul anilor următori regulile de asamblare anterioare referitoare la vinul „Egri Bikavér” definite prin Decretul nr. 103 din 31 decembrie 2003 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (FMV) privind vinurile cu denumire de origine protejată din regiunea vinicolă Eger în cazul în care asamblează vin „Egri Bikavér” ce poartă indicația terroir-ului, obținut din aceeași plantație și din același terroir, pe toată durata de viață a plantației sau cel puțin atât timp cât nu schimbă compoziția soiurilor de pe plantație.

(b)

Producătorii care produc vinul „Classicus Egri Bikavér”, care corespunde unui produs ecologic obținut dintr-o cultură ecologică, și care demonstrează printr-o documentație adecvată că, în anul în cauză, nu au posibilitatea de a amesteca vinuri obținute din patru soiuri de viță-de-vie, în conformitate cu punctul III, pot amesteca vinuri obținute din trei soiuri de viță-de-vie pentru a produce vinul ecologic „Classicus Egri Bikavér”.

(c)	Normele tranzitorii încetează să se mai aplice începând cu campania viticolă 2021/2022.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://boraszat.kormany.hu/download/4/03/d2000/Eger_OEM_term%C3%A9kle%C3%ADr%C3%A1s_v5.pdf

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.