Bruxelles, 18.5.2022

SWD(2022) 148 final

DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI

CONSULTAREA PĂRȚILOR INTERESATE - RAPORT DE SINTEZĂ

care însoţeşte documentul

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Strategia UE pentru energia solară

{COM(2022) 221 final}


CONSULTAREA PUBLICĂ – RAPORT DE SINTEZĂ

STRATEGIA UE PENTRU ENERGIA SOLARĂ

Comisia Europeană și-a anunțat pentru prima dată intenția de a adopta o comunicare de stabilire a unei strategii UE pentru energia solară în cadrul programului de lucru al Comisiei pentru 2022. Pentru pregătirea acestei inițiative, principalele activități de consultare a părților interesate au constat în o „cerere de contribuții” online și o consultare publică, care au fost publicate la 18 ianuarie pe site-ul de consultare al Comisiei „Exprimați-vă părerea” și au rămas disponibile pentru feedback timp de 12 săptămâni. Pe lângă activitățile de consultare online, Comisia a organizat, de asemenea, o conferință virtuală la nivel înalt a părților interesate cu privire la Strategia UE pentru energia solară, precum și trei ateliere la nivel tehnic.

Scopul consultării a fost de a colecta feedback din partea statelor membre, a părților interesate și a cetățenilor cu privire la domeniul de aplicare propus al strategiei, precum și cu privire la elementele suplimentare pe care ar trebui să le acopere strategia. Principalele părți interesate vizate au fost autoritățile publice, societățile din domeniul energiei solare, cum ar fi producătorii de produse, dezvoltatorii de proiecte sau întreprinderile din domeniul integrării instalațiilor solare, cum ar fi agregatorii sau furnizorii de soluții digitale, inclusiv IMM-urile; comunitățile energetice, asociațiile de consumatori; organizațiile neguvernamentale; organizații și persoane fizice din domeniul cercetării și inovării, care produc sau consumă energie solară sau sunt pur și simplu interesate de aceasta.

Prezentul document ar trebui privit doar ca un rezumat al contribuțiilor oferite de părțile interesate în cadrul acestui proces de consultare. În niciun caz, acesta nu poate fi considerat poziția oficială a Comisiei sau a serviciilor acesteia și, prin urmare, nu atrage nicio obligație din partea Comisiei. Răspunsurile la activitățile de consultare nu pot fi considerate un eșantion reprezentativ de opinii ale populației UE.

Categoriile de părți interesate participante

Contribuțiile principalelor părți interesate vizate au fost primite prin intermediul răspunsurilor la consultarea publică, al observațiilor la „cererea de contribuții” și prin participarea la evenimentele părților interesate. A existat un nivel ridicat de participare din partea întreprinderilor din domeniul energiei solare pe toate planurile (de la microîntreprinderi la întreprinderi mari), reprezentând diverse sectoare ale tehnologiei energiei solare (concentrarea radiației solare, energie solară fotovoltaică, energie termică solară etc.), precum și din partea comunităților de energie din surse regenerabile și a cetățenilor implicați și/sau interesați de energia solară. Mai multe asociații de consumatori, organizații neguvernamentale și organizații de cercetare și inovare au furnizat, de asemenea, observații sau feedback. A existat un nivel limitat de participare din partea autorităților publice, fie la nivel național, fie la nivel local.

Instrumente și metodologie

A fost efectuată o analiză cantitativă și calitativă a răspunsurilor la consultarea publică și a observațiilor primite la „cererea de contribuții”, inclusiv a documentelor de poziție anexate. Răspunsurile la întrebările cu variante multiple de răspuns din cadrul consultării publice au fost prelucrate utilizând instrumentele de analiză cantitativă a datelor din sondajul UE. Răspunsurile calitative (răspunsurile la întrebări - sub formă de text liber, precum și documentele de poziție anexate) au fost colectate și examinate separat pentru a extrage datele cantitative. Observațiile formulate ca răspuns la „cererea de contribuții” au fost clasificate în funcție de afirmațiile conținute și au fost cuantificate.

Cerere de contribuții

Ca răspuns la „cererea de contribuții”, un număr de 447 de persoane sau entități au formulat observații . Dintre acestea, 92 au fost repetiții, iar 44 nu au abordat subiectul vizat. Prin urmare, numărul real de contribuții semnificative a fost de 311.

Marea majoritate a observațiilor au fost primite de la cetățeni (266, inclusiv 4 de la cetățeni din afara UE) și de la întreprinderi/organizații profesionale (58), organizații neguvernamentale (12), instituții academice/institute de cercetare (5), agenții de cercetare (1), sindicate (3), autorități publice (3) și de la alte categorii (7).

Chestionar de consultare publică

Chestionarul de consultare publică a atras în total 190 de participanți dintre care majoritatea au fost întreprinderi/organizații profesionale (55) și cetățeni ai UE (52). Restul respondenților au reprezentat instituții academice/institute de cercetare (23), asociații de întreprinderi (21), autorități publice (13), organizații neguvernamentale (8), asociații pentru protecția consumatorilor (3), cetățeni din afara UE (2), sindicate (1) și alte categorii (12). În plus, 12 respondenți au declarat că reprezintă o comunitate energetică, iar 49 au declarat că reprezintă unul sau mai mulți proprietari de sisteme distribuite de producție de energie solară la scară mică.


În ceea ce privește țara de origine declarată de participanți, 44 au declarat Spania, 38 Germania, 18 Franța, 14 Belgia și Italia, 8 Țările de Jos, 7 Suedia, 5 Austria, Portugalia și Polonia, 4 Grecia, 2 Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Irlanda, Ungaria și Malta și 1 Bulgaria, Finlanda, Lituania, România și Slovenia. În ceea ce privește respondenții din afara UE, 3 au declarat Norvegia ca țară de origine, 2 Elveția și Turcia, 1 Brazilia, China, Israel și Regatul Unit.

La întrebarea cu privire la tehnologiile cu care au lucrat (respondenții au putut alege mai multe opțiuni), tehnologia cel mai des selectată a fost tehnologia fotovoltaică solară, fie distribuită (87), fie la scară utilitară (78), urmată de tehnologia termică solară, fie pentru uz casnic (40), fie pentru uz industrial sau uz agricol (39), ori tehnologia pentru încălzirea centralizată (29), în timp ce tehnologia de concentrare a radiației solare (CSP) a fost selectată de 59 de respondenți.

Rezultatele consultării publice

Cerere de contribuții

Marea majoritate a respondenților, 290, au fost în favoarea unei utilizări accelerate a energiei solare, în timp ce 21 de respondenți au fost împotrivă, din cei 311 respondenți semnificativi. Majoritatea acestora au recomandat utilizarea masivă a energiei solare în clădiri, simplificarea legislației și un sprijin economic sporit. Unii și-au exprimat preocupările cu privire la concurența cu agricultura în materie de utilizare a terenurilor, preocupările legate de mediu și cele legate de securitatea lanțului de aprovizionare.

Povara administrativă (77) a fost evidențiată de participanți ca fiind principalul obstacol în calea dezvoltării proiectelor solare, subliniind necesitatea unor proceduri administrative mai scurte și mai simple. Unii participanți au subliniat, de asemenea, necesitatea unui sprijin mai mare (60) sub formă de finanțare, împrumuturi sau reduceri fiscale.

Unii respondenți au menționat că clădirile ar trebui să producă energie din surse regenerabile și să fie foarte eficiente din punct de vedere energetic, ceea ce, la rândul său, ar reduce costurile cu energia pentru gospodării. În acest scop, ei au îndemnat la accelerarea integrării sistemelor de energie solară pe acoperișuri, balcoane, fațade, pereți sau alte părți ale noilor proiecte de construcții, precum și în cazul lucrărilor de renovare a clădirilor publice sau private (85). Alți respondenți au corelat dezvoltarea energiei solare în clădiri cu integrarea electromobilității, propunând accelerarea utilizării de stații de parcare/încărcare pentru vehiculele electrice, inclusiv de-a lungul autostrăzilor. Alți participanți au sprijinit comunitățile energetice și autoconsumul ca instrumente de promovare a producției descentralizate de energie solară (28) și de informare a publicului larg cu privire la beneficiile și viabilitatea energiei solare (9).

Mai mulți respondenți au menționat sistemele de stocare ca fiind cea mai bună soluție pentru a permite o mai mare flexibilitate în gestionarea producției de energie din surse regenerabile și pentru a furniza energie pe timp de noapte (40). Unii participanți au menționat necesitatea de a stimula alte tehnologii solare, cum ar fi CSP (10) și energia termică solară (15), nu doar panourile fotovoltaice. Una dintre principalele provocări identificate a fost dezvoltarea unei forțe de muncă care să dețină cunoștințele, aptitudinile și competențele necesare (7).

În ceea ce privește aspectele de mediu, diverșii participanți au solicitat standarde de durabilitate consolidate și cercetare în domeniul producției eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, precum și în domeniul reciclării (30). În ceea ce privește dubla utilizare a spațiului, mulți au pledat pentru promovarea sistemelor agrofotovoltaice (34). Câțiva respondenți au sprijinit producția de panouri solare în UE („fabricate în Europa”) (18) ca modalitate de a se asigura că produsele fotovoltaice instalate în UE respectă standarde înalte de mediu și nu sunt produse prin muncă forțată, precum și de a consolida reziliența lanțului de aprovizionare.

Chestionar de consultare publică

Chestionarul de consultare publică a conținut în total 26 de întrebări, majoritatea fiind întrebări cu variante multiple de răspuns, deși unele dintre acestea erau întrebări deschise. Întrebările au acoperit trei teme principale: (1) accelerarea implementării proiectelor de energie solară, (2) facilitarea integrării sistemului în producția de energie solară și (3) îmbunătățirea sustenabilității, a rezilienței, a competitivității, a inovării și a transparenței în cadrul lanțului valoric al energiei solare. Trebuie remarcat faptul că majoritatea celor 190 de respondenți nu au răspuns integral la toate întrebările.

În prima secțiune a chestionarului, procedurile de acordare a autorizațiilor au fost identificate ca fiind cel mai important obstacol în calea proiectelor fotovoltaice de către cei mai mulți participanți (45), urmate de aspecte legate de racordarea la rețea (43) și de cadrul de reglementare (42). Pe de altă parte, lipsa acceptării de către public a fost identificată ca fiind cel mai puțin important obstacol de către cei mai mulți participanți (32). În ceea ce privește proiectele CSP, cadrul de reglementare a fost identificat ca fiind cel mai important obstacol de către cei mai mulți participanți (51).

În ceea ce privește factorii care afectează negativ justificarea economică a noilor proiecte de energie fotovoltaică solară la scară utilitară, cei mai mulți participanți (44) au indicat incertitudinea cu privire la viitorul cadru de reglementare ca fiind cel mai important obstacol, urmată de incertitudinea cu privire la viitoarele scheme de sprijin (40) și de lipsa stimulentelor pentru instalațiile de stocare în aval de contor asociate proiectului solar (38). La aceeași întrebare adresată despre proiectele CSP la scară largă, cei mai mulți participanți (49) au indicat ca elemente negative sistemele bazate pe licitații, inadecvate pentru a asigura condiții de concurență echitabile, urmate de incertitudinea cu privire la viitorul cadru de reglementare (46).

Participanții au evaluat, de asemenea, importanța factorilor care împiedică montarea de instalații solare mici în clădirile cu o singură unitate locativă. Cei mai mulți participanți (41) au indicat absența vânzării excedentului de energie electrică produsă (sau o remunerație scăzută pentru această vânzare). Pentru instalațiile din clădirile cu mai multe unități locative, cei mai mulți participanți (41) au indicat cadrul de reglementare și de sprijin public ca fiind cel mai important factor negativ, urmat de cadrul juridic pentru luarea deciziilor în ceea ce privește clădirile cu proprietate comună cu acoperișuri și fațade deținute în comun (38). Aproximativ 40 de respondenți nu au răspuns integral la aceste două întrebări. În plus, majoritatea respondenților au fost de acord că, în absența unor sisteme de contorizare netă/facturare netă, nu ar exista stimulente pentru instalațiile mici, iar cei mai mulți respondenți (32 din aproximativ 100 de participanți care au răspuns la această întrebare) au indicat taxele și tarifele de rețea aplicate ca fiind cel mai important factor negativ.

În ceea ce privește factorii care împiedică comunitățile energetice să își joace pe deplin rolul în generarea, partajarea și vânzarea de energie solară, mulți respondenți nu au răspuns integral (aproximativ 90). Printre respondenți, cei mai mulți (40) au identificat procedurile rigide și îndelungate de licitație pentru subvenții ca fiind principalul factor, precum și procedurile de acordare a autorizației pentru înființarea de comunități energetice (tot 40).

Respondenții au evaluat, de asemenea, factorii care împiedică montarea instalațiilor solare în zonele/centrele industriale. Cel mai mare număr (37), ținând seama de faptul că aproximativ 70 de respondenți nu au răspuns la această întrebare, au indicat impactul cadrului de reglementare și de sprijin asupra justificării economice, urmat de lipsa de vizibilitate pe termen lung necesară pentru a lua decizii privind investiții mari, de lipsa stimulentelor pentru utilizarea în mai mare măsură a energiei din surse regenerabile și de aspectele legate de racordarea la rețea (33 de respondenți pentru fiecare opțiune). Pe de altă parte, potențialul scăzut de electrificare a operațiunilor nu a fost considerat drept obstacol, deoarece cei mai mulți respondenți (54) l-au clasificat ca fiind factorul negativ cel mai puțin important.

În ceea ce privește instalațiile termice solare, cei mai mulți respondenți (32), ținând seama de faptul că aproximativ 100 de respondenți nu au răspuns integral la această întrebare, au indicat cadrul de reglementare și de sprijin public, urmați de cei care au semnalat condițiile nefavorabile pentru racordarea surselor regenerabile de energie la sistemul de încălzire (30).

Pentru a încuraja autoritățile publice să monteze instalații de energie solară în clădirile sau pe terenurile pe care le dețin sau le închiriază, cei mai mulți respondenți (83) au indicat stabilirea de obiective pentru instalațiile de energie din surse regenerabile montate în clădirile publice ca fiind instrumentul cel mai adecvat, urmați de respondenții care au fost în favoarea mandatelor legale (69). Aproximativ 60 de respondenți nu au răspuns integral la această întrebare.

Producătorii agricoli primari, inclusiv fermierii și asociațiile agricole, au fost întrebați dacă au investit sau intenționează să investească în energie solară în cadrul exploatației proprii. Din 22 de respondenți, 10 au răspuns pozitiv, iar majoritatea acestora (6) au semnalat că aceasta face parte dintr-un sistem de facturare netă/contorizare netă. Majoritatea celor care nu au investit și/sau nu intenționează să investească (12 în total) au menționat lipsa finanțării ca fiind principalul motiv al deciziei lor (6).

În ceea ce privește modificările legislative care ar fi benefice pentru crearea unui cadru mai favorabil unei capacități fotovoltaice distribuite suplimentare în alte locuri decât clădirile, aproximativ 60 de participanți și-au expus ideile. Răspunsurile au fost destul de eterogene, dar unele subiecte au fost consecvente în rândul a câțiva participanți, cum ar fi încurajarea utilizării sistemelor agrofotovoltaice prin dezvoltarea unui cadru specific pentru acestea, creșterea ajutoarelor financiare (scheme de sprijin, reduceri fiscale etc.) sau scurtarea și simplificarea procedurilor de acordare a autorizațiilor.

Marea majoritate a respondenților (145) au considerat că aspectele legate de compatibilitatea/interoperabilitatea componentelor instalațiilor fotovoltaice solare sau a sistemelor de producție și de stocare a energiei solare limitează opțiunile clienților în materie de echipamente la un anumit furnizor, producător sau linie de produse. Dintre cei 78 de respondenți, 45 au semnalat ca motiv protocolul/standardul de comunicare incompatibil.

În ceea ce privește măsurile de facilitare a integrării sistemului de producție de energie solară, aproximativ 60 de respondenți nu au răspuns integral la această întrebare. Cei mai mulți respondenți (101) au considerat că micilor producători de energie solară ar trebui să li se permită să vândă atât pe piețele angro, cât și pe piețele cu amănuntul.

Majoritatea respondenților au semnalat că nu oferă servicii de flexibilitate operatorului local de energie electrică (74 din cei 122 de respondenți care au răspuns). În ceea ce privește obstacolele în calea furnizării de servicii de flexibilitate (de exemplu, prin răspuns la cerere) operatorului local de sistem de energie electrică, cei mai mulți respondenți (51) au identificat absența piețelor locale sau a posibilităților de tranzacționare între persoane ca fiind cel mai important obstacol, urmată de dominația pieței de către marii furnizori de utilități publice (38).

Majoritatea respondenților (102 dintr-un total de 117 răspunsuri) au fost de acord că micilor producători de energie solară ar trebui să li se permită să vândă atât pe piețele cu ridicata, cât și pe piețele cu amănuntul. Cei mai mulți respondenți (51) au indicat absența piețelor locale, a posibilităților de tranzacționare între persoane etc. ca fiind principalul obstacol în calea participării pe piață. Cu toate acestea, aproximativ 100 de participanți nu au evaluat toate obstacolele.

Au fost mai mulți respondenții care nu au instalat o baterie pentru nevoile lor din gospodărie sau din afacere decât respondenții care au instalat o astfel de baterie (79 față de 51). Principalul motiv pentru instalarea acesteia a fost o mai bună aliniere a consumului la producția de energie solară (37) și reducerea dependenței de rețea (36); majoritatea celor care nu au instalat o astfel de baterie au considerat că este prea costisitor pentru valoarea adăugată generată (39). În ceea ce privește comunicarea cu rețeaua sistemului fotovoltaic solar distribuit, majoritatea participanților care au răspuns au considerat că este necesar un format comun pentru date (87 din 106 răspunsuri), iar în ceea ce privește producția de date, majoritatea respondenților care au răspuns au considerat că aceasta ar trebui să fie aproape de intervalele de timp ale piețelor energiei electrice sau mai aproape de timpul real (78 din 99 de răspunsuri).

În ceea ce privește întrebările referitoare la lanțul valoric, majoritatea respondenților (între 121 și 150) au considerat că ar fi relevant să se aplice măsuri care impun o transparență sporită și să se introducă cerințe cantitative (privind amprenta de carbon, durabilitatea mediului și condițiile de ocupare a forței de muncă) pentru produsele/sistemele de energie solară vândute în UE. Marea majoritate a respondenților (151) au considerat că dependența UE de produsele/materialele importate în sectorul energiei solare creează vulnerabilități sau riscuri pentru accelerarea utilizării energiei solare, iar mulți participanți (142) au considerat că este probabil ca provocările legate de lanțul de aprovizionare să aibă un impact substanțial asupra disponibilității pe piața UE a unor soluții eficiente din punctul de vedere al costurilor în domeniul energiei solare pe termen mediu și lung.

Când respondenții au fost rugați să selecteze principalii factori care împiedică capacitatea UE de a genera proprietate intelectuală și inovare în ceea ce privește lanțul valoric al energiei solare, cel mai frecvent a fost selectată producția la scară largă în UE (99). În ceea ce privește sectoarele lanțului de aprovizionare cu sisteme fotovoltaice cu cel mai mare potențial de creștere a competitivității industriei UE, respondenții au atras atenția în principal asupra noilor tehnologii, cum ar fi celule cu heterojoncțiuni, celule cu perovskit sau celule tandem (66), dar și asupra producției de module (56) și de celule (55), precum și asupra producției de echipamente (54). În ceea ce privește măsurile care ar contribui la sustenabilitatea, competitivitatea și reziliența lanțului valoric al energiei solare din UE, cei mai mulți respondenți (76) au indicat accesul la condiții de finanțare favorabile ca fiind măsura cu cel mai mare potențial, urmat de lansarea unui proces pentru proiecte importante de interes european comun în sectorul energiei solare (69) și de sprijinirea dezvoltării instalațiilor de producție la scară largă, inclusiv prin accelerarea acordării de autorizații (64).

Documente de poziție

Comisia Europeană a primit 35 de documente care prezintă rezumate sau poziții cu privire la energia solară de la o serie de organizații, inclusiv de la administrații publice, întreprinderi, operatori de sisteme de distribuție și transport, sectorul privat și asociații ale cetățenilor etc. În mare măsură, mesajele trimise prin acest canal au fost aceleași cu cele primite prin intermediul răspunsurilor la chestionar. Astfel, această secțiune rezumă solicitările formulate în documentele respective care nu sunt reflectate în rezumatul anterior.

Un aspect pentru care acest canal a oferit noi perspective este reprezentat de implicațiile sociale ale utilizării energiei solare în ceea ce privește combaterea sărăciei energetice, sprijinirea autoconsumului colectiv, abordarea dificultăților cu care se confruntă locatarii în ceea ce privește accesul la energia din surse regenerabile etc. Părțile interesate au propus scheme de sprijin destinate gospodăriilor cu venituri mici care nu își pot permite investiția inițială necesară pentru montarea de instalații de energie solară sau înființarea unor mecanisme care să ofere stimulente atât proprietarilor, cât și locatarilor. Pentru a facilita montarea de instalații de energie solară în clădirile cu mai multe unități locative, în documentele de poziție s-a propus revizuirea normelor decizionale din cadrul acestor clădiri pentru a permite luarea deciziilor într-un mod mai rapid și mai simplu, de exemplu, cu majoritate simplă. Pentru a promova autoconsumul, părțile interesate au propus să se asigure că prosumatorii pot schimba furnizorul, ceea ce va îmbunătăți concurența în ceea ce privește remunerarea energiei electrice pe care o introduc în rețea; în plus, unele părțile interesate au solicitat ca această remunerație să fie cel puțin la nivelul prețului de pe piața energiei electrice. Necesitatea ca instalațiile mici să fie implicate pe deplin pe piețele energiei electrice a fost, de asemenea, considerată esențială pentru promovarea utilizării descentralizate. Alte părți interesate au subliniat că, în unele cazuri, utilizarea acoperișurilor în acest sens este blocată din cauza reglementărilor locale privind aspectul exterior al clădirilor și au solicitat simplificarea și scurtarea procesului de acordare a autorizațiilor pentru astfel de instalații. De asemenea, au fost solicitate eliminarea anumitor taxe în cazul autoconsumului și al utilizării în comun a energiei electrice, precum și revizuirea tarifelor de rețea pentru a încuraja utilizarea descentralizată a energiei solare. A fost subliniată, de asemenea, necesitatea de a pune în aplicare pe deplin legislația existentă a UE privind comunitățile de energie din surse regenerabile.

În același timp, multe părți interesate au propus soluții de favorizare a utilizării instalațiilor de mari dimensiuni, cum ar fi un mecanism la nivel național pentru identificarea zonelor adecvate, sau flexibilitate în punerea în aplicare a legislației de mediu, aplicându-se derogările existente în funcție de interesul public. În paralel, numeroase părți interesate au propus abordarea obstacolelor legate de dubla utilizare a spațiului sau a suprafețelor în mod cuprinzător, acoperind reglementările pentru diverse sectoare, cum ar fi energia, pe de o parte, și construcțiile, agricultura, infrastructura etc., pe de altă parte.

Anumite guverne și anumiți furnizori de utilități publice de la nivel național au subliniat, de asemenea, că Uniunea Europeană ar trebui să respecte dreptul statelor membre de a decide cu privire la propria politică energetică și să se abțină de la propunerea unor acte legislative suplimentare în acest sector. Între timp, administrațiile locale au subliniat că regiunile ultraperiferice ale UE se bazează pe sisteme energetice izolate, iar articolul 349 din TFUE le protejează suveranitatea energetică. Acest lucru se traduce prin necesitatea de a dezvolta atât instalații de energie din surse regenerabile, cât și soluții de stocare. De asemenea, alte părți interesate au subliniat obstacolele existente în ceea ce privește instalațiile de stocare.

Unele sectoare industriale au utilizat acest canal pentru a-și prezenta cererile. S-a menționat că energia termică solară are nevoie de sprijin suplimentar, de exemplu pentru a fi aplicată pe scară mai largă pentru decarbonizarea unor procese industriale, în cazul cărora potențialul este mare, dar progresul lent. Sectorul concentrării radiației solare a fost deosebit de activ, solicitând sprijin specific pentru sursele regenerabile care asigură stabilitatea rețelei, inclusiv CSP.

În cele din urmă, sectorul producției de energie solară a prezentat o serie de cereri. Printre acestea s-au numărat recunoașterea industriei ca sector strategic pentru UE, asigurarea accesului la finanțare (inclusiv prin intermediul unui proiect important de interes european comun), stabilirea unui obiectiv la nivelul UE pentru capacitatea de producție, eliminarea taxelor antidumping actuale pentru anumite componente necesare pentru fabricarea produselor fotovoltaice.

Evenimente de informare

Pe lângă activitățile menționate mai sus, Comisia a organizat, la 29 martie, o conferință virtuală la nivel înalt a părților interesate cu privire la Strategia solară a UE, care a reunit aproximativ 250 de participanți. Printre vorbitori s-au numărat reprezentanți la nivel înalt ai instituțiilor UE și actori din sectorul energiei solare și al energiei termice din UE: industria de profil, organizații cetățenești, autorități de reglementare, analiști, cercetători și societatea civilă. A existat sprijin unanim pentru accelerarea și facilitarea utilizării instalațiilor solare, menținându-se totodată standardele sociale și de mediu la un nivel ridicat. Majoritatea participanților au subliniat importanța dublei utilizări a spațiului. Consolidarea lanțului de aprovizionare al Europei a fost, de asemenea, subliniată ca fiind importantă, deși nu a existat un consens cu privire la măsurile care ar putea fi adoptate la nivelul UE pentru a o promova. Utilizarea descentralizată coordonată de cetățeni a fost discutată în calitate de componentă-cheie viitoare, bazată, de exemplu, pe comunitățile energetice.

Comisia a participat, de asemenea, la trei ateliere tehnice pe teme specifice împreună cu cercetători și părți interesate din industrie:

·în cadrul primului atelier, privind produsele fotovoltaice integrate în clădiri (BIPV), părțile interesate au subliniat că produsele BIPV sunt supuse unei duble proceduri de certificare, ca materiale de construcții și ca produse electrice, și că nu există proceduri omogene de certificare a produselor la nivelul UE;

·în cadrul celui de-al doilea atelier, privind oportunitățile și barierele pentru industria producătoare de energie fotovoltaică solară, părțile interesate au subliniat că, deși inovarea rămâne un avantaj esențial al UE, lipsa producției face ca mediul de inovare să fie mai puțin competitiv. Accesul la finanțare a fost prezentat ca fiind principala necesitate pentru extinderea producției, din cauza concurenței exercitate de produsele importate, care, în opinia părților interesate, este rezultatul unor condiții de concurență inegale la nivel internațional;

·în cadrul celui de-al treilea atelier, cu reprezentanți ai sectorului tehnologiei de concentrare a radiației solare - „CSP” (în electroenergetică și termoenergetică), părțile interesate și-au exprimat opinia potrivit căreia sectorul CSP nu ar trebui să fie nevoit să concureze cu sectorul energiei fotovoltaice solare pe motiv de costuri, deoarece aduce o valoare suplimentară sistemului sub forma stocării energiei termice și poate, de exemplu, să furnizeze energie electrică pe timp de noapte, înlocuind. Astfel, părțile interesate au solicitat conceperea de modele de licitații care să recunoască avantajele energiei din surse regenerabile dispecerizabile.

Concluzii

Rezultatele consultării publice deschise sunt în mare măsură în concordanță cu principalele intenții ale inițiativei. Acestea au arătat un sprijin covârșitor pentru accelerarea utilizării energiei solare în UE și pentru un rol mai important al industriei solare a UE în acest proces.

Este important să se sublinieze că unele dintre solicitările transmise prin acest proces de consultare vor fi abordate prin intermediul altor inițiative în curs sau planificate de Comisia Europeană, în special, prin intermediul inițiativei paralele privind un proces mai rapid de acordare a autorizațiilor pentru proiectele privind energia din surse regenerabile, deoarece acesta a fost identificat în mare măsură ca fiind principalul obstacol în calea accelerării utilizării. Alte aspecte sunt legate de punerea în aplicare integrală a legislației UE existente și de propunerile prezentate în 2021 prin pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”, inclusiv de propunerea de revizuire a Directivei privind energia din surse regenerabile.

Un element central al acestei inițiative este faptul că sunt necesare toate formele de utilizare pentru a atinge obiectivele UE privind energia din surse regenerabile, abordare sprijinită în mod clar de rezultatele procesului de consultare. Este necesară utilizarea pe scară largă, iar aceasta trebuie să fie compatibilă cu alte utilizări ale terenurilor și cu standarde stricte de mediu; de asemenea, trebuie promovate forme inovatoare de utilizare, îmbinate cu infrastructura agricolă sau de transport; în cele din urmă, pentru a sprijini utilizarea descentralizată coordonată de cetățeni și de comunități, trebuie instituit un set de stimulente, iar obstacolele nejustificate trebuie eliminate.

În cele din urmă, consultarea a confirmat că părțile interesate sprijină în foarte mare măsură creșterea importanței rolului industriei solare din UE, fie din perspectiva beneficiilor economice pe care le-ar aduce, fie din perspectiva intenției de a reduce dependența actuală de importuri. UE are la dispoziție o multitudine de instrumente pe care le poate utiliza pentru a promova acest proces. În plus, consultarea a evidențiat o cerere clară de produse de energie solară care respectă standarde înalte de durabilitate.