|
A. Necesitatea de a acționa
|
|
Care este problema și de ce este o problemă la nivelul UE?
|
|
Problema generală este disponibilitatea insuficientă a datelor de utilizat în cadrul economiei europene. Principalele motive sunt lipsa de claritate în ceea ce privește drepturile în materie de date, dezechilibrele în ceea ce privește puterea de negociere, accesul limitat la servicii de cloud echitabile și demne de încredere și lipsa interoperabilității transsectoriale a datelor în UE. Problema afectează o serie de sectoare economice și duce la o subutilizare a datelor la nivelul UE, ceea ce are consecințe negative asupra opțiunilor consumatorilor, a inovării și a furnizării de servicii publice.
|
|
Care este rezultatul urmărit?
|
|
Obiectivul este de a se maximiza valoarea datelor în economie și în societate prin asigurarea faptului că o gamă mai largă de părți interesate dobândesc control asupra datelor lor și că mai multe date sunt disponibile spre a fi utilizate, menținându-se, în același timp, stimulentele pentru investiții în generarea de date.
|
|
Care este valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE (subsidiaritate)?
|
|
Lanțurile valorice ale producției de date din UE sunt structurate în mare parte la nivel transfrontalier, atât deținătorii, cât și utilizatorii de date fiind răspândiți în diferitele state membre. Prin urmare, problemele identificate nu sunt specifice unui anumit stat membru. Ele afectează mai degrabă întreaga piață unică. Acesta este motivul pentru care o acțiune coordonată a UE poate aduce o valoare adăugată mai mare economiei europene și societății europene în comparație cu acțiunile întreprinse individual de statele membre.
|
|
B. Soluții
|
|
Care sunt diferitele opțiuni disponibile pentru atingerea obiectivelor? Există o opțiune preferată? Dacă nu, de ce?
|
|
Prezenta inițiativă conține măsuri de sporire a securității juridice în ceea ce privește accesul la date, de prevenire a utilizării abuzive a dezechilibrelor contractuale, de facilitare a utilizării datelor deținute în scop comercial de către organismele din sectorul public, de facilitare a trecerii de la un furnizor de servicii de prelucrare a datelor de încredere la altul și de stabilire a unui cadru de interoperabilitate eficientă a datelor.
În evaluarea impactului s-au luat în considerare trei opțiuni de politică. Opțiunea 1 implică o intervenție minimă, cu măsuri neobligatorii de asigurare a unei accesări și utilizări mai eficiente și mai echitabile a datelor. Opțiunea 2 constă în propunerea unui set limitat de măsuri legislative pentru facilitarea utilizării datelor, însoțite de o consolidare a securității juridice cu privire la modul în care pot fi utilizate datele și la persoanele și entitățile care o pot face. Opțiunea 3 constă în propunerea unor obligații mai ample în ceea ce privește utilizarea datelor de către întreprinderi terțe, consumatori și organisme din sectorul public, precum și a unor dispoziții mai stricte în ceea ce privește obligațiile furnizorilor de servicii de date și cerințele de interoperabilitate.
În urma analizei s-a concluzionat că opțiunea preferată este opțiunea 2. De ce? Deoarece s-ar spori securitatea juridică în ceea ce privește datele (inclusiv drepturile sui generis asupra bazelor de date în cazul datelor generate automat), s-ar mări volumul de date disponibile spre a fi reutilizate și s-ar oferi consumatorilor și întreprinderilor un control mai mare asupra datelor, limitându-se în același timp costurile suportate de deținătorii de date pentru mărirea accesibilității datelor și menținându-se stimulentele pentru generarea de date. S-ar introduce, de asemenea, o abordare legislativă a chestiunii echității și credibilității infrastructurilor de prelucrare a datelor, combinată cu standardizarea, sub conducerea sectorului, a interoperabilității tehnice pentru trecerea la cloud.
|
|
Care sunt punctele de vedere ale diferitelor părți interesate? Cine susține fiecare opțiune?
|
|
Majoritatea părților interesate confirmă că obstacolele identificate în evaluarea impactului există într-adevăr. Totuși, opiniile cu privire la ceea ce trebuie făcut în legătură cu acestea sunt împărțite. Pe de o parte, deținătorii de date (de exemplu, fabricanții de automobile), circumspecți față de o intervenție de reglementare, ar dori soluții care să vizeze doar disfuncționalități clare ale pieței. Pe de altă parte, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) care utilizează datele (în special cele care își desfășoară activitatea în sectorul serviciilor post-vânzare) reclamă un drept de acces la date și se declară sunt în favoarea unei reexaminări a dreptului sui generis. Organizațiile de consumatori subliniază, de asemenea, necesitatea de a se consolida capacitatea consumatorilor de a-și alege furnizorii de servicii. Părțile interesate sunt însă de acord în ceea ce privește necesitatea unor norme ale UE prin care să se asigure portabilitatea în cloud și să se protejeze utilizatorii de cloud împotriva accesului ilegal la datele lor din afara UE. Părțile interesate se declară, de asemenea, în favoarea reducerii sarcinii administrative prin raționalizarea normelor privind partajarea de date între întreprinderi și administrațiile publice.
|
|
C. Impactul opțiunii preferate
|
|
Care sunt avantajele opțiunii preferate (dacă există; în caz contrar, ale opțiunilor principale)?
|
|
Opțiunea preferată ar genera o creștere cu 1,98 puncte procentuale a PIB-ului în UE-27 până în 2028 și o creștere cu 96,8 miliarde EUR și, respectiv, 30,4 miliarde EUR a veniturilor publice și, respectiv, a activităților de investiții în perioada 2024-2028. Prezenta inițiativă ar crea, de asemenea, 2,2 milioane de locuri de muncă suplimentare. Beneficiile estimate pentru fiecare domeniu de intervenție sunt următoarele:
·prin consolidarea capacității de acțiune a consumatorilor și a întreprinderilor care utilizează produse conectate și servicii conexe și prin mărirea volumului de date care pot fi utilizate în scop comercial și pentru inovare între întreprinderi s-ar genera până la 196,7 miliarde EUR pe an până în 2028;
·prin mărirea gradului de echitate contractuală s-ar genera alte 7,4 miliarde EUR pe an;
·prin facilitarea utilizării în scopuri de interes public a datelor deținute în scopuri comerciale s-ar reduce sarcina administrativă cu până la 155 de milioane EUR pe an;
·prin facilitarea accesului la servicii de cloud și de edge echitabile și demne de încredere s-ar genera alte 7,1 miliarde EUR pe an.
|
|
Care sunt costurile aferente opțiunii preferate (dacă există; în caz contrar, ale opțiunilor principale)?
|
|
Costurile opțiunii preferate includ:
·obligația fabricanților de a permite accesul la infrastructurile tehnice în relațiile dintre întreprinderi/dintre întreprinderi și consumatori – costuri unice de 410 milioane EUR și costuri recurente de 88 de milioane EUR;
·asigurarea echității contractuale – 69 de milioane EUR pe an;
·partajarea de date între întreprinderi și administrațiile publice – costuri unice de 552,5 milioane EUR și costuri recurente de 78,1 milioane EUR;
·cerințe de interoperabilitate – 1 milion EUR (pentru fiecare standard).
|
|
Care sunt efectele asupra IMM-urilor și asupra competitivității?
|
|
IMM-urile se numără printre principalii beneficiari ai Legii privind datele. Noile norme ar aduce mai multe resurse de date la îndemâna IMM-urilor, prin reechilibrarea distribuției valorii obținute din date între actorii de pe piață, consolidând capacitatea IMM-urilor de a concura și de a continua să își desfășoare activitatea. Numai prin abordarea dezechilibrului din relațiile contractuale bilaterale, profiturile IMM-urilor ar crește cu aproximativ 5,2 miliarde EUR pe an.
|
|
Va exista vreun impact semnificativ asupra bugetelor și administrațiilor naționale?
|
|
Inițiativa nu ar avea un impact asupra bugetelor naționale, cu excepția măsurilor luate în contextul utilizării datelor între întreprinderi și administrațiile publice. Conform estimărilor din studiul de sprijin pentru evaluarea impactului, înființarea unor structuri naționale pentru raționalizarea utilizării datelor între întreprinderi și administrațiile publice ar presupune costuri în valoare de 21,6 milioane EUR pe an pentru administrațiile publice din statele membre.
|
|
Vor exista alte efecte semnificative?
|
|
Inițiativa ar îmbunătăți serviciile și politicile publice, permițând un răspuns mai eficace și mai rapid la urgențele publice. De asemenea, inițiativa ar oferi consumatorilor și întreprinderilor un control mai mare asupra utilizării datelor pe care le generează și ar spori participarea activă a acestora la economia digitală. În sfârșit, o mai mare eficiență a întreprinderilor și a producției ar trebui să aibă drept rezultat reducerea cantităților de deșeuri, a consumului de energie și a emisiilor de CO2.
|
|
Proporționalitate?
|
|
Prezenta inițiativă are menirea să abordeze problemele transfrontaliere și transsectoriale din domeniul accesării și utilizării de date. Din acest punct de vedere, inițiativa este proporțională cu rezultatul dorit și oferă suficientă flexibilitate pentru adoptarea unor măsuri naționale și sectoriale suplimentare.
|
|
D. Acțiuni ulterioare
|
|
Când va fi reexaminată politica?
|
|
Politica va fi reexaminată după patru ani de la adoptarea Legii privind datele.
|