COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 6.9.2022
COM(2022) 662 final
2022/0274(COD)
Propunere de
DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
privind nerecunoașterea documentelor de călătorie rusești eliberate în regiunile străine ocupate
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 6.9.2022
COM(2022) 662 final
2022/0274(COD)
Propunere de
DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
privind nerecunoașterea documentelor de călătorie rusești eliberate în regiunile străine ocupate
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL PROPUNERII
•Motivele și obiectivele propunerii
Ca reacție la anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol de către Federația Rusă în 2014 și la acțiunile continue ale Rusiei de destabilizare din estul Ucrainei, Uniunea Europeană a introdus deja (i) sancțiuni economice având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina, legate de punerea în aplicare incompletă a acordurilor de la Minsk, (ii) sancțiuni în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și (iii) sancțiuni ca răspuns la anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol de către Federația Rusă.
Decizia Federației Ruse de a recunoaște zonele care nu sunt controlate de guvern din oblastele Donețk și Luhansk ale Ucrainei ca entități independente și decizia de a trimite trupe rusești în Ucraina, lucru care reprezintă o agresiune militară fără precedent împotriva integrității teritoriale, a suveranității și a independenței acesteia, sunt o încălcare gravă a dreptului internațional și a acordurilor internaționale, inclusiv a Cartei Organizației Națiunilor Unite, a Actului final de la Helsinki, a Cartei de la Paris și a Memorandumului de la Budapesta.
În calitate de semnatară a acordurilor de la Minsk, Rusia are o responsabilitate clară și directă de a depune eforturi în vederea găsirii unei soluții pașnice. Prin decizia de a recunoaște ca entități independente regiunile din estul Ucrainei care nu se află sub controlul guvernului, Rusia a încălcat în mod clar acordurile de la Minsk, care prevăd revenirea deplină a acestor zone sub controlul guvernului ucrainean.
La data de 23 februarie 2022, UE a convenit în unanimitate asupra unui prim pachet de sancțiuni, care a generat costuri suplimentare pentru Rusia ca răspuns la acțiunile sale. Acestea au inclus sancțiuni individuale, restricții financiare și restricții privind relațiile economice dintre UE și zonele care nu se află sub controlul guvernului din oblastele Donețk și Luhansk.
La data de 24 februarie 2022, Consiliul European a condamnat în termenii cei mai fermi agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei și, împreună cu partenerii săi internaționali, și-a exprimat solidaritatea deplină cu Ucraina și cu poporul său. De atunci, prin acțiunile sale militare ilegale, Rusia a continuat să încalce grav dreptul internațional, săvârșind atrocități împotriva populației ucrainene și subminând securitatea și stabilitatea europeană și mondială. În plus, Consiliul European a solicitat Rusiei să își înceteze imediat acțiunile militare, să își retragă necondiționat toate forțele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei și să respecte pe deplin integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional. 1
Ulterior, răspunsul Uniunii a constat în noi pachete de sancțiuni, care au inclus înghețarea activelor și interdicții de călătorie pentru anumite persoane fizice. Uniunea a adoptat, de asemenea, măsuri restrictive privind sectoarele financiar, energetic, al transporturilor și al tehnologiei. De asemenea, a luat măsuri suplimentare, în special suspendarea parțială a aplicării Acordului de facilitare a eliberării vizelor 2 . Această suspendare parțială a vizat anumite categorii de cetățeni ruși, inclusiv membri ai delegațiilor oficiale ruse, membri ai guvernelor și parlamentelor naționale și regionale și oameni de afaceri.
De la începutul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, situația s-a înrăutățit, cu consecințe umanitare tragice pentru populația și infrastructura civilă, iar Rusia și-a extins în continuare în mod ilegal ocuparea totală sau parțială a regiunilor estice și sudice ale Ucrainei.
Evoluția negativă a politicii interne a Rusiei, caracterizată de o intensificare a represiunii politice din partea guvernului pentru a menține ordinea politică și economică actuală, a afectat tot mai mult relațiile dintre UE și Rusia. Ca răspuns, în paralel cu prezenta propunere, Comisia a propus, de asemenea, suspendarea integrală a Acordului dintre UE și Rusia de facilitare a eliberării vizelor 3 .
Întrucât statele membre nu au recunoscut anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol de către Federația Rusă sau a altor regiuni din Ucraina ocupate de Rusia, documentele de călătorie eliberate de autoritățile ruse în aceste teritorii nu au fost, în general, recunoscute de statele membre în scopul eliberării unei vize și al trecerii frontierelor externe. Același lucru este valabil și în cazul documentelor de călătorie eliberate în teritoriile georgiene ocupate de Rusia, Abhazia și Osetia de Sud. Aceste poziții sunt reflectate în tabelul documentelor de călătorie recunoscute eliberate de țările terțe 4 , pe care Comisia îl actualizează frecvent, pe baza notificărilor statelor membre.
Comisia a emis orientări adresate consulatelor statelor membre din Ucraina și din Federația Rusă cu privire la depunerea cererilor de viză Schengen de către persoanele cu reședința în Crimeea în urma anexării ilegale a Crimeei de către Rusia în 2014. În 2016 au fost elaborate orientări suplimentare, pentru a avea o abordare comună cu privire la chestiunea nerecunoașterii anumitor categorii de pașapoarte internaționale rusești simple eliberate de autoritățile administrative ruse instituite de Rusia în Crimeea și Sevastopol. În 2019, serviciile Comisiei și Serviciul European de Acțiune Externă au elaborat orientări privind modul de gestionare a cererilor de viză depuse de persoanele cu reședința în regiunile Donețk și Luhansk din Ucraina care dețin pașapoarte internaționale rusești simple. Federația Rusă extinde în prezent practica eliberării de pașapoarte internaționale rusești simple în alte zone din Ucraina care nu sunt controlate de guvern, în special în regiunile Herson și Zaporijia. În mai 2022, Rusia a introdus o procedură simplificată de obținere a cetățeniei ruse prin naturalizare pentru copiii orfani din așa-numita Republică Populară Donețk și așa-numita Republică Populară Luhansk, precum și din Ucraina. Decretul se aplică, de asemenea, copiilor lipsiți de ocrotire părintească și persoanelor incapabile din punct de vedere juridic care locuiesc în aceste două regiuni ocupate.
Prezenta propunere vizează asigurarea faptului că documentele de călătorie rusești eliberate în regiunile străine ocupate, indiferent de localizarea geografică a acestora, sau pentru persoanele care au reședința în aceste regiuni nu sunt recunoscute de statele membre în scopul eliberării unei vize și al trecerii frontierelor externe. Măsura stabilește o abordare comună privind nerecunoașterea unor astfel de documente de călătorie.
•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat
Prezenta inițiativă este conformă cu acțiunile stabilite în Concluziile Consiliului European din data de 24 februarie 2022 și dezvoltă suplimentar Orientările pentru consulatele statelor membre și ale țărilor asociate spațiului Schengen din Federația Rusă și Ucraina cu privire la modul de tratare a cererilor de viză depuse de persoanele cu reședința în regiunile Donețk și Luhansk din Ucraina care dețin pașapoarte internaționale rusești simple eliberate după data de 24 aprilie 2019. Prezenta propunere completează suspendarea parțială a Acordului dintre UE și Rusia de facilitare a eliberării vizelor și propunerea Comisiei de a suspenda integral acordul, care este prezentată în paralel.
Prezenta decizie nu aduce atingere aplicării Deciziei 1105/2011/UE și nici obligațiilor care le revin statelor membre în temeiul deciziei respective în ceea ce privește documentele de călătorie cu privire la care Uniunea nu a adoptat o poziție.
•Coerența cu alte politici ale Uniunii
Propunerea constituie un răspuns suplimentar al Uniunii la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei și la „pașaportizarea” rusă în regiunile străine ocupate. Propunerea este pe deplin coerentă cu declarația efectuată de Înaltul Reprezentant, în numele UE, cu privire la încercările Federației Ruse de a integra cu forța părți din teritoriul Ucrainei 5 . În plus, includerea documentelor de călătorie eliberate în teritoriile georgiene ocupate de Rusia, Osetia de Sud și Abhazia, dă curs solicitărilor Consiliului European 6 , care condamnă cu fermitate decizia unilaterală a Rusiei de a recunoaște independența Abhaziei și a Osetiei de Sud și îndeamnă celelalte țări să nu le recunoască independența.
Prezenta propunere nu aduce atingere dreptului la liberă circulație al cetățenilor Uniunii – în sensul articolului 20 alineatul (1) din TFUE – și al resortisanților țărilor terțe care beneficiază de drepturi la liberă circulație echivalente cu cele ale cetățenilor Uniunii, și nici al membrilor familiilor acestora. Directiva 2004/38/CE 7 stabilește norme privind intrarea resortisanților țărilor terțe care beneficiază de dreptul la liberă circulație.
2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE
•Temeiul juridic
Propunerea se bazează pe articolul 77 alineatul (2) literele (a) și (b) din TFUE.
Propunerea stabilește obligația statelor membre de a nu recunoaște documentele de călătorie eliberate de autoritățile ruse în regiunile străine ocupate sau pentru persoanele care au reședința în aceste regiuni, în scopul eliberării vizelor și al trecerii frontierelor externe.
•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)
Acțiunile desfășurate în domeniul spațiului libertății, securității și justiției intră într-o sferă de competență care este partajată între UE și statele membre, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din TFUE. Prin urmare, este aplicabil principiul subsidiarității, în temeiul articolului 5 alineatul (3) din TUE, conform căruia Uniunea intervine numai dacă și în măsura în care obiectivele acțiunii preconizate nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional și local, iar datorită dimensiunilor și efectelor acțiunii preconizate, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii.
Până în prezent, recunoașterea documentelor de călătorie a fost o competență a statelor membre, întrucât Uniunea nu și-a exercitat anterior competența partajată în temeiul articolului 77 alineatul (2) literele (a) și (b) din TFUE în ceea ce privește recunoașterea documentelor de călătorie în domeniul politicii comune a vizelor și controalele la care sunt supuse persoanele care trec frontierele externe.
Obiectivele prezentei propuneri nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre acționând individual, însă pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii. Acest lucru se datorează faptului că obiectivele vizează invalidarea documentelor de călătorie necesare în contextul depunerii unei cereri de viză sau al trecerii frontierelor externe ale statelor membre. Integritatea spațiului Schengen și necesitatea de a asigura un răspuns uniform la „pașaportizarea” rusă în regiunile străine ocupate necesită o abordare coerentă în întregul spațiu Schengen. Fără prezenta propunere, recunoașterea sau nerecunoașterea unor astfel de documente de călătorie ar face obiectul unor decizii individuale ale statelor membre și ar putea duce la discrepanțe grave în ceea ce privește eliberarea vizelor pentru persoanele care își au reședința obișnuită în regiunile ocupate de Rusia și capacitatea acestora de a trece frontierele externe. Măsura avută în vedere va oferi securitate juridică în această privință și va fi direct aplicabilă în statele membre.
Prin urmare, Uniunea poate adopta măsura propusă, în conformitate cu principiul subsidiarității.
•Proporționalitatea
În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la articolul 5 alineatul (4) din TUE, este necesar ca natura și intensitatea unei anumite măsuri să fie corelate cu problema identificată.
Scopul măsurii este de a asigura buna funcționare a politicii comune a vizelor și a politicii privind controalele la frontierele externe, precum și de a proteja securitatea Uniunii și a statelor sale membre. Măsura propusă este un răspuns la agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei. Prezenta propunere respectă pe deplin dreptul suveran al statelor membre în temeiul dreptului internațional public privind recunoașterea statelor. Nerecunoașterea propusă a documentelor de călătorie nu aduce atingere dreptului statelor de a adopta orice decizie privind recunoașterea oricărei entități teritoriale ca personalitate internațională a comunității internaționale. În plus, măsura propusă nu afectează posibila valabilitate a acestor documente de călătorie în contextul dovedirii identității în cadrul procedurilor sau al interacțiunilor naționale. Prin urmare, ar rămâne în continuare la latitudinea fiecărui stat membru să decidă ce tipuri de documente pot fi furnizate pentru dovedirea identității.
Întrucât UE nu a recunoscut anexarea ilegală de către Federația Rusă a peninsulei Crimeea sau a altor regiuni ocupate de Rusia din Ucraina, documentele de călătorie eliberate de autoritățile ruse în aceste teritorii ar trebui să fie invalidate fără echivoc de dreptul Uniunii în scopul călătoriilor. Același lucru este valabil și în cazul documentelor de călătorie eliberate în teritoriile georgiene ocupate de Rusia, Abhazia și Osetia de Sud. În mod similar, această măsură de nerecunoaștere ar urma să se aplice tuturor documentelor de călătorie eliberate de autoritățile ruse în orice regiune străină care ar putea fi eventual invadată sau ocupată ilegal de Rusia în viitor.
•Alegerea instrumentului
Propunerea se referă la nerecunoașterea în întregul spațiu Schengen a documentelor de călătorie eliberate de autoritățile ruse în regiunile străine ocupate, în contextul politicii comune a vizelor și al controalelor la care sunt supuse persoanele care trec frontierele externe. Având în vedere faptul că se aplică procedura legislativă ordinară și domeniul de aplicare specific al măsurii propuse, este oportun ca măsura să fie adoptată sub forma unei decizii a Parlamentului European și a Consiliului.
3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI
Chestiunea nerecunoașterii documentelor de călătorie rusești eliberate în regiunile străine ocupate a fost discutată în cadrul Grupului de lucru pentru vize al Consiliului la data de 13 iulie 2022. În urma reuniunii informale a miniștrilor afacerilor externe (de la Gymnich) din 31 august 2022, Înaltul Reprezentant a raportat că statele membre au convenit politic asupra nerecunoașterii documentelor de călătorie rusești eliberate în regiunile străine ocupate.
•Drepturile fundamentale
Măsura propusă respectă drepturile și principiile fundamentale prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special libertatea de circulație și de ședere, dreptul de azil, drepturile copilului și principiile nereturnării și nediscriminării.
Deși măsura propusă va avea, în esență, efectul de a împiedica călătoriile în UE ale anumitor categorii de resortisanți ai țărilor terțe prin nerecunoașterea valabilității documentelor lor de călătorie în scopul eliberării unei vize și al trecerii frontierelor externe, măsura nu va echivala cu o interdicție de călătorie impusă acestor persoane. Statele membre își păstrează dreptul de a elibera o viză cu valabilitate teritorială limitată și de a aplica autocolantul de viză pe o foaie separată în conformitate cu articolele 25 și 29 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009 și/sau de a deroga de la condițiile de intrare prevăzute la articolul 6 din Regulamentul (UE) 2016/399. În special, statele membre ar trebui să facă uz de acest drept pentru a asigura respectarea drepturilor copilului și a principiului nereturnării.
Dreptul de azil și acquis-ul Uniunii în materie de azil nu sunt afectate de măsura propusă.
În fine, deși documentele de călătorie eliberate de Rusia în regiunile străine ocupate ar urma să nu fie recunoscute în scopul intrării în spațiul Schengen, valabilitatea documentelor respective ca documente de identitate într-un context intern nu este afectată.
4.IMPLICAȚII BUGETARE
Propunerea nu are nicio implicație pentru bugetul UE.
5.ALTE ELEMENTE
•Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare
Comisia va monitoriza și va evalua punerea în aplicare a măsurii propuse în contextul cooperării locale Schengen și în cadrul Comitetului pentru documente de călătorie, instituit în temeiul articolului 8 din Decizia 1105/2011/UE.
•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii
Propunerea prevede nerecunoașterea documentelor de călătorie rusești care au fost eliberate în regiunile străine ocupate sau pentru persoanele care au reședința în aceste regiuni, în scopul eliberării unei vize și al trecerii frontierelor externe. Din motive de securitate juridică, claritate și transparență, Comisia ar trebui să stabilească o listă a documentelor de călătorie rusești care nu ar trebui să fie recunoscute în scopul călătoriilor în spațiul Schengen. Această listă va fi pusă la dispoziția publicului pe site-ul internet al Comisiei, ca parte a tabelului de recunoaștere a documentelor de călătorie și a listei documentelor de călătorie eliberate de țările terțe, astfel cum au fost stabilite prin Decizia 1105/2011/UE.
2022/0274 (COD)
Propunere de
DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
privind nerecunoașterea documentelor de călătorie rusești eliberate în regiunile străine ocupate
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 77 alineatul (2) literele (a) și (b),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,
întrucât:
(1)Ca reacție la anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol de către Federația Rusă în 2014 și la acțiunile continue ale Rusiei de destabilizare în estul Ucrainei, Uniunea Europeană a introdus deja sancțiuni economice ca răspuns la acțiunile Rusiei de destabilizare a situației din Ucraina, legate de punerea în aplicare incompletă a acordurilor de la Minsk, sancțiuni în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, precum și sancțiuni ca răspuns la anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol de către Federația Rusă.
(2)În calitate de semnatară a acordurilor de la Minsk, Federația Rusă are responsabilitatea clară și directă de a depune eforturi pentru soluționarea pașnică a conflictului în conformitate cu aceste principii. Prin decizia de a recunoaște ca entități independente regiunile din estul Ucrainei care nu sunt controlate de guvern, Federația Rusă a încălcat în mod flagrant acordurile de la Minsk, care prevăd revenirea deplină a acestor zone sub controlul guvernului ucrainean.
(3)Decizia Federației Ruse de a recunoaște ca entități independente zonele care nu sunt controlate de guvern din oblastele Donețk și Luhansk ale Ucrainei și decizia ulterioară de a trimite trupe rusești în aceste zone subminează și mai mult suveranitatea și independența Ucrainei și constituie o încălcare gravă a dreptului internațional și a acordurilor internaționale, inclusiv a Cartei Organizației Națiunilor Unite, a Actului final de la Helsinki, a Cartei de la Paris și a Memorandumului de la Budapesta.
(4)O agresiune militară într-o țară învecinată cu Uniunea Europeană de tipul celei care a avut loc în Ucraina, care a determinat instituirea măsurilor restrictive, justifică impunerea de măsuri în scopul protecției intereselor esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre.
(5)De la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, Rusia a eliberat pașapoarte internaționale rusești rezidenților din Crimeea. În mai 2022, Federația Rusă a introdus o procedură simplificată de obținere a cetățeniei ruse prin naturalizare pentru copiii orfani din așa-numita Republică Populară Donețk și așa-numita Republică Populară Luhansk și din Ucraina. Decretul se aplică inclusiv copiilor lipsiți de îngrijire părintească și persoanelor incapabile din punct de vedere juridic care locuiesc în aceste două regiuni ocupate. Eliberarea sistematică a pașapoartelor rusești în aceste regiuni ocupate constituie o nouă încălcare a dreptului internațional și a integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei.
(6)Prin urmare, având în vedere încălcările dreptului internațional și agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei și în scopul de a asigura o politică comună în domeniul vizelor și o abordare comună în ceea ce privește controalele la care sunt supuse persoanele care trec frontierele externe, toate documentele de călătorie rusești eliberate în regiunile străine ocupate sau persoanelor care au reședința în aceste regiuni nu ar trebui să fie recunoscute ca documente de călătorie valabile în scopul eliberării unei vize și al trecerii frontierelor externe.
(7)Statele membre sunt și ar trebui să rămână competente în ceea ce privește recunoașterea documentelor de călătorie în scopul eliberării unei vize și al autorizării titularului să treacă frontierele externe, în cazurile în care Uniunea nu a adoptat o poziție în această privință.
(8)Nerecunoașterea documentelor de călătorie rusești eliberate în regiunile străine ocupate sau persoanelor care au reședința în aceste regiuni în scopul eliberării unei vize și al trecerii frontierelor externe ar trebui extinsă la toate regiunile geografice, inclusiv la teritoriile georgiene ocupate de Rusia, Abhazia și Osetia de Sud. Nerecunoașterea nu afectează valabilitatea acestor documente în alte scopuri, inclusiv ca dovadă a identității într-un context național.
(9)Din motive de securitate juridică și transparență, Comisia ar trebui să pună la dispoziția publicului o listă a documentelor de călătorie rusești care sunt eliberate în regiunile străine ocupate sau persoanelor cu reședința în aceste regiuni și care nu ar trebui recunoscute. Această listă ar trebui inclusă în lista documentelor de călătorie stabilită în temeiul Deciziei nr. 1105/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului 8 , precum și în tabelul de recunoaștere însoțitor care include informații privind documentele de călătorie recunoscute și cele nerecunoscute și care este pus la dispoziția publicului online.
(10)Prezenta decizie nu aduce atingere dreptului la liberă circulație al cetățenilor Uniunii și al membrilor de familie ai acestora, inclusiv posibilității ca acești membri de familie să intre pe teritoriul statelor membre fără un document de călătorie valabil, în sensul, în special, al Directivei 2004/38/CE și al acordurilor privind libera circulație a persoanelor încheiate de Uniune și de statele membre, pe de o parte, și de anumite țări terțe, pe de altă parte. Directiva 2004/38/CE permite, în condițiile prevăzute de aceasta, impunerea de restricții privind libera circulație din motive de ordine publică, siguranță publică și sănătate publică.
(11)Prezenta decizie respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Prezenta decizie nu ar trebui să aducă atingere dreptului de azil.
(12)Statele membre au în continuare posibilitatea de a le permite titularilor documentelor de călătorie vizate de prezenta decizie care nu și-au exercitat dreptul de a solicita protecție internațională să intre pe teritoriul statelor membre în cazuri individuale, astfel cum se prevede la articolele 25 și 29 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009 și la articolul 6 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/399.
(13)Prezenta decizie urmărește să consolideze funcționarea politicii comune în domeniul vizelor și a spațiului Schengen. Aceste obiective nu pot fi realizate de către statele membre în mod individual. În consecință, este necesară introducerea unei obligații la nivelul Uniunii de a nu recunoaște anumite documente de călătorie în scopul eliberării unei vize și al trecerii frontierelor externe. Uniunea poate, prin urmare, să adopte măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor.
(14)În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei decizii, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică. Dat fiind că prezenta decizie constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, în termen de șase luni de la data la care Consiliul a decis cu privire la prezenta decizie, dacă o va pune în aplicare în legislația sa internă.
(15)Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă 9 ; prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei decizii, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.
(16)În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestor două state la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen 10 , care intră sub incidența articolului 1 punctele A și B din Decizia 1999/437/CE a Consiliului 11 .
(17)În ceea ce privește Elveția, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen 12 , care intră sub incidența articolului 1 punctele A și B din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului 13 .
(18)În ceea ce privește Liechtensteinul, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen 14 , care intră sub incidența articolului 1 punctele A și B din Decizia 1999/437/CE a Consiliului, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului 15 .
(19)Articolul 1 litera (a) din prezenta decizie constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care se raportează la acesta în sensul articolului 3 alineatul (2) din Actul de aderare din 2003, al articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2005 și, respectiv, al articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2011, iar articolul 1 litera (b) constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care se raportează la acesta în sensul articolului 3 alineatul (1) din Actul de aderare din 2003, al articolului 4 alineatul (1) din Actul de aderare din 2005 și, respectiv, al articolului 4 alineatul (1) din Actul de aderare din 2011.
(20)Având în vedere urgența situației și continuarea prezenței ilegale a Rusiei în regiuni străine, prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Documentele de călătorie rusești eliberate în regiunile străine ocupate sau persoanelor care au reședința în aceste regiuni nu sunt recunoscute ca documente de călătorie valabile în următoarele scopuri:
(a)eliberarea unei vize în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 810/2009;
(b)trecerea frontierelor externe în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/399.
Articolul 2
Comisia întocmește o listă a documentelor de călătorie rusești menționate la articolul 1.
Lista respectivă este pusă la dispoziția publicului ca parte a listei documentelor de călătorie stabilite prin Decizia nr. 1105/2011/UE.
Articolul 3
Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,
Președinta Președintele