COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg, 18.10.2022

COM(2022) 549 final

2022/0339(NLE)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

Consolidarea solidarității prin ameliorarea coordonării achiziționărilor de gaze, prin schimburile transfrontaliere de gaze și prin fiabilitatea indicilor de referință

EXPUNERE DE MOTIVE

CONTEXTUL PROPUNERII

Motivele și obiectivele propunerii

Reacții la un context instabil

Războiul de agresiune neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei și utilizarea ca armă, de către Rusia, a aprovizionării cu energie au scos la iveală dependența Uniunii de combustibilii fosili rusești, ne-au pus la încercare instrumentele care asigură securitatea aprovizionării și au făcut ca prețurile la energie să ajungă la niveluri fără precedent.

În ultimul an, Comisia a prezentat și a pus în aplicare mai multe inițiative, trecând treptat de la furnizarea de orientări adresate statelor membre la instituirea unei strategii integrate privind securitatea aprovizionării 1 , susținută de instrumente juridice acolo unde s-a dovedit necesar. Printre acestea se numără, cel mai recent, intervenția de urgență având ca scop abordarea problemei prețurilor ridicate la energie 2 , care a inclus, de exemplu, o reducere coordonată a cererii de energie electrică (în special în orele de vârf), un set îmbunătățit de instrumente pus la dispoziția statelor membre pentru a proteja consumatorii și întreprinderile de prețurile ridicate ale energiei, precum și o contribuție de solidaritate pentru sectorul combustibililor fosili.

În urma comunicării „REPowerEU”, Comisia și statele membre au solicitat crearea unei Platforme energetice a UE 3 , în vederea asigurării securității aprovizionării. Această platformă ar avea rolul să sprijine, din spirit de solidaritate, statele membre și părțile contractante la Comunitatea Energiei, precum și întreprinderile acestora din sectorul gazelor naturale, în ceea ce privește aprovizionarea suplimentară cu GNL și gaze de conductă pentru a înlocui sursele de aprovizionare cu gaze rusești.

Necesitatea unor acțiuni de urgență suplimentare

Situația actuală cauzează dificultăți economice și sociale, reprezentând o povară grea pentru cetățeni și pentru economie. Creșterea costurilor energiei duce la reducerea puterii de cumpărare a cetățenilor 4 și la pierderea competitivității întreprinderilor 5 . Deficitul de aprovizionare cu gaze și energie electrică și cererea relativ neelastică de energie au condus la creșteri semnificative ale prețurilor și la volatilitatea prețurilor la gaze și energie electrică în UE. Este posibil ca măsurile naționale de contracarare a acestor tendințe să ducă la fragmentarea pieței interne și să nu poată garanta solidaritatea.

În același timp, utilizarea ca armă a aprovizionării cu gaze și manipularea piețelor de către Federația Rusă prin întreruperi intenționate ale fluxurilor de gaze au determinat o creștere fulminantă a prețurilor la energie în Uniune, periclitând economia Uniunii și subminând totodată grav securitatea aprovizionării. Prin urmare, este necesar un răspuns coordonat și rapid din partea UE. Aprovizionarea cu gaze din Rusia a scăzut semnificativ, ajungând la 9 % din aprovizionarea cu gaze de conductă în septembrie 2022 și la 14 % dacă se include și GNL, față de o cotă de 41 % a gazelor rusești de conductă și de 45 % dacă se include și GNL în 2021. Sabotajul aparent al gazoductului Nord Stream 1 sporește necesitatea de a înlocui rapid și durabil volumele de gaze rusești. Pe lângă reducerea cererii, măsurile de eficiență energetică și creșterea surselor regenerabile de energie, deficitul de aprovizionare va trebui să fie acoperit, în cazul în care nu sunt disponibile alte mijloace de substituire, prin achiziționarea unor volume echivalente de gaze de la alți furnizori, fiind vorba în principal de GNL.

Spre deosebire de această iarnă, în iarna următoare (2023/2024) întreprinderile s-ar putea confrunta cu dificultăți grave în ceea ce privește abordarea a două probleme suplimentare legate de constituirea stocurilor de gaze. În primul rând, este foarte probabil ca, având în vedere situația politică actuală, din Rusia să nu mai ajungă în UE decât mai puține gaze de conductă sau, în scenariul cel mai verosimil, acestea să nu mai ajungă deloc. În al doilea rând, obiectivul este de a umple 90 % din capacitățile de stocare a gazelor din UE, față de 80 % în iarna aceasta, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2022/1032 privind stocarea gazelor. În această situație și pe baza legislației existente și a altor inițiative, agregarea cererii UE și achizițiile în comun ar putea fi un instrument util pentru a ajuta statele membre să îndeplinească traiectoriile de constituire de stocuri și obiectivele consacrate în Regulamentul privind stocarea gazelor.

Obiectivele prezentei propuneri

Prin urmare, Comisia propune prezentul regulament de urgență, care vizează atenuarea impactului asupra prețului gazelor prin abordarea cererii și a ofertei 6 , prin asigurarea securității aprovizionării în întreaga Uniune Europeană și prin consolidarea solidarității.

Regulamentul conține patru elemente principale care vor contribui, în mod coerent, la scăderea prețurilor și la consolidarea solidarității și a securității aprovizionării.

În primul rând, agregarea cererii de gaze din UE și achizițiile comune de gaze vor permite UE să își utilizeze puterea de cumpărare colectivă pentru a negocia prețuri mai bune, pentru a reduce riscul ca statele membre să se supraliciteze reciproc pe o piață deja tensionată și să stimuleze astfel, în mod contraproductiv, creșterea prețurilor. Această abordare va îmbunătăți transparența și va ajuta în special statele membre mai mici, care se află într-o situație mai puțin favorabilă în postura de cumpărători. În temeiul articolului 122, accentul pe termen scurt se va pune pe coordonarea și agregarea (comasarea) cererii pentru a sprijini umplerea depozitelor de gaze pentru următorul sezon de constituire de stocuri, care se apropie rapid.

În al doilea rând, propunerea conține un întreg pachet de măsuri privind prețurile gazelor, menit a aborda nivelurile excesive ale prețurilor și a asigura prețuri echitabile la gaze și la energie electrică, inclusiv într-o situație de criză. Prezenta propunere oferă certitudine în ceea ce privește prețul care urmează să fie utilizat în contextul penuriei de gaze, atunci când se declară o situație de urgență. De asemenea, propunerea aduce un indice de referință suplimentar privind aprovizionarea cu gaz natural lichefiat (GNL) pentru a asigura un indice de referință reprezentativ pentru importurile de GNL care nu sunt influențate de operațiunile de manipulare ale Rusiei. Pentru a face față volatilității excesive a piețelor, aceasta include mecanisme de atenuare a volatilității pe piața la termen prin intermediul unui mecanism de gestionare a volatilității prețurilor intrazilnice, care limitează variațiile extreme într-o perioadă scurtă de timp („întrerupător de circuit”).

În al treilea rând, o abordare comună a limitării prețurilor necesită solidaritate în întreaga Uniune. Întrucât nu toate statele membre au încheiat acorduri de solidaritate reciprocă, Comisia propune dispoziții direct aplicabile în absența unor astfel de acorduri de solidaritate. Se va propune, de asemenea, extinderea obligației de a oferi solidaritate statelor membre care sunt neconectate, dar dețin instalații GNL. Astfel, vom fi pregătiți și gata să acționăm în cazul în care aceste acorduri vor fi necesare. Comisia analizează și necesitatea unor propuneri suplimentare pentru situațiile în care unele regiuni s-ar confrunta cu o criză a aprovizionării mai pronunțată decât în alte regiuni.

În cele din urmă, ar trebui să fie posibilă o reducere suplimentară a cererii de gaze, dublată de continuitatea protecției adecvate a consumatorilor împotriva deficitelor de aprovizionare. UE și-a consolidat deja instrumentele de economisire a gazelor și a energiei electrice. Cu toate acestea, pentru a atinge obiectivele necesare de reducere a cererii, este necesară punerea în aplicare exhaustivă a regulamentelor convenite. Acest lucru va permite să se facă față în continuare situației provocate de întreruperea aprovizionării cu gaze, reducând presiunea asupra piețelor internaționale ale gazelor și, prin urmare, asupra prețurilor. Comisia va monitoriza îndeaproape măsurile de reducere a cererii și este pregătită să declanșeze alerta UE sau chiar să revizuiască obiectivele de reducere a cererii de gaze în cazul în care măsurile voluntare de reducere a cererii se dovedesc insuficiente pentru a asigura o aprovizionare suficientă cu gaze în timpul iernii.

Principalele elemente ale propunerii de față

(1)Achiziționarea în comun și exploatarea eficientă a infrastructurii de gaze naturale

(a)Achiziționarea în comun

Prezenta propunere abordează aceste probleme urgente prin dezvoltarea unui instrument temporar de achiziționare în comun, în conformitate cu solicitarea statelor membre 7 . Dispunem de foarte puțin timp pentru ca acest instrument să fie gata cel târziu la începutul primăverii anului 2023 și, mai ales, înainte de următorul sezon de constituire a stocurilor. Ținând cont de acest fapt, se propune să se acționeze rapid pentru a se stabili cât mai curând principiile centrale ale achiziționării în comun în temeiul articolului 122 și, prin urmare, unele dintre aceste elemente vor trebui să se aplice cu titlu provizoriu.

Propunerea de achiziționare în comun stabilește un proces care constă în două etape: în primul rând, agregarea cererii de gaze naturale; în al doilea rând, posibile achiziții în comun în cadrul Platformei energetice.

(i)Etapa întâi: Agregarea cererii

În prima etapă, întreprinderile care achiziționează gaze ar urma să-și agrege cererea utilizând un furnizor de servicii care să organizeze acest proces, contractat în acest scop printr-o procedură de achiziții publice inițiată de către Comisie. Întreprinderile pot transmite cererile de gaze naturale (în ceea ce privește volumul, timpul de livrare, durata și locul) către furnizorul de servicii, prin intermediul unui instrument informatic pentru colectarea acestor date. Furnizorul de servicii ar urma să publice aceste date, cu protecția adecvată a informațiilor confidențiale, pe site-ul său web, căutând oferte prin intermediul unei proceduri de licitație publică pentru volumele de gaze naturale care să satisfacă cererea agregată. Această etapă ar urma să fie voluntară, cu excepția faptului că – având în vedere importanța constituirii de stocuri – statele membre ar trebui să solicite ca în procesul de agregare a cererii să fie incluse volume echivalente cu cel puțin 15 % (aproximativ 13,5 miliarde de metri cubi pentru întreaga UE) din cerințele lor de constituire a stocurilor pentru anul următor 8 . Societățile care au participat la agregarea cererii în temeiul unei obligații stricte ar putea decide dacă să achiziționeze efectiv gazul sau nu după procesul de agregare. În plus, gazul achiziționat nu trebuie neapărat să fie utilizat pentru umplerea stocurilor.

Având în vedere importanța constituirii de stocuri în special în anul următor, acest mecanism de achiziționare în comun a gazelor ar putea beneficia de efectul de levier al pieței prin achiziționarea în comun și ar putea contribui la atenuarea incertitudinilor și a prețurilor anormal de ridicate observate în ultimul sezon de constituire a stocurilor din acest an.

Având în vedere caracterul imperios, furnizorul de servicii trebuie să fie o întreprindere existentă, cu cunoștințe detaliate privind piețele energiei și cu instrumente informatice și expertiză adecvate pentru îndeplinirea acestor sarcini. Achiziționarea în comun este deschisă participării întreprinderilor din părțile contractante la Comunitatea Energiei (Balcanii de Vest, Ucraina, Moldova și Georgia).

(ii)Etapa a doua: Achiziționări coordonate de gaze

Într-o a doua etapă, întreprinderile care au participat la procesul de agregare a cererii descris mai sus pot decide să formeze un consorțiu pentru achiziționarea de gaze, pentru a încheia contracte cu furnizorii care oferă gaz în cadrul acestui proces. Astfel, acestea ar putea decide să achiziționeze gazul în mod coordonat și să coreleze anumite elemente ale pozițiilor lor, cum ar fi volumele, prețurile, punctele de livrare și momentul livrării. Un singur consorțiu de achiziționare de gaze cu mare putere de cumpărare crește probabilitatea de a obține prețuri mai bune, însă este posibil să apară mai multe consorții de achiziționare de gaze, având în vedere modelul de cerere foarte diferit al întreprinderilor din UE. Ar trebui asigurată respectarea normelor în materie de concurență (a se vedea secțiunea „Coerența cu alte politici ale UE” de mai jos).

(iii)Cadre de guvernanță ad-hoc 

Măsurile menționate anterior ar trebui să fie însoțite de o structură de guvernanță adecvată pentru a asigura o coordonare eficace în vederea îndeplinirii obiectivelor. Prin urmare, ar trebui instituit un comitet director pe bază ad-hoc, compus din reprezentanți ai Comisiei și ai statelor membre, pentru a supraveghea atât (a) procesul de agregare a cererii, cât și (b) procesul de achiziționare coordonată de gaze. Comitetul director poate asigura transparența procesului și poate furniza orientări pentru a se asigura că achizițiile în comun respectă efectiv securitatea aprovizionării și principiul solidarității energetice.

Propunerea este atent echilibrată și respectă principiul proporționalității. Există anumite elemente obligatorii necesare – de exemplu, privind comasarea cererii pentru umplerea depozitelor de gaze – dar acestea nu limitează în niciun fel libertatea întreprinderilor de a decide dacă să cumpere sau nu, în funcție de condițiile oferite prin procesul de agregare a cererii. Obiectivul achiziționării coordonate este de a sprijini eforturile depuse de întreprinderile din UE pentru a obține gaze suplimentare și de a contribui la asigurarea unui acces echitabil la surse de gaze noi sau suplimentare, în contextul actualei amenințări acute la adresa securității aprovizionării. În plus, propunerea abordează interesul puternic manifestat într-o serie de state membre față de posibilitatea de a acționa în consorții pentru achiziționarea de gaze, sub rezerva aspectelor relevante în materie de concurență.

În special, astfel cum s-a descris, licitarea cererii agregate de gaze de către furnizorul de servicii ar putea ajuta substanțial statele membre să-și umple depozitele de gaze pentru iarna 2023/2024. În consecință, aceasta ar putea să consolideze solidaritatea UE, contribuind la asigurarea unei distribuții mai echitabile a gazelor. Agregarea cererii și achiziționarea în comun ar putea, de asemenea, să reducă riscul ca întreprinderile individuale din sectorul gazelor din unele state membre de să plătească mai mult pentru gazele contractate pe piețe tensionate pe termen scurt. De asemenea, aceasta ar putea ajuta întreprinderile mai mici din UE, inclusiv din țările fără ieșire la mare care nu au experiența necesară în contractarea GNL, să își poată comasa cererea de a contracta încărcături de GNL (care ar putea fi prea mari pentru ca întreprinderile individuale să le poată gestiona deodată) și, de asemenea, le-ar putea ajuta să structureze aprovizionarea cu GNL în funcție de nevoile lor specifice. Achiziționarea în comun ar putea sprijini în special întreprinderile care achiziționau anterior gaze naturale exclusiv sau în principal de la furnizori ruși. Achiziționarea în comun ar putea acorda tratament preferențial sau sprijin pentru furnizarea de gaze din surse regenerabile, cum ar fi biometanul și hidrogenul, precum și pentru gazele care altminteri ar fi evacuate sau arse. Întreprinderile care încheie contracte în temeiul prezentului regulament ar trebui încurajate să utilizeze standardul 2.0 din Parteneriatul ONU din sectorul petrolului și al gazelor pentru măsurarea, raportarea și verificarea emisiilor de metan de-a lungul lanțului de aprovizionare către Uniunea Europeană. În cele din urmă, achiziționarea în comun în viitor ar putea consolida potențialul aprovizionării cu energie din surse regenerabile, contribuind la asigurarea accesului la viitoarele importuri de hidrogen din surse din afara UE.

(b)Exploatarea eficientă a conductelor și a terminalelor GNL

Regulamentul propus abordează, de asemenea, modalitățile de operare cât mai eficientă a conductelor și a terminalelor GNL.

Diversificarea surselor de aprovizionare în altă direcție decât Rusia modifică modelele fluxului de gaze din UE. Prin urmare, rutele de la terminalele GNL la centrele de consum pot deveni mai relevante decât direcția est-vest a fluxurilor de conducte, care predomină în prezent. Astfel de modificări ale fluxurilor de gaze pot duce însă la congestionarea (contractuală și fizică) a conductelor existente și a terminalelor GNL din UE.

Măsurile existente de gestionare a congestiei pentru conducte prevăd proceduri de tipul „folosești sau pierzi”, ale căror efecte se fac văzute după cel puțin șase luni. În plus, ele necesită o procedură împovărătoare din punct de vedere administrativ, care trebuie să fie efectuată de autoritatea națională de reglementare din statele membre relevante. Prezenta propunere furnizează operatorilor de sistem din sectorul gazelor instrumentele necesare pentru a reacționa rapid la modificările fluxurilor de gaze și la posibilele congestii contractuale. În special, noile norme ar putea accelera comercializarea capacităților pe termen lung neutilizate în cazul congestionării pe termen scurt.

În plus, este extrem de important să se optimizeze capacitatea de absorbție a GNL a terminalelor GNL din UE și utilizarea instalațiilor de înmagazinare. Este necesară o platformă de transparență și dezvoltarea unei piețe organizate a capacităților secundare, similare celor existente pentru transportul gazelor prin conducte. Propunerea Comisiei de revizuire a Regulamentului privind gazele naturale din pachetul privind decarbonizarea pieței hidrogenului și a gazelor 9 conține deja dispoziții în acest sens la articolul 10 și la articolul 31. Prezenta propunere avansează acum aceste dispoziții ca parte a răspunsului la criză, pentru ca în viitor să se poată evita situațiile în care se procură noi surse de gaze, însă terminalele GNL sau instalațiile de înmagazinare a gazelor se utilizează ineficient și fără transparența necesară.

(2)Securitatea aprovizionării

(a)Reducerea cererii

O parte integrantă a răspunsului UE în materie de securitate a aprovizionării în contextul actual dificil este reducerea proactivă a cererii de gaze, în scopul pregătirii pentru eventualele întreruperi ale aprovizionării, în paralel cu evitarea golirii instalațiilor de înmagazinare. Dacă este necesar, Comisia va propune declanșarea unei alerte a Uniunii în temeiul Regulamentului privind reducerea cererii de gaze [Regulamentul (UE) 2022/1369].

Pentru a anticipa și a pregăti cel mai bine iarna 2023-24 și pentru a umple depozitele subterane până la 90 %, astfel cum s-a convenit în Regulamentul (UE) 2022/1032, este propice să se reducă întreaga cerere de gaze care poate fi redusă în prezent. Prin urmare, eforturile de reducere a cererii de gaze ar trebui continuate după martie 2023, pentru a umple depozitele subterane cu până la 90 %, astfel cum s-a convenit în Regulamentul (UE) 2022/1032. Comisia va monitoriza îndeaproape măsurile de reducere a cererii și este pregătită să declanșeze alerta UE sau chiar să revizuiască obiectivele de reducere a cererii de gaze în cazul în care măsurile voluntare de reducere a cererii se dovedesc insuficiente pentru a asigura o aprovizionare suficientă cu gaze în timpul iernii. Între timp, statele membre ar trebui să ia în mod activ toate măsurile posibile în conformitate cu Regulamentul privind cererea de gaze pentru a reduce cererea de gaze și cu respectarea Planului european de reducere a cererii de gaze „Să economisim gazele pentru siguranță la iarnă”, adoptat în iulie 2022. Astfel de măsuri includ campanii de sensibilizare a publicului, măsuri de reducere a cererii în clădirile exploatate de autoritățile publice, în spațiile comerciale și în aer liber.

Pentru a consolida gradul de pregătire pentru eventuale situații de urgență din timpul iernii, propunerea introduce noile dispoziții de mai jos referitoare la securitatea aprovizionării. Având în vedere importanța contribuției tuturor grupurilor de consumatori la economisirea gazelor, în măsura în care pot face acest lucru, prezenta propunere include dispoziții care permit statelor membre să ia, în mod excepțional, măsuri de reducere a „consumului neesențial” al clienților protejați, cu condiția ca aceasta să nu reducă protecția consumului lor esențial. Aceste măsuri nu vor afecta în niciun caz consumatorii vulnerabili care nu au nicio marjă de manevră pentru a-și reduce consumul și nu vor conduce la debranșarea niciunui client protejat. Statele membre ar putea redefini categoria clienților protejați, cu condiția ca gospodăriile vulnerabile să fie protejate în continuare, indiferent de circumstanțe.

(b)Extinderea obligației de protecție solidară la centralele electrice critice pe bază de gaze naturale. 

În temeiul cadrului de reglementare actual, în statele membre în care centralele electrice pe bază de gaze, cu rol critic în sistemul energetic, joacă un rol esențial în securitatea aprovizionării cu energie electrică, acestea ar trebui mai întâi restricționate, în detrimentul posibil al securității aprovizionării cu energie electrică a altor state membre, înainte ca statele membre să poată solicita măsuri de solidaritate în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1938. Pentru a preveni astfel de efecte colaterale negative în producția de energie electrică, se propune ca statele membre să poată declanșa o cerere de solidaritate, în anumite condiții, în cazul în care centralele electrice pe bază de gaze naturale, necesare asigurării adecvării sistemului electroenergetic, sunt expuse riscului de a nu fi aprovizionate cu volume critice de gaze. Din același motiv, statele membre care acordă măsuri de solidaritate vor avea dreptul să se asigure că funcționarea centralelor lor electrice pe bază de gaze, cu rol critic în sistemul energetic, nu este periclitată atunci când oferă solidaritate unui alt stat membru.

(c)Reguli implicite pentru solidaritatea bilaterală

Măsurile specifice din prezenta propunere introduc un mecanism implicit între statele membre care să asigure că ele se ajută reciproc la aprovizionarea „clienților protejați în virtutea principiului solidarității” (gospodării, încălzire centralizată și servicii sociale esențiale în anumite condiții) și a centralelor electrice critice pe bază de gaze naturale, într-o situație de urgență care ar determina un deficit foarte grav de gaze. Normele actuale privind securitatea aprovizionării au introdus principiul unei astfel de solidarități, dar utilizarea sa efectivă într-o situație de criză necesită dispoziții tehnice și financiare detaliate care ar fi trebuit să fie convenite la nivel bilateral între statele membre. Cu toate acestea, până în prezent au fost convenite doar șase din cele 40 de acorduri necesare. Prin urmare, propunerea de regulament precizează normele și procedurile care se vor aplica automat între statele membre care nu au acorduri bilaterale de solidaritate. Acesta se bazează pe Recomandarea (UE) 2018/177 a Comisiei și pe modelul standard propus de Comisie în anexa 2 la propunerea COM (2021) 804, cu actualizările necesare pentru a reflecta faptul că situația pieței și a securității aprovizionării s-a deteriorat considerabil de atunci.

Acest mecanism de solidaritate implicit aplicabil în absența altor acorduri bilaterale include următoarele:

·Compensația de solidaritate care urmează să fie plătită de statul membru care solicită solidaritate statului membru care oferă solidaritate se va baza pe prețul mediu de piață al gazelor din ultimele 30 de zile care precedă cererea de asistență din partea statului membru solicitant al celei mai relevante burse. Această medie va reflecta volatilitatea extremă probabilă a prețurilor într-o situație de urgență. 

·Eventualele costuri care rezultă din procedurile judiciare sau de arbitraj după restricționarea consumului industrial nu vor fi incluse în compensația de solidaritate care se plătește între statele membre. Dacă sunt angajate, aceste costuri ar trebui să fie suportate de statul membru furnizor în temeiul propriilor norme naționale. Motivul este că există un cost al compensațiilor pentru industrie care rezultă din restricționare, fiind parțial acoperit de prețul gazelor și, în cazul în care rămâne o parte din litigiu, această parte este foarte incertă și poate depăși în mare măsură costurile gazului. Prin urmare, incertitudinea cu privire la costurile indirecte ale compensării s-a dovedit a fi un obstacol major în calea acordurilor de solidaritate. Cu toate acestea, statele membre vor putea în continuare să convină în privința unor condiții diferite de compensare.

·Procedura de solicitare și de acordare a solidarității ar trebui, în măsura posibilului, să acorde prioritate măsurilor voluntare bazate pe piață, operaționalizând totodată faptul că ar putea fi nevoie ca solidaritatea să includă măsuri precum deblocarea de stocuri strategice sau restricționarea în ultimă instanță în caz de criză. Propunerea clarifică faptul că, la primirea unei cereri de solidaritate, statele membre conectate trebuie să răspundă în termen de 12 ore și să acorde măsurile de solidaritate convenite în termen de trei zile.

Obligația actuală de solidaritate se aplică între statele membre care sunt conectate direct sau prin intermediul unei țări terțe. Prezenta propunere va aplica, de asemenea, această obligație statelor membre cu instalații GNL care, chiar dacă nu sunt conectate direct, ar putea oferi solidaritate unui stat membru într-o situație de urgență dacă este dotat cu infrastructura necesară pentru a primi acest GNL.

(d)Alocarea capacității într-o situație de urgență la nivelul Uniunii sau la nivel regional

În cele din urmă, propunerea subliniază posibilitatea apariției unei situații de urgență la nivelul Uniunii sau la nivel regional, cu întreruperi majore ale aprovizionării cu gaze și cu deficite de aprovizionare. În astfel de cazuri, Uniunea ar trebui să fie pregătită să aplice rapid mecanisme de solidaritate, într-un mod coordonat la nivel regional, pentru a atenua situația de urgență. În aceste circumstanțe extraordinare, Consiliul ar trebui să poată decide cu privire la alocarea eficientă a capacităților de gaze disponibile pentru statele membre afectate de o situație de urgență la nivel regional sau la nivelul Uniunii, pe baza unei propuneri din partea Comisiei. În acest caz și în absența unui acord bilateral de solidaritate, prețul gazelor furnizate în cadrul programului de solidaritate ar trebui definit ca fiind prețul mediu al pieței din ultimele 30 de zile care precedă cererea de asistență din partea statului membru solicitant al celei mai relevante burse (a se vedea, de asemenea, punctul 3a de mai jos).

(3)Acțiuni privind nivelul prețurilor gazelor naturale

(a)Formula de preț din acordurile de solidaritate implicite

După cum s-a menționat mai sus, solidaritatea ar trebui să se bazeze pe o compensație echitabilă, atât pentru statele membre solicitante, cât și pentru statele membre furnizoare. Prețul gazelor naturale a devenit mult mai volatil din 2021, făcând ca prețul de pe piața la vedere în situații de criză să fie mai puțin adecvat ca bază pentru o compensație echitabilă. Prin urmare, prezentul regulament propune utilizarea prețului mediu de piață din ultima lună care precedă cererea de asistență din partea statului membru solicitant al celei mai relevante burse pentru a oferi certitudine diferitelor părți.

Utilizând prețul mediu al pieței din ultima lună, compensația se bazează în continuare pe „prețul pieței”, astfel cum se prevede în recomandarea din 2018. Cu toate acestea, prețul mediu lunar al pieței este mai independent de un mediu volatil și, probabil, de prețurile spot foarte ridicate în situații de criză și, ca atare, limitează stimulentele neloiale. Statele membre furnizoare primesc în continuare o compensație echitabilă, deoarece fluxurile de gaze provin din depozite și contracte pe termen lung, toate fiind achiziționate la prețuri mai mici decât prețurile spot preconizate în situații de criză.

(b)Elaborarea unui nou indice de referință suplimentar pentru GNL

Piața GNL din UE este încă în curs de dezvoltare, iar prețurile stabilite prin indici ai platformelor de comercializare rămân puternic influențate de aprovizionarea prin conducte și, prin urmare, de manipularea de către Rusia a aprovizionării cu gaze naturale către UE, precum și de blocajele existente în infrastructură. Se consideră că prețurile importurilor de GNL în UE sunt influențate în mod nejustificat de aceste constrângeri și persistă întrebări cu privire la reprezentativitatea indicilor actuali. În același timp, percepțiile privind funcționarea defectuoasă a piețelor financiare pentru energie subminează încrederea publicului.

Este necesar să se prevadă prețuri stabile și previzibile pentru importurile de GNL, indispensabile pentru a înlocui deficitele de aprovizionare cauzate de probabila întrerupere a importurilor de gaze din Rusia. Prezenta propunere însărcinează Agenția Europeană pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei („ACER”) să creeze, într-un interval scurt de timp, un instrument obiectiv de evaluare a prețurilor și, în timp, un indice de referință pentru importurile de GNL ale UE, prin colectarea de informații în timp real cu privire la toate tranzacțiile zilnice. Acest nou indice de referință se va baza pe raportarea în aceeași zi a importurilor de GNL – care cuprinde ofertele de cumpărare, ofertele de vânzare și tranzacțiile cu GNL care specifică livrarea sau sunt livrate în UE – de către orice persoană care desfășoară o astfel de activitate, indiferent de locul său de înregistrare sau de domiciliu. Acest lucru va oferi cumpărătorilor informații mai cuprinzătoare și va spori transparența prețurilor.

Regulamentul propus conferă ACER competențele necesare pentru a colecta datele de tranzacție necesare stabilirii indicelui de referință pentru GNL, pe baza și cu consolidarea sarcinilor și competențelor de care dispune deja ACER în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind integritatea și transparența pieței angro de energie și al Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1348/2014 al Comisiei din 17 decembrie 2014 privind raportarea de date, pentru punerea în aplicare a articolului 8 alineatele (2) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului privind integritatea și transparența pieței angro de energie (denumite în continuare împreună „REMIT”).

(c)Mecanismul de corecție a pieței gazelor naturale

Platforma Title Transfer Facility (TTF) este o locație virtuală de stabilire a prețurilor aflată în Țările de Jos, care, din cauza lichidității sale ridicate, servește adesea ca referință de preț pentru piața europeană a gazelor naturale, afectând contractele și operațiunile de acoperire (hedging) din întreaga UE. Cu toate acestea, TTF este în primul rând un indice fizic de gazoduct pentru injectarea de gaze în rețeaua olandeză, servind în principal drept platformă pentru Europa de Nord-Vest. În prezent, TTF tranzacționează în primul rând pentru majoritatea centrelor de tranzacționare din UE, ceea ce reflectă, în cea mai mare parte, deficitul de aprovizionare din Rusia și din blocajele de infrastructură din regiune.

Faptul că TTF este utilizat ca referință de preț și ca bază pentru hedgingul contractelor de furnizare a gazelor în cadrul diferitelor platforme din UE demonstrează cât de relevant este la stabilirea prețului gazelor naturale în UE.

Ca măsură de ultimă instanță, prezenta propunere de urgență vizează abordarea situațiilor de prețuri extreme ale gazelor naturale, împuternicind Comisia să propună o măsură a Consiliului pentru a stabili un preț dinamic maxim la care pot avea loc tranzacțiile cu gaze naturale pe piețele la vedere TTF în condiții specifice. Alte platforme de tranzacționare a gazelor din Uniune sunt conectate la prețul spot TTF, corectat prin intermediul unui coridor de prețuri dinamice. Pentru a se asigura că nu există efecte negative, măsura ar trebui să permită tranzacții extrabursiere cu gaze, să nu afecteze securitatea aprovizionării cu gaze a UE și nici fluxurile din interiorul UE, să nu conducă la o creștere a consumului de gaze și să nu afecteze stabilitatea și buna funcționare a piețelor instrumentelor financiare derivate din domeniul energiei.

(4)Măsuri de reducere a volatilității prețurilor

(a)Mecanismul de gestionare a volatilității prețurilor intrazilnice:

Regulamentul financiar (MiFID II) impune deja instituirea unui set de mecanisme de către piețele reglementate pentru a limita volatilitatea semnificativă a piețelor financiare și pentru a preveni modelele de tranzacționare eronate. Cu toate acestea, se pare că numărul de cazuri în care aceste mecanisme au fost declanșate de locurile de tranzacționare rămâne scăzut, ceea se datorează în principal faptului că mecanismele existente sunt menite să prevină ordinele eronate și nu fluctuațiile rapide ale prețurilor care reflectă incertitudinea pieței. Volatilitatea foarte mare de pe piețele gazelor și energiei electrice îngreunează continuarea participării întreprinderilor energetice la aceste piețe și satisfacerea nevoilor lor de hedging, în paralel cu asigurarea securității aprovizionării cu energie a consumatorilor finali. Prin urmare, prezenta propunere prevede cerința ca locurile de tranzacționare să instituie un nou mecanism temporar de gestionare a volatilității intrazilnice, menit să limiteze variațiile mari de preț în contractele derivate pe energie electrică și gaze naturale în aceeași zi de tranzacționare. În plus, pentru a se concentra asupra celor mai lichide contracte și pentru a evita perturbările nedorite pe piețele instrumentelor financiare derivate mai puțin lichide, mecanismul de gestionare a volatilității intrazilnice ar trebui să se axeze asupra instrumentelor financiare derivate pe energie cu scadența cea mai scurtă (front-month). Pentru a oferi locurilor de tranzacționare timpul necesar ca să instituie mecanismul, locurile de tranzacționare ar trebui să pună în aplicare instrumente preliminare care să atingă, în linii mari, același obiectiv ca mecanismul de gestionare a volatilității intrazilnice.

Acest nou mecanism ar trebui să vină în completarea sistemelor de tip întrerupător de circuit statice sau dinamice instituite de locurile de tranzacționare și ar trebui să se aplice în plus față de acestea. Pentru a asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a noului mecanism de gestionare a volatilității, Comisia ar trebui să fie în măsură să specifice, într-un act de punere în aplicare, anumite elemente tehnice ale calibrării acestui mecanism. În plus, pentru a se asigura că noul mecanism este bine adaptat la caracteristicile specifice ale contractelor cu instrumente financiare derivate afectate, locurile de tranzacționare ar trebui să aibă libertatea de a aplica limite de volatilitate specifice contractului, respectând totodată cerințele prevăzute de lege. Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe va fi însărcinată, pe baza rapoartelor prezentate periodic de autoritățile naționale competente, să coordoneze aplicarea acestui mecanism în întreaga Uniune și să documenteze divergențele în ceea ce privește modul în care este pus în aplicare.

(b)Acțiune fără caracter legislativ care însoțește prezenta propunere

Acțiunile propuse în prezentul regulament sunt completate de alte acțiuni care urmează să fie întreprinse de ESMA și ACER în vederea consolidării piețelor energiei și a transparenței acestora.

ESMA și ACER își consolidează cooperarea în vederea solidificării capacităților lor de monitorizare și detectare a posibilelor manipulări ale pieței și a abuzurilor. ESMA și autoritățile naționale competente își consolidează, de asemenea, activitățile de monitorizare și de supraveghere a pieței instrumentelor financiare derivate pe energie.

Întreprinderilor energetice le este din ce în ce mai greu să își acopere cu eficacitate riscurile comerciale pe piețele energetice din UE compensate la nivel central. Creșterea cerințelor de marjă și dificultățile pe care le au anumite întreprinderi energetice să asigure lichidități suficiente pentru a îndeplini cerințele de marjă le pot determina să își reducă activitățile de acoperire împotriva riscurilor și, prin urmare, le pot expune la riscuri suplimentare. Pentru a atenua această presiune, Comisia a adoptat un act delegat care ar permite utilizarea garanțiilor bancare neacoperite de garanții reale și a garanțiilor publice, în anumite condiții, drept garanții eligibile pentru îndeplinirea apelurilor în marjă. Acest act delegat este conform cu propunerea ESMA din 14 octombrie. ESMA a clarificat, de asemenea, faptul că efectele de comerț și obligațiunile UE sunt incluse în lista garanțiilor eligibile și a extins temporar lista și la garanțiile care nu sunt în numerar.

Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Inițiativa propusă stabilește măsuri temporare, proporționale și extraordinare. Aceasta completează legislația și inițiativele actuale relevante ale UE, care garantează o aprovizionare sigură cu gaze pentru cetățeni și protecția clienților împotriva perturbărilor majore ale aprovizionării.

Ea decurge în mod logic din inițiativele existente, cum ar fi „planul REPowerEU” și propunerea referitoare la un pachet de măsuri privind decarbonizarea pieței hidrogenului și a gazelor 10 . În plus, Regulamentul (UE) 2022/1032 privind stocarea gazelor 11 , adoptat recent, a introdus obligații de stocare ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia. Regulamentul 2022/1032 prevede la articolul 6a obligația de constituire de stocuri de gaze în conformitate cu traiectoriile și obiectivele prestabilite. Inițiativa propusă vine în completarea legislației UE privind piața internă și securitatea aprovizionării.

Ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, UE a prezentat planul REPowerEU cu scopul de a pune capăt dependenței UE de combustibilii fosili din Rusia, cât mai curând posibil și cel târziu până în 2027. Pentru a realiza acest lucru, Planul REPowerEU stabilește Platforma energetică a UE instituită de Comisie și de statele membre pentru achiziționarea în comun de gaze, GNL și hidrogen. În plan s-a anunțat că Comisia va elabora un mecanism de achiziție în comun. În acest sens, inițiativa propusă este pe deplin coerentă cu obiectivele stabilite în REPowerEU.

Propunerea consolidează și completează Regulamentul (UE) 2017/1938 privind siguranța furnizării de gaze. Acesta din urmă include deja o obligație de a asigura solidaritatea, precum și noțiunea de clienți protejați în virtutea principiului solidarității, care include gospodăriile și, în anumite circumstanțe, serviciile sociale esențiale și încălzirea centralizată. Propunerea extinde această obligație de solidaritate pentru a proteja aprovizionarea cu volume critice a centralelor electrice pe bază de gaze și o operaționalizează printr-un mecanism implicit în cazul în care nu există acorduri de solidaritate convenite la nivel bilateral.

De asemenea, propunerea reflectă pe deplin obiectivul Regulamentului (UE) 2022/1369 privind reducerea cererii de gaze de a reduce în mod proactiv cererea de gaze pentru a atenua potențialele întreruperi ale aprovizionării cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia. Reducerea cererii rămâne un pilon esențial al răspunsului nostru în materie de securitate a aprovizionării, iar propunerea consolidează acest pilon prin aceea că permite statelor membre să realizeze economii din consumul neesențial, protejând totodată consumatorii vulnerabili și alți clienți protejați.

Propunerea Comisiei de regulament privind piețele interne ale gazelor din surse regenerabile, gazelor naturale și hidrogenului, adoptată în cadrul pachetului de măsuri privind decarbonizarea pieței hidrogenului și a gazelor, include măsuri de sporire a transparenței și a accesului la terminalele GNL și la instalațiile de înmagazinare a gazelor. Prezenta propunere include aceleași dispoziții cu termene mai scurte de punere în aplicare, astfel încât este pe deplin coerentă cu Regulamentul privind gazele naturale. În plus, aceasta este, de asemenea, în concordanță cu cerințele Regulamentului (UE) 2022/1032 privind stocarea gazelor, adoptat recent, care introduce obligații de stocare ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia.

Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condițiile de acces la rețelele pentru transportul gazelor naturale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1775/2005 conține, la punctul 2.2.5 din anexa 1, dispoziții privind un mecanism pe termen lung de tip „folosești sau pierzi”. Aceste dispoziții au fost adoptate pentru a preveni blocarea capacităților de transport de către participanții la piață în perioadele în care aceștia nu pot sau nu intenționează să le utilizeze. Din cauza situației de criză, prezenta propunere reduce povara administrativă și anticipează aplicarea acestor dispoziții. În special, prezenta propunere reduce de la șase luni la o lună durata la care se poate licita capacitatea neutilizată. Prin urmare, propunerea respectă normele pieței interne privind prevenirea utilizării ineficiente a rețelelor de gaze.

Dispozițiile care permit ACER să publice un indice de referință privind GNL se bazează pe sarcinile existente ale ACER în temeiul cadrului juridic REMIT și le completează. 

Pe lângă intervenția de urgență pe piața energiei electrice pentru a face față prețurilor ridicate, Comisia va îmbunătăți structura pieței energiei electrice pe termen lung.

Principalul obiectiv al acestei reforme a organizării pieței energiei electrice va fi de a aduce consumatorilor beneficiile tehnologiilor nefosile la prețuri accesibile, menținând în același timp beneficiile unui sistem comun de energie electrică bazat pe piață. Scopul acestei reforme este de a se asigura că niciun purtător de energie nu poate cauza perturbări ale pieței așa cum se întâmplă acum cu gazele, ținând totodată seama de transformările profunde pe care le presupune un continent decarbonizat și în mare măsură electrificat.

Comisia s-a angajat să prezinte principalele elemente ale reformei până la sfârșitul anului 2022. Aceasta va servi drept bază pentru consultarea miniștrilor și a altor părți interesate cu privire la o serie de idei prezentate de Comisie. În prezent, se preconizează că acest proces va conduce la o propunere a Comisiei în 2023.

Coerența cu alte politici ale Uniunii

Pactul verde european

Propunerea, care vizează consolidarea fundamentală a securității aprovizionării și combaterea prețurilor ridicate și volatile la energie, este, de asemenea, în concordanță cu obiectivul pe termen mai lung al Pactului verde, în măsura în care eforturile de reducere a cererii vor accelera măsurile de eficiență energetică și schimbările structurale.

Politica privind piața internă

Propunerea este compatibilă cu normele privind piața internă a energiei, inclusiv cu normele UE în materie de concurență. Funcționarea piețelor transfrontaliere ale energiei este esențială pentru a asigura securitatea aprovizionării într-o situație de deficit de aprovizionare.

Dispozițiile care permit ACER să stabilească un indice de referință pentru GNL contribuie la transparența pieței și, indirect, la scăderea prețurilor angro la gaze și, prin urmare, sunt coerente cu politica UE în domeniul concurenței.

Va fi deosebit de important să se asigure că transparența necesară funcționării agregării cererii, între întreprinderile participante individuale și furnizorul de servicii, Comisie și autoritățile naționale competente, nu se traduce printr-o mai mare transparență în ceea ce privește volumele, orarele de livrare sau prețurile realizate pentru întreprinderile participante individuale sau chiar la nivelul unui anumit sector sau subsector care ar putea reprezenta o piață în aval sau conexă pe care concurența ar trebui să continue să se manifeste. 

Deși Orientările Comisiei privind aplicabilitatea articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene la acordurile de cooperare orizontală 12 prevăd că cotele de piață combinate sub 15 % pe piața sau piețele de cumpărare și de vânzare indică o lipsă de putere de piață, o cotă de piață cumulată care depășește pragul respectiv pe una sau pe ambele piețe nu indică automat că acordul de achiziție în comun este susceptibil să genereze efecte restrictive asupra concurenței. Un acord de achiziție în comun care nu se încadrează în acest regim de protecție necesită o evaluare a efectelor sale asupra pieței, care implică factori precum posibila putere compensatorie a furnizorilor puternici și mecanismele de guvernanță și de schimb de informații necesare pentru a asigura continuarea concurenței pe piețele din aval, în contextul actualelor circumstanțe excepționale ale pieței.

Stabilirea unor modalități de achiziționare a gazelor în comun într-un mod mai coordonat respectă în egală măsură traiectoria de decarbonizare indicată în Pactul verde și în REPowerEU. Platforma energetică include în domeniul său de aplicare și hidrogenul din surse regenerabile.

Dispozițiile care permit ACER să stabilească un indice de referință pentru GNL contribuie la transparența pieței și, indirect, la scăderea prețurilor angro la gaze și, prin urmare, sunt coerente cu politica UE în domeniul concurenței.

TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

Temei juridic

Temeiul juridic pentru prezentul instrument este articolul 122 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Acest articol poate fi aplicat numai când apar dificultăți grave și trebuie aplicat în spiritul solidarității.

Cadrul de reglementare actual privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale, în special Regulamentul (UE) 2017/1938 privind siguranța furnizării de gaze, a fost conceput pentru a face față întreruperilor de aprovizionare pe termen scurt și nu unei întreruperi prelungite de către furnizorul nostru principal. Prin urmare, sunt necesare instrumente de urgență temporare suplimentare pentru securitatea aprovizionării cu gaze, printre altele pentru a preveni restricțiile transfrontaliere nejustificate și pentru a preveni ca o întrerupere prelungită a aprovizionării cu gaze să aibă efecte colaterale majore să dăuneze adecvării sistemului de energie electrică. De asemenea, noțiunea de clienți protejați a fost concepută pentru perioade scurte de deficit, însă, în cazul unei perturbări prelungite, statele membre ar trebui să poată să lase clienții protejați să contribuie și ei la reducerea cererii prin reducerea consumului neesențial.

Dispozițiile privind solidaritatea prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/1938 privind siguranța furnizării de gaze ar trebui să fie însoțite de acorduri de solidaritate convenite bilateral, care să precizeze detaliile juridice, tehnice și financiare în materie de solidaritate. Din cauza lipsei acordurilor, această obligație de solidaritate nu este operațională, justificând necesitatea de a completa dispozițiile existente prin includerea unui mecanism de solidaritate implicit în cazul absenței unor acorduri convenite la nivel bilateral.

Subsidiaritate (în cazul competențelor neexclusive)

De asemenea, stabilirea unui indice de referință la nivelul UE pentru tranzacțiile cu GNL nu este posibilă la nivelul statelor membre, putând fi realizată mai bine la nivelul Uniunii. Experiența anterioară cu indicele de referință TTF, care este legat de o platformă de comercializare dintr-un singur stat membru, arată că un sistem de indici de referință descentralizați poate oferi participanților la piață informații incomplete și poate conduce la creșterea prețurilor.

Proporționalitate

Inițiativa respectă principiul proporționalității. Intervenția de politică este proporțională cu amploarea și cu natura problemelor definite, precum și cu realizarea obiectivelor stabilite.

Având în vedere situația geopolitică fără precedent și amenințarea semnificativă la adresa cetățenilor și a economiei UE, este evident necesară o acțiune coordonată. Măsurile prevăzute în propunere nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor lor și sunt proporționale cu obiectivele respective. În special, acestea se bazează, în măsura posibilului, pe abordările existente, cum ar fi acordurile existente privind piața internă a gazelor naturale.

Mai precis, prezenta propunere prevede ca agregarea cererii și achiziționarea de gaze în comun să aibă loc voluntar, existând doar o excepție limitată în ceea ce privește participarea obligatorie la agregarea cererii în scopul umplerii instalațiilor de înmagazinare a gazelor. Întreprinderile private vor rămâne părți la contractele de furnizare de gaze stabilite în cadrul achiziționării în comun.

Gazele naturale care sosesc prin punctele de intrare din Federația Rusă sunt excluse de la participarea la mecanism, deoarece includerea lor ar contrazice obiectivul regulamentului propus, care urmărește să asigure surse alternative la aprovizionarea cu energie rusească. În plus, întreprinderile controlate de guvernul rus sau de orice persoană fizică sau juridică rusă sau întreprinderile controlate de orice altă persoană fizică sau juridică, enumerate în sancțiunile Uniunii stabilite în temeiul articolului 215 din TFUE, sunt excluse de la participarea la achiziționarea în comun, precum și de la participarea la capitalul social al întreprinderii furnizoare de servicii care efectuează achiziționarea în comun.

Măsurile pe care statele membre le vor putea lua pentru a reduce consumul neesențial al clienților protejați ar trebui să fie necesare și proporționale, aplicându-se în special în situații de criză declarată în temeiul articolului 11 alineatul (1) și al articolului 12 din Regulamentul (UE) 2017/1938 sau în cazul unei alerte la nivelul Uniunii în temeiul Regulamentului (UE) 2022/1369. În pofida aplicării unor măsuri de reducere a consumului neesențial, clienții protejați vor continua să beneficieze de protecție împotriva debranșării. În plus, astfel de măsuri nu pot limita protecția necesară pentru consumatorii vulnerabili, al căror consum curent ar trebui considerat esențial.

Extinderea solidarității la centralele electrice pe bază de gaze, cu rol critic în sistemul energetic, impune restricții operatorilor pieței, necesare pentru asigurarea securității aprovizionării cu gaze într-o situație de reducere a furnizării de gaze și de creștere a cererii în timpul sezonului de iarnă. Acestea se bazează pe măsurile existente prevăzute de Regulamentul (UE) 2022/1369 și de Regulamentul (UE) 2017/1938, menite să sporească eficacitatea măsurilor respective în circumstanțele actuale.

Obligația operatorilor pieței de a furniza ACER informații privind tranzacțiile cu GNL este necesară și proporțională pentru a atinge obiectivul de a permite ACER să stabilească un indice de referință pentru GNL, fiind aliniată la obligațiile existente ale operatorilor pieței în temeiul REMIT, iar ACER va păstra confidențialitatea informațiilor comerciale sensibile.

Măsura de limitare a volatilității prețurilor intrazilnice stabilește cerințe pentru locurile de tranzacționare și pentru traderi, care sunt necesare pentru a permite întreprinderilor energetice să participe în continuare la piețele gazelor și energiei electrice și să își îndeplinească nevoile de hedging, asigurând astfel securitatea aprovizionării cu energie a consumatorilor finali.

Alegerea instrumentului

REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

Consultările cu părțile interesate

Drepturile fundamentale

IMPLICAȚII BUGETARE

Impactul bugetar asupra bugetului UE asociat prezentei propuneri vizează, de asemenea, resursele umane și alte cheltuieli administrative ale Direcției Generale (DG) Energie a Comisiei Europene, precum și ale ACER.

Propunerea stabilește o arhitectură consolidată a securității aprovizionării cu gaze naturale, aducând noi obligații ce revin statelor membre și, în consecință, conferă un rol consolidat DG Energie într-o gamă largă de domenii, și anume:

·Gestionarea globală și punerea în aplicare a regulamentului (3 ENI);

·Pregătirea și punerea în aplicare a unei propuneri de măsură a Consiliului care prevede un mecanism de alocare a capacităților de gaze pentru aprovizionarea statelor membre pentru care a fost declarată o situație de urgență la nivel regional sau la nivelul Uniunii; gestionarea și punerea în aplicare a propunerii, inclusiv implicarea grupului de gestionare a crizei (2 ENI).

·Lucrări de constituire a consorțiului pentru achiziționarea de gaze care să se încadreze în legislația concurenței, necesitând schimburi cu industria de profil (2 ENI)

·Evaluarea cererilor de alocări ale statelor membre în ceea ce privește volumele critice de gaze mai mari (1 ENI).

·Monitorizarea cererilor de solidaritate; facilitarea punerii în aplicare a acordurilor de solidaritate (1 ENI)

·Asistență administrativă (1 ENI)

·Propunerea stabilește, de asemenea, noi sarcini pentru ACER de a colecta date privind tranzacțiile cu GNL în scopul stabilirii unui indice de referință pentru GNL (5 ENI).

ALTE ELEMENTE

2022/0339 (NLE)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

Consolidarea solidarității prin ameliorarea coordonării achiziționărilor de gaze, prin schimburile transfrontaliere de gaze și prin fiabilitatea indicilor de referință

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 122 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)Agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei și reducerea fără precedent a aprovizionării cu gaze naturale din Federația Rusă către statele membre amenință securitatea aprovizionării Uniunii și a statelor sale membre. În același timp, utilizarea ca armă a aprovizionării cu gaze și manipularea piețelor de către Federația Rusă prin întreruperi intenționate ale fluxurilor de gaze au determinat o creștere fulminantă a prețurilor la energie în Uniune, periclitând economia Uniunii și subminând totodată grav securitatea aprovizionării.

(2)Acest lucru necesită un răspuns ferm și coordonat din partea Uniunii, pentru a-și proteja cetățenii și economia împotriva prețurilor de piață excesive și manipulate și pentru a se asigura că gazele naturale ajung peste frontiere la toți consumatorii aflați în dificultate, inclusiv în situații de deficit de gaze. Pentru a reduce dependența de aprovizionarea cu gaze naturale din Federația Rusă și pentru a reduce prețurile excesive, este esențială ameliorarea coordonării achiziționărilor de gaze de la furnizori externi.

(3)În conformitate cu articolul 122 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul, la propunerea Comisiei, este abilitat, în spiritul solidarității dintre statele membre, să adopte măsuri corespunzătoare situației economice, în special în cazul în care apar dificultăți grave în aprovizionarea cu anumite produse, în special în domeniul energiei. Riscul ridicat de întrerupere completă a aprovizionării cu gaze din Rusia și creșterea extremă a prețurilor la energie care subminează economia Uniunii constituie astfel de dificultăți grave. 

(4)În comunicarea REPowerEU, Comisia a anunțat înființarea unei Platforme energetice a UE 14 împreună cu statele membre pentru achiziționarea în comun de gaze, gaze naturale lichefiate (GNL) și hidrogen. Acest anunț a fost aprobat de Consiliul European din 30 și 31 mai 2022. Ca parte a planului REPowerEU, Comisia a prezentat, de asemenea, strategia pentru un angajament extern al UE 15 în domeniul energiei, care explică modul în care UE sprijină tranziția către o energie globală, curată și justă pentru a asigura o energie durabilă, sigură și la prețuri accesibile, inclusiv prin diversificarea aprovizionării cu energie a UE, în special prin negocierea angajamentelor politice cu furnizorii de gaze existenți sau noi de în direcția creșterii livrărilor de gaze către Europa.

(5)Platforma energetică a UE poate juca un rol esențial în căutarea unor parteneriate reciproc avantajoase care să contribuie la securitatea aprovizionării și să conducă la scăderea prețurilor de import ale gazelor achiziționate din țări terțe, valorificând pe deplin ponderea colectivă a Uniunii. În acest scop, este esențială o mai bună sensibilizare internațională a furnizorilor de gaze (atât de gaze de conductă, cât și de GNL), precum și a furnizorilor de hidrogen verde din viitor. În special, o coordonare mult mai strânsă cu și între statele membre față de țările terțe prin intermediul Platformei energetice a UE ar putea asigura o eficacitate mai mare a ponderii colective a Uniunii.

(6)În măsura în care persistă o situație caracterizată de dificultăți grave în asigurarea securității aprovizionării, achiziționarea în comun ar trebui să contribuie la asigurarea unui acces mai echitabil al întreprinderilor din statele membre și din părțile contractante la Comunitatea Energiei la surse de gaze noi sau suplimentare și să contribuie la asigurarea unor prețuri mai mici decât ar fi putut fi obținute altfel pentru cei care achiziționează gazul prin intermediul furnizorului de servicii, în beneficiul consumatorilor finali.

(7)Achiziționarea în comun ar putea avea drept rezultat acordarea unui tratament sau a unui sprijin mai favorabil furnizării de gaze din surse regenerabile, cum ar fi biometanul și hidrogenul, în măsura în care acestea pot fi injectate în siguranță în sistemul de gaze, precum și furnizării de gaze care altminteri ar fi evacuate sau arse. În absența unei cerințe juridice formale în orice jurisdicție relevantă, întreprinderile care încheie contracte în temeiul prezentului regulament sunt încurajate să utilizeze standardul 2.0 din Parteneriatul ONU din sectorul petrolului și al gazelor pentru măsurarea, raportarea și verificarea emisiilor de metan de-a lungul lanțului de aprovizionare către Uniunea Europeană.

(8)Achiziționarea în comun în temeiul prezentului regulament constă într-un proces în două etape. Într-o primă etapă, întreprinderile din sectorul gazelor naturale sau întreprinderile consumatoare de gaze stabilite pe teritoriul Uniunii sau al părților contractante la Comunitatea Energiei ar urma să-și agrege cererea de gaze prin intermediul unui furnizor de servicii, contractat de Comisie. Acest lucru ar permite furnizorilor de gaze să facă oferte pe baza unor volume agregate mari, în loc să aibă multe oferte mai mici din partea unor achizitori care să-i abordeze individual. Într-o a doua etapă, întreprinderile din sectorul gazelor naturale sau întreprinderile consumatoare de gaze stabilite pe teritoriul Uniunii sau al părților contractante la Comunitatea Energiei pot încheia contracte de achiziționare de gaze, individual sau în mod coordonat cu alții, cu furnizori sau producători de gaze naturale ale căror oferte au corespuns cererii agregate.

(9)Dacă persistă o situație caracterizată de dificultăți grave în asigurarea securității aprovizionării, achiziționarea în comun ar trebui să contribuie la asigurarea unui acces mai echitabil al întreprinderilor din statele membre la surse de gaze noi sau suplimentare și să contribuie la asigurarea unor prețuri mai mici decât ar fi putut fi obținute altfel pentru cei care achiziționează gazul prin intermediul furnizorului de servicii, în beneficiul consumatorilor finali. În propunerea Comisiei de regulament privind piețele interne ale gazelor din surse regenerabile, gazelor naturale și hidrogenului 16 este deja inclusă o primă trimitere la posibilitatea unei forme foarte limitate de achiziționare în comun de gaze în scopul echilibrării. Cu toate acestea, propunerea datează dintr-o perioadă anterioară agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei; în plus, nu a fost inclus niciun concept detaliat în propunere, care se referea doar la nevoile foarte specifice ale operatorilor de sisteme de transport în ceea ce privește energia de echilibrare. Întrucât este necesară o soluție imediată și mult mai cuprinzătoare la problema lipsei structurilor care să permită achiziționarea coordonată de gaze, este oportun să se propună o soluție temporară rapidă.

(10)Prin urmare, achiziționarea în comun ar putea consolida solidaritatea Uniunii în ceea ce privește achiziționarea și distribuția gazelor. În spiritul solidarității, achiziționarea în comun ar trebui să sprijine în special întreprinderile care achiziționau anterior gaze naturale exclusiv sau în principal de la furnizori ruși, ajutându-le să se aprovizioneze de la furnizori sau producători alternativi de gaze naturale în condiții avantajoase, ca urmare a licitării cererii agregate.

(11)Licitarea cererii agregate de gaze de către furnizorul de servicii ar trebui să contribuie la constituirea stocurilor în situația de urgență actuală, în cazul în care majoritatea stocurilor europene de gaze ar fi epuizate după iarna următoare. În plus, ar trebui să contribuie la achiziționarea de gaze într-un mod mai coordonat, în spiritul solidarității.

(12)Prezenta propunere se bazează pe articolul 122 din TFUE, având în vedere necesitatea imperioasă de a constitui rapid achiziții în comun, cu caracter temporar. Acest lucru ar permite stabilirea rapidă a unui furnizor de servicii, permițând astfel agregarea cererii. Furnizorul de servicii contractat de Comisie ar urma să aibă doar câteva funcționalități de bază, iar procesul organizat de acest are doar elemente obligatorii privind participarea la agregarea cererii, fără să includă încă o coordonare obligatorie a condițiilor contractuale sau obligația de a prezenta oferte ferme de achiziționare a gazelor prin intermediul acestuia.

(13)Întreprinderile din sectorul gazelor naturale sau întreprinderile consumatoare de gaze naturale nu ar trebui să fie obligate să cumpere gaze prin intermediul furnizorului de servicii, prin încheierea de contracte de furnizare a gazelor sau de memorandumuri de înțelegere cu furnizorii sau producătorii de gaze ale căror oferte au corespuns cererii agregate. Cu toate acestea, întreprinderile din sectorul gazelor naturale sau întreprinderile care consumă gaze naturale sunt puternic încurajate să exploreze forme de cooperare compatibile cu dreptul concurenței și să apeleze la furnizorul de servicii pentru a profita pe deplin de avantajele achiziționării în comun. Prin urmare, ar putea fi dezvoltat un mecanism între furnizorul de servicii și întreprinderile participante, care să stabilească principalele condiții în care întreprinderile participante se angajează să cumpere gazele naturale din ofertele care au corespuns cererii agregate.

(14)Este important ca Comisia și statele membre să aibă o imagine clară a contractelor de furnizare a gazelor preconizate și încheiate în întreaga Uniune, pentru a evalua dacă sunt îndeplinite obiectivele privind securitatea aprovizionării și solidaritatea energetică. Prin urmare, întreprinderile ar trebui să notifice Comisiei achizițiile importante planificate, care depășesc 5 TWh. Prin urmare, Comisia ar trebui să emită recomandări adresate statelor membre relevante, avertizând cu privire la orice impact negativ al achizițiilor planificate asupra funcționării achiziționării în comun, asupra securității aprovizionării, asupra pieței interne sau asupra solidarității energetice.

(15)Statele membre ar trebui să asiste Comisia la evaluarea măsurii în care achizițiile relevante de gaze sporesc securitatea aprovizionării în Uniune și sunt compatibile cu principiul solidarității energetice. Prin urmare, ar trebui instituit un comitet director ad-hoc compus din reprezentanți ai statelor membre și ai Comisiei, care să contribuie la coordonare.

(16)Procesul de agregare a cererii în scopul achiziționării în comun ar trebui să fie realizat de un furnizor de servicii adecvat. Prin urmare, Comisia ar trebui să contracteze un furnizor de servicii prin intermediul unui proces de achiziții publice 17 , care să poată dezvolta un instrument informatic adecvat și să poată organiza procesul de agregare a cererii. Ar putea fi percepute taxe de la participanții la achiziționarea în comun pentru a acoperi costurile de funcționare.

(17)Agregarea cererii și achiziționarea de gaze naturale sunt procese complexe, care trebuie să țină seama de diverse elemente, care nu se limitează la prețuri, ci și la volume, puncte de livrare și alți parametri. Prin urmare, furnizorul de servicii selectat ar trebui să aibă nivelul necesar de experiență în gestionarea și agregarea achizițiilor de gaze naturale sau de servicii conexe la nivelul UE. De asemenea, agregarea cererii și achiziționarea de gaze naturale reprezintă un element esențial în asigurarea securității aprovizionării cu gaze a Uniunii.

(18)Achiziționarea în comun poate lua diferite forme. Aceasta poate avea loc prin licitații sau licitații organizate de furnizorul de servicii care agregă cererea întreprinderilor din sectorul gazelor naturale și a întreprinderilor consumatoare de gaze, pentru a o corela cu ofertele furnizorilor sau producătorilor de gaze naturale, prin utilizarea unui instrument informatic de achiziționare în comun.

(19)Un obiectiv al agregării cererii și al achizițiilor în comun este reducerea riscului unor creșteri inutile ale prețurilor, determinate de întreprinderile care licitează pentru aceeași tranșă de gaze. Garantarea faptului că toate beneficiile achizițiilor în comun ajung la consumatorii finali depinde, în ultimă instanță, de deciziile întreprinderilor. Întreprinderile mari ar trebui restricționate chiar dacă pot vinde gaze la prețuri mai mari. Întreprinderile care beneficiază de prețuri mai mici pentru cumpărarea de gaze în urma achiziționării în comun ar trebui să transfere aceste beneficii consumatorilor. Transmiterea la nivelul consumatorilor a prețurilor mai mici ar fi un indicator important al reușitei achizițiilor în comun, deoarece acest lucru este esențial din perspectiva consumatorilor.

(20)Orice acțiune întreprinsă în temeiul regulamentului propus respectă măsurile restrictive ale Uniunii instituite în temeiul articolului 215 din TFUE. În special, întreprinderile controlate de guvernul rus sau de orice persoană fizică sau juridică rusă sau întreprinderile care fac obiectul unor măsuri restrictive (sancțiuni) ale Uniunii instituite în temeiul articolului 215 din TFUE sau care sunt deținute sau controlate de orice altă persoană fizică sau juridică, entitate sau organism care face obiectul măsurilor restrictive ar trebui să fie excluse de la participarea la achiziționarea în comun, precum și de la organizarea procesului de achiziționare în comun. Aceste măsuri restrictive au fost adoptate în vederea realizării obiectivelor de politică externă și de securitate comună a Uniunii, în special a obiectivului de menținere a păcii, de prevenire a conflictelor și de consolidare a securității internaționale și a Uniunii, în conformitate cu principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite. Acest lucru nu aduce atingere viitoarelor sancțiuni adoptate împotriva Rusiei sau a altor țări.

(21)Gazele naturale originare din Federația Rusă, care intră pe teritoriul statelor membre sau al părților contractante la Comunitatea Energiei prin punctele de intrare din Federația Rusă, nu ar trebui achiziționate prin procedura achiziționării în comun. Acest lucru respectă obiectivul regulamentului propus, și anume asigurarea unor surse alternative la livrările rusești.

(22)Este posibil ca participanții la achiziționarea de gaze în comun să aibă nevoie de garanții financiare dacă una dintre întreprinderi nu are capacitatea să plătească suma finală contractată. Statele membre sau alte părți interesate ar putea oferi sprijin financiar, inclusiv garanții, participanților la achiziționarea în comun. Acordarea de sprijin financiar ar trebui să aibă loc în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, inclusiv cu cadrul temporar de criză, după caz.

(23)Constituirea de stocuri de gaze este vitală pentru a asigura securitatea aprovizionării în Uniune. Din cauza reducerii aprovizionării cu gaze naturale din Federația Rusă, statele membre se pot confrunta cu probleme la umplerea instalațiilor de înmagazinare pentru a asigura securitatea aprovizionării cu gaze pentru iarna 2023/2024, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2022/1032 18 . Utilizarea posibilității de agregare a cererii de către furnizorul de servicii ar putea ajuta statele membre să reducă aceste probleme; aceasta ar putea, în limitele dreptului concurenței, să sprijine în special constituirea stocurilor și gestionarea stocurilor, coordonat, în perspectiva următorului sezon de constituire de stocuri, evitând vârfurile de preț excesive cauzate, printre altele, de constituirea necoordonată a stocurilor.

(24)Pentru a se asigura că achiziționarea în comun poate contribui la constituirea de stocuri în conformitate cu obiectivele intermediare prevăzute de Regulamentul (UE) 2022/1032, statele membre ar trebui să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că întreprinderile din sectorul gazelor naturale aflate sub jurisdicția lor utilizează procesul organizat de furnizorul de servicii ca un mijloc posibil de îndeplinire a obiectivelor de constituire de stocuri. 

(25)Regulamentul (UE) 2022/1032 prevede ca statele membre să își umple depozitele până la 90 % până în noiembrie 2023. Acest obiectiv este mai ambițios decât obiectivul pentru noiembrie 2022 (80 %). Achiziționarea în comun ar putea ajuta statele membre să îndeplinească acest nou obiectiv. În acest sens, statele membre ar trebui să solicite întreprinderilor naționale să utilizeze furnizorul de servicii pentru a agrega cererea cu volume suficient de mari de gaze pentru a reduce riscul ca depozitele să nu poată fi umplute. Statele membre ar trebui să solicite ca în procesul de agregare a cererii să fie incluse volume echivalente cu cel puțin 15 % (aproximativ 13,5 miliarde de metri cubi pentru întreaga UE) din volumul lor țintă de stocare pentru anul următor. Statele membre fără stocare subterană pe teritoriul lor ar trebui să participe la procesul de agregare a cererii cu volume echivalente cu obligațiile lor de repartizare a sarcinilor.

(26)Pentru a utiliza în mod eficace achiziționarea în comun și pentru a încheia acorduri privind gazele naturale cu furnizorii care oferă gaze naturale furnizorului de servicii, întreprinderile pot coordona condițiile de achiziționare, cum ar fi volumele, prețul gazului și punctele și timpul de livrare, în limitele dreptului Uniunii. Cu toate acestea, întreprinderile din sectorul gazelor naturale care participă la un consorțiu pentru achiziționarea de gaze ar trebui să se asigure că informațiile schimbate direct sau indirect se limitează la ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivului urmărit, în conformitate cu articolul 101 din TFUE. În plus, dispozițiile privind transparența și guvernanța din prezentul regulament vor garanta că contractele consorțiului achizitor nu amenință securitatea aprovizionării și nici nu periclitează solidaritatea energetică, în special în cazul în care statele membre sunt implicate direct sau indirect în procesul de achiziționare.

(27)Deși se pot forma mai multe consorții pentru achiziționarea de gaze, opțiunea cea mai eficientă ar fi formarea unui consorțiu unic pentru achiziționarea de gaze, care să cuprindă cât mai multe întreprinderi, pentru a agrega cererea prin intermediul furnizorului de servicii, și care să fie conceput astfel încât să fie compatibil cu legislația UE în materie de concurență. În plus, unirea forțelor într-un singur consorțiu pentru achiziționarea de gaze va aduce pe piață o putere de negociere consolidată a Uniunii și va permite condiții avantajoase care nu ar putea fi realizate de întreprinderile mai mici din Uniune sau în cazul în care ar acționa într-un mod mai fragmentat.

(28)Constituirea și implementarea consorțiilor pentru achiziționarea de gaze în temeiul prezentului regulament se realizează în conformitate cu normele Uniunii în materie de concurență, astfel cum sunt aplicabile în circumstanțele excepționale actuale ale pieței. Comisia a indicat că este pregătită să însoțească întreprinderile la conceperea unui astfel de consorțiu pentru achiziționarea de gaze și să emită o decizie, în temeiul articolului 10 din Regulamentul 1/2003, cu privire la inaplicabilitatea articolelor 101 și 102 din TFUE în cazul în care sunt încorporate și respectate garanții relevante. Comisia și-a afirmat, de asemenea, disponibilitatea de a oferi orientări informale în măsura în care întreprinderile participante la orice alt consorțiu au incertitudini în ceea ce privește evaluarea unuia sau mai multor elemente ale acordului lor de achiziționare în comun în temeiul normelor UE în materie de concurență 19 .

(30)În conformitate cu principiul proporționalității, măsurile privind agregarea cererii și achiziționarea în comun nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului lor, deoarece vor fi puse în aplicare în mod voluntar, cu doar o excepție limitată în ceea ce privește participarea obligatorie la agregarea cererii în scopul umplerii instalațiilor de înmagazinare a gazelor, iar întreprinderile private vor rămâne părți la contractele de furnizare de gaze stabilite în cadrul procesului de achiziționare în comun.

(31)Pentru a optimiza capacitatea de absorbție a GNL a terminalelor GNL din UE și utilizarea instalațiilor de înmagazinare, sunt necesare mecanisme de transparență sporită și o piață organizată care să faciliteze comerțul secundar cu capacități de stocare a gazelor și capacități ale instalațiilor GNL, similare celor existente pentru transportul gazelor prin conducte. Acest lucru este deosebit de important în perioadele de urgență și în perioadele în care se face trecerea către GNL de la fluxurile de gaze de conductă din Federația Rusă. Propunerea Comisiei de revizuire a Regulamentului privind gazele naturale din pachetul privind decarbonizarea pieței hidrogenului și a gazelor 20 conține dispoziții în acest sens la articolul 10 și la articolul 31. Avansarea acestor dispoziții ca parte a răspunsului la criză este esențială pentru utilizarea terminalelor GNL și a instalațiilor de înmagazinare a gazelor cu transparența necesară și într-un mod mai eficient.

(32)În ceea ce privește rezervările pe termen lung ale capacităților de transport al gazelor, normele existente de management al congestiilor prevăd proceduri de tipul „folosești sau pierzi”. Totuși, aceste proceduri sunt lente (durează cel puțin șase luni înainte de a produce efecte) și presupun proceduri administrative greoaie din partea autorităților naționale de reglementare. Prin urmare, aceste norme ar trebui consolidate și simplificate pentru a oferi operatorilor de sistem de gaze naturale instrumentele necesare pentru a reacționa rapid la schimbările fluxurilor de gaze și pentru a aborda posibilele congestii. În special, noile norme ar putea accelera comercializarea capacităților pe termen lung neutilizate care altfel ar rămâne nefolosite, eficientizând utilizarea conductelor.

(33)Operatorii de sistem de transport ar trebui să analizeze informațiile disponibile cu privire la utilizarea rețelei de transport de către utilizatorii rețelei și ar trebui să stabilească dacă există o subutilizare a capacității ferme contractate. O astfel de subutilizare ar putea fi definită ca fiind situația în care un utilizator al rețelei a utilizat sau oferit pe piață mai puțin de 80 % în medie din capacitatea fermă rezervată în ultimele 30 de zile. În caz de subutilizare, operatorul de sistem ar trebui să publice capacitatea disponibilă pentru următoarea licitație lunară și, ulterior, să o scoată la licitație.

(34)Invadarea neprovocată și nejustificată a Ucrainei de către Federația Rusă a condus la incertitudini și perturbări majore pe piețele europene ale gazelor naturale. Prin urmare, în ultimele luni, aceste piețe au transferat incertitudinea în ofertă și așteptările rezultate de pe piață în prețuri extrem de ridicate și volatile ale gazelor naturale. Acest lucru a exercitat, la rândul său, o presiune suplimentară asupra participanților la piață și a subminat buna funcționare a piețelor energetice ale Uniunii.

(35)Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului 21 stabilește norme care să asigure buna funcționare a locurilor de tranzacționare în care sunt tranzacționate și instrumente financiare derivate pe mărfuri energetice. Directiva respectivă prevede că statele membre trebuie să solicite unei piețe reglementate să dispună de mecanisme care să garanteze funcționarea corectă și ordonată a piețelor financiare. Cu toate acestea, astfel de mecanisme nu sunt menite să stabilească o limită a evoluției intrazilnice a prețurilor și nu au reușit să prevină episoadele de volatilitate excepțională observate pe piețele instrumentelor financiare derivate pe gaze și energie electrică. 

(36)Având în vedere dificultățile cu care se confruntă participanții la piață în locurile de tranzacționare în care sunt tranzacționate instrumentele financiare derivate pe mărfuri energetice și necesitatea urgentă de a se asigura că piețele instrumentelor financiare derivate pe energie își mențin rolul de a satisface nevoile de hedging ale economiei reale, este oportun să se solicite locurilor de tranzacționare în care sunt tranzacționate instrumente financiare derivate pe mărfuri energetice să instituie mecanisme temporare de gestionare a volatilității intrazilnice pentru a percepe mai eficient fluctuațiile excesive ale prețurilor. Pentru a se asigura că mecanismul se aplică celor mai lichide contracte și pentru a se evita perturbările nedorite pe piețele instrumentelor financiare derivate mai puțin lichide, mecanismul de gestionare a volatilității intrazilnice ar trebui să se aplice exclusiv instrumentelor financiare derivate pe mărfuri energetice cu scadența cea mai apropiată (front-month).

(37)Locurile de tranzacționare care oferă instrumente financiare derivate pe mărfuri energetice cu scadența cea mai apropiată acceptă adesea participarea a diverse firme din domeniul energiei din toate statele membre. Astfel de firme din domeniul energiei se bazează în mare măsură pe instrumente financiare derivate tranzacționate în astfel de locuri de tranzacționare pentru a asigura aprovizionarea esențială cu gaze și energie electrică în întreaga Uniune. Prin urmare, fluctuațiile excesive ale prețurilor care au loc în locurile de tranzacționare a mărfurilor afectează funcționarea firmelor din domeniul energiei din întreaga Uniune, afectând, în cele din urmă, și consumatorii finali. Prin urmare, din spirit de solidaritate între statele membre, ar trebui să se asigure coordonarea implementării și a aplicării mecanismului de gestionare a volatilității intrazilnice, pentru a se asigura că operatorii esențiali pentru securitatea aprovizionării cu energie din toate statele membre beneficiază de garanții împotriva fluctuațiilor mari ale prețurilor, care sunt nocive continuării activității lor și, în egală măsură, nocive consumatorilor finali.

(38)Mecanismul de gestionare a volatilității intrazilnice ar trebui să asigure prevenirea variațiilor excesive ale prețurilor într-o zi de tranzacționare. Mecanismul ar trebui să se bazeze pe prețul de piață observat la intervale regulate. Având în vedere marea diversitate a instrumentelor de pe piețele instrumentelor financiare derivate pe energie și particularitățile locurilor de tranzacționare asociate cu astfel de instrumente, mecanismele de gestionare a volatilității intrazilnice ar trebui adaptate la particularitățile acestor instrumente și piețe. Prin urmare, limitele de preț ar trebui stabilite de locurile de tranzacționare, ținând seama de particularitățile fiecărui instrument financiar derivat pe mărfuri energetice cu scadența cea mai apropiată, de profilul de lichiditate al pieței pentru astfel de instrumente financiare derivate și de profilul său de volatilitate.

(39)Mecanismul de gestionare a volatilității intrazilnice ar trebui să completeze „întrerupătoarele de circuit” statice sau dinamice pe care locurile de tranzacționare le-au instituit deja în conformitate cu Directiva 2014/65/UE înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament.

(40)Pentru a asigura transparența cu privire la funcționarea mecanismului de gestionare a volatilității intrazilnice pe care îl implementează, locurile de tranzacționare ar trebui să facă publică o descriere a caracteristicilor sale generale. Cu toate acestea, pentru a garanta o tranzacționare echitabilă și ordonată, locurile de tranzacționare nu ar trebui să aibă obligația de a publica toți parametrii tehnici ai mecanismului pe care îl instituie.

(41)Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a mecanismului de gestionare a volatilității intrazilnice și pentru a asigura buna funcționare a locurilor de tranzacționare care oferă tranzacții cu instrumente financiare derivate pe mărfuri energetice cu scadența cea mai apropiată, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru a specifica condițiile de punere în aplicare a mecanismului de gestionare a volatilității intrazilnice, inclusiv pentru a specifica frecvența cu care limitele prețurilor sunt reînnoite sau măsurile care trebuie luate în cazul în care tranzacționarea se deplasează în afara acestor limite de preț. Comisia ar trebui să poată ține seama de particularitățile fiecărui instrument financiar derivat pe mărfuri energetice, de profilul de lichiditate al pieței pentru astfel de instrumente financiare derivate și de profilul său de volatilitate.

(42)Pentru a acorda locurilor de tranzacționare suficient timp să implementeze ferm mecanismul de gestionare a volatilității intrazilnice, astfel cum se specifică în prezentul regulament, locurile de tranzacționare ar trebui să dispună de un termen până la 31 ianuarie 2023 pentru a institui mecanismul de gestionare a volatilității intrazilnice. Pentru a se asigura că locurile de tranzacționare sunt capabile să facă față rapid fluctuațiilor excesive ale prețurilor chiar înainte de instituirea mecanismului respectiv, acestea ar trebui să dispună de un mecanism preliminar care să poată atinge, în linii mari, același obiectiv ca mecanismul de gestionare a volatilității intrazilnice.

(43)Obligațiile și restricțiile impuse locurilor de tranzacționare și traderilor prin această măsură nu depășesc ceea ce este necesar pentru a permite întreprinderilor energetice să participe în continuare la piețele gazelor și energiei electrice și să își satisfacă nevoile de hedging, contribuind astfel la securitatea aprovizionării cu energie a consumatorilor finali.

(44)Pentru a asigura o aplicare eficientă a mecanismului de gestionare a volatilității intrazilnice, autoritățile competente ar trebui să supravegheze implementarea de către locurile de tranzacționare și să raporteze periodic Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) cu privire la această implementare. Pentru a asigura o punere în aplicare consecventă a mecanismului de gestionare a volatilității intrazilnice, autoritățile competente ar trebui, de asemenea, să se asigure că divergențele în ceea ce privește punerea în aplicare a mecanismului de către locurile de tranzacționare sunt justificate în mod corespunzător.

(45)Pentru a aborda potențialele divergențe dintre statele membre în ceea ce privește aplicarea mecanismului de gestionare a volatilității intrazilnice și pe baza rapoartelor prezentate de autoritățile competente, ESMA ar trebui să coordoneze acțiunile autorităților competente ale statelor membre și să documenteze eventualele divergențe observate în modul în care mecanismul de gestionare a volatilității intrazilnice este implementat de locurile de tranzacționare din toate jurisdicțiile din Uniune.

(46)Având în vedere reducerea fără precedent a aprovizionării cu gaze naturale din Federația Rusă și riscul persistent al unor noi întreruperi bruște ale aprovizionării, Uniunea se confruntă cu nevoia urgentă de a-și diversifica aprovizionarea cu gaze. Cu toate acestea, piața GNL a Europei este încă în curs de dezvoltare și este dificil să se evalueze acuratețea prețurilor care predomină pe această piață. Pentru a obține o evaluare precisă, obiectivă și fiabilă a prețului pentru livrările de GNL în Uniune, Agenția Europeană pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei („ACER”) ar trebui să colecteze toate datele de piață privind GNL care sunt necesare pentru a stabili o evaluare zilnică a prețului GNL.

(47)Această evaluare a prețurilor ar trebui efectuată pe baza tuturor tranzacțiilor legate de livrările de GNL către Uniune. ACER ar trebui să fie împuternicită să colecteze aceste date de piață de la toți participanții care își desfășoară activitatea în domeniul livrărilor de GNL către Uniune. Toți acești participanți ar trebui să fie obligați să raporteze ACER toate datele lor de piață privind GNL cât mai aproape posibil din punct de vedere tehnologic de timpul real, fie după încheierea unei tranzacții, fie după prezentarea unei oferte de cumpărare sau a unei oferte de a încheia o tranzacție. Evaluarea prețurilor efectuată de ACER ar trebui să cuprindă cel mai complet set de date, inclusiv prețurile tranzacțiilor și, începând cu 1 martie 2023, ofertele de cumpărare și de vânzare pentru livrările de GNL către Uniune. Publicarea zilnică a acestei evaluări obiective a prețurilor și a marjei stabilite în comparație cu alte prețuri de referință de pe piață sub forma unui indice de referință pentru GNL deschide calea pentru adoptarea sa voluntară de către participanții la piață ca preț de referință în contractele și tranzacțiile lor. Odată stabilite, evaluarea prețului GNL și indicele de referință GNL ar putea deveni, de asemenea, o rată de referință pentru contractele derivate utilizate pentru hedgingul prețului GNL sau diferența de preț dintre prețul GNL și alte prețuri ale gazelor. Având în vedere imperiozitatea măsurii, prima publicare a evaluării prețului GNL ar trebui să aibă loc în termen de cel mult două săptămâni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(48)Actualele competențe conferite ACER prin Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului și prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1348/2014 al Comisiei privind raportarea de date, pentru punerea în aplicare a articolului 8 alineatele (2) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 1227/2011(denumite în continuare împreună „REMIT”) nu sunt suficiente pentru a crea un set de date complet și cuprinzător pentru toate livrările de GNL către Uniune. Cu toate acestea, un astfel de set de date cuprinzător și complet pentru evaluarea zilnică a prețurilor este necesar pentru ca Uniunea să își gestioneze, într-un spirit de solidaritate, politicile de achiziții pentru importurile internaționale de GNL, în special în timpul actualei situații de criză. Datele și informațiile relevante privind contractele de GNL sunt, de asemenea, necesare pentru a asigura monitorizarea evoluției prețurilor, precum și pentru a efectua controlul calității datelor și asigurarea calității. Acest instrument ad-hoc ar trebui să permită ACER să colecteze toate datele de piață necesare pentru a stabili o evaluare cuprinzătoare și reprezentativă a prețului livrărilor de GNL către Uniune.

(49)Deși instituirea unei evaluări zilnice a prețului GNL și a unui indice de referință GNL cu caracter permanent ar trebui să fie inclusă într-o etapă ulterioară într-o revizuire mai cuprinzătoare a cadrului juridic REMIT, situația de criză actuală necesită deja luarea de măsuri urgente pentru a aborda contextul imediat al dificultăților grave de aprovizionare cu GNL și stabilirea cu precizie a prețurilor pentru livrările de GNL către Uniune, cu titlu temporar, până la adoptarea unei astfel de revizuiri a cadrului juridic REMIT. poate fi adoptată în conformitate cu procedura legislativă ordinară.

(50)Pentru a spori imediat transparența prețurilor și securitatea planificării pe piața importurilor de GNL, ar trebui să se precizeze că setul de date relevant ar trebui să cuprindă atât informații privind prețul și cantitatea tranzacțiilor cu GNL finalizate, prețurile și cantitățile ofertelor de cumpărare și ofertelor de vânzare aferente livrărilor de GNL în Uniune, precum și formula de preț din contractul pe termen lung din care este derivat prețul, dacă este cazul. 

(51)Toți participanții la piață care fac obiectul unei obligații de raportare ar trebui definiți ca fiind cei implicați fie în achiziționarea, fie în vânzarea de încărcături de GNL destinate livrării în Uniune. Acești participanți la piața GNL ar trebui să facă obiectul obligațiilor și interdicțiilor aplicabile participanților la piață în conformitate cu REMIT.

(52)ACER, în cooperare cu Comisia, ar trebui să aibă un mandat larg pentru a specifica calitatea și conținutul datelor de piață pe care le colectează pentru a stabili o evaluare zilnică a prețurilor pentru livrările de GNL în Uniune. De asemenea, acesta ar trebui să dispună de o largă putere de apreciere la alegerea protocolului său de transmisie preferat. Pentru a obține cea mai bună calitate posibilă a datelor de piață care trebuie raportate, ACER ar trebui să fie împuternicită să specifice toți parametrii datelor de piață care ar trebui să îi fie raportați. Acești parametri ar trebui să includă unitățile de referință în care sunt raportate date privind prețurile, unitățile de referință în care sunt raportate date privind cantitatea, scadența tranzacției sau datele anterioare tranzacției privind ofertele de cumpărare și ofertele de vânzare, precum și protocoalele de transmisie care trebuie utilizate pentru transmiterea datelor solicitate către ACER.

(53)ACER ar trebui, de asemenea, să stabilească metodologia pe care o utilizează pentru a furniza o evaluare zilnică a prețurilor GNL și un indice de referință pentru GNL, precum și procesul de revizuire periodică a acestei metodologii.

(54)Evaluarea prețurilor publicată în temeiul prezentului regulament ar trebui să ofere mai multă transparență statelor membre și altor participanți pe piață cu privire la prețul predominant al importurilor de GNL în Europa. O mai mare transparență a prețurilor ar trebui, la rândul său, să permită statelor membre și entităților private cu sediul în Uniune să acționeze într-un mod mai informat și mai coordonat atunci când achiziționează GNL de pe piețele mondiale și, în special, atunci când utilizează furnizorul de servicii. O mai bună coordonare în ceea ce privește achiziționarea de GNL ar trebui să permită statelor membre să prevină supralicitarea reciprocă sau prețurile care nu respectă prețul predominant de pe piață. Prin urmare, evaluările prețurilor și marjele de referință publicate în temeiul prezentului regulament sunt esențiale pentru a asigura o mai mare solidaritate între statele membre în ceea ce privește achiziționarea de cantități limitate de GNL.

(55)Obligația operatorilor pieței de a furniza ACER informații privind tranzacțiile cu GNL este necesară și proporțională pentru a atinge obiectivul de a permite ACER să stabilească un indice de referință pentru GNL, în special deoarece acesta este aliniat la obligațiile existente ale operatorilor pieței în temeiul REMIT, iar ACER va păstra confidențialitatea informațiilor comerciale sensibile.

(56)Platforma Title Transfer Facility (TTF) este o locație virtuală de stabilire a prețurilor aflată în Țările de Jos, care, din cauza lichidității sale ridicate, servește adesea ca substituent de preț pentru piața europeană a gazelor naturale, afectând contractele și operațiunile de acoperire (hedging) din întreaga UE. În anumite condiții, după punerea în aplicare a celorlalte măsuri privind prețurile gazelor, ar putea fi necesară o intervenție de urgență specifică asupra prețurilor la vedere ale TTF. La propunerea Comisiei, Consiliul ar trebui să adopte o măsură de decizie pentru a institui un mecanism dinamic de corecție a pieței pentru tranzacțiile cu gaze naturale de pe piața TTF la vedere. Prețul maxim care ar urma să fie stabilit trebuie să asigure securitatea aprovizionării Uniunii și fluxurile de gaze naturale din interiorul UE și să țină seama de impactul prețurilor gazelor asupra prețurilor energiei electrice. Pentru a nu afecta fluxurile intra-UE, care ar trebui să permită în continuare ca gazele naturale să ajungă acolo unde este cea mai mare nevoie de ele, alte platforme de comercializare a gazelor din Uniune ar trebui să fie conectate la prețul spot al TTF corectat prin intermediul unui coridor de preț dinamic. Atunci când se iau decizii cu privire la propunerile de introducere a unui mecanism de corecție a pieței pentru platformele de comercializare a gazelor din Uniune, ar trebui avute în vedere opțiuni alternative, cum ar fi intervențiile reglementare asupra mecanismului de stabilire a prețurilor utilizat în contractele de achiziționare de gaze.

(57)Uniunea este o piață atractivă pentru aprovizionarea cu gaze la nivel internațional, fiind văzută ca un partener de încredere în comerțul energetic. Înainte de implementarea oricărei intervenții pe piață care afectează importurile, acțiunile ar trebui să se concentreze pe colaborarea cu partenerii internaționali și pe abordări negociate pentru a limita riscurile potențiale.

(58)Confruntată cu posibilitatea unor întreruperi majore a aprovizionării cu gaze și a unor deficite de aprovizionare, Uniunea ar trebui să fie pregătită să aplice rapid diferite mecanisme de solidaritate pentru a atenua situațiile de urgență. În aceste circumstanțe extraordinare, Consiliul ar trebui să poată decide cu privire la un mecanism eficient de alocare a gazelor, cu norme privind stabilirea prețurilor, care să fie pus la dispoziția statelor membre în caz de urgență la nivel regional sau la nivelul Uniunii, pe baza unei propuneri din partea Comisiei.

(59)Regulamentul (UE) 2017/1938 prevede deja posibilitatea ca statele membre, în timpul unei situații de urgență, să acorde prioritate aprovizionării cu gaze a anumitor centrale electrice pe bază de gaze, cu rol critic în sistemul energetic, având în vedere importanța acestora pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie electrică și pentru a evita dezechilibrele în rețea. Centralele electrice pe bază de gaze, cu rol critic în sistemul energetic, și volumele de gaz asociate pot avea un impact important asupra volumelor de gaze disponibile pentru solidaritate în caz de urgență. În acest context, statele membre ar trebui să poată solicita temporar măsuri de solidaritate de urgență atunci când nu sunt în măsură să asigure volumele critice de gaze necesare pentru a asigura continuarea producției de energie electrică în centralele electrice pe bază de gaze, cu rol critic în sistemul energetic. Din același motiv, statele membre care acordă măsuri de solidaritate ar trebui, de asemenea, să aibă dreptul de a se asigura că funcționarea centralelor lor electrice pe bază de gaze, cu rol critic în sistemul energetic, nu este pusă în pericol atunci când acordă solidaritate unui alt stat membru.

(60)Atunci când este activat mecanismul de solidaritate, ar trebui să poată fi solicitate numai volumele de gaz necesare pentru centralele electrice identificate de statele membre ca având rol critic pentru adecvanța la nivel european a sistemului energetic. Ar trebui stabilită o limită maximă a volumelor critice de gaze necesare în fiecare stat membru pentru a menține securitatea aprovizionării. Metodologia utilizată în analiza prospectivă de iarnă a ENTSO-E oferă o bază pentru stabilirea unor astfel de limite. În cazuri excepționale și justificate corespunzător, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a depăși limita maximă stabilită în prezentul regulament. 

(61)Restricțiile impuse operatorilor pieței prin această măsură sunt necesare pentru a asigura securitatea aprovizionării cu gaze într-o situație de reducere a furnizării de gaze și de creștere a cererii în timpul sezonului de iarnă. Acestea se bazează pe măsurile existente prevăzute de Regulamentul (UE) 2022/1369 și de Regulamentul (UE) 2017/1938, menite să sporească eficacitatea măsurilor respective în circumstanțele actuale.

(62)Anumiți consumatori, inclusiv gospodăriile și clienții care furnizează servicii sociale esențiale, sunt deosebit de sensibili la efectele negative ale întreruperilor aprovizionării cu gaze. Din acest motiv, Regulamentul (UE) 2017/1938 a introdus, pentru prima dată, un mecanism de solidaritate între statele membre, cu scopul de a atenua efectele unei situații de urgență gravă survenite în Uniune și de a asigura fluxul de gaz către clienții protejați în virtutea principiului solidarității. Cu toate acestea, în anumite cazuri, utilizarea gazelor și de către clienții protejați ar putea fi considerată neesențială; reducerea acestui tip de utilizare, care depășește clar ceea ce este necesar, nu este de natură să submineze obiectivele stabilite în Regulamentul (UE) 2017/1938, mai ales pentru că lipsa gazului consumat în scopuri neesențiale ar putea duce la prejudicii grave în alte sectoare private sau comerciale. Prin urmare, în anumite circumstanțe, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a realiza economii de gaze și prin reducerea consumului neesențial al clienților protejați. Însă orice măsură de reducere luată de statele membre ar trebui să fie strict limitată la consumul neesențial și nu ar trebui în niciun caz să reducă utilizarea de bază a clienților protejați și nici să le limiteze capacitatea de a-și încălzi locuințele în mod adecvat.

(63)Statele membre și autoritățile lor competente ar trebui să aibă libertatea de a stabili măsurile de reducere aplicabile și activitățile corespunzătoare consumului neesențial, cum ar fi încălzirea în exterior, încălzirea piscinelor rezidențiale și a altor instalații rezidențiale complementare. Prin posibilitatea de a limita consumul neesențial, statele membre ar trebui să fie în măsură să consolideze măsurile de salvgardare și să se asigure că gazele naturale sunt furnizate altor sectoare, servicii și industrii esențiale, permițându-le să își continue activitatea în timpul unei crize.

(64)Orice măsură de reducere a consumului neesențial al clienților protejați ar trebui să fie necesară și proporțională, aplicându-se în special în situațiile de criză declarată în temeiul articolului 11 alineatul (1) și al articolului 12 din Regulamentul (UE) 2017/1938 sau în cazul unei alerte la nivelul Uniunii în temeiul Regulamentului (UE) 2022/1369. În pofida aplicării unor măsuri neesențiale de reducere a consumului, clienții protejați ar trebui să beneficieze în continuare de protecția împotriva debranșării. Statele membre ar trebui, de asemenea, să se asigure că astfel de măsuri nu limitează protecția necesară pentru consumatorii vulnerabili al căror consum curent ar trebui considerat esențial.

(65)În caz de urgență, statele membre, precum și Uniunea, ar trebui să asigure fluxurile de gaze în cadrul pieței interne. Aceasta înseamnă că măsurile luate la nivel național nu ar trebui să dea naștere unor probleme de securitate a aprovizionării într-un alt stat membru și că accesul la infrastructura transfrontalieră ar trebui să rămână, în orice moment, sigur și posibil din punct de vedere tehnic. Cadrul legislativ actual nu prevede un proces care să poată soluționa cu eficacitate conflictele dintre două state membre cu privire la măsurile care afectează negativ fluxurile transfrontaliere. Întrucât rețelele de gaze și de energie electrică ale UE sunt interconectate, acest lucru ar putea nu numai să conducă la probleme grave de securitate a aprovizionării, ci și să slăbească unitatea Uniunii în raport cu țările terțe. Prin urmare, Comisia ar trebui să aibă competența de a evalua măsurile naționale luate și de a arbitra, dacă este necesar, într-un interval de timp rezonabil. În acest scop, Comisia ar trebui să poată solicita modificarea respectivelor măsurilor în cazul în care constată că există amenințări la adresa securității aprovizionării cu gaze a altor state membre sau a Uniunii. Având în vedere caracterul excepțional al actualei crize energetice, respectarea deciziei Comisiei ar trebui să aibă loc fără întârzieri care ar putea împiedica aprovizionarea cu gaze a Uniunii. Prin urmare, pentru perioada de aplicare a prezentului regulament, procedurile de reconciliere ar trebui suspendate pentru a asigura funcționarea pieței interne.

(66)Principiul solidarității energetice este un principiu general în temeiul dreptului Uniunii 22 și se aplică tuturor statelor membre, nu numai statelor membre învecinate. În plus, utilizarea eficientă a infrastructurii existente, inclusiv a capacităților transfrontaliere de transport și a instalațiilor GNL, este importantă pentru garantarea, din spirit de solidaritate, a siguranței aprovizionării cu gaze. În perioadele de întreruperi ale aprovizionării cu gaze la nivel național, regional sau la nivelul Uniunii și de trecere semnificativă de la utilizarea gazelor de conductă la utilizarea GNL, statele membre ar trebui să poată beneficia nu numai de posibilitățile de aprovizionare din conductele învecinate, ci și de sursele de aprovizionare din țările care dispun de o instalație GNL. Unele state membre ar trebui să fie în măsură să ofere solidaritate altor state membre, chiar dacă acestea nu sunt conectate direct printr-un gazoduct și nici printr-o țară terță sau prin alte state membre. Prin urmare, este oportun să se extindă obligația de a oferi solidaritate statelor membre care nu sunt conectate la instalații GNL.

(67)Vizând implementarea principiului solidarității energetice, Regulamentul (UE) 2017/1938 a introdus un mecanism de solidaritate menit să consolideze cooperarea și încrederea între statele membre în cazul unei crize grave. Atunci când adoptă măsurile necesare pentru punerea în aplicare a mecanismului de solidaritate, statele membre trebuie să ajungă la un acord cu privire la o serie de aspecte tehnice, juridice și financiare în acordurile lor bilaterale, în temeiul articolului 13 alineatul (10) din același regulament.

(68)Cu toate acestea, în pofida unei obligații legale de a încheia acorduri bilaterale de solidaritate până la 1 decembrie 2018, au fost finalizate doar câteva aranjamente, periclitând punerea în aplicare a obligației legale de a oferi sprijin de solidaritate într-o situație de urgență. Propunerea Comisiei de regulament privind piețele interne ale gazelor din surse regenerabile, gazelor naturale și hidrogenului din decembrie 2020 a inclus un prim model de acord de solidaritate 23 . Cu toate acestea, întrucât acest model a fost elaborat înainte de agresiunea neprovocată a Rusiei față de Ucraina, având în vedere situația actuală de penurie extremă de gaze și de creștere fulminantă a prețurilor, precum și necesitatea urgentă de a dispune deja de norme implicite temporare pentru iarna următoare, este oportun să se creeze un cadru temporar al normelor implicite pentru furnizarea măsurilor de solidaritate necesare în temeiul articolului 13 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2017/1938, care să fie eficace și ușor de pus în aplicare, să nu depindă de negocieri bilaterale îndelungate și să fie adaptate la situația actuală a prețurilor excesive și a prețurilor extrem de volatile ale gazelor.

(69)Solidaritatea ar trebui, în principiu, să se bazeze pe o compensație echitabilă plătită direct de statul membru solicitant sau de entitățile delegate de acesta. Compensația ar trebui să acopere prețul gazului, orice costuri reale/potențiale de stocare, transportul transfrontalier și costurile conexe. Compensația ar trebui să fie echitabilă, atât pentru statele membre solicitante, cât și pentru cele furnizoare.

(70)Criza actuală conduce la niveluri ale prețurilor și la vârfuri recurente ale prețurilor care depășesc cu mult situația unei posibile crize a aprovizionării la momentul adoptării Regulamentului privind securitatea aprovizionării. Volatilitatea prețurilor care caracterizează în prezent piața gazelor naturale ca urmare a actualei crize a gazelor ar trebui, prin urmare, să fie luată în considerare atunci când se stabilește cuantumul compensației pentru statele membre care oferă solidaritate. Pe baza principiului solidarității și pentru a evita stabilirea de prețuri în condiții de piață extreme, ar fi problematic să se ia prețul de piață fluctuant ca bază a prețului implicit al măsurii de solidaritate. Prețul gazelor naturale ar trebui să reflecte prețul mediu al pieței statului membru care oferă solidaritate, înregistrat într-o perioadă determinată. Luând în considerare prețul mediu al pieței din perioada de 30 de zile care precedă cererea, compensația se bazează tot pe „prețul pieței”, astfel cum se prevede în Recomandarea (UE) 2018/177 a Comisiei din 2 februarie 2018. Prețul mediu al pieței este mai independent de volatilitate și de prețurile spot foarte ridicate în situații de criză și, ca atare, limitează orice stimulente neloiale. Utilizarea, ca bază a compensației, a prețurilor spot foarte ridicate în situații de criză ar submina dimensiunea solidarității. Statele membre furnizoare vor primi totuși o compensație echitabilă, deoarece cea mai mare parte a gazului va proveni din contractele pe termen lung și din stocuri, achiziționate la prețuri mai mici decât prețurile spot în situații de criză.

(71)Astfel cum s-a subliniat în Recomandarea (UE) 2018/177 a Comisiei din 2 februarie 2018, costul daunelor cauzate restricționării alimentării industriale poate fi acoperit prin compensație numai dacă acesta nu se reflectă în prețul gazelor pe care statul membru care solicită măsuri de solidaritate trebuie să îl plătească; statul membru care a solicitat măsuri de solidaritate nu ar trebui să plătească compensații pentru aceleași costuri de două ori. Având în vedere circumstanțele excepționale în care prețurile gazelor au atins niveluri fără precedent, un stat membru care beneficiază de solidaritate nu ar trebui să fie automat obligat să acopere alte costuri, cum ar fi daunele sau costurile procedurilor judiciare care apar în statul membru furnizor.

(72)Cu toate acestea, statele membre își păstrează posibilitatea de a conveni bilateral asupra unor compensații suplimentare, care să acopere alte costuri precum fi costurile suportate în urma obligației de a plăti o compensație în statul membru furnizor, inclusiv daunele cauzate de restricționarea alimentării industriale. Astfel de cheltuieli pot fi incluse în compensație în cazul în care legislația națională prevede obligația de a se plăti despăgubiri pentru restricționarea alimentării industriale, inclusiv compensații pentru daunele economice, în plus față de prețul gazului.

(73)Ca măsură de ultimă instanță, solidaritatea poate fi declanșată numai de un stat membru solicitant atunci când piața nu reușește să ofere volumele de gaz necesare, inclusiv cele oferite în mod voluntar de către consumatorii neprotejați, pentru a satisface cererea clienților protejați în virtutea principiului solidarității. În plus, măsurile din planul de urgență al statului membru solicitant, inclusiv restricționarea forțată la nivelul clienților protejați în virtutea principiului solidarității, trebuie să fi fost epuizate.

(74)Caracterul urgent și consecințele unei eventuale activări a mecanismului de solidaritate ar trebui să determine cooperarea strânsă dintre statele membre implicate, Comisie și managerii de criză competenți desemnați de statele membre în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul (UE) 2017/1938. Prin urmare, cererea ar trebui comunicată tuturor părților în timp util și ar trebui să conțină un set minim de elemente care să permită statelor membre furnizoare să răspundă fără întârziere. Răspunsul furnizat de statele membre ar trebui să includă informații privind cantitatea de gaze care ar putea fi furnizată statului membru solicitant, inclusiv volumele care ar putea fi eliberate atunci când se aplică măsuri nebazate pe piață. Statele membre pot conveni asupra unor modalități tehnice și de coordonare suplimentare pentru a facilita răspunsul în timp util la o cerere de solidaritate. Atunci când oferă solidaritate, statele membre și autoritățile lor competente ar trebui să asigure siguranța în funcționare și fiabilitatea sistemului.

(75)Statul membru solicitant ar trebui să poată beneficia de solidaritate din partea mai multor state membre. Mecanismul de solidaritate implicit ar trebui să fie instituit numai în cazul în care statul membru furnizor nu a încheiat niciun acord bilateral cu statul membru solicitant. Dacă între statul membru solicitant și statul membru furnizor s-a încheiat un acord bilateral, acesta ar trebui să prevaleze și să se aplice între cele două state.

(76)Comisia ar trebui să fie în măsură să monitorizeze aplicarea mecanismului de solidaritate implicit și, dacă se consideră necesar, ar trebui să fie în măsură să faciliteze corelarea cererilor de solidaritate. În acest scop, Comisia ar trebui să prevadă o platformă interactivă, care ar trebui să servească drept model și să permită transmiterea continuă și în timp real a cererilor de solidaritate și cuplarea acestora cu volumele disponibile respective.

(77)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie.

(78)Întrucât obiectivul prezentului regulament nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și necesită cooperare la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității și astfel cum este enunțat la articolul menționat anterior, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului menționat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I - OBIECT ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Prezentul regulament stabilește norme privind crearea accelerată a unei entități care să permită agregarea cererii în comun și achiziționarea de gaze de către întreprinderi stabilite pe teritoriul Uniunii sau al părților contractante la Comunitatea Energiei, privind rezervarea și o platformă de transparență pentru GNL și pentru depozitele de gaze, precum și norme privind managementul congestiei în rețelele de transport al gazelor;

de asemenea, introduce mecanisme de protecție a cetățenilor și a economiei împotriva prețurilor excesive, prin intermediul unui indice referință ad-hoc al prețului GNL, care urmează să fie elaborat de Agenția Europeană pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei („ACER”), un mecanism temporar de gestionare a volatilității intrazilnice în cazul variațiilor extreme ale prețurilor și dezvoltarea unui mecanism de corecție a pieței pentru bursele de gaze;

regulamentul stabilește norme pentru cazul declarării unei situații de urgență în sectorul gazelor, care să permită distribuția echitabilă a gazelor la nivel transfrontalier, care să protejeze gazele pentru cei mai importanți consumatori și care să asigure furnizarea de măsuri de solidaritate transfrontalieră.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.„întreprindere din sectorul gazelor naturale” înseamnă o persoană fizică sau juridică care desfășoară cel puțin una dintre următoarele activități: producție, transport, distribuție, furnizare, cumpărare sau înmagazinare de gaze naturale, inclusiv GNL, și care are atribuții comerciale, tehnice și/sau de întreținere legate de respectivele activități, fără a include însă clienții finali;

1.„instalație GNL” înseamnă un terminal utilizat pentru lichefierea gazelor naturale sau pentru importul, descărcarea și regazeificarea GNL și care include serviciile auxiliare și instalațiile de înmagazinare temporară necesare pentru procesul de regazeificare a GNL și livrarea ulterioară către sistemul de transport, dar care nu include nicio parte a terminalelor GNL utilizate pentru înmagazinare;

2.„instalație de înmagazinare” înseamnă o instalație utilizată pentru înmagazinarea gazelor naturale și care este deținută și/sau exploatată de o întreprindere din sectorul gazelor naturale, incluzând partea instalațiilor GNL utilizate pentru înmagazinare, dar excluzând partea utilizată pentru activitățile de producție, precum și instalațiile rezervate exclusiv pentru operatorii de sistem de transport în vederea îndeplinirii atribuțiilor lor;

3.„furnizor de servicii” înseamnă o întreprindere stabilită în Uniune și contractată de Comisie printr-o procedură de achiziții publice în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1046 pentru a organiza achiziționarea în comun și pentru a îndeplini sarcinile enumerate la articolul 7;

4.„Instrument informatic de achiziționare în comun” înseamnă un instrument informatic prin intermediul căruia întreprinderea contractată de Comisie acționează în calitate de furnizor de servicii prin agregarea cererii întreprinderilor din sectorul gazelor naturale și a întreprinderilor care consumă gaze și caută oferte de la furnizori sau producători de gaze naturale care să corespundă cererii agregate respective;

5.„ACER” înseamnă Agenția Europeană pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei, instituită prin Regulamentul (UE) 2019/942;

6.„Tranzacționare GNL” înseamnă oferte de cumpărare, oferte de vânzare sau tranzacții pentru cumpărarea sau vânzarea de GNL:

(a)care specifică livrarea în Uniune sau

(b)care au ca rezultat livrarea în Uniune sau

(c)în care o contraparte regazeifică GNL la un terminal din Uniune;

7.„Date de piață privind GNL” înseamnă evidențe ale ofertelor de cumpărare, ale ofertelor de vânzare sau ale tranzacțiilor cu GNL, împreună cu informațiile corespunzătoare, astfel cum se specifică la articolul 21 alineatul (1).

8.„Participant la piața GNL” înseamnă orice persoană fizică sau juridică, indiferent de locul de înregistrare sau de domiciliu al persoanei respective, care efectuează tranzacții cu GNL; 

9.„Evaluarea prețului GNL” înseamnă stabilirea unui preț de referință zilnic pentru tranzacționarea GNL în conformitate cu o metodologie care urmează să fie stabilită de ACER;

10.„Indice de referință GNL”, în sensul prezentului regulament, înseamnă determinarea unei marje între evaluarea zilnică a prețului GNL și prețul zilnic de decontare pentru contractele pe gaze TTF Futures cu scadența cea mai apropiată, pe care ICE le pune gratuit la dispoziția tuturor, ca raport de sfârșit de zi, pe site-ul său web;

11.„loc de tranzacționare” înseamnă oricare dintre următoarele:

(a)„piață reglementată”, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 21 din Directiva 2014/65/UE;

(b)„sistem multilateral de tranzacționare”, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 22 din Directiva 2014/65/UE;

(c)„sistem organizat de tranzacționare”, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 23 din Directiva 2014/65/UE;

12.„instrument financiar derivat pe mărfuri energetice cu scadența cea mai apropiată” înseamnă un instrument financiar derivat pe mărfuri, astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (1) punctul (30) din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 24 , tranzacționat într-un loc de tranzacționare și al cărui suport este energia electrică sau gazul și a cărui dată de expirare este cea mai apropiată dintre instrumentele financiare derivate cu o scadență de o lună tranzacționate într-un anumit loc de tranzacționare;

13.„autoritate competentă” înseamnă o autoritate competentă în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 26 din Directiva (UE) 2014/65/UE;

14.„volum critic de gaze pentru producerea de energie electrică” înseamnă consumul maxim de gaze necesar în sectorul energiei electrice pentru a asigura adecvarea în scenariul cel mai pesimist simulat în evaluarea adecvării pentru perioada de iarnă în temeiul articolului 9 din Regulamentul (UE) 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice.

15.„client protejat” înseamnă un client protejat astfel cum este definit la articolul 2 punctul 5 din Regulamentul (UE) 2017/1938;

16.„client protejat în virtutea principiului solidarității” înseamnă un client protejat în virtutea principiului solidarității astfel cum este definit la articolul 2 punctul 6 din Regulamentul (UE) nr. 2017/1938.

Capitolul II – Ameliorarea coordonării achizițiilor de gaze

Secțiunea 1

Coordonarea achiziționărilor de gaze în Uniune

Articolul 3

Transparența și schimbul de informații

(1)Întreprinderile din sectorul gazelor naturale sau întreprinderile consumatoare de gaze stabilite în UE sau autoritățile ori entitățile reglementate din statele membre care intenționează să inițieze negocieri cu producători sau furnizori de gaze naturale cu privire la achiziționarea, tranzacționarea sau furnizarea de gaze cu un volum mai mare de 5 TWh informează Comisia cu privire la intenția lor de a încheia un contract de furnizare a gazelor sau un memorandum de înțelegere înainte de a încheia un astfel de contract sau memorandum de înțelegere în conformitate cu prezentul articol.

(2)Întreprinderile din sectorul gazelor naturale sau întreprinderile consumatoare de gaze stabilite în UE sau autoritățile ori entitățile reglementate din statele membre informează Comisia, cu cel puțin șase săptămâni înainte de încheierea unui contract obligatoriu din punct de vedere juridic sau a memorandumului de înțelegere menționat la alineatul (1), cu privire la identitatea partenerului sau partenerilor contractuali, la volumele relevante, la datele relevante și, după caz, la furnizorul de servicii care organizează astfel de achiziții în numele unui stat membru.

(3)În cazul în care Comisia consideră că achizițiile de gaze planificate ale întreprinderilor din sectorul gazelor naturale sau ale întreprinderilor consumatoare de gaze stabilite în UE sau ale autorităților sau entităților reglementate din statele membre pot avea un impact negativ asupra funcționării achiziționării în comun, a pieței interne sau asupra securității aprovizionării sau asupra solidarității energetice, Comisia poate emite o recomandare adresată statelor membre relevante pentru a lua măsurile adecvate în vederea evitării unui atare impact negativ.

(4)Comisia informează comitetul director ad-hoc menționat la articolul 4 înainte de a emite oricare dintre recomandările prevăzute la alineatul (3).

(5)Dacă se furnizează informații Comisiei în conformitate cu alineatele (1) și (2), entitățile care furnizează informațiile pot indica dacă vreo parte a informațiilor, fie ele comerciale sau alte informații a căror divulgare ar putea afecta activitățile părților implicate, urmează să fie considerate confidențiale și dacă informațiile furnizate pot fi comunicate altor state membre.

(6)Cererile de tratament confidențial în temeiul prezentului articol nu limitează accesul Comisiei la informațiile confidențiale. Comisia se asigură că accesul la informațiile confidențiale este strict limitat la serviciile Comisiei pentru care este absolut necesar să dispună de aceste informații. Reprezentanții Comisiei tratează informațiile sensibile cu confidențialitatea cuvenită.

(7)Fără a aduce atingere articolului 346 din TFUE, informațiile confidențiale fac obiectul unui schimb cu Comisia și cu alte autorități relevante numai în cazul în care un astfel de schimb este necesar pentru aplicarea prezentului regulament. Informațiile care fac obiectul schimbului se limitează la informații relevante și proporționale cu scopul urmărit. Un astfel de schimb de informații păstrează confidențialitatea informațiilor respective și protejează interesele în materie de securitate și interesele comerciale ale entităților care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament. Entitatea nu utilizează informațiile colectate în alt scop decât pentru executarea contractului.

(8)Toate serverele și informațiile sunt localizate fizic și stocate pe teritoriul Uniunii.

Articolul 4

Comitetul director ad-hoc

(1)Se instituie un comitet director ad-hoc pentru a facilita coordonarea agregării cererii și a achiziționării în comun.

(2)Comitetul director ad-hoc este instituit de Comisie în termen de șase săptămâni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament și este constituit din câte un reprezentant al fiecărui stat membru și un reprezentant al Comisiei. Reprezentanții părților contractante la Comunitatea Energiei pot participa la comitetul director la invitația Comisiei, în toate chestiunile de interes comun. Comisia prezidează reuniunile comitetului director ad-hoc.

(3)Comitetul director ad-hoc își adoptă propriul regulament de procedură cu majoritate calificată în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(4)Comitetul director ad-hoc asistă la evaluarea informațiilor furnizate Comisiei în temeiul articolului 3, în special în ceea ce privește măsura în care achizițiile relevante de gaze sporesc securitatea aprovizionării în Uniune și sunt compatibile cu principiul solidarității energetice. Comitetul director ad-hoc ține seama de impactul pozitiv asupra securității aprovizionării în Uniune și asupra solidarității energetice, după caz, generat de participarea întreprinderilor la achiziționarea în comun organizată de furnizorul de servicii.

Secțiunea 2

Ofertele în comun și agregarea cererii

Articolul 5

Contract temporar de servicii cu un furnizor de servicii

(1)Comisia contractează serviciile necesare ale unei entități stabilite în UE prin intermediul unei proceduri de achiziții publice în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1046, care acționează în calitate de furnizor de servicii pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute la articolul 7.

(2)Contractul de servicii cu furnizorul de servicii selectat stabilește dreptul de proprietate asupra informațiilor obținute de furnizorul de servicii și prevede un posibil transfer al acestor informații către Comisie la rezilierea sau la expirarea contractului de servicii.

(3)Comisia definește în contractul de servicii aspectele practice ale funcționării furnizorului de servicii, inclusiv utilizarea instrumentului informatic de achiziționare în comun, măsurile de securitate, moneda sau monedele, regimul de plată și obligațiile.

(4)Contractul de servicii cu furnizorul de servicii rezervă Comisiei dreptul de a-l monitoriza și audita. În acest scop, Comisia are acces deplin la informațiile deținute de furnizorul de servicii.

(5)Comisia poate solicita furnizorului de servicii să furnizeze toate informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor enumerate la articolul 7 și pentru a permite Comisiei să verifice îndeplinirea de către întreprinderile din sectorul gazelor naturale și de către întreprinderile consumatoare de gaze a obligațiilor care decurg din articolul 6b din Regulamentul (UE) 2017/1938.

Articolul 6

Criterii de selectare a furnizorului de servicii

(1)Furnizorul de servicii este selectat de Comisie pe baza următoarelor criterii de eligibilitate:

(a)Furnizorul de servicii este stabilit și are sediul operațional pe teritoriul unui stat membru.

(b)Furnizorul de servicii nu poate fi:

(i)vizat de restricții în temeiul măsurilor restrictive ale Uniunii adoptate în temeiul articolului 215 din TFUE, în special al măsurilor restrictive ale Uniunii adoptate având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina sau în raport cu acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei;

(ii)deținut sau controlat, direct sau indirect, de persoane fizice sau juridice, entități sau organisme vizate de astfel de măsuri restrictive ale Uniunii sau care acționează în numele sau la ordinele acestora; sau

(iii)deținut sau controlat, direct sau indirect, de Federația Rusă sau de guvernul acesteia ori de orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism rus stabilit în Rusia sau care acționează în numele sau la ordinele acestora.

(2)Fără a aduce atingere altor obligații de diligență necesară, se instituie obligații contractuale pentru a se asigura că furnizorul de servicii nu pune, direct sau indirect, fonduri sau resurse economice la dispoziția persoanelor fizice sau juridice, a entităților sau a organismelor care sunt:

(a)vizate de restricții în temeiul măsurilor restrictive ale Uniunii adoptate în temeiul articolului 215 din TFUE, în special al măsurilor restrictive ale Uniunii adoptate având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina sau în raport cu acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei;

(b)deținute sau controlate, direct sau indirect, de persoane fizice sau juridice, entități sau organisme vizate de astfel de măsuri restrictive ale Uniunii sau care acționează în numele sau la ordinele acestora; sau

(c)deținute sau controlate, direct sau indirect, de Federația Rusă sau de guvernul acesteia ori de orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism rus stabilit în Rusia sau care acționează în numele sau la ordinele acestora.

(3)Furnizorul de servicii nu face parte dintr-o întreprindere integrată vertical care își desfășoară activitatea în producția sau furnizarea de gaze naturale pe teritoriul Uniunii sau al părților contractante la Comunitatea Energiei.

(4)Comisia își stabilește criteriile de selecție și de atribuire luând în considerare, printre altele, următoarele criterii care urmează să fie specificate în cererea de oferte:

(a)nivelul de experiență în ceea ce privește întocmirea și desfășurarea procedurilor de licitație sau de atribuire pentru gazele naturale sau serviciile conexe, cum ar fi serviciile de transport, prin utilizarea unor instrumente informatice dedicate;

(b)nivelul de experiență la adaptarea la diferite necesități a procedurilor de licitație sau de atribuire, cum ar fi aspectele geografice sau calendarul;

(c)nivelul de experiență la dezvoltarea de instrumente informatice pentru agregarea cererii din partea mai multor participanți și corelarea acesteia cu oferta;

(d)calitatea securității sistemului informatic, în special în ceea ce privește protecția datelor și securitatea internetului, și

(e)capacitatea de identificare și de acreditare a participanților, atât din perspectiva entității juridice, cât și a capacității financiare.

Articolul 7

Sarcinile furnizorului de servicii

(1)furnizorul de servicii organizează achiziționarea în comun și, în special:

(a)agregarea cererii întreprinderilor din sectorul gazelor naturale și a întreprinderilor consumatoare de gaze, cu sprijinul instrumentului informatic de achiziționare în comun;

(b)solicită oferte din partea furnizorilor sau a producătorilor de gaze naturale pentru a corela cererea agregată cu ajutorul instrumentului informatic de achiziție în comun și alocă drepturi de acces pentru furnizare;

(c)verifică, acreditează și înregistrează utilizatorii și

(d)furnizează utilizatorilor săi sau Comisiei orice servicii auxiliare necesare pentru executarea corectă a operațiunilor, astfel cum se prevede în contractul menționat la articolul 5.

(2)Condițiile privind înregistrarea utilizatorilor, publicarea și raportarea se stabilesc în contract.

Articolul 8

Participarea la achiziționarea în comun

(1)Participarea la achiziționarea în comun este deschisă tuturor întreprinderilor din sectorul gazelor naturale și întreprinderilor consumatoare de gaze stabilite pe teritoriul Uniunii sau al părților contractante la Comunitatea Energiei. Întreprinderile din sectorul gazelor naturale și întreprinderile consumatoare de gaze nu participă la agregarea cererii dacă sunt:

(a)vizate de restricții în temeiul măsurilor restrictive ale Uniunii adoptate în temeiul articolului 215 din TFUE, în special al măsurilor restrictive ale Uniunii adoptate având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina sau în raport cu acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei;

(b)deținute sau controlate, direct sau indirect, de persoane fizice sau juridice, entități sau organisme vizate de astfel de măsuri restrictive ale Uniunii sau care acționează în numele sau la ordinele acestora; sau

(c)deținute sau controlate, direct sau indirect, de Federația Rusă sau de guvernul acesteia ori de orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism rus stabilit în Rusia sau care acționează în numele sau la ordinele acestora.

(2)Se instituie obligații contractuale pentru a se asigura că niciun fond sau nicio resursă economică care rezultă din participarea la procesul de achiziționare în comun organizat de furnizorul de servicii nu este pusă, direct sau indirect, la dispoziția sau în beneficiul persoanelor fizice sau juridice, al entităților sau al organismelor care sunt:

(a)vizate de restricții în temeiul măsurilor restrictive ale Uniunii adoptate în temeiul articolului 215 din TFUE, în special al măsurilor restrictive ale Uniunii adoptate având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina sau în raport cu acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei;

(b)deținute sau controlate, direct sau indirect, de persoane fizice sau juridice, entități sau organisme vizate de astfel de măsuri restrictive ale Uniunii sau care acționează în numele sau la ordinele acestora; sau

(c)deținute sau controlate, direct sau indirect, de Federația Rusă sau de guvernul acesteia ori de orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism rus stabilit în Rusia sau care acționează în numele sau la ordinele acestora.

(3)Statele membre sau alte părți interesate pot oferi sprijin sub formă de lichidități, inclusiv garanții, participanților la procesul de achiziționare în comun organizat de furnizorul de servicii, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, după caz. Acesta poate include garanții pentru acoperirea nevoilor de garanții reale sau pentru acoperirea riscului de costuri suplimentare în urma insolvenței altor cumpărători din cadrul aceluiași contract de achiziționare în comun.

(4)Restricțiile prevăzute la alineatele (1) și (2) se aplică secțiunilor 2 și 3 în ceea ce privește consorțiile pentru achiziționarea de gaze și, în special, articolelor 5,7, 10, 11 și 12.

Articolul 9

Livrări de gaze naturale excluse de la achiziționarea în comun

(1)Livrările de gaze naturale originare din Federația Rusă care intră în statele membre sau în părțile contractante la Comunitatea Energiei prin următoarele puncte de intrare nu fac obiectul achiziționării în comun:

(a)Greifswald

(b)Lubmin II

(c)Imatra

(d)Narva

(e)Värska

(f)Luhamaa

(g)Sakiai

(h)Kotlovka

(i)Kondratki

(j)Wysokoje

(k)Tieterowka

(l)Mozyr

(m)Kobryn

(n)Sudha (RU)/Ucraina

(o)Belgorod RU/Ucraina

(p)Valuyki RU/Ucraina

(q)Serebryanka RU/Ucraina

(r)Pisarevka RU/Ucraina

(s)Sokhranovka RU/Ucraina

(t)Prokhorovka RU/Ucraina

(u)Platovo RU/Ucraina

(v)Strandja 2 (BG)/Malkoclar (TR)

Articolul 10

Obligativitatea utilizării furnizorului de servicii

(1)Statele membre iau măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că întreprinderile din sectorul gazelor naturale aflate sub jurisdicția lor participă la procesul de agregare a cererii organizat de furnizorul de servicii ca unul dintre mijloacele posibile de îndeplinire a obiectivelor de constituire de stocuri enumerate la articolul 6a din Regulamentul (UE) 2017/1938 și de punere în aplicare a măsurilor prevăzute la articolul 6b din regulamentul respectiv în acel scop.

(2)Statele membre care dispun de capacități de înmagazinare subterană solicită întreprinderilor din sectorul gazelor naturale aflate sub jurisdicția lor să participe la agregarea cererii organizată de furnizorul de servicii cu volume cel puțin egale cu 15 % din volumul total necesar pentru atingerea obiectivului de constituire a stocurilor de 90 % menționat la articolul 6a alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/1938.

(3)Statele membre care nu dispun de instalații de înmagazinare subterană solicită întreprinderilor din sectorul gazelor naturale aflate sub jurisdicția lor să participe la procesul de agregare a cererii organizat de furnizorul de servicii cu volume cel puțin egale cu 15 % din volumele corespunzătoare obligațiilor de constituire de stocuri transfrontaliere menționate la articolul 6c alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/1938.

Articolul 11

Consorțiul pentru achiziționarea de gaze

Întreprinderile din sectorul gazelor naturale și întreprinderile consumatoare de gaze care participă la agregarea cererii organizată de furnizorul de servicii pot coordona elemente ale condițiilor contractului de achiziție sau pot utiliza contracte de achiziționare în comun pentru a obține condiții mai bune de la furnizorii lor, cu condiția ca acestea să respecte dreptul Uniunii, inclusiv dreptul Uniunii în materie de concurență, în special articolele 101 și 102 din TFUE, astfel cum poate fi specificat de Comisie într-o decizie în temeiul articolului 10 din Regulamentul 1/2003, precum și cerința de transparență prevăzută la articolul 3.

Secțiunea 3

Măsuri de îmbunătățire a utilizării terminalelor și conductelor GNL

Articolul 12

Platforma de rezervare a capacității secundare pentru utilizatorii instalațiilor GNL și ai instalațiilor de înmagazinare

Utilizatorii instalațiilor GNL și ai instalațiilor de înmagazinare care doresc să își revândă capacitatea contractată pe piața secundară, astfel cum este definită în Regulamentul 715/2009, au dreptul să facă acest lucru. Operatorii instalațiilor GNL și ai instalațiilor de înmagazinare, la nivel individual sau regional, instituie o platformă de rezervare transparentă și nediscriminatorie pentru utilizatorii instalațiilor GNL și ai instalațiilor de înmagazinare, în vederea revânzării capacității contractate pe piața secundară în termen de cel mult două luni de la [data intrării în vigoare a prezentului regulament].

Articolul 13

Platforma de transparență pentru instalațiile GNL și instalațiile de înmagazinare

(1)În termen de două luni de la [data intrării în vigoare a regulamentului], operatorii instalațiilor GNL și ai instalațiilor de înmagazinare instituie o platformă europeană de transparență în materie de GNL și, respectiv, o platformă de transparență în materie de înmagazinare, pentru a publica în mod transparent și ușor de utilizat informațiile prevăzute la articolul 19 din Regulamentul 715/2009. Autoritățile de reglementare pot solicita operatorilor respectivi să facă publice orice informații suplimentare relevante pentru utilizatorii sistemului.

(2)Instalațiile GNL cărora li s-a acordat o derogare de la normele privind accesul terților în temeiul articolului 22 din Directiva 2003/55/CE și al articolului 36 din Directiva 2009/73/CE, precum și operatorii de înmagazinare a gazelor naturale în cadrul regimului negociat privind accesul terților, menționat la articolul 33 alineatul (3) din Directiva 2009/73/CE, fac publice tarifele pentru infrastructură în termen de o lună de la [data intrării în vigoare a regulamentului].

Articolul 14

Eficientizarea utilizării capacităților de transport

(1)Operatorii de sistem de transport oferă capacitatea fermă contractată subutilizată în temeiul alineatului (2) ca produs de capacitate lunară și ca produs de capacitate zilnică și intrazilnică pentru luna respectivă în cazul unei subutilizări în temeiul alineatului (2).

(2)Capacitatea fermă contractată este considerată subutilizată dacă un utilizator al rețelei a utilizat sau a oferit mai puțin de 80 % din capacitatea fermă rezervată în ultimele 30 de zile, în medie. Operatorul de sistem de transport monitorizează în permanență capacitatea neutilizată și informează utilizatorul rețelei cu privire la volumul de capacitate care urmează să fie retras cel târziu înainte de a notifica volumul de capacitate care urmează să fie oferit pentru viitoarea licitație periodică a capacității lunare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/459 al Comisiei.

(3)Volumul de capacitate care urmează să fie oferit este egal cu diferența dintre utilizarea medie pentru luna precedentă și 80 % din capacitatea fermă care a fost contractată pentru o perioadă mai mare de o lună.

(4)Capacitatea disponibilă oferită în cadrul unei licitații are prioritate față de capacitatea inclusă într-o licitație din cadrul acestui mecanism atunci când se alocă capacitate.

(5)În cazul în care capacitatea oferită de operatorul de sistem de transport este vândută, aceasta îi va fi retrasă deținătorului inițial al capacității contractate. Deținătorul inițial poate utiliza capacitatea fermă retrasă în mod întreruptibil.

Capitolul III – Măsuri de prevenire a prețurilor excesive ale gazelor și a volatilității intrazilnice excesive de pe piețele instrumentelor financiare derivate pe energie

Secțiunea 1

Instrument temporar intrazilnic pentru gestionarea volatilității excesive de pe piețele instrumentelor financiare derivate pe energie

Articolul 15

Mecanismul de gestionare a volatilității intrazilnice

(1)Până la 31 ianuarie 2023, fiecare loc de tranzacționare în care sunt tranzacționate instrumente financiare derivate pe mărfuri energetice cu scadența cea mai apropiată instituie, pentru fiecare instrument financiar derivat pe mărfuri energetice cu scadența cea mai apropiată tranzacționat în acest loc, un mecanism de gestionare a volatilității intrazilnice bazat pe o limită superioară și o limită inferioară a prețurilor („limite de preț”) care definește prețurile peste și sub care ordinele nu pot fi executate („mecanismul de gestionare a volatilității intrazilnice”). Locurile de tranzacționare se asigură că mecanismul de gestionare a volatilității prețurilor intrazilnice previne variațiile excesive ale prețurilor în cursul unei zile de tranzacționare pentru astfel de instrumente financiare derivate pe mărfuri energetice cu scadența cea mai apropiată.

(2)Pentru fiecare instrument financiar derivat pe mărfuri energetice cu scadența cea mai apropiată pe care îl tranzacționează, locurile de tranzacționare stabilesc metoda de calcul aplicabilă pentru a determina limitele de preț în raport cu un preț de referință. Primul preț de referință al zilei este egal cu prețul de deschidere. Prețurile de referință ulterioare sunt reprezentate de ultimul preț al pieței observat la intervale regulate. În cazul unei întreruperi a tranzacționării în cursul zilei de tranzacționare, primul preț de referință după întrerupere este prețul de deschidere al tranzacționării reluate.

(3)Limitele prețurilor se exprimă fie în valoare absolută, fie în termeni relativi sub forma unei variații procentuale în raport cu prețul de referință. Locurile de tranzacționare adaptează această metodă de calcul la particularitățile fiecărui instrument financiar derivat pe mărfuri energetice cu scadența cea mai apropiată, de profilul de lichiditate al pieței pentru astfel de instrumente financiare derivate și de profilul său de volatilitate. Locul de tranzacționare informează fără întârziere autoritatea competentă cu privire la metoda de calcul.

(4)Locurile de tranzacționare reînnoiesc limitele prețurilor la intervale regulate în timpul orelor de tranzacționare, pe baza prețului de referință.

(5)Locurile de tranzacționare fac publice, fără întârzieri nejustificate, caracteristicile mecanismului de gestionare a volatilității intrazilnice pe care l-au instituit.

(6)Mecanismul de gestionare a volatilității intrazilnice nu înlocuiește niciunul dintre „întrerupătoarele de circuit” deja instituite de locurile de tranzacționare în conformitate cu Directiva 2014/65/UE înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament și se aplică în plus față de acestea.

(7)În cazul în care intenționează să modifice metoda de calcul al limitelor de preț aplicabile unui anumit instrument financiar derivat pe mărfuri energetice cu scadența cea mai apropiată, locul de tranzacționare informează fără întârziere autoritatea competentă cu privire la modificările avute în vedere.

(8)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să precizeze condițiile uniforme de punere în aplicare a mecanismului de gestionare a volatilității intrazilnice, ținând seama de particularitățile fiecărui instrument financiar derivat pe mărfuri energetice cu scadența cea mai apropiată, de profilul de lichiditate al pieței pentru astfel de instrumente financiare derivate și de profilul său de volatilitate. În special, pentru a asigura buna funcționare a locurilor de tranzacționare care oferă tranzacții cu instrumente financiare derivate pe mărfuri energetice cu scadența cea mai apropiată, Comisia poate specifica intervalele la care vor fi reînnoite limitele de preț sau măsurile care trebuie luate în cazul în care tranzacționarea se deplasează în afara acestor limite de preț. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 33.

Articolul 16

Rolul autorităților competente

(1)Autoritățile competente supraveghează punerea în aplicare a mecanismului de gestionare a volatilității intrazilnice. Autoritățile competente se asigură că divergențele în ceea ce privește punerea în aplicare a mecanismelor de gestionare a volatilității intrazilnice de către locurile de tranzacționare stabilite în statele lor membre sunt justificate corespunzător de particularitățile locurilor de tranzacționare sau ale instrumentelor financiare derivate pe mărfuri respective.

(2)Autoritățile competente se asigură că locurile de tranzacționare pun în aplicare mecanisme preliminare adecvate care să garanteze că volatilitatea excesivă a piețelor instrumentelor financiare derivate pe mărfuri energetice cu scadența cea mai apropiată este atenuată până la instituirea mecanismului de gestionare a volatilității intrazilnice, astfel cum se menționează la articolul 15 alineatul (1).

(3)Autoritățile competente raportează Autorității Europene pentru Valori Mobiliare (ESMA) cu privire la punerea în aplicare a mecanismului de gestionare a volatilității intrazilnice de către locurile de tranzacționare pe care le supraveghează, în termen de trei săptămâni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament și, ulterior, la intervale regulate.

Articolul 17

Rolul coordonator al ESMA

(1)ESMA coordonează și monitorizează punerea în aplicare a mecanismelor de gestionare a volatilității intrazilnice pe baza rapoartelor care îi sunt prezentate de autoritățile competente în conformitate cu articolul 3 alineatul (3).

(2)ESMA documentează orice divergențe în ceea ce privește punerea în aplicare a mecanismelor de gestionare a volatilității intrazilnice între jurisdicțiile din Uniune, pe baza rapoartelor autorităților naționale competente. Până la [JO: vă rugăm introduceți data = 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], ESMA prezintă Comisiei un raport de evaluare a eficienței mecanismelor de gestionare a volatilității intrazilnice. Pe baza acestui raport, Comisia analizează oportunitatea de a prezenta Consiliului o propunere de modificare a prezentului regulament.

Secțiunea 2

Însărcinarea ACER cu colectarea și publicarea de date obiective privind prețurile

 Articolul 18

Atribuțiile și competențele ACER de a elabora evaluări ale prețurilor și indici de referință ai prețurilor

(1)În regim de urgență, ACER elaborează și publică o evaluare zilnică a prețului GNL, începând cu maximum două săptămâni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. În scopul evaluării prețului GNL, ACER colectează și prelucrează în mod sistematic date de piață privind GNL referitoare la tranzacții.

(2)ACER elaborează și publică un indice de referință zilnic pentru GNL, începând cel târziu la 31 martie. În scopul elaborării indicelui de referință pentru GNL, ACER colectează și prelucrează în mod sistematic toate datele de piață privind GNL.

(3)În scopul îndeplinirii sarcinilor care îi revin în temeiul prezentei secțiuni, ACER deține competențele care îi sunt conferite în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1227/2011 și al Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1348/2014 al Comisiei, iar obligațiile și interdicțiile care vizează participanții la piață prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 se aplică participanților la piața GNL.

Articolul 19

Evaluarea prețului GNL și indicele de referință pentru GNL

(1)Evaluarea prețului GNL se publică zilnic, nu mai târziu de ora 18:00 CET pentru evaluarea prețului tranzacției simple. Până la 1 martie 2023, pe lângă publicarea evaluării prețului LNG. De asemenea, ACER publică zilnic indicele de referință pentru GNL cel târziu la ora 19:00 sau cât mai curând posibil din punct de vedere tehnic.

(2)În sensul prezentului articol, ACER poate utiliza serviciile unui terț.

Articolul 20

Furnizarea de date de piață privind GNL către ACER 

(1)Participanții la piața GNL transmit zilnic către ACER datele de piață privind GNL în conformitate cu specificațiile prevăzute la articolul 21, în format standardizat, prin intermediul unui protocol de transmisie de înaltă calitate și cât mai aproape posibil din punct de vedere tehnologic de timpul real, înainte de publicarea evaluării zilnice a prețurilor (18:00).

(2)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să precizeze momentul până la care datele de piață trebuie transmise înainte de publicarea zilnică a evaluării prețului GNL, astfel cum se menționează la alineatul (1). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 33.

(3)După caz, după consultarea Comisiei, ACER emite orientări în ceea ce privește:

(a)detaliile informațiilor care trebuie raportate, în plus față de detaliile actuale privind tranzacțiile raportabile și datele fundamentale în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1348/2014 al Comisiei, inclusiv ofertele de cumpărare și ofertele de vânzare, și

(b)procedura, formatul standard și formatul electronic și cerințele tehnice și organizatorice pentru transmiterea datelor care trebuie utilizate pentru furnizarea datelor de piață necesare.

(4)Participanții la piața GNL transmit ACER datele de piață necesare privind GNL, în mod gratuit și prin canalele de raportare stabilite de ACER.

Articolul 21

Calitatea datelor de piață 

(1)Datele de piață privind GNL includ:

(a)părțile la contract, inclusiv indicatorul de cumpărare/vânzare;

(b)partea raportoare;

(c)prețul tranzacției;

(d)cantitățile contractuale;

(e)valoarea contractului;

(f)fereastra de sosire a încărcăturii de GNL;

(g)condițiile de livrare;

(h)punctele de livrare;

(i)marca temporală cu privire la toate elementele următoare:

(i)ora de depunere a ofertei de cumpărare sau a ofertei de vânzare;

(ii)ora tranzacției;

(iii)ora raportării ofertei de cumpărare, a ofertei de vânzare sau a tranzacției;

(iv)primirea datelor de piață privind GNL de către ACER.

(2)Participanții la piața GNL furnizează ACER date de piață privind GNL în următoarele unități și monede:

(a)prețurile unitare ale tranzacțiilor, ale ofertelor de cumpărare și ale ofertelor de vânzare se raportează în moneda specificată în contract și în EUR/MWh și includ cursurile de conversie și de schimb aplicate, dacă este cazul;

(b)cantitățile contractuale se raportează în unitățile specificate în contracte și în MWh;

(c)ferestrele de sosire se raportează în termeni de date de livrare exprimate în format UTC;

(d)punctul de livrare indică un identificator valabil enumerat de ACER [lista instalațiilor GNL care fac obiectul raportării și Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1348/2014 al Comisiei]; informațiile privind marca temporală se raportează în format UTC;

(e)dacă este relevant, formula de preț din contractul pe termen lung din care este derivat prețul se raportează integral.

(3)ACER emite orientări cu privire la criteriile pe baza cărora un singur furnizor de date răspunde pentru o parte semnificativă a datelor de piață privind GNL transmise într-o anumită perioadă de referință și cu privire la modul în care această situație trebuie abordată în evaluarea sa zilnică a prețurilor GNL și a indicilor de referință pentru GNL.

Articolul 22

Continuitatea activității

ACER își revizuiește și își actualizează periodic metodologia de evaluare a prețului de referință pentru GNL și metodologia pentru indicele de referință pentru GNL, precum și metodologia utilizată la raportarea datelor de piață și la publicarea evaluărilor prețurilor GNL și a indicilor de referință pentru GNL, ținând seama de opiniile participanților la datele de piață.

Secțiunea 3

Articolul 23

Mecanismul de corecție a pieței 

(1)Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta o decizie care să prevadă un mecanism temporar de limitare a episoadelor de prețuri excesive ale gazelor.

(2)Decizia menționată la alineatul (1):

(a)stabilește unui mecanism dinamic de corecție a pieței pentru tranzacțiile cu gaze naturale din cadrul punctului virtual de tranzacționare Title Transfer Facility (TTF), operat de Gasunie Transport Services B.V. Alte platforme de tranzacționare a gazelor din Uniune pot fi legate, prin intermediul unui coridor de prețuri dinamice, la prețul spot al TTF corectat.

(b)nu aduce atingere tranzacțiilor extrabursiere cu gaze;

(c)nu periclitează securitatea aprovizionării cu gaze a Uniunii;

(d)depinde de progresele înregistrate la punerea în aplicare a obiectivului privind economiile de gaze;

(e)nu conduce la o creștere generală a consumului de gaze;

(f)este concepută astfel încât să nu împiedice fluxurile de gaze bazate pe piață din interiorul UE;

(g)nu afectează stabilitatea și nici buna funcționare a piețelor instrumentelor financiare derivate pe energie și

(h)ține seama de prețurile de pe piața gazelor naturale înregistrate pe diferitele piețe organizate din întreaga Uniune.

Articolul 24

Suspendarea mecanismului de corecție a pieței

Consiliul, hotărând imediat, în conformitate cu o propunere a Comisiei, în urma unei posibile recomandări din partea ACER, adoptă o decizie de suspendare a mecanismului de corecție a pieței, în cazul în care motivele introducerii acestuia nu mai sunt valabile, în special în ceea ce privește episoadele cu prețuri excesive ale gazelor sau în cazul în care apar perturbări neintenționate ale pieței, care afectează negativ securitatea aprovizionării și fluxurile intra-UE. Mecanismul de corecție a pieței se aplică numai pe durata în care este în vigoare prezentul regulament.

CAPITOLUL IV – MĂSURI ÎN CAZ DE URGENȚĂ ÎN SECTORUL GAZELOR

Secțiunea 1 

Mecanismul de alocare în caz de urgență la nivel regional sau la nivelul Uniunii 

Articolul 25

Propunere de mecanism de alocare

(1)Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta o decizie care prevede un mecanism de stabilire a prețurilor, aliniat la condițiile implicite pentru acordurile de solidaritate, și de alocare a capacităților de gaze pentru a aproviziona statele membre în cazul cărora fost declarată o situație de urgență la nivel regional sau la nivelul Uniunii în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/1938.

(2)Decizia garantează că, în timpul unei întreruperi semnificative a aprovizionării cu gaze care afectează o întreagă regiune, accesul la sursele de gaze disponibile este partajat în mod corespunzător între statele membre.

Articolul 26

Implicarea grupului de gestionare a crizei

Propunerea implică grupul de gestionare a crizei menționat la articolul 12 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/1938 în instituirea și punerea în aplicare a mecanismului de alocare.

Secțiunea 2 

Solidaritatea în materie de gaze pentru aprovizionarea cu energie electrică, industriile esențiale și clienții protejați 

Articolul 27

Extinderea protecției în virtutea principiului solidarității
la volumele critice de gaze pentru securitatea aprovizionării cu energie electrică

(1)O măsură de solidaritate în temeiul articolului 13 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2017/1938 se aplică numai în cazul în care statul membru solicitant nu a fost în măsură să acopere:

(a)deficitul de aprovizionare cu gaze a clienților săi protejați în virtutea principiului solidarității sau

(b)volumul critic de gaze pentru securitatea aprovizionării cu energie electrică, astfel cum se prevede în anexa 1, în pofida aplicării măsurii menționate la articolul 11 alineatul (3). Se aplică condițiile stabilite la articolul 13 alineatul (3) literele (b)-(d).

(2)Statele membre care sunt obligate să acorde ajutor de solidaritate în temeiul articolului 13 alineatul (1) sau (2) din Regulamentul (UE) 2017/1938 au dreptul de a deduce din oferta de solidaritate

(a)aprovizionarea clienților săi protejați în măsura în care sunt afectate volumele esențiale și

(b)furnizarea de volume critice de gaze pentru securitatea aprovizionării cu energie electrică.

(3)Volumele critice de gaze pentru securitatea alimentării cu energie electrică nu depășesc volumele indicate în anexa 1. În cazul în care un stat membru poate demonstra că este necesar un volum mai mare de gaze pentru a evita o criză de energie electrică a unui stat membru, Comisia poate decide, pe baza unei cereri motivate corespunzător, să permită deducerea unor volume mai mari.

Articolul 28

Măsuri de reducere a cererii privind clienții protejați

(1)În mod excepțional și pe perioada de aplicare a prezentului regulament, statele membre pot lua măsuri de reducere a consumului neesențial al clienților protejați, astfel cum sunt definiți la articolul 2 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/1938, în special atunci când a fost declarat unul dintre nivelurile de criză în temeiul articolului 11 alineatul (1) și al articolului 12 din Regulamentul (UE) 2017/1938 sau când a fost declarată alerta UE în temeiul Regulamentului (UE) 2022/1369. Aceste măsuri se limitează la utilizările neesențiale ale gazelor și iau în considerare elementele prevăzute la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului din 5 august 2022 privind măsuri coordonate de reducere a cererii de gaze.

(2)Consumul consumatorilor vulnerabili, astfel cum sunt definiți de statele membre în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale, nu se reduce în niciun caz, iar statele membre nu debranșează clienții protejați ca urmare a aplicării alineatului (1).

Articolul 29

Garanții pentru fluxurile transfrontaliere

În cazul unei cereri a Comisiei în temeiul articolului 12 alineatul (6) primul paragraf din Regulamentul (UE) 2017/1938 de a pune capăt restricționării nejustificate a fluxurilor transfrontaliere de gaze sau a accesului la infrastructura de gaze sau măsurilor care periclitează aprovizionarea cu gaze într-un alt stat membru, autoritatea competentă, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2017/1938, sau statul membru își modifică măsurile sau ia măsuri pentru a asigura conformitatea cu articolul 12 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/1938. Procedura prevăzută la articolul 12 alineatul (6) al doilea paragraf din regulamentul respectiv nu se aplică.

Secțiunea 3

Norme privind furnizarea măsurilor de solidaritate 

Articolul 30

Extinderea temporară a obligațiilor de solidaritate la statele membre cu instalații GNL

(1)Obligația de a furniza măsuri de solidaritate în temeiul articolului 13 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/1938 se aplică nu numai statelor membre conectate direct la statul membru solicitant, ci și statelor membre care dețin instalații GNL, cu condiția să fie disponibilă infrastructura necesară pentru transportul gazelor către statul membru solicitant.

(2)Statele membre cu instalații GNL care nu sunt conectate direct la un stat membru solicitant pot conveni bilateral cu orice alt stat membru cu privire la măsurile necesare de solidaritate de ordin tehnic, juridic și financiar care se aplică furnizării de solidaritate.

(3)Normele implicite pentru furnizarea de măsuri de solidaritate în temeiul articolului 31 se aplică, de asemenea, statelor membre care nu sunt conectate, în măsura în care nu se încheie un acord bilateral în momentul primirii unei cereri de solidaritate.

Articolul 31

Reguli implicite pentru măsurile de solidaritate

(1)În cazul în care două state membre nu au convenit asupra dispozițiilor tehnice, juridice și financiare necesare în temeiul articolului 13 alineatul (10) din Regulamentul (UE) 2017/1938 („acord de solidaritate”), livrarea de gaze în temeiul obligației prevăzute la articolul 13 alineatul (1) în caz de urgență face obiectul condițiilor prevăzute în prezentul articol.

(2)Compensația pentru măsura de solidaritate în temeiul articolului 13 alineatul (8) din Regulamentul 2017/1938 nu depășește costurile rezonabile. Aceasta include, în orice caz:

(a)prețul în statul membru care acordă ajutor de solidaritate.

(b)costurile de depozitare și transport până la punctul de livrare;

(c)alte costuri, dacă sunt convenite între statul membru solicitant și statul membru care acordă ajutor de solidaritate.

(3)Cu excepția cazului în care statul membru solicitant și statul membru care furnizează ajutor de solidaritate convin asupra unui alt preț, prețul gazului furnizat statului membru solicitant corespunde prețului mediu de piață din statul membru care acordă ajutorul de solidaritate în cursul celor 30 de zile care precedă cererea de solidaritate sau prețului mediu de piață echivalent la cel mai apropiat punct virtual de tranzacționare pe bursă accesibil sau la o platformă convenită în decursul ultimei luni.

(4)Statele membre care solicită măsuri de solidaritate suportă costurile de transport și depozitare. Statul membru solicitant și statul membru care acordă ajutor de solidaritate sunt libere să convină asupra unor costuri și condiții suplimentare.

(5)Cu excepția cazului în care statul membru solicitant și statul membru care acordă ajutorul de solidaritate convin asupra unor condiții diferite de compensare, compensația datorată în temeiul articolului 13 alineatul (8) din Regulamentul 2017/1938 nu include:

(a)costurile pentru daunele financiare sau de altă natură care rezultă din întreruperea obligatorie a consumului clienților în legătură cu furnizarea de solidaritate;

(b)costurile procedurilor judiciare sau de arbitraj din statul membru care acordă solidaritatea.

(6)Compensația pentru volumele de gaze furnizate în contextul unei cereri de solidaritate în temeiul articolului 13 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2017/1938 se plătește direct de către statul membru care solicită ajutorul de solidaritate statului membru care acordă ajutorul de solidaritate sau entității pe care acesta din urmă o indică în oferta sa de solidaritate.

(7)Statul membru căruia îi este adresată cererea pentru o măsură de solidaritate furnizează măsurile de solidaritate cât mai curând posibil și nu mai târziu de [3] zile de la solicitare. Un stat membru poate refuza să acorde ajutor de solidaritate unui stat membru care solicită măsuri de solidaritate numai dacă demonstrează că

(a)nu deține suficiente gaze pentru a-și aproviziona clienții protejați în virtutea principiului solidarității sau pentru volumele critice de gaze pentru securitatea aprovizionării cu energie electrică sau

(b)nu dispune de o capacitate de interconectare suficientă, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (7) din Regulamentul 2017/1938, și nu are posibilitatea de a furniza GNL.

(8)În plus față de normele implicite prevăzute la prezentul articol, statele membre pot conveni asupra modalităților tehnice și a coordonării furnizării de solidaritate.

(9)Dispozițiile prezentului articol nu aduc atingere dispozițiilor existente pentru funcționarea sigură și fiabilă a sistemului de gaze.

Articolul 32

Procedura pentru măsurile de solidaritate în absența unui acord de solidaritate

(1)Statul membru care solicită aplicarea măsurilor de solidaritate în temeiul articolului 13 din Regulamentul (UE) 2017/1938 emite o cerere de solidaritate către un alt stat membru, indicând cel puțin următoarele informații: volumele de gaz solicitate, informații privind presiunea gazului, puterea calorifică, punctul de livrare, calendarul primei livrări posibile și durata anticipată a livrărilor.

(2)Cererea de solidaritate se trimite simultan statelor membre care ar putea oferi măsuri de solidaritate, Comisiei și managerilor naționali de criză desemnați în temeiul articolului 10 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul (UE) 2017/1938.

(3)Statele membre care primesc o cerere de solidaritate trimit un răspuns care indică volumul care poate fi furnizat la punctele de livrare și la momentul solicitat, inclusiv volumul care rezultă din posibila restricționare sau eliberare a stocurilor strategice în cazul în care volumul care poate fi furnizat prin măsuri voluntare de piață este insuficient.

(4)Cererile de solidaritate se depun cu cel puțin 24 de ore înainte de ora de livrare indicată. Răspunsul la cererile de solidaritate se face în termen de 24 de ore. Confirmarea primirii și a volumului preluat de statul membru solicitant se face în termen de 24 de ore de la termenul de livrare necesar.

(5)Cererea poate fi depusă pentru o perioadă de o zi sau mai multe zile, iar răspunsul corespunde duratei solicitate.

(6)În cazul în care există mai multe state membre care furnizează măsuri de solidaritate și sunt în vigoare acorduri bilaterale de solidaritate cu unul sau mai multe dintre acestea, acordurile respective prevalează între statele membre care au convenit la nivel bilateral. Normele implicite prevăzute în prezentul articol se aplică numai în ceea ce privește celelalte state membre care acordă ajutor de solidaritate.

(7)Comisia poate facilita punerea în aplicare a acordurilor de solidaritate, în special printr-un model sub forma unei platforme online securizate care să permită transmiterea în timp real a cererilor și ofertelor.

CAPITOLUL V - DISPOZIȚII FINALE

Articolul 33

Procedura comitetului

(1)Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie.

(2)În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 34

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Articolul 14 se aplică după trei luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Se aplică pe o durată de un an de la data intrării sale în vigoare.

Articolul 35

Examinare 

Până cel târziu la 1 octombrie 2023, Comisia efectuează o reexaminare a prezentului regulament având în vedere situația generală a aprovizionării cu gaze a Uniunii și prezintă Consiliului un raport cu privire la principalele constatări ale acestei reexaminări. Pe baza acestui raport, Comisia poate propune prelungirea sau scurtarea valabilității prezentului regulament.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Strasbourg,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei:

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

1.4.4.Indicatori de performanță

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu o mai bună coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre în mod individual.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de redistribuire

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului/modurilor de gestiune, a mecanismului/mecanismelor de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul „costurile controalelor ÷ valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5.Contribuțiile terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) 

Platforma energetică a UE

Stabilirea evaluării prețului/indicelui de referință pentru GNL

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei:

X o acțiune nouă 

 o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 25  

 prelungirea unei acțiuni existente 

 o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

1.4.4.Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu o mai bună coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre în mod individual.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de redistribuire

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

X durată limitată

–X    în vigoare de la [data intrării în vigoare] până la [doi ani de la data intrării în vigoare]

–X    impact financiar din 2022 până în 2027 pentru creditele de angajament și din 2022 până în 2028 pentru creditele de plată.

 durată nelimitată

–punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 26  

X Gestiune directă asigurată de Comisie

–X prin intermediul departamentelor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–    prin intermediul agențiilor executive

 Gestiune partajată cu statele membre

X Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară către:

– țări terțe sau organisme pe care le-au desemnat acestea;

– organizații internaționale și agenții ale acestora (a se preciza);

– BEI și Fondului european de investiții;

–X organismele menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

– organisme de drept public;

– organisme de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să li se furnizeze garanții financiare adecvate;

– organisme de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

– persoane cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului/modurilor de gestiune, a mecanismului/mecanismelor de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul „costurile controalelor ÷ valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

·Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

–    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

DG: ENER				Anul 2022	Anul 2023	Anul 2024	Anul 2025	A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)			TOTAL
□Credite operaționale
Linia bugetară 30 02 20 04 02	Angajamente	(1a)		1,000							1,000
	Plăți	(2a)			0,500	0,500					1,000
Linia bugetară	Angajamente	(1b)
	Plăți	(2b)
Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice 31
Linia bugetară		(3)
Total credite pentru DG ENER	Angajamente	=1a+1b +3		1,000							1,000
	Plăți	=2a+2b +3			0,500	0,500					1,000

Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER)				2023	2024	2025	2026	2027	2028	TOTAL
Titlul 1:	Angajamente	(1)		0,785	0,785	0,785	0,785	0,785				3,925
	Plăți	(2)		0,785	0,785	0,785	0,785	0,785				3,925
Titlul 2:	Angajamente	(1a)			0,100	0,100	0,100	0,100				0,400
	Plăți	(2 a)			0,100	0,100	0,100	0,100				0,400
Titlul 3:	Angajamente	(3 a)		1,045	0,102	0,104	0,106	0,108				1,465
	Plăți	(3b)		1,045	0,1020	0,104	0,106	0,108				1,465
Total credite pentru Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER)	Angajamente	=1+1a+3a		1,830	0,987	0,989	0,991	0,993				5,790
	Plăți	=2+2a +3b		1,830	0,987	0,989	0,991	0,993				5,790

Această secțiune ar trebui completată utilizând „datele bugetare cu caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în anexa la fișa financiară legislativă (anexa V la normele interne), încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.

milioane EUR (cu trei zecimale)

Total credite în cadrul RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual

(Total angajamente = Total plăți)

1,757

1,757

1,757

1,757

7,028

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.Impactul estimat asupra resurselor umane ale ACER 

3.2.3.1.Rezumat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Agenți temporari (grade AD)	0,785	0,785	0,785	0,785	0,785			3,925
Agenți temporari (grade AST)
Agenți contractuali
Experți naționali detașați

TOTAL

0,785

0,785

0,785

0,785

0,785

3,925

Cerințe privind personalul (ENI):

Agenți temporari (grade AD)	5	5	5	5	5			5
Agenți temporari (grade AST)
Agenți contractuali
Experți naționali detașați

TOTAL

5

5

5

5

5

5

Recrutarea este planificată pentru prima jumătate a anului 2023.

3.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat pentru Comisie

–Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual
Resurse umane	1,727	1,727	1,727	1,727				6,908
Alte cheltuieli administrative	0,030	0,030	0,030	0,030				0,120
Subtotal RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual	1,757	1. 757	1,757	1,757				7,028

În afara RUBRICII 7 35 din cadrul financiar multianual
Resurse umane	0	0	0	0				0
Alte cheltuieli cu caracter administrativ	0	0	0	0				0
Subtotal în afara RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual	0	0	0	0				0

TOTAL

1,757

1. 757

1,757

1,757

7,028

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Estimări în echivalent normă întreagă

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

–X    Propunerea/inițiativa este compatibilă cu actualul cadru financiar multianual.

–X    Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

–◻    Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau revizuirea cadrului financiar multianual 38 .

3.2.5.Contribuțiile terților

Propunerea/inițiativa:

–X    nu prevede cofinanțare din partea terților

–    prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–X    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–    asupra resurselor proprii

–    asupra altor venituri

–vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli 

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice altă informație).

(1)    Comisia a prezentat setul de instrumente privind prețurile la energie în octombrie 2021, comunicarea și planul REPowerEU în martie și în mai 2022, inclusiv propuneri legislative în cadrul pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55”, Regulamentul privind stocarea gazelor, planul „Să economisim gazele pentru siguranță la iarnă”, Regulamentul privind reducerea cererii de gaze și Regulamentul privind măsurile de urgență referitoare la prețurile ridicate ale energiei electrice.

(2)    Propunere de regulament al Consiliului privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie, 14 septembrie 2022, COM(2022) 473.

(3)    COM(2022) 230 final.

(4)    Publicațiile recente ale Eurostat arată că energia a reprezentat aproximativ jumătate din punctele procentuale ale inflației anuale totale din zona euro de 9,1 % din luna august 2022.

(5)    De exemplu, în al doilea trimestru al anului 2022, comparativ cu al doilea trimestru al anului 2021, diferența dintre UE și China în ceea ce privește prețurile industriale a crescut cu 42 de puncte procentuale la energie electrică și, respectiv, cu 60 de puncte procentuale la gaze, această diferență fiind mult mai mare dacă se face comparația cu Statele Unite.

(6)    În plus, pentru a aborda problema prețurilor gazelor în UE, prezenta propunere se axează pe prețurile reale ale gazelor, vizând totodată volatilitatea prețurilor de pe piețele energiei prin introducerea unui instrument care să completeze mecanismele de volatilitate existente și să limiteze creșterile prețurilor.

(7)    Astfel cum prevede Consiliul European [a se vedea concluziile], participarea la Platforma energetică ar trebui, de asemenea, să fie deschisă părților contractante la Comunitatea Energiei.

(8)    Obiectivul de constituire a stocurilor este de 90 % pentru țările cu instalații de înmagazinare subterană; în cazul altor state membre, se aplică o obligație echivalentă pentru iarna 2023/2024.

(9)    Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind normele comune pentru piețele interne ale gazelor din surse regenerabile, gazelor naturale și hidrogenului, COM(2021) 803 final; propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele interne ale gazelor din surse regenerabile, gazelor naturale și hidrogenului (reformare), COM(2021) 804 final.

(10)    Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind normele comune pentru piețele interne ale gazelor din surse regenerabile, gazelor naturale și hidrogenului, COM(2021)803 final; propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele interne ale gazelor din surse regenerabile, gazelor naturale și hidrogenului (reformare), COM(2021)804 final.

(11)    Regulamentul (UE) 2022/1032 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 iunie 2022 de modificare a Regulamentelor (UE) 2017/1938 și (CE) nr. 715/2009 în ceea ce privește înmagazinarea gazelor, JO L 173/17, 30.6.2022.

(12)    Comunicarea Comisiei – Orientări privind aplicabilitatea articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene acordurilor de cooperare orizontală Text cu relevanță pentru SEE (JO C 11, 14.1.2011, p. 1).

(13)    Comunicarea Comisiei privind orientările informale referitoare la chestiuni noi sau nesoluționate referitoare la articolele 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care apar în cazuri individuale (scrisori de orientare) (JO C xx).

(14)    COM(2022) 108 final.

(15)    JOIN(2022) 23 final.

(16)    A se vedea articolul 64 din Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele interne ale gazelor din surse regenerabile, gazelor naturale și hidrogenului (reformare), COM(2021) 804 final.

(17)    Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012, JO L 193, 30.7.2018, p. 1–222.

(18)    Regulamentul (UE) 2022/1032 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 iunie 2022 de modificare a Regulamentelor (UE) 2017/1938 și (CE) nr. 715/2009 în ceea ce privește înmagazinarea gazelor, JO L 173, 30.6.2022, p. 17.

(19)    Comunicarea Comisiei privind orientările informale referitoare la chestiuni noi sau nesoluționate referitoare la articolele 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care apar în cazuri individuale (scrisori de orientare) (JO C xx).

(20)    Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind normele comune pentru piețele interne ale gazelor din surse regenerabile, gazelor naturale și hidrogenului, COM(2021) 803 final; propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele interne ale gazelor din surse regenerabile, gazelor naturale și hidrogenului (reformare), COM(2021) 804 final.

(21)

   Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).

(22)

   Hotărârea Curții de Justiție din 15 iulie 2021, Germania/Polonia, C-848/19 P, ECLI:EU:C:2021:598.

(23)    A se vedea articolul 64 din Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele interne ale gazelor din surse regenerabile, gazelor naturale și hidrogenului (reformare), COM(2021) 804 final.

(24)    Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 173, 12.6.2014, p. 84).

(25)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(26)    Explicații detaliate privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx  

(27)    Dif. = Credite diferențiate / Nedif. = Credite nediferențiate.

(28)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(29)    Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest.

(30)    În conformitate cu nomenclatura bugetară oficială.

(31)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(32)    Realizările sunt produse și servicii care urmează să fie furnizate (de exemplu: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construite etc.).

(33)    Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”

(34)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(35)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(36)    AC= agent contractual; AL= agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.

(37)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(38)    A se vedea articolele 12 și 13 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2093/2020 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

(39)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(40)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.

COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg, 18.10.2022

COM(2022) 549 final

ANEXĂ

la

Propunerea de regulament al Consiliului

Consolidarea solidarității prin ameliorarea coordonării achiziționărilor de gaze, prin schimburile transfrontaliere de gaze și prin fiabilitatea indicilor de referință

ANEXA 1

a) Volumele maxime critice de gaze pentru securitatea aprovizionării cu energie electrică în temeiul articolului 27 pentru perioada decembrie 2022 - martie 2023 1

b) Volumele maxime critice de gaze pentru securitatea aprovizionării cu energie electrică în temeiul articolului 27 pentru perioada aprilie 2023 - decembrie 2023

Valori în mmc	Valoare lunară
AT	108,78
BE	348,32
BG	61,12
CY	-
CZ	29,29
DE	1.223,41
DK	239,84
EE	2,91
EL	225,40
ES	1.519,05
IE	331,67
FI	26,48
FR	737,83
HR	33,57
HU	44,48
IT	2.187,42
LV	69,44
LT	11,37
LU	-
MT	18,83
NL	412,68
PL	58,62
PT	378,18
RO	151,04
SI	11,49
SK	37,16
SE	14,72

(1)    Cifrele din anexa I a) și b) se bazează pe datele din evaluarea adecvării pentru perioada de iarnă în temeiul articolului 9 din Regulamentul (UE) 2019/941, efectuată de Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică (ENTSO-E). Anexa I a) reprezintă volumele lunare individuale, calculate de ENTSO-E pentru lunile decembrie 2022 - martie 2023. cifrele din Tabelul 1 b) pentru lunile aprilie 2023 - decembrie 2023 reprezintă media valorilor din perioada decembrie 2022 - martie 2023.