COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 28.9.2022

COM(2022) 489 final

2022/0298(COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

de modificare a Directivei 2009/148/CE privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă

{SEC(2022) 342 final} - {SWD(2022) 310 final} - {SWD(2022) 311 final} - {SWD(2022) 312 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Unul dintre obiectivele Uniunii Europene (UE) este de a promova bunăstarea și dezvoltarea durabilă, întemeiată pe o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social 1 . Dreptul fiecărui lucrător la condiții de muncă care să respecte sănătatea, securitatea și demnitatea sa este consacrat la articolul 31 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Principiul 10 al Pilonului european al drepturilor sociale 2 prevede dreptul lucrătorilor la un nivel ridicat de protecție a securității și sănătății în muncă.

În orientările sale politice, președinta von der Leyen s-a angajat să propună un plan european de combatere a cancerului, pentru a sprijini eforturile statelor membre de a îmbunătăți controlul cancerului și îngrijirile acordate pacienților 3 . Prezenta propunere respectă angajamentul asumat în Planul european de combatere a cancerului 4 , în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale și în Cadrul strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027 5 de a reduce și mai mult expunerea lucrătorilor la azbest, care este o substanță cancerigenă extrem de periculoasă. Această propunere, evidențiată ca una dintre prioritățile acțiunii 3 – O economie mai puternică, justiție socială și locuri de muncă – a Conferinței privind viitorul Europei (CoFE) , este un rezultat-cheie al programului de lucru al Comisiei pentru 2022 6 .

Protejarea lucrătorilor împotriva expunerii la azbest este, de asemenea, o prioritate-cheie pentru Parlamentul European. În rezoluția sa din octombrie 2021 7 , Parlamentul European a stabilit o abordare cuprinzătoare pentru tratarea problemelor moștenite legate de azbest. Ca răspuns, Comisia a adoptat Comunicarea sa privind eforturile pentru un viitor fără azbest: o abordare europeană a riscurilor pe care le prezintă azbestul pentru sănătate 8 . Aceasta abordează într-o manieră holistică riscul pentru sănătatea publică generat de azbest, prezentând măsuri la nivelul UE pentru combaterea riscului prezentat de azbest pe parcursul întregului său ciclu de viață.

Cancerul profesional este cauza predominantă a deceselor profesionale în UE 9 . Acesta este cauzat în principal de expunerea la substanțe cancerigene, cum ar fi azbestul. Până la 78 % dintre formele de cancer profesional recunoscute în statele membre sunt asociate azbestului 10 . Atunci când sunt inhalate, fibrele de azbest în suspensie în aer pot provoca, de exemplu, mezoteliom 11 și cancer pulmonar, cu un decalaj mediu între expunere și primele semne de boală de 30 de ani. Prin urmare, cancerul poate apărea la câteva decenii după expunerea profesională, inclusiv atunci când lucrătorii s-au pensionat de la locul de muncă. Acest lucru face dificilă urmărirea expunerilor anterioare și identificarea unei legături de cauzalitate între expunerea la locul de muncă și cancer. Din acest motiv, numărul persoanelor afectate de boli profesionale cauzate de azbest poate fi subestimat.

Interdicția progresivă privind utilizarea azbestului în UE a început în 1988 cu interzicerea crocidolitului (denumit și „azbest albastru”) 12 și a fost extinsă ulterior și la alte materiale care conțin azbest. Din 2005, toate formele de azbest sunt interzise în UE 13 .

Prima acțiune a UE menită să protejeze lucrătorii împotriva riscurilor specifice de expunere la azbest la locul de muncă datează din 1983, când a fost adoptată Directiva 83/477/CEE a Consiliului 14 . Această directivă a fost modificată în mod substanțial de mai multe ori până la cea mai recentă versiune codificată a acesteia, Directiva 2009/148/CE [Directiva privind azbestul la locul de muncă (AWD)] 15 . În plus, deoarece azbestul este o substanță cancerigenă, dispozițiile Directivei 2004/37/CE privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la locul de muncă la agenți cancerigeni sau mutageni ori la substanțe toxice pentru reproducere 16 [Directiva privind agenții cancerigeni, mutageni și substanțele toxice pentru reproducere (CMRD)] se aplică ori de câte ori sunt mai favorabile sănătății și securității lucrătorilor. Aceasta include o cerință de reducere la minimum a expunerii, întrucât nu a fost încă posibil să se identifice un prag de expunere sub care expunerea la azbest nu implică un risc de cancer. Prin urmare și în conformitate cu CMRD angajatorii ar trebui să se asigure că riscul legat de expunerea lucrătorilor la azbest la locul de muncă este redus la minimum și, în orice caz, la un nivel cât mai scăzut posibil din punct de vedere tehnic.

AWD protejează lucrătorii împotriva riscurilor pentru sănătatea lor, care decurg sau pot decurge ca urmare a expunerii la azbest la locul de muncă, inclusiv prin prevenirea acestor riscuri. În temeiul AWD, pentru toate activitățile în care lucrătorii sunt sau pot fi expuși la praf provenit din azbest sau din materiale care conțin azbest, expunerea trebuie redusă la minimum și, în orice caz, să fie sub limita fixă de expunere profesională (LEP) obligatorie de 0,1 fibre/cm3 măsurată în raport cu o medie ponderată în timp pe o perioadă de 8 ore (TWA). Printre acestea se numără situațiile în care lucrătorii reintră la locul de muncă după desfășurarea unor activități precum demolări, îndepărtarea azbestului, reparații și întreținere, pentru care se estimează că valoarea-limită stabilită va fi depășită în pofida utilizării măsurilor tehnice preventive de limitare a conținutului de azbest din aer. În cazul în care valoarea-limită este depășită, trebuie identificate motivele, iar angajatorul trebuie să ia măsurile adecvate de administrare a riscului (MAR) pentru a remedia situația înainte de reluarea activității. De asemenea, se specifică faptul că, în cazul în care LEP nu poate fi respectată prin alte mijloace, angajatorii trebuie să pună la dispoziția lucrătorilor echipamente respiratorii și alte echipamente individuale de protecție adecvate. În plus, angajatorilor li se aplică obligații stricte în ceea ce privește protecția, planificarea și formarea.

Deși extracția, fabricarea și prelucrarea azbestului sunt interzise, în întreaga UE există o problemă importantă moștenită din trecut, care reprezintă o provocare în materie de sănătate publică și în muncă, deoarece azbestul este încă prezent în multe dintre clădirile mai vechi, care ar putea fi renovate, adaptate sau demolate în următorii ani. Strategia privind valul de renovări ale clădirilor 17  din cadrul Pactului verde european vizează, în special, accelerarea ritmului renovărilor clădirilor în întreaga UE. Întrucât riscul expunerii la azbest apare în principal în timpul lucrărilor de renovare, întreținere și demolare, este important ca măsurile preventive să fie consolidate pentru a limita și mai mult expunerea la azbest a lucrătorilor.

Se estimează că, în prezent, între 4,1 și 7,3 milioane de lucrători sunt expuși la azbest 18 . Riscul unei astfel de expuneri este legat în principal de manipularea materialelor care conțin azbest și de dispersia fibrelor de azbest în timpul lucrărilor de construcții, cum ar fi renovarea, întreținerea, repararea și demolarea. Din totalul lucrătorilor expuși la azbest, 97 % lucrează în sectorul construcțiilor, inclusiv în ocupații conexe, cum ar fi cele care au legătură cu acoperișurile, instalațiile sanitare, tâmplăria sau podelele. Expunerea la azbest este prezentă și în alte sectoare economice, de exemplu gestionarea deșeurilor (2 % din totalul lucrătorilor expuși), industria extractivă, combaterea incendiilor, excavarea și întreținerea tunelurilor, precum și eșantionarea și analiza azbestului. Există, de asemenea, un risc de expunere atunci când navele, platformele de foraj și mijloacele de transport, cum ar fi trenurile și aeronavele cu izolație de azbest, sunt reparate sau demontate.

Pentru a asigura cea mai mare eficacitate posibilă a măsurilor de protecție a lucrătorilor împotriva expunerii la azbest, AWD trebuie să fie actualizată în funcție de noile cunoștințe științifice dezvoltate de la ultima revizuire substanțială a acesteia.

Actuala LEP de 0,1 fibre/cm3 prevăzută de AWD a fost stabilită în 2003 pe baza cunoștințelor științifice și tehnologice disponibile la momentul respectiv. AWD include cerințe minime care ar trebui revizuite pe baza experienței dobândite și a dezvoltării tehnologiei în acest domeniu. Ca urmare a celor mai recente evoluții științifice și tehnologice, există posibilitatea de a îmbunătăți protecția lucrătorilor expuși la azbest și, prin urmare, de a reduce și mai mult probabilitatea ca lucrătorii să contracteze boli legate de azbest. În plus, patru state membre au introdus deja valori-limită de expunere profesională mai stricte în legislația lor națională 19 .

Modificarea propusă a AWD va spori eficacitatea LEP prevăzute de directivă prin actualizarea acesteia pe baza celor mai recente dovezi științifice disponibile. Modificarea propusă este susținută de cea mai recentă evaluare aprofundată a AWD [evaluarea ex post din 2017 a directivelor UE privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM) 20 ] și de cea mai recentă evaluare a punerii în aplicare a directivelor UE privind SSM, care acoperă perioada 2013-2017. Cea mai recentă evaluare aprofundată a AWD a concluzionat că aceasta rămâne extrem de relevantă și că, pentru a-i spori eficacitatea în lumina progreselor științifice, ar trebui luată în considerare reducerea LEP stabilită în AWD.

Comisia a solicitat Comitetului pentru evaluarea riscurilor (CER) al Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) să evalueze relevanța științifică a LEP actuale pentru azbest, pentru a contribui la pregătirea propunerii de modificare a AWD. Avizul științific al CER a fost adoptat în iunie 2021 21 . Acesta a confirmat că, în cazul azbestului, nu există un nivel de expunere sigur, ceea ce înseamnă că orice expunere la azbest poate duce în cele din urmă la boală. Astfel, a fost derivată o relație între nivelurile de expunere și riscul asociat (relația dintre expunere și risc, RER), care exprimă riscul excesiv de mortalitate asociată cancerului pulmonar și mezoteliomului (combinate) în funcție de concentrația fibrelor din aer. În plus Comitetul consultativ tripartit pentru securitate și sănătate la locul de muncă (CCSS) a decis în unanimitate cu privire la necesitatea de a reduce LEP actuală.

Reducerea expunerii la azbest la locul de muncă prin reducerea LEP la nivelul UE contribuie în mod eficace la prevenirea cazurilor de cancer și a deceselor. În consecință, îmbunătățește protecția lucrătorilor prin creșterea duratei, a calității și a productivității vieții profesionale a lucrătorilor din UE și prin asigurarea unui nivel minim similar de protecție în întreaga UE. De asemenea, aceasta creează condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi, deoarece împiedică întreprinderile care nu iau măsuri adecvate să obțină un avantaj competitiv față de cele care fac acest lucru.

Dacă nu se va lua nicio măsură și având în vedere perioada latentă a consecințelor prevenirii ineficace (și anume, efectele asupra sănătății), se preconizează că întreprinderile vor suporta costuri mai mari în viitor și că vor suferi de pe urma reducerii productivității din cauza absenteismului și a pierderii expertizei. Pentru statele membre, acest lucru ar duce la creșterea costurilor de securitate socială (de exemplu, din cauza costurilor mai ridicate ale tratamentului medical și ale prestațiilor de incapacitate) și la pierderea veniturilor fiscale.

Revizuirea LEP prevăzute de AWD va conduce la o mai mare armonizare a valorilor-limită în UE, ceea ce se preconizează că va asigura condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi. Întreprinderile care doresc să își desfășoare activitatea în mai multe state membre vor beneficia în continuare de valori-limită aplicabile simplificate. Acest lucru poate genera economii, deoarece pot fi adoptate soluții comune la nivelul tuturor instalațiilor, spre deosebire de necesitatea de a concepe soluții specifice amplasamentului pentru a îndeplini diverse cerințe privind LEP.

Acțiunea la nivelul UE va crea, de asemenea, condiții mai echitabile pentru lucrătorii detașați, transfrontalieri și mobili expuși la azbest în sectorul construcțiilor (în care există un număr semnificativ de lucrători detașați care se deplasează dintr-un un loc în altul, adesea în mai multe state membre) și, de asemenea, o distribuție mai echitabilă a costurilor asistenței medicale între statele membre.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Această inițiativă este în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale, în special cu cel de al 10-lea principiu privind dreptul la un mediu de lucru sănătos, sigur și bine adaptat, precum și cu planul său de acțiune. Revizuirea LEP pentru azbest contribuie la atingerea unui nivel ridicat de protecție a sănătății și securității lucrătorilor.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Regulamentul REACH 23 (în vigoare din 2007) a creat, printre altele, două abordări distincte în materie de reglementare la nivelul UE: restricții și autorizații.

Din 1988, introducerea pe piață și utilizarea crocidolitului și a produselor care îl conțin sunt interzise. Introducerea pe piață a produselor care conțin alte forme de azbest a fost restricționată. Aceste dispoziții au fost modificate de mai multe ori înainte de introducerea, în anul 2005, a interdicției finale privind fabricarea, introducerea pe piață și utilizarea tuturor formelor de azbest, precum și a articolelor și a amestecurilor care conțin azbest și la care au fost adăugate în mod intenționat 24 .

Împreună, AWD și Regulamentul REACH sunt relevante pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest.

AWD și Regulamentul REACH sunt complementare din punct de vedere juridic. Directiva-cadru privind SSM 25 stabilește principiile de bază ale prevenirii riscurilor profesionale și protecției securității și sănătății. Aceasta se aplică tuturor sectoarelor de activitate și nu are niciun impact asupra normelor actuale sau viitoare la nivel național și la nivelul UE care asigură un nivel mai ridicat de protecție a sănătății și securității lucrătorilor la locul de muncă. O serie de directive individuale în domeniul SSM au fost adoptate în temeiul articolului 16 din Directiva-cadru privind SSM (inclusiv AWD). La rândul său, Regulamentul REACH prevede că se aplică fără a se aduce atingere legislației privind protecția lucrătorilor, inclusiv AWD.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

•Subsidiaritate (în cazul competențelor neexclusive)

Actualizarea AWD este o modalitate eficace de a se asigura că măsurile preventive sunt actualizate în consecință în toate statele membre. Aceasta va contribui la atingerea unui nivel uniform de cerințe minime menite să garanteze un standard mai bun de sănătate și securitate și, astfel, să reducă la minimum diferențele în ceea ce privește protecția sănătății și securității lucrătorilor între statele membre și în cadrul pieței unice a UE.

•Proporționalitate

Modificarea propusă a AWD se axează pe: (i) revizuirea LEP pentru azbest prin modificarea articolului 8 din AWD pe baza datelor științifice și tehnologice disponibile, astfel cum se prevede în considerentul 3 din AWD; (ii) abordarea unor aspecte legate direct de reducerea LEP actuale (cum ar fi tehnicile de măsurare) și (iii) furnizarea de clarificări tehnice cu privire la textul directivei.

În ceea ce privește valorile-limită propuse, au fost luați în considerare factori de fezabilitate socioeconomică, după discuții intense cu toate părțile interesate (reprezentanți ai organizațiilor lucrătorilor, ai organizațiilor patronale și ai guvernelor). Această inițiativă urmărește să asigure o abordare echilibrată, și anume să împiedice situațiile în care întreprinderile s-ar confrunta cu dezavantaje economice grave, oferind în același timp o protecție adecvată lucrătorilor la nivelul UE. Inițiativa este considerată echilibrată și justificată având în vedere beneficiile acumulate și pe termen lung în ceea ce privește reducerea riscurilor pentru sănătate generate de expunerea lucrătorilor la azbest și salvarea de vieți omenești, fără a impune o sarcină disproporționată asupra întreprinderilor din sectoarele în cauză, inclusiv asupra microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii.

În conformitate cu articolul 153 alineatul (4) din TFUE, prezenta propunere stabilește cerințe minime și nu împiedică niciun stat membru să mențină sau să introducă măsuri de protecție mai stricte, compatibile cu tratatele, de exemplu sub forma unor valori-limită inferioare sau a altor dispoziții care să asigure o mai bună protecție a lucrătorilor.

Astfel, în conformitate cu principiul proporționalității, după cum este enunțat la articolul 5 alineatul (4) din TUE, prezenta propunere nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiective sale. Informații detaliate privind respectarea principiului proporționalității sunt furnizate în evaluarea impactului care însoțește prezenta propunere (punctul 8.2).

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

Concluzia celei mai recente evaluări aprofundate a AWD (evaluarea ex post din 2017 a directivelor UE privind SSM 31 ) este că, potrivit dovezilor disponibile, AWD rămâne foarte relevantă și eficace. În același timp, concluzia studiului care sprijină această evaluare a fost că, pentru a spori relevanța și eficacitatea AWD, ar trebui luată în considerare reducerea LEP pentru azbest. Studiul a sugerat, de asemenea, că această chestiune necesită o analiză mai aprofundată. Prezenta propunere abordează aceste constatări și se bazează pe o analiză aprofundată a aspectelor identificate.

•Consultări cu părțile interesate

Consultarea în două etape a partenerilor sociali din UE, în conformitate cu articolul 154 din TFUE

În 2020 și 2021, Comisia a efectuat o consultare în două etape a partenerilor sociali la nivelul UE, în temeiul articolului 154 alineatul (2) din TFUE. Prima etapă a consultării partenerilor sociali s-a încheiat la 11 februarie 2021 și a confirmat sprijinul general al partenerilor sociali pentru revizuirea actualei LEP pentru azbest. Cea de a doua etapă a consultării, care s-a axat pe conținutul preconizat al posibilei propuneri, s-a încheiat la 30 septembrie 2021.

Această consultare a permis Comisiei să adune opiniile partenerilor sociali din UE cu privire la posibila direcție și conținutul acțiunii UE privind revizuirea LEP obligatorii pentru azbest.

Rezultatele primei etape a consultării au confirmat sprijinul general al partenerilor sociali în ceea ce privește o abordare la nivelul UE a LEP pentru substanțele chimice periculoase pentru lucrătorii din întreaga UE.

Cele două organizații ale lucrătorilor care au participat la consultare 32 au recunoscut importanța revizuirii LEP actuale pentru azbest și au solicitat un domeniu de acțiune mai larg în temeiul AWD. Printre altele, acestea au sugerat: (i) extinderea domeniului de aplicare al AWD pentru a include o listă actualizată a tuturor formelor cunoscute de fibre cu efecte nocive similare asupra sănătății umane; (ii) eliminarea conceptelor de expunere sporadică și expunere de mică intensitate, precum și a materialelor friabile și nefriabile care conțin azbest și (iii) interzicerea încapsulării și sigilării azbestului. De asemenea, acestea au avut sugestii cu privire la aspectele tehnice 33 , majoritatea fiind deja acoperite de termenii generali ai AWD, în timp ce altele depășesc domeniul de aplicare al acesteia. Sugestiile lor reflectă propunerile din rezoluția Parlamentului European 34 . Unele sugestii depășesc domeniul de politică al SSM, cum ar fi verificarea obligatorie a clădirilor sau crearea unor registre naționale privind azbestul. Alte sugestii depășesc competențele UE, cum ar fi o propunere legislativă privind recunoașterea bolilor profesionale, cu standarde minime pentru procedurile de recunoaștere și pentru despăgubirea victimelor.

Cele trei organizații patronale care au participat la consultare 35 au sprijinit obiectivul de a proteja în mod eficace lucrătorii împotriva expunerii la substanțe chimice periculoase, inclusiv prin stabilirea de LEP la nivelul UE, după caz. Acestea au considerat că acest lucru este în interesul lucrătorilor și al întreprinderilor și contribuie la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi. Totuși, acestea și-au exprimat și unele preocupări cu privire la abordarea adoptată pentru stabilirea unor astfel de valori. Două organizații patronale 36 au subliniat că orice revizuire a unei LEP trebuie să se bazeze pe dovezi științifice solide și pe o evaluare aprofundată a fezabilității tehnice și economice și a impactului socioeconomic, pentru care rolul CCSS este esențial.

În cea de a doua etapă a consultării, două organizații ale lucrătorilor care au participat la consultare 37 au recunoscut importanța îmbunătățirii suplimentare a protecției lucrătorilor împotriva expunerii la azbest și au sprijinit revizuirea LEP în AWD. Ambele organizații ale lucrătorilor și-au reiterat poziția din prima etapă a consultării, solicitând aceleași măsuri ca cele propuse în rezoluția Parlamentului European.

Trei din patru organizații patronale care au participat atât la prima, cât și la a doua etapă a consultării 38 și-au reiterat declarațiile anterioare. Asociația șantierelor navale și a echipamentelor maritime din Europa, care a participat doar la a doua etapă a consultării, a menționat încapsularea ca fiind cea mai bună și mai sigură metodă de tratare a azbestului în industria maritimă.

Consultarea CCSS

CCSS tripartit este alcătuit din reprezentanți ai guvernelor naționale și ai organizațiilor lucrătorilor și angajatorilor. Comitetul fost consultat cu privire la această propunere prin intermediul Grupului său de lucru pentru substanțe chimice, în conformitate cu mandatul CCSS. În cadrul acestui mandat, Comisia solicită Grupului de lucru pentru substanțe chimice să participe activ la recomandarea de priorități pentru evaluări științifice noi sau revizuite. Avizul Grupului de lucru pentru substanțe chimice ia în considerare contribuția științifică a CER, precum și factorii socioeconomici și de fezabilitate.

La 24 noiembrie 2021, CCSS a adoptat un aviz 39 privind o LEP obligatorie la nivelul UE în temeiul AWD. În acest aviz, s-a ajuns la un consens cu privire la necesitatea de a reduce substanțial LEP obligatorie actuală pentru a proteja mai bine sănătatea și securitatea lucrătorilor, ținând seama de evoluțiile științifice și tehnice de la adoptarea actualei LEP de 0,1 fibre/cm3 în 2003. Cu toate acestea, nu s-a ajuns la niciun consens cu privire la valoarea-limită care urmează să fie propusă. Grupul de interes guvernamental (Government Interest Group – GIG) și Grupul de interes al angajatorilor (Employers Interest Group – EIG) au convenit că noua valoare-limită ar trebui stabilită la 0,01 fibre/cm3, în timp ce Grupul de interes al lucrătorilor (Workers Interest Group – WIG) a subliniat preferința sa pentru o nouă LEP egală cu 0,001 fibre/cm3, care corespunde valorii-limită prezentate în rezoluția Parlamentului European.

Ținând seama de evoluțiile tehnice, CCSS a sugerat, de asemenea, înlocuirea microscopiei cu contrast de fază (phase-contrast microscopy – PCM), în prezent cea mai utilizată metodologie pentru măsurarea fibrelor de azbest din aer la locul de muncă, cu o metodologie mai modernă și mai sensibilă bazată pe microscopia electronică (electron microscopy – EM).

În acest sens, GIG a subliniat că, întrucât multe state membre utilizează încă PCM, va fi necesară o perioadă de tranziție pentru a permite laboratoarelor să achiziționeze echipamente noi, să formeze tehnicieni și să organizeze comparații între laboratoare. GIG a adăugat că, pe baza experienței statelor membre care utilizează EM, laboratoarele vor avea nevoie de 2-3 ani pentru a se adapta. GIG a recomandat ca noua LEP să fie pusă în aplicare în termen de cel mult 4 ani de la intrarea în vigoare a directivei de modificare, în timp ce EIG a sugerat un termen mai lung (4-5 ani). WIG a solicitat ca noua LEP să fie pusă în aplicare cât mai curând posibil după intrarea în vigoare a AWD actualizate.

•Obținerea și utilizarea expertizei

Avizul științific al CER necesar pentru revizuirea LEP pentru azbest a fost adoptat în iunie 2021 40 . Potrivit acestuia, pentru azbest nu există un nivel de expunere sigur, ceea ce înseamnă că orice expunere la azbest poate cauza, în cele din urmă, o boală asociată azbestului. Astfel, a fost derivată o RER, care este prezentată ca fiind relația dintre nivelurile de expunere și riscul asociat.

Pentru această inițiativă, Comisia a utilizat avizul CER privind o evaluare actualizată a riscurilor în cazul azbestului. Avizul propune o RER care să exprime riscul excesiv de mortalitate cauzată de cancer (cancer pulmonar și mezoteliom) asociată cu diferite niveluri de expunere. Relația dintre diferitele valori de expunere și riscul de apariție a cancerului indică riscul pentru lucrătorii expuși la diferite LEP. De exemplu, pentru o valoare a expunerii echivalentă cu LEP actuală, există riscul ca 125 din 100 000 de lucrători expuși să dezvolte cancer pulmonar sau mezoteliom.

•Evaluarea impactului

·un scenariu de referință în care nu se întreprinde nicio acțiune suplimentară la nivelul UE (opțiunea 1); și

·opțiuni pentru diferite LEP, ținând seama de evaluarea științifică a CER 42 , de avizul CCSS 43 și de LEP existente în statele membre (evaluarea științifică oferă o abordare solidă bazată pe dovezi, în timp ce avizul CCSS oferă informații importante pentru punerea în aplicare cu succes a opțiunilor revizuite privind LEP).

În ceea ce privește impactul asupra angajatorilor, această inițiativă ar putea duce la creșterea costurilor de funcționare pentru întreprinderi, care vor trebui să își adapteze practicile de lucru pentru a se conforma noii LEP. Aceste costuri vor consta în costuri suplimentare ale MAR (inclusiv echipamente de protecție respiratorie), costuri de notificare și supraveghere medicală, costuri de monitorizare și costuri de formare. Eventualele costuri ale măsurătorilor suplimentare datorate unei valori-limită mai mici ar implica o sarcină administrativă suplimentară foarte limitată pentru întreprinderi. Opțiunea selectată ar implica cele mai mici costuri pentru întreprinderi.

Există puține date măsurate cu privire la impactul asupra mediului. Cu toate acestea, pe baza normelor actuale privind deșeurile de azbest și activitățile de demolare sau întreținere care implică azbest în clădiri 49 , se consideră că eliberarea azbestului este relativ scăzută. Având în vedere aceste niveluri scăzute de eliberare, se consideră că impactul azbestului asupra mediului este relativ scăzut, în pofida persistenței și a toxicității fibrelor de azbest. Alte MAR pentru respectarea unei LEP mai stricte pot contribui, de asemenea, la îmbunătățirea marginală a expunerii mediului la azbest, chiar dacă este puțin probabil să se observe diferențe semnificative. Impactul azbestului asupra mediului este redus de actuala legislație a UE privind deșeurile, care reglementează în mod cuprinzător gestionarea rațională din punct de vedere ecologic a deșeurilor de azbest odată ce acestea sunt generate 50 . Deșeurile de azbest sunt clasificate drept deșeuri periculoase 51 . Prin urmare, în temeiul legislației UE privind deșeurile, se aplică norme specifice și mai stricte pentru generarea, transportul și gestionarea unor astfel de deșeuri, inclusiv obligații de raportare și trasabilitate pentru a se asigura că deșeurile sunt gestionate într-un mod care protejează mediul.

Întrucât întreprinderile ar putea transfera consumatorilor costurile suplimentare generate de LEP mai stricte, ar trebui luate în considerare potențialele efecte negative asupra renovării și asupra obiectivelor ecologice (de exemplu, renovări amânate și nerealizarea de economii de energie). Cu cât mai strictă este LEP, cu atât mai mari vor fi aceste efecte negative. Clădirile sunt responsabile pentru 36 % din emisiile de gaze cu efect de seră asociate energiei. Având în vedere că peste 85 % din clădirile actuale vor continua să existe în 2050, renovările care vizează eficiența energetică vor fi esențiale pentru atingerea obiectivelor Pactului verde european 52 . În acest context, strategia privind valul de renovări ale clădirilor 53 urmărește să dubleze rata anuală de renovare energetică până în 2030. Lucrările de renovare specializate pentru reducerea consumului de energie pot spori valoarea pe termen lung a proprietăților și pot crea locuri de muncă și investiții, adesea înrădăcinate în lanțurile de aprovizionare locale.

Pe de altă parte, condițiile meteorologice extreme cauzate de schimbările climatice pot spori eroziunea materialelor din azbest care există încă (de exemplu, învelitori de acoperiș și alte materiale pentru construcții externe care conțin azbest) și, prin urmare, le pot elibera în mediu.

În ceea ce privește impactul asupra statelor membre/autorităților naționale, statele membre care au instituit o LEP pentru azbest la nivelul valorii-limită stabilite în această inițiativă sau mai mică vor fi mai puțin afectate decât statele membre care au instituit o LEP mai mare. Potrivit preconizărilor, costurile pentru autoritățile naționale, estimate la aproximativ 390 de mii EUR pe țară și pe an, nu vor fi semnificative. Aceste costuri se referă la: (i) costurile de transpunere pentru adoptarea dispozițiilor naționale pentru a ține seama de modificările LEP; (ii) costurile pentru modificarea orientărilor (inclusiv măsuri recomandate pentru a asigura concentrații de expunere profesională cu mult sub LEP) și (iii) costurile de aplicare, monitorizare și de soluționare a litigiilor. Costurile menționate la punctul (iii) provin exclusiv din prelucrarea noilor notificări 55 și sunt estimate a se situa la o valoare cuprinsă între 650 de milioane EUR și 2,18 miliarde EUR pe o perioadă de 40 de ani sau între 16,25 milioane EUR și 54,5 milioane EUR pe an.

Contribuții aduse dezvoltării durabile

Inițiativa va contribui la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) privind sănătatea și bunăstarea ( ODD 3 ) și munca decentă și creșterea economică ( ODD 8 ). De asemenea, se preconizează că aceasta va avea un impact pozitiv asupra ODD privind industria, inovarea și infrastructura ( ODD 9 ) și privind producția și consumul responsabil ( ODD 12 ).

Impactul asupra digitalizării

•Adecvarea reglementărilor și simplificare

•Drepturile fundamentale

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și modalități de monitorizare, evaluare și raportare

Colectarea de date fiabile în acest domeniu este complexă. Prin urmare, Comisia și Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) lucrează în mod activ la îmbunătățirea calității și a disponibilității datelor, astfel încât impactul real al inițiativei propuse să poată fi măsurat cu mai multă precizie și să poată fi elaborați indicatori suplimentari (de exemplu, privind mortalitatea cauzată de cancerul profesional).

Printre proiectele în curs care generează date utile se numără cooperarea cu autoritățile naționale în ceea ce privește colectarea de date 57 statistice europene privind bolile profesionale și sondajul privind expunerea lucrătorilor referitor la factorii de risc de cancer, care urmează să fie pus în aplicare de EU-OSHA 58 . Acțiunea legislativă trebuie să fie continuată de o punere în aplicare eficace la locul de muncă. Întreprinderile pot utiliza gama largă de instrumente, informații și bune practici furnizate de EU-OSHA în cadrul campaniei pentru locuri de muncă sigure și sănătoase privind substanțele periculoase 59 .

Comisia, în cooperare cu CCSS, intenționează, de asemenea, să elaboreze orientări pentru a sprijini aplicarea AWD după adoptarea modificării propuse a acesteia. Orientările ar putea oferi informații detaliate cu privire la dispozițiile deja incluse în versiunea actuală a AWD (de exemplu, privind formarea și utilizarea echipamentelor individuale de protecție). Unele dintre aceste dispoziții intră în sfera de competență a statelor membre (cum ar fi certificarea întreprinderilor care se ocupă de îndepărtarea azbestului), însă clarificarea și consilierea cu privire la acestea ar putea fi benefice.

Este esențial să se promoveze formarea adecvată a lucrătorilor care au de a face cu azbestul în cadrul lucrărilor de construcție, renovare și demolare. Orientările ar putea ajuta statele membre și pe angajatori, în special IMM-urile, să se asigure că lucrătorii cunosc măsurile de precauție care trebuie luate, pentru a atinge cel mai înalt nivel de protecție.

Orientările ar putea aborda, de asemenea, alte aspecte legate de procedura de decontaminare, completând dispozițiile actuale ale AWD referitoare la:

elaborarea unui plan de lucru înainte de începerea lucrărilor de demolare sau de evacuare a azbestului și a produselor care conțin azbest din clădiri, structuri, echipamente sau instalații sau de pe nave, care, la cererea autorităților competente, trebuie să includă informații privind protecția și decontaminarea celor ce efectuează activitatea [articolul 13 alineatul (2) al treilea paragraf litera (d) punctul (i)]; și

formarea lucrătorilor, care să le permită să dobândească cunoștințele și competențele necesare în materie de prevenire și securitate, în special în ceea ce privește procedurile de decontaminare [articolul 14 alineatul (2) litera (g)].

Orientările ar putea aborda, de asemenea, unele dispoziții care intră în sfera de competență a statelor membre (cum ar fi certificarea întreprinderilor care se ocupă de îndepărtarea azbestului). Un sprijin suplimentar pentru aceste dispoziții ar putea fi benefic. Orientările ar putea, de asemenea, să ofere informații practice cu privire la conceptele legate de punerea în aplicare a AWD, cum ar fi expunerea sporadică și de intensitate scăzută, nefriabilitatea, eșantionarea, planurile de lucru, notificările către autoritățile naționale, verificările caracterului adecvat pentru echipamentele individuale de protecție, custodia dosarelor medicale și a certificatelor medicale. După caz, orientările vor include răspunsuri specifice fiecărui sector. Acest lucru ar permite tuturor celor implicați să efectueze numărul preconizat de renovări, asigurând cel mai înalt nivel de protecție a lucrătorilor împotriva expunerii la azbest.

•Documente explicative (în cazul directivelor)

•Explicații detaliate cu privire la dispozițiile specifice ale propunerii

2022/0298 (COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

de modificare a Directivei 2009/148/CE privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 153 alineatul (2) litera (b), coroborat cu articolul 153 alineatul (1) litera (a),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 61 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară 62 ,

întrucât:

(1)Directiva 2009/148/CE a Parlamentului European și a Consiliului 63 vizează protejarea lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătatea și securitatea lor determinate de expunerea la azbest la locul de muncă. Această directivă prevede un nivel important de protecție împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă printr-un cadru de principii generale menit să permită statelor membre să asigure aplicarea consecventă a cerințelor minime. Scopul acestor cerințe minime este de a-i proteja pe lucrători la nivelul Uniunii, în timp ce statele membre pot stabili dispoziții mai stricte.

(2)Dispozițiile prezentei directive ar trebui să se aplice fără a aduce atingere dispozițiilor mai stricte și/sau specifice cuprinse în Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului 64 .

(3)Azbestul este un agent cancerigen extrem de periculos, care afectează în continuare diferite sectoare economice, cum ar fi construcțiile și renovarea, industria extractivă, gestionarea deșeurilor și combaterea incendiilor, în care lucrătorii se confruntă cu un risc ridicat de expunere. Fibrele de azbest sunt clasificate drept substanțe cancerigene categoria 1A în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului 65 . Atunci când sunt inhalate, fibrele de azbest în suspensie în aer pot duce la boli grave, cum ar fi mezoteliomul și cancerul pulmonar, iar primele semne de boală pot apărea în medie după 30 de ani de la momentul expunerii, ducând, în cele din urmă, la decese profesionale.

(4)Ca urmare a noilor evoluții științifice și tehnologice din domeniu, există posibilitatea de a îmbunătăți protecția lucrătorilor expuși la azbest și, astfel, de a reduce probabilitatea ca aceștia să contracteze boli asociate azbestului. În ceea ce privește azbestului, întrucât acesta este un agent cancerigen fără valoare-prag, nu este posibil din punct de vedere științific să se determine nivelurile sub care expunerea nu ar conduce la efecte nocive asupra sănătății. În schimb, se poate stabili o relație expunere-risc (RER), care va facilita stabilirea unei limite de expunere profesională („LEP”) prin luarea în considerare a unui nivel acceptabil de risc suplimentar. Drept consecință, LEP pentru azbest ar trebui revizuită pentru a reduce riscul prin reducerea nivelurilor de expunere.

(5)Planul european de combatere a cancerului 66 sprijină nevoia de acțiune în domeniul protecției lucrătorilor împotriva substanțelor cancerigene. O mai bună protecție a lucrătorilor expuși la azbest va fi, de asemenea, importantă în contextul tranziției verzi și al punerii în aplicare a Pactului verde european, inclusiv, în special, al valului de renovări pentru Europa 67 . Recomandările cetățenilor din cadrul Conferinței privind viitorul Europei 68 au subliniat, de asemenea, importanța unor condiții de muncă echitabile, în special revizuirea Directivei 2009/148/CE.

(6)O valoare-limită obligatorie de expunere profesională la azbest, care nu trebuie depășită, este o componentă importantă a măsurilor generale de protecție a lucrătorilor instituite prin Directiva 2009/148/CE, pe lângă măsurile adecvate de administrare a riscului (MAR) și furnizarea de echipamente respiratorii și alte echipamente individuale de protecție adecvate.

(7)Valoarea-limită pentru azbest stabilită în Directiva 2009/148/CE ar trebui revizuită în lumina evaluărilor Comisiei și a dovezilor științifice și a datelor tehnice recente. Revizuirea sa este, de asemenea, o modalitate eficace de a asigura o actualizare în consecință a măsurilor preventive și de protecție în toate statele membre.

(8)Este oportun să se prevadă în directivă o valoare-limită revizuită pe baza informațiilor disponibile, inclusiv a celor mai recente dovezi științifice și date tehnice, bazate pe o evaluare aprofundată a impactului socioeconomic și a disponibilității protocoalelor și tehnicilor de măsurare a expunerii la locul de muncă. Informațiile respective ar trebui să se bazeze pe avizele Comitetului pentru evaluarea riscurilor (CER) al Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA), instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, și pe avizele Comitetului consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă (CCSS) instituit printr-o decizie a Consiliului din 22 iulie 2003 69 .

(9)Ținând seama de expertiza științifică relevantă și de o abordare echilibrată care să asigure, în același timp, o protecție adecvată a lucrătorilor la nivelul Uniunii și să evite dezavantajele și sarcinile economice disproporționate pentru operatorii economici afectați (inclusiv pentru IMM-uri), ar trebui stabilită o LEP revizuită egală cu 0,01 fibre/cm3 măsurată în raport cu o medie ponderată în timp pe o perioadă de 8 ore (TWA). Această abordare echilibrată se bazează pe un obiectiv de sănătate publică care vizează eliminarea necesară în condiții de siguranță a azbestului. De asemenea, s-a luat în considerare propunerea unei LEP care să țină seama de considerente economice și tehnice pentru a permite o eliminare eficace.

(10)Comisia a efectuat o consultare în două etape a angajatorilor și lucrătorilor la nivelul Uniunii, în conformitate cu articolul 154 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. De asemenea, Comisia a consultat CCSS, care a adoptat un aviz care furnizează și informații pentru punerea în aplicare cu succes a opțiunilor privind LEP revizuită. Parlamentul European a adoptat o rezoluție 70 prin care solicită o propunere de actualizare a Directivei 2009/148/CE pentru a consolida măsurile Uniunii de protecție a lucrătorilor împotriva amenințării reprezentate de azbest.

(11)Microscopia optică, deși nu permite numărarea celor mai mici fibre dăunătoare sănătății, este în prezent metoda cea mai utilizată pentru măsurarea periodică a azbestului. Întrucât este posibil să se măsoare o LEP egală cu 0,01 f/cm³ cu microscop cu contrast de fază (PCM), nu este necesară nicio perioadă de tranziție pentru punerea în aplicare a LEP revizuite. În conformitate cu avizul CCSS, ar trebui utilizată o metodologie mai modernă și mai sensibilă, bazată pe microscopia electronică, ținând seama, în același timp, de necesitatea unei perioade adecvate de adaptare și de o mai mare armonizare la nivelul UE a diferitelor metodologii de microscopie electronică.

(12)Ținând seama de cerințele de reducere la minimum a expunerii prevăzute în Directiva 2009/148/CE a Parlamentului European și a Consiliului și în Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului, angajatorii ar trebui să se asigure că riscul legat de expunerea lucrătorilor la azbest la locul de muncă este redus la minimum și, în orice caz, la un nivel cât mai scăzut posibil din punct de vedere tehnic.

(13)Sunt necesare măsuri speciale de control și de precauție pentru lucrătorii expuși sau care ar putea fi expuși la azbest, cum ar fi supunerea lucrătorilor la o procedură de decontaminare și la formarea aferentă, pentru a contribui în mod semnificativ la reducerea riscurilor legate de o astfel de expunere.

(14)Măsurile preventive pentru protecția sănătății lucrătorilor expuși la azbest și angajamentul prevăzut pentru statele membre cu privire la supravegherea sănătății acestora sunt importante, în special continuarea supravegherii sănătății după încetarea expunerii.

(15)Angajatorii ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a identifica materialele despre care se presupune că conțin azbest, dacă este cazul, prin obținerea de informații de la proprietarii spațiilor, precum și din alte surse de informare, inclusiv registre relevante. Aceștia ar trebui, înainte de punerea în aplicare a oricărui proiect de îndepărtare a azbestului, să înregistreze prezența sau presupusa prezență a azbestului în clădiri sau instalații și să comunice aceste informații celorlalte persoane care pot fi expuse la azbest în urma utilizării acestuia, a lucrărilor de întreținere sau a altor activități desfășurate în sau pe clădiri.

(16)Întrucât obiectivul prezentei directive, și anume protecția lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătatea și securitatea lor generate sau care pot fi generate de expunerea la locul de muncă la azbest, inclusiv prevenirea unor astfel de riscuri, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele acestuia, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(17)Având în vedere că prezenta directivă se referă la protecția sănătății și securității lucrătorilor la locul de muncă, termenul de transpunere ar trebui să fie de doi ani de la data intrării sale în vigoare.

(18)Prin urmare, Directiva 2009/148/CE ar trebui să fie modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Modificări aduse Directivei 2009/148/CE

Directiva 2009/148/CE se modifică după cum urmează:

1.    La articolul 1 alineatul (1) se adaugă al treilea paragraf, după cum urmează:

„Dispozițiile Directivei 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului* se aplică ori de câte ori sunt mai favorabile sănătății și securității lucrătorilor la locul de muncă.”

* Directiva 2004/37 a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la locul de muncă la agenți cancerigeni sau mutageni ori la substanțe toxice pentru reproducere [a șasea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE a Consiliului] (JO L 158, 30.4.2004, p. 50), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva (UE) 2022/431 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2022 (JO L 88, 16.3.2022, p. 1)];

2.    Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2

În sensul prezentei directive, termenul „azbest” desemnează următorii silicați fibroși, care sunt clasificați ca substanțe cancerigene categoria 1A în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008*:

* Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1);

1.(a) actinolit de azbest, CAS* nr. 77536-66-4;

(b) amosit (grünerit) de azbest, CAS nr. 12172-73-5;

(c) antofilit de azbest, CAS nr. 77536-67-5;

(d) crisotil de azbest, CAS nr. 12001-29-5;

(e) crocidolit de azbest, CAS nr. 12001-28-4;

(f) tremolit de azbest, CAS nr. 77536-68-6.”

       *CAS: numărul din Chemical Abstract Service (Serviciul de catalogare a substanțelor chimice)”.

3.    Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 6

Pentru toate activitățile prevăzute la articolul 3 alineatul (1), expunerea lucrătorilor la praf provenit din azbest sau din materiale care conțin azbest la locul de muncă trebuie redusă la minimum și, în orice caz, la un nivel cât mai scăzut posibil din punct de vedere tehnic sub valoarea limită prevăzută la articolul 8, în special prin următoarele măsuri:

(a) numărul lucrătorilor expuși sau care pot fi expuși la praf provenit din azbest sau din materiale care conțin azbest este limitat cât mai mult posibil;

(b) procesele de lucru sunt concepute astfel încât să nu producă praf de azbest sau, dacă acest lucru se dovedește imposibil, să evite eliberarea de praf de azbest în aer;

(c) toate construcțiile și echipamentele implicate în tratarea azbestului pot fi curățate și întreținute cu regularitate și eficacitate;

(d) azbestul sau materialele care conțin azbest și care pot produce praf sunt depozitate și transportate în ambalaje etanșe adecvate;

(e) deșeurile sunt colectate și eliminate de la locul de muncă cât mai rapid cu putință, în ambalaje etanșe adecvate, prevăzute cu etichete indicând că acestea conțin azbest; această măsură nu se aplică activităților miniere; astfel de deșeuri sunt tratate ulterior în conformitate cu Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului*.

* Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).”.

4.    La articolul 7 alineatul (6), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Numărarea fibrelor se realizează cu microscopul cu contrast de fază (PCM), în conformitate cu metoda recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS)* în 1997 sau, ori de câte ori este posibil, cu orice altă metodă cu rezultate echivalente sau mai bune, cum ar fi o metodă bazată pe microscopia electronică (EM).

* Determinarea concentrației de fibre în suspensie din aer. Metodă recomandată: microscopia optică cu contrast de fază (numărare pe membrană filtrantă), OMS, Geneva, 1997 (ISBN 92-4-154496-1).”

5.    Articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 8

Angajatorii se asigură că niciun lucrător nu este expus la o concentrație de azbest în suspensie în aer de peste 0,01 fibre pe cm³, măsurată în raport cu o medie ponderată în timp pe o perioadă de 8 ore (TWA).”

6.    La articolul 11, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Înainte de începerea lucrărilor de demolare sau de întreținere, angajatorii iau toate măsurile, la nevoie prin obținerea de informații de la proprietarii construcțiilor, precum și din alte surse de informații, inclusiv din registrele relevante, pentru a identifica materialele care pot conține azbest.”

7.    La articolul 19, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„Angajatorul înscrie informațiile referitoare la lucrătorii implicați în activitățile menționate la articolul 3 alineatul (1) într-un registru. Aceste informații indică natura și durata activității și expunerea la care sunt supuși aceștia. Medicul și autoritatea răspunzătoare de supravegherea medicală au acces la registrul respectiv. Fiecare lucrător are acces la rezultatele din registru referitoare la propria persoană. Lucrătorii sau reprezentanții acestora din întreprindere sau unitate au acces la informațiile colective anonime din registru.”

Articolul 2

(1)Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive cel târziu. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul dispozițiilor respective.

Atunci când statele membre adoptă dispozițiile respective, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 3

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 4

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles,

(1)    Articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

(2)    https://op.europa.eu/webpub/empl/european-pillar-of-social-rights/ro/index.html.

(3)    https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/political-guidelines-next-commission_ro.pdf.

(4)    https://ec.europa.eu/health/system/files/2022-02/eu_cancer-plan_en_0.pdf.

(5)    https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52021DC0323&qid=1626089672913#PP1Contents.

(6)     https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52021DC0645&from=EN .

(7)     https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2021-0427_RO.html .

(8)    [de adăugat trimitere încrucișată după adoptare].

(9)    Cu o pondere de 52 %, cancerul profesional este prima cauză a deceselor profesionale în UE, situându-se înaintea bolilor circulatorii (24 %), a accidentelor (2 %) și a tuturor celorlalte cauze (22 %) [date din 2017, acoperind astfel UE și Regatul Unit ( https://visualisation.osha.europa.eu/osh-costs#!/ )].

(10)     https://ec.europa.eu/eurostat/web/experimental-statistics/european-occupational-diseases-statistics .

(11)    Mezoteliomul este un tip de cancer care se dezvoltă la nivelul stratului subțire de țesut care acoperă multe dintre organele interne (cunoscut sub denumirea de mezoteliu).

(12)    Directiva Consiliului din 19 septembrie 1983 de efectuare a celei de-a cincea modificări (azbest) a Directivei 76/769/CEE privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la restricțiile privind introducerea pe piață și utilizarea anumitor substanțe și preparate periculoase (JO L 263, 24.9.1983, p. 33).

(13)    Introducerea pe piață și utilizarea azbestului au fost interzise în UE prin Directiva 1999/77/CE a Comisiei din 26 iulie 1999 de efectuare a celei de-a șasea adaptări la progresul tehnic a anexei I la Directiva 76/769/CEE a Consiliului privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la restricțiile privind introducerea pe piață și utilizarea anumitor substanțe și preparate periculoase (azbest). Această directivă a fost abrogată prin Regulamentul REACH [Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 [ (JO L 396, 30.12.2006, p. 1); a se vedea anexa XVII rubrica 6 privind fibrele de azbest].

(14)    JO L 263, 24.9.1983, p. 25.

(15)    Directiva 2009/148/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă (JO L 330, 16.12.2009, p. 28).

(16)    JO L 158, 30.4.2004, p. 50, [articolul 1 alineatul (4)].

(17)    Comunicarea Comisiei „Un val de renovări pentru Europa – ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai”, [COM(2020) 662 final].

(18)    Studiu extern, RPA, 2021. Comisia Europeană, Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune, Lassen, C., Christens, F., Vencovska, J., et al., Studiu privind colectarea de informații referitoare la substanțe în vederea analizării impactului asupra sănătății, socioeconomic și asupra mediului în legătură cu posibilele modificări ale Directivei 98/24/CE (agenți chimici) și Directivei 2009/148/CE (azbest): raport final privind azbestul, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2021, https://data.europa.eu/doi/10.2767/981554 .

(19)    Germania, Danemarca, Franța și Țările de Jos.

(20)     SWD(2017) 10 final .

(21)    CER, Aviz privind evaluarea științifică a limitelor de expunere profesională la azbest (ECHA/RAC/A77-O-0000006981-66-01/F).

(22)    JO L 183, 29.6.1989, p. 1.

(23)    Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice. Disponibil la: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX%3A32006R1907 .

(24)    Directiva 1999/77/CE a Comisiei din 26 iulie 1999 de efectuare a celei de-a șasea adaptări la progresul tehnic a anexei I la Directiva 76/769/CEE a Consiliului privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la restricțiile privind introducerea pe piață și utilizarea anumitor substanțe și preparate periculoase (azbest), abrogată prin Regulamentul REACH [Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (JO L 396, 30.12.2006, p. 1); a se vedea anexa XVII, rubrica 6, privind fibrele de azbest).

(25)    A se vedea nota de subsol 22.

(26)    Din 2022, valoarea-limită pentru azbest este de 0,003 fibre/cm3 ( https://asbest-huset.dk/graensevaerdi/ ).

(27)    Din 2017, fibrele de azbest de tip crisotil și, respectiv, fibrele de azbest de tip amfibolic nu ar trebui să depășească 0,002 fibre/cm3.

(28)    Din 2015, LEP este de 0,01 fibre/cm3, măsurate prin microscopie electronică cu transmisie, incluzând astfel „fibrele de azbest fine”.

(29)    Deși actuala LEP obligatorie din Germania este de 0,1 fibre/cm3, orientările obligatorii impun măsuri considerate capabile să aducă concentrația de expunere sub „nivelul de acceptare” (0,01 fibre/cm3) în practică.

(30)    Riscul acceptabil este riscul suplimentar de cancer care este acceptat, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere statistic, 4 din 10 000 de persoane expuse la substanță pe parcursul vieții lor profesionale vor dezvolta cancer. BAUA, Profilul național privind azbestul pentru Germania, 2014.

(31)     SWD(2017) 10 final .

(32)    Confederația Europeană a Sindicatelor și Federația Europeană a Lucrătorilor din Construcții și Prelucrarea Lemnului.

(33)    De exemplu, stabilirea unor cerințe tehnice minime pentru a reduce concentrația fibrelor de azbest, eșantionarea reprezentativă a expunerii personale a lucrătorilor și altele.

(34)    Rezoluția Parlamentului European din 20 octombrie 2021 conținând recomandări adresate Comisiei privind protecția lucrătorilor împotriva azbestului [2019/2182(INL)] (JO C 184, 5.5.2022, p. 45).

(35)    BusinessEurope, SMEunited (Asociația europeană a artizanatului și IMM-urilor) și Federația industriei europene a construcțiilor.

(36)    BusinessEurope și SMEunited.

(37)    Confederația Europeană a Sindicatelor și Federația Europeană a Lucrătorilor din Construcții și Prelucrarea Lemnului.

(38)    BusinessEurope, SMEunited, Federația Europeană a Industriei Construcțiilor și Asociația șantierelor navale și a echipamentelor maritime din Europa.

(39)     CCSS, Aviz privind o valoare-limită obligatorie de expunere profesională (BOEL) pentru azbest în temeiul Directivei 2009/148/CE privind azbestul la locul de muncă (Doc. 008-21), adoptat la 24.11.2021 .

(40)    Avizul CER. A se vedea nota de subsol 21.

(41)    A se vedea nota de subsol 18.

(42)    Avizul CER. A se vedea nota de subsol 21.

(43)    A se vedea nota de subsol 39 .

(44)    Disponibile la: https://ec.europa.eu/info/better-regulation-guidelines-and-toolbox_ro .

(45)    Cât mai aproape posibil de situația viitoare.

(46)    Inclusiv mezoteliom și cancer pulmonar, laringian și ovarian.

(47)    A se vedea nota de subsol 18.

(48)    A se vedea nota de subsol 18.

(49)    Directiva-cadru privind deșeurile (2008/98/CE) și Directiva privind depozitele de deșeuri (1999/31/CE), care abordează gestionarea rațională din punct de vedere ecologic a deșeurilor de azbest, precum și Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări și Orientările pentru auditurile deșeurilor înainte de demolarea și renovarea clădirilor, publicate de Comisie, care au scopul de a ajuta întreprinderile să elimine și să gestioneze azbestul în condiții de siguranță.

(50)    În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2008/98/CE privind deșeurile, „clădiri[le] legate permanent de sol” sunt excluse din domeniul de aplicare al directivei, întrucât nu sunt considerate deșeuri.

(51)    În conformitate cu anexa III la Directiva 2008/98/CE privind deșeurile și cu Decizia 2000/532/CE de stabilire a unei liste de deșeuri.

(52)     https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52021PC0802&from=RO .

(53)     https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52020DC0662&from=RO .

(54)     https://www.technologyreview.com/2020/10/06/1009374/asbestos-could-be-a-powerful-weapon-against-climate-change-you-read-that-right/ .

(55)    Revizuirea planificată a AWD nu modifică sistemul de notificare. Reducerea LEP poate contribui indirect la creșterea costurilor pentru statele membre și întreprinderi în cazul în care numărul notificărilor crește. Acest cost ar fi mai degrabă legat de modul în care AWD este pusă în aplicare în prezent în statele membre (în ceea ce privește sistemul de notificare) decât de o obligație administrativă impusă de modificarea LEP.

(56)     Eurostat, Locuri de muncă încă divizate în funcție de gen.

(57)     https://ec.europa.eu/eurostat/web/experimental-statistics/european-occupational-diseases-statistics .

(58)     https://osha.europa.eu/en/facts-and-figures/workers-exposure-survey-cancer-risk-factors-europe . Sondajul va fi efectuat inițial într-o selecție reprezentativă largă de 6 state membre și va acoperi 24 de factori de risc de cancer, inclusiv azbestul, primele constatări fiind așteptate în 2023.

(59)    Campania a urmărit mai multe obiective, inclusiv sensibilizarea cu privire la importanța prevenirii riscurilor generate de substanțele periculoase, promovarea evaluării riscurilor, creșterea gradului de sensibilizare cu privire la riscurile expunerii la agenți cancerigeni la locul de muncă sau îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la cadrul legislativ. Aceasta s-a desfășurat în perioada 2018-2019. Unul dintre rezultatele acesteia este o bază de date cu orientări și bune practici disponibilă la adresa https://osha.europa.eu/ro/themes/dangerous-substances/practical-tools-dangerous-substances .

(60)    Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1).

(61)    JO C 56, 16.2.2021, p. 63.

(62)    Poziția Parlamentului European din XXXXX (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din XXXXX.

(63)    Directiva 2009/148/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă (Text cu relevanță pentru SEE)JO L 330, 16.12.2009, p. 28.

(64)    Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la locul de muncă la agenți cancerigeni sau mutageni ori la substanțe toxice pentru reproducere [a șasea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE a Consiliului] (JO L 158, 30.4.2004, p. 50).

(65)    Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (Text cu relevanță pentru SEE).JO L 353, 31.12.2008, p. 1.

(66)     https://ec.europa.eu/health/system/files/2022-02/eu_cancer-plan_en_0.pdf .

(67)    Valul de renovări ale clădirilor: dublarea ratei de renovare pentru a reduce emisiile, a stimula redresarea și a reduce sărăcia energetică, COM(2020) 662 final.

(68)    Conferința privind viitorul Europei. Raport privind rezultatul final (mai 2022). https://prod-cofe-platform.s3.eu-central-1.amazonaws.com/8pl7jfzc6ae3jy2doji28fni27a3?response-content-disposition=inline%3B%20filename%3D%22CoFE_Report_with_annexes_EN.pdf%22%3B%20filename%2A%3DUTF-8%27%27CoFE_Report_with_annexes_EN.pdf&response-content-type=application%2Fpdf&X-Amz-Algorithm=AWS4-HMAC-SHA256&X-Amz-Credential=AKIA3LJJXGZPDFYVOW5V%2F20220917%2Feu-central-1%2Fs3%2Faws4_request&X-Amz-Date=20220917T104038Z&X-Amz-Expires=300&X-Amz-SignedHeaders=host&X-Amz-Signature=6806caf5fd75a86ad4e907b934b2194de4c3c0c756a8d2a34c5e8b68985ffbde .

(69)    Decizia Consiliului din 22 iulie 2003 de constituire a Comitetului consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă (JO C 218, 13.9.2003, p. 1).

(70)    Rezoluția Parlamentului European din 20 octombrie 2021 conținând recomandări adresate Comisiei privind protecția lucrătorilor împotriva azbestului [2019/2182(INL)] (JO C 184, 5.5.2022, p. 45).