Bruxelles, 15.9.2022

COM(2022) 456 final

2022/0275(NLE)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

de stabilire a poziției care trebuie adoptată în numele Uniunii de către participanții la Acordul privind creditele la export care beneficiază de susținere oficială („acordul”) în legătură cu modernizarea acordului


EXPUNERE DE MOTIVE

1.Obiectul propunerii

Prezenta propunere se referă la o decizie în conformitate cu articolul 218 alineatul (9) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”), de stabilire a poziției care trebuie adoptată în numele Uniunii în ceea ce privește modernizarea Acordului privind creditele la export care beneficiază de susținere oficială („acordul”).

2.Contextul propunerii

2.1.Acordul

Acordul privind creditele la export care beneficiază de susținere oficială a intrat în vigoare în luna aprilie 1978 sub forma unui acord tacit, și anume fără caracter obligatoriu. Acordul este integrat din punct de vedere administrativ în OCDE și primește sprijin din partea Secretariatului OCDE pentru credite la export, deși nu este, de fapt, un act al OCDE 1 .

Scopul acordului este de a oferi un cadru pentru utilizarea ordonată a creditelor la export care beneficiază de susținere oficială („susținere oficială”) și de a promova condiții de concurență echitabile pentru susținerea oficială, în scopul încurajării concurenței dintre exportatori pe baza calității și a prețului bunurilor și serviciilor exportate, mai degrabă decât pe baza celor mai favorabile clauze și condiții financiare care beneficiază de susținere oficială. Acordul OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii („ASMC”) recunoaște rolul acordului în prevenirea denaturării comerțului și creează o scutire de la interdicția sa generală privind sprijinul public pentru credite la export. Acest așa-numit „refugiu al OMC” se acordă practicilor membrilor OMC care sunt participanți la acord, dar și practicilor celor care nu sunt participanți la acord, cu condiția ca acestea să fie în conformitate cu normele acordului [anexa I litera (k) la ASMC].

Uniunea Europeană este participant la acord, care a fost transpus în acquis-ul comunitar în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1233/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 2 . Prin urmare, acordul are caracter juridic obligatoriu din perspectiva dreptului Uniunii.

2.2.Participanții

În prezent, există unsprezece participanți la acord („participanții”): Australia, Canada, Coreea, Elveția, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, Turcia și Uniunea Europeană. Participanții iau decizii prin consens cu privire la modificările aduse acordului.

Comisia Europeană reprezintă Uniunea în cadrul reuniunilor participanților, inclusiv atunci când participanții iau decizii.

2.3.Actul avut în vedere al participanților

Decizia avută în vedere este rezultatul negocierilor dintre participanții la acord cu privire la modernizarea normelor acestuia, astfel cum se prevede în anexa la prezentul proiect de decizie.

Acordul a făcut obiectul unor actualizări periodice ale clauzelor și condițiilor individuale de la adoptarea sa în 1978, dar nu a existat niciodată o reexaminare cuprinzătoare a caracterului adecvat general al normelor pentru condițiile actuale. Acest lucru a făcut ca acordul să necesite modificări din mai multe motive.

În primul rând, creșterea finanțării agresive a exporturilor din partea unor mari economii emergente care nu sunt participanți la acord. În al doilea rând, clauzele acordului sunt disproporționat de rigide în raport cu obiectivele lor de a asigura condiții de concurență echitabile între participanți și de a evita excluderea sectorului privat. În aceeași ordine de idei, lipsa unei reexaminări cuprinzătoare de-a lungul deceniilor a dus la un mozaic mult prea complex de modificări. În fine, trebuie remarcat faptul că este necesară și o revizuire a acordului în ceea ce privește relația sa cu prioritățile UE în materie de sustenabilitate, nu în ultimul rând în ceea ce privește schimbările climatice. Acest aspect este abordat în propunerea separată de decizie a Consiliului în conformitate cu articolul 218 alineatul (9) din TFUE referitoare la Înțelegerea sectorială privind creditele la export pentru proiectele în domeniul energiilor regenerabile, al atenuării schimbărilor climatice și adaptării la acestea și în domeniul apei („CCSU”) [COM(2022) 455].

În acest context, discuțiile informale dintre statele membre ale UE cu privire la o posibilă raționalizare a normelor acordului au început în 2018, iar în cadrul OCDE discuțiile au început în 2019, conducând la un acord privind un „cadru comun” pentru modernizare în 2020, stabilind domeniul de aplicare și principiile esențiale ale reformei și demarând lucrările tehnice. Principalele obiective ale modernizării sunt:

(1)asigurarea faptului că condițiile de concurență echitabile pentru susținerea oficială a finanțării exporturilor reflectă practici de piață solide și se bazează pe o fundație de norme adecvate privind stabilirea prețurilor, pentru a permite agențiilor de creditare a exportului („ACE”) să abordeze mai bine disfuncționalitățile pieței și să acopere deficitele de finanțare;

(2)soluționarea problemelor de concurență cu neparticipanții în ceea ce privește finanțarea comerțului la nivel mondial și

(3)raționalizarea și simplificarea normelor acordului și asigurarea faptului că acestea sunt necesare și proporționale pentru a evita sarcinile administrative inutile pentru utilizatori.

În luna iunie a acestui an, participanții au convenit asupra parametrilor unui acord cu privire la un pachet de aspecte care urmează să fie adoptate în cadrul reuniunii lor din noiembrie 2022. Negocierile pentru finalizarea detaliilor sunt în curs de desfășurare. Pachetul include următoarele elemente:

·Termene maxime de rambursare (TMR): duratele maxime de timp acordate unui cumpărător pentru a efectua toate rambursările în cadrul pachetului de finanțare ar fi extinse și simplificate, de la 8-14 ani, în funcție de produs, la o durată mai lungă cu mai puține excepții – 20 de ani în opinia UE. În special, din motive de sustenabilitate, TMR de 12 ani pentru centralele electrice nenucleare este exclus de la extindere.

·Profilul de rambursare: regula generală privind rambursările nu ar mai impune ca acestea să fie în tranșe egale plătite o dată la șase luni. În schimb, cerința ar fi ca mai mult de jumătate din principal să fie rambursat la expirarea a 60 % din perioada de rambursare.

·Ajustarea primei pentru termene de rambursare mai lungi: ACE-urile trebuie să perceapă o primă cumpărătorilor atunci când furnizează o asigurare oficială pentru operațiuni. În contextul unor perioade de rambursare mai lungi, formula actuală a primei conduce la prețuri prohibitive. Ajustarea moderată avută în vedere va facilita, de exemplu, proiectele privind energia din surse regenerabile care devin viabile din punct de vedere financiar numai pe perioade mai lungi de timp.

·Ratele fluctuante ale dobânzii: introducerea posibilității de a aplica, în operațiunile aferente creditelor la export în temeiul acordului, rate fluctuante minime ale dobânzii care reflectă piața. În prezent, ratele fixe minime reglementate reprezintă norma.

În timp ce aceste norme vor permite să se ofere cumpărătorilor și debitorilor de bunuri și de servicii din țări terțe condiții de finanțare care să răspundă unor practici solide de piață, ele protejează împotriva unei „uniformizări la un nivel inferior”, inclusiv cu țările care nu au aderat la acord. Acest lucru va contribui la asigurarea unor condiții de concurență mai echitabile pentru industria exportatoare a UE, în special în sectoarele esențiale ale infrastructurilor strategice.

Modificările aduse normelor acordului vor avea un impact asupra „înțelegerilor sectoriale” care se abat de la normele standard pentru a oferi clauze și condiții specifice sectorului. Acest lucru se reflectă în anexa la prezenta propunere, care cuprinde modificări în consecință ale dispozițiilor relevante privind înțelegerile sectoriale. În special, două înțelegeri sectoriale, privind finanțarea proiectelor și transportul feroviar, existau numai pentru a oferi termene de rambursare mai lungi decât standardul actual de 8-10 ani și, ca atare, devin redundante ca urmare a termenelor de 20 de ani avute în vedere; prin urmare, sunt eliminate. În cadrul negocierilor, unii participanți doresc să extindă TMR și în ceea ce privește înțelegerea sectorială în domeniul nuclear din cadrul acordului, care oferă în prezent 18 ani, în timp ce UE se opune acestei extinderi. După cum s-a menționat mai sus, pentru CCSU se are în vedere un proces decizional separat.

Propunerile detaliate de reformare a acordului figurează în anexa la propunerea de decizie. După cum s-a menționat, negocierile pot conduce la unele modificări suplimentare ale textului, dar există un consens cu privire la principiile de bază ale rezultatului. Aceste modificări ar urma să se reflecte în anexă înainte de adoptarea prezentei decizii de către Consiliu prin procedura prevăzută la articolul 2 din proiectul de decizie.

Este necesar să se stabilească faptul că propunerea Uniunii reprezintă poziția care trebuie adoptată în numele Uniunii în cadrul unui organism creat printr-un acord, deoarece decizia de modificare a acordului va produce efecte juridice în UE din perspectiva dreptului Uniunii (a se vedea punctul 2.1 de mai sus).

3.Poziția care trebuie adoptată în numele Uniunii

Propunerea de modernizare a normelor acordului ar permite agențiilor de creditare a exportului din țările participante, inclusiv din Uniunea Europeană, să ofere cumpărătorilor și debitorilor de bunuri și de servicii exportate din țări terțe clauze și condiții de finanțare aliniate la practici de piață solide, permițând astfel remedierea disfuncționalităților pieței și acoperirea deficitelor de finanțare fără a exclude operatorii financiari comerciali. Astfel, normele modernizate ale acordului ar consolida competitivitatea globală a exportatorilor din UE și, prin urmare, ar contribui în mod semnificativ la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă în Uniune.

Ținând seama de scopul și de efectele pozitive preconizate ale acordului modernizat asupra economiei și industriei exportatoare din UE, poziția care trebuie adoptată în numele Uniunii trebuie să fie aceea de a sprijini proiectul de propunere din anexa la prezenta decizie.

4.Temeiul juridic

4.1.Temeiul juridic procedural

4.1.1.Principii

Articolul 218 alineatul (9) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede posibilitatea adoptării unor decizii de stabilire a „pozițiilor care trebuie adoptate în numele Uniunii în cadrul unui organism creat printr-un acord, în cazul în care acest organism trebuie să adopte acte cu efecte juridice, cu excepția actelor care modifică sau completează cadrul instituțional al acordului.”

Conceptul de „acte cu efecte juridice” include actele care au efecte juridice în temeiul normelor de drept internațional aplicabile organismului în cauză. Sunt, de asemenea, incluse instrumentele care nu au un caracter obligatoriu în temeiul dreptului internațional, dar care „au vocația de a influența în mod decisiv conținutul reglementării adoptate de legiuitorul Uniunii” 3 .

4.1.2.Aplicarea la cazul în speță

Actul pe care urmează să îl adopte participanții este un act cu efecte juridice. Actul avut în vedere produce efecte juridice în temeiul articolului 1 din Regulamentul (UE) nr. 1233/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea anumitor orientări în domeniul creditelor la export care beneficiază de susținere oficială și de abrogare a Deciziilor 2001/76/CE și 2001/77/CE, care prevede că „Orientările cuprinse în Acordul privind creditele la export care beneficiază de susținere oficială («acordul») se aplică în cadrul Uniunii. Textul acordului se anexează prezentului regulament”.

Prin urmare, temeiul juridic procedural al deciziei propuse este articolul 218 alineatul (9) din TFUE.

4.2.Temeiul juridic material

4.2.1.Principii

Temeiul juridic material al unei decizii adoptate în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE depinde în primul rând de obiectivul și de conținutul actului avut în vedere cu privire la care se adoptă o poziție în numele Uniunii.

4.2.2.Aplicarea la cazul în speță

Obiectivul principal și conținutul actului avut în vedere se referă la politica comercială comună. Prin urmare, temeiul juridic material al deciziei propuse este articolul 207.

4.3.Concluzie

Temeiul juridic al deciziei propuse trebuie să fie articolul 207 alineatul (4) primul paragraf din TFUE coroborat cu articolul 218 alineatul (9).

5.Publicarea actului avut în vedere

Întrucât actul participanților va modifica Acordul privind creditele la export care beneficiază de susținere oficială, este adecvat ca acesta să fie publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după adoptarea sa.

2022/0275 (NLE)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

de stabilire a poziției care trebuie adoptată în numele Uniunii de către participanții la Acordul privind creditele la export care beneficiază de susținere oficială („acordul”) în legătură cu modernizarea acordului

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207 alineatul (4) primul paragraf, coroborat cu articolul 218 alineatul (9),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)Acordul privind creditele la export care beneficiază de susținere oficială („acordul”) a fost transpus, devenind astfel obligatoriu din punct de vedere juridic în Uniunea Europeană, prin Regulamentul (UE) nr. 1233/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 4 .

(2)Participanții la acord („participanții”) trebuie să decidă cu privire la modernizarea normelor acordului, în special în ceea ce privește dispozițiile care reglementează termenele maxime de rambursare, profilul de rambursare, ratele minime ale primelor și introducerea posibilității de a aplica rate fluctuante ale dobânzii în operațiunile de susținere a creditelor la export.

(3)Este oportun să se stabilească poziția care trebuie adoptată în numele Uniunii, deoarece decizia de modificare a acordului de către participanți va avea efecte juridice în Uniune din perspectiva dreptului Uniunii, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1233/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea anumitor orientări în domeniul creditelor la export care beneficiază de susținere oficială și de abrogare a Deciziilor 2001/76/CE și 2001/77/CE.

(4)Propunerea de modificare a acordului ar permite agențiilor de creditare a exportului din țările participante, inclusiv din Uniunea Europeană, să ofere cumpărătorilor și debitorilor de bunuri și de servicii exportate din țări terțe clauze și condiții de finanțare aliniate la practici de piață solide, permițând astfel remedierea disfuncționalităților pieței și acoperirea deficitelor de finanțare fără a exclude operatorii financiari comerciali. Astfel, acordul modernizat ar consolida competitivitatea globală a exportatorilor din UE și, prin urmare, ar contribui în mod semnificativ la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă în Uniune,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Poziția care trebuie adoptată în numele Uniunii în ceea ce privește adoptarea de către participanții la Acordul privind creditele la export care beneficiază de susținere oficială („acordul”) a unei decizii de modernizare a normelor acordului se bazează pe anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

În cazul în care, în cadrul unei reuniuni a participanților sau înainte de aceasta, se fac noi propuneri legate de obiectul anexei la prezenta decizie cu privire la care nu există încă o poziție a Uniunii, poziția Uniunii se precizează printr-o coordonare la nivelul Uniunii înainte ca participanții să fie invitați să adopte o modificare a acordului. În astfel de cazuri, poziția Uniunii este conformă cu politicile și cu legislația existente.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează Comisiei.

Adoptată la Bruxelles,

   Pentru Consiliu

   Președintele

(1)    Conform definiției de la articolul 5 din Convenția OCDE.
(2)    Regulamentul (UE) nr. 1233/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea anumitor orientări în domeniul creditelor la export care beneficiază de susținere oficială și de abrogare a Deciziilor 2001/76/CE și 2001/77/CE (JO L 326, 8.12.2011, p. 45).
(3)    Hotărârea Curții de Justiție din 7 octombrie 2014, Germania/Consiliu, C-399/12, ECLI:EU:C:2014:2258, punctele 61-64.
(4)    Regulamentul (UE) nr. 1233/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea anumitor orientări în domeniul creditelor la export care beneficiază de susținere oficială și de abrogare a Deciziilor 2001/76/CE și 2001/77/CE (JO L 326, 8.12.2011, p. 45).

Bruxelles, 15.9.2022

COM(2022) 456 final

ANEXĂ

la

Propunerea de decizie a Consiliului

de stabilire a poziției care trebuie adoptată în numele Uniunii de către participanții la Acordul privind creditele la export care beneficiază de susținere oficială („acordul”) în legătură cu modernizarea acordului


ANEXĂ

PROPUNERE

Poziția Uniunii Europene este de a sprijini modificările aduse Acordului privind creditele la export care beneficiază de susținere oficială („acordul”) stabilite în părțile 1-4 ale prezentei anexe. Trimiterile de mai jos sunt la articolele și anexele la acord. Adăugirile sunt marcate cu caractere aldine subliniate. Porțiunile eliminate sunt marcate cu caractere barate. 

Partea 1

Termene maxime de rambursare

Înțelegerea sectorială privind creditele la export pentru aeronave civile (ISA) și înțelegerea sectorială privind creditele la export pentru nave (ISN) rămân neschimbate.

Anexele V și VI vor fi eliminate complet, deoarece viitoarele termene și condiții „standard” privind termenul de rambursare și profilul de rambursare vor fi mai „atractive” decât cele prevăzute în prezent în aceste două anexe.

[…]

13. TERMENE MAXIME DE RAMBURSARE

Fără a aduce atingere articolului 14, termenul maxim de rambursare este de 20 de ani. În orice caz, termenele maxime de rambursare nu trebuie să depășească durata de viață utilă a bunurilor exportate. variază în funcție de clasificarea țării de destinație, stabilită pe baza criteriilor prevăzute la articolul 11.

(a)Pentru țările din categoria I, termenul maxim de rambursare este de opt ani și jumătate.

(b)Pentru țările din categoria II, termenul maxim de rambursare este de zece ani.

(c)În cazul în care un contract implică mai multe țări de destinație, se recomandă participanților să depună toate eforturile pentru stabilirea unei reguli comune, în conformitate cu procedurile prevăzute la articolele 56-61, pentru ajungerea la un acord în ceea ce privește termenele adecvate.

[…]

ANEXA V: ÎNȚELEGERE SECTORIALĂ PRIVIND CREDITELE LA EXPORT PENTRU INFRASTRUCTURA FEROVIARĂ

Participanții la prezenta înțelegere sectorială convin că clauzele și condițiile financiare ale înțelegerii sectoriale, care însoțește acordul, trebuie puse în aplicare într-un mod care să fie în concordanță cu scopul acordului.

CAPITOLUL I: DOMENIUL DE APLICARE AL ÎNȚELEGERII SECTORIALE

1. DOMENIUL DE APLICARE

a)Prezenta înțelegere sectorială stabilește clauzele și condițiile financiare care se aplică creditelor la export care beneficiază de susținere oficială de către stat în legătură cu contractele pentru active de infrastructură feroviară și pentru active de infrastructură pentru alte tipuri specificate de transport pe șine care sunt esențiale pentru funcționarea trenurilor, inclusiv pentru sistemele de control (de exemplu, sistemele de semnalizare și alte sisteme informatice), electrificare, șine, cabluri aeriene, stâlpi, materialul rulant, funiculare, troleibuze și pentru lucrările de construcții aferente.

b)Tipurile specifice de sisteme de transport pe șine care sunt eligibile pentru sprijin în conformitate cu clauzele și condițiile din prezenta anexă sunt: 1) Orice tip de sistem de transport feroviar. 2) Sistemele de transport cu troleibuze. 3) Sisteme de transport pe cablu 1 .

CAPITOLUL II: DISPOZIȚII PRIVIND CREDITELE LA EXPORT

2. TERMENE MAXIME DE RAMBURSARE

a)Pentru creditele la export care beneficiază de susținere oficială de către stat în legătură cu contractele incluse în domeniul de aplicare al prezentei înțelegeri sectoriale, termenul maxim de rambursare este stabilit după cum urmează: 1) Pentru contractele din țările incluse în categoria I (conform definiției de la articolul 10 din acord): 12 ani. 2) Pentru contractele din țările incluse în categoria II (conform definiției de la articolul 10 din acord): 14 ani.

b)Pentru a beneficia de termenele de rambursare prevăzute la litera (a) de mai sus, se aplică următoarele condiții:

1)Operațiunea trebuie să implice o valoare totală a contractului de peste 10 milioane DST și

2)Termenele de rambursare nu depășesc durata de viață utilă a activelor de infrastructură de transport pe șine finanțate și

3)În cazul operațiunilor din țări incluse în categoria I, operațiunea implică/se caracterizează prin:

Participarea la sindicalizarea unui împrumut cu instituții financiare private care nu beneficiază de susținere oficială de către stat pentru credite la export, în care:

i) participantul este un partener minoritar cu un statut pari passu pe întreaga durată a împrumutului; și

ii) creditele la export care beneficiază de susținere oficială furnizată de participanți implică mai puțin de 50 % din operațiunea de sindicalizare.

Rate de primă pentru orice tip de susținere oficială care nu sunt inferioare celor pentru finanțări disponibile pe piața privată și care sunt comparabile cu ratele corespunzătoare aplicate de alte instituții financiare private care participă la operațiunea de sindicalizare.

c)Un participant poate solicita o derogare de la condiția prevăzută la litera (b) punctul 3 de mai sus, prin utilizarea unei reguli comune, în conformitate cu articolele 56 și 61 din acord. În astfel de cazuri, participantul care propune regula comună transmite, fie în propunerea de regulă comună, fie în cadrul fiecărei operațiuni notificate ulterior, o explicație cuprinzătoare pentru susținere, inclusiv date specifice privind stabilirea prețurilor și o justificare a necesității de a renunța la dispozițiile de la litera (b) punctul 3 de mai sus.

3. RAMBURSAREA PRINCIPALULUI ȘI A DOBÂNZII

Rambursarea principalului și a dobânzii este efectuată în conformitate cu articolul 15 din acord, cu excepția faptului că durata medie ponderată maximă a perioadei de rambursare în temeiul literei (d) punctul 4 de la respectivul articol este: a) pentru o operațiune realizată într-una dintre țările incluse în categoria I, șase ani și un sfert; și b) pentru o operațiune realizată într-una dintre țările incluse în categoria II, șapte ani și un sfert.

CAPITOLUL III: PROCEDURI

4. NOTIFICAREA PREALABILĂ

a)Un participant trebuie să transmită o notificare prealabilă în conformitate cu articolul 45 din acord cu cel puțin zece zile calendaristice înainte de a emite orice angajament, în cazul în care intenționează să acorde susținere pentru o operațiune într-o țară inclusă în categoria I. Aceste notificări trebuie să includă o explicație cuprinzătoare pentru susținerea oficială, inclusiv date specifice privind stabilirea prețurilor.

b)Un participant trebuie să transmită o notificare prealabilă în conformitate cu articolul 46 din acord cu cel puțin zece zile calendaristice înainte de a emite orice angajament, în cazul în care intenționează să acorde susținere pentru: 1) o operațiune într-o țară inclusă în categoria II; sau 2) o operațiune susținută în temeiul unei reguli comune stabilite în conformitate cu articolul 2 litera (c) din prezenta înțelegere sectorială. O astfel de notificare prealabilă poate fi efectuată în același timp cu propunerea de regulă comună și sub rezerva aprobării acesteia.

5. VALABILITATEA REGULILOR COMUNE

În pofida dispozițiilor de la articolul 61 litera (a) din acord, toate regulile comune convenite încetează să fie valabile la 31 decembrie 2023, cu excepția cazului în care participanții convin cu privire la prelungirea prezentei înțelegeri sectoriale în conformitate cu articolul 6 alineatul (d) din prezenta înțelegere sectorială.

CAPITOLUL IV: MONITORIZARE ȘI REVIZUIRE

6. MONITORIZARE ȘI REVIZUIRE

a)Secretariatul raportează anual în legătură cu punerea în aplicare a prezentei înțelegeri sectoriale.

b)După 31 decembrie 2023 și sub rezerva literei (c) de mai jos, cerința privind sindicalizarea sub 50 % prevăzută la articolul 2 litera (b) punctul 3 subpunctul ii) prima liniuță din prezenta înțelegere sectorială se înlocuiește cu o cerință privind un prag maxim de 35 % de sindicalizare, cu excepția cazurilor în care participanții convin altfel.

c)Participanții se angajează să revizuiască prezenta înțelegere sectorială până la sfârșitul anului 2023, cu scopul de a evalua condițiile de pe piață și alți factori pentru a stabili dacă clauzele și condițiile ar trebui continuate și/sau modificate.

d)După 31 decembrie 2023, clauzele și condițiile legate de prezenta înțelegere sectorială încetează să se aplice, cu excepția cazului în care participanții convin altfel.

[…]

ANEXA VI: CLAUZE ȘI CONDIȚII APLICABILE OPERAȚIUNILOR DE FINANȚARE A PROIECTELOR

CAPITOLUL I: DISPOZIȚII GENERALE

1. DOMENIUL DE APLICARE

a)Prezenta anexă stabilește clauzele și condițiile pe care participanții le pot susține pentru operațiunile de finanțare a proiectelor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate prevăzute în apendicele 1.

b)În cazul în care în prezenta anexă nu există dispoziții corespunzătoare, se aplică dispozițiile din acord.

CAPITOLUL II: CLAUZE ȘI CONDIȚII FINANCIARE

2. TERMENE MAXIME DE RAMBURSARE Termenul maxim de rambursare este de 14 ani, cu excepția cazului în care susținerea oficială pentru credite la export furnizată de participanți constă în peste 35 % din operațiunea de sindicalizare pentru un proiect într-o țară OCDE cu venit ridicat, pentru care termenul maxim de rambursare este de zece ani.

3. RAMBURSAREA PRINCIPALULUI ȘI PLATA DOBÂNZII Valoarea principalului din creditul la export poate fi rambursată în tranșe inegale, iar principalul și dobânda pot fi plătite la intervale mai mari decât în tranșe semestriale, atât timp cât sunt îndeplinite următoarele condiții: a) Nicio rambursare a principalului sub forma unei plăți unice sau a unei serii de plăți într-un interval de șase luni nu trebuie să depășească 25 % din valoarea principalului creditului. b) Prima plată de rambursare a principalului se efectuează în termen de cel mult 24 de luni de la data de început a creditului și minimum 2 % din valoarea principalului trebuie să fi fost rambursată la 24 de luni de la data de început a creditului. c) Dobânda se plătește la intervale de maximum 12 luni, iar prima plată a dobânzilor se efectuează în cel mult șase luni de la data de început a creditului. d) Durata medie ponderată a perioadei de rambursare nu depășește șapte ani și un sfert, cu excepția cazului în care susținerea oficială pentru credite la export furnizată de participanți constă în peste 35 % din operațiunea de sindicalizare pentru un proiect într-o țară OCDE cu venit ridicat, situație în care durata medie ponderată a perioadei de rambursare nu depășește cinci ani și un sfert. e) Participantul transmite o notificare prealabilă în conformitate cu articolul 4 din prezenta anexă.

CAPITOLUL III: PROCEDURI

4. NOTIFICARE PREALABILĂ PENTRU OPERAȚIUNILE DE FINANȚARE DE PROIECTE

Un participant transmite, cu cel puțin zece zile calendaristice înainte de luarea oricărui angajament, o notificare tuturor participanților în legătură cu intenția de a acorda susținere în conformitate cu clauzele și condițiile din prezenta anexă. Notificarea se transmite în conformitate cu anexa VII la acord. În cazul în care un participant cere o explicație în cursul acestei perioade în ceea ce privește clauzele și condițiile care beneficiază de susținere, participantul care face notificarea așteaptă o perioadă suplimentară de zece zile calendaristice înainte de luarea oricărui angajament.

APENDICELE 1: CRITERIILE DE ELIGIBILITATE PENTRU OPERAȚIUNILE DE FINANȚARE DE PROIECTE

I. CRITERIILE DE BAZĂ

Operațiunea implică/se caracterizează prin: a) finanțarea unei anumite unități economice pentru care un creditor consideră fluxurile de numerar și veniturile acelei unități economice ca sursă a fondurilor din care va fi rambursat un împrumut și activele unității economice ca un colateral pentru acel împrumut; b) finanțarea unor operațiuni de export printr-o societate titulară de proiect independentă (din punct de vedere juridic și economic), de exemplu, o societate cu scop special, pentru proiecte de investiții care își generează propriile venituri; c) împărțirea corespunzătoare a riscului între partenerii proiectului, de exemplu acționari privați sau publici solvabili, exportatori, creditori, cumpărători ai produselor rezultate din proiect, inclusiv un capital suficient; d) un flux de numerar al proiectului, suficient pe parcursul întregii perioade de rambursare, care să acopere costurile de exploatare și serviciul datoriei pentru fondurile din exterior; e) deducerea cu prioritate din veniturile proiectului a costurilor de exploatare și a serviciului datoriei; f) un cumpărător/debitor nesuveran fără nicio garanție suverană de plată (fără a fi incluse garanțiile de bună execuție, de exemplu, acordurile de achiziții); g) titluri garantate cu active pentru veniturile/activele proiectului, de exemplu cesiuni, gajuri, conturi de profit; h) recurs limitat sau absența recursului la sponsori din sectorul privat, acționari/sponsori ai proiectului după încheierea acestuia.

II. CRITERII SUPLIMENTARE PENTRU OPERAȚIUNI DE FINANȚARE DE PROIECTE ÎN ȚĂRI OCDE CU VENITURI RIDICATE

Operațiunea implică/se caracterizează prin: a) Participarea la sindicalizarea unui împrumut cu instituții financiare private care nu beneficiază de susținere oficială de către stat pentru credite la export, în care:

·participantul este un partener minoritar cu un statut pari passu pe întreaga durată a împrumutului; și

·creditele la export care beneficiază de susținere oficială furnizate de participanți implică mai puțin de 50 % din operațiunea de sindicalizare. b) Rate de primă pentru orice tip de susținere oficială care nu sunt inferioare celor pentru finanțări disponibile pe piața privată și care sunt comparabile cu ratele corespunzătoare aplicate de alte instituții financiare private ce participă la operațiunea de sindicalizare.

Partea 2

Profilul de rambursare

15. RAMBURSAREA PRINCIPALULUI ȘI PLATA DOBÂNZII

a) Rambursarea sumei principalului unui credit la export trebuie să fie justificată pe baza calendarului fondurilor puse la dispoziția debitorului și trebuie să respecte următoarele criterii:

1)Dobânda se plătește la intervale cel puțin egale cu 12 luni, iar prima plată a dobânzii se efectuează în termen de cel mult 12 luni de la data acordării creditului.

2)Durata medie ponderată maximă a perioadei de rambursare nu depășește 12 ani, fiind egală cu 60 % din perioada maximă de rambursare, și, în cazul operațiunilor care implică susținere pentru centralele electrice nenucleare în conformitate cu articolul 14, șase ani și un sfert, fiind egală cu 60 % din perioada maximă de rambursare.

3)Participantul transmite o notificare prealabilă în conformitate cu articolul 46 în cazul în care rambursarea principalului nu se efectuează în tranșe regulate și egale.

b) Dobânda datorată de la data de începere a creditului nu este capitalizată.

a)Suma principalului unui credit la export se rambursează în mod normal în tranșe egale sau, după caz (de exemplu, atunci când se acordă susținere pentru operațiuni de leasing sau pentru exportul de mașini sau echipamente de sine stătătoare), rambursări egale combinate ale principalului și ale dobânzii.

b)Principalul este rambursat și dobânzile sunt plătite la intervale de maximum șase luni, iar prima tranșă a principalului și a dobânzii se efectuează în cel mult șase luni de la data de început a creditului.

c)În mod excepțional și bine justificat, creditele la export pot fi acordate în alte condiții decât cele prevăzute la literele (a) și (b) de mai sus. Acordarea unei astfel de susțineri trebuie să fie motivată printr-un decalaj între data la care debitorul dispune de fonduri și profilul serviciului datoriei în cazul în care rambursarea s-ar realiza pe baza unui grafic în rate semestriale egale, cu respectarea următoarelor criterii:

1) Nicio rambursare a principalului sub forma unei plăți unice sau a unei serii de plăți într-un interval de șase luni nu trebuie să depășească 25 % din valoarea principalului creditului.

2) Principalul se rambursează la intervale de maximum 12 luni. Prima plată de rambursare a principalului se efectuează în termen de cel mult 12 luni de la data de început a creditului și minimum 2 % din valoarea principalului trebuie să fi fost rambursată la 12 luni de la data de început a creditului.

3) Dobânda se plătește la intervale de maximum 12 luni, iar prima plată a dobânzilor se efectuează în cel mult șase luni de la data de început a creditului.

4) Durata medie ponderată maximă a perioadei de rambursare nu depășește:

– pentru operațiunile cu cumpărători suverani (sau cu o garanție suverană de rambursare), patru ani și jumătate pentru operațiunile din țările din categoria I și cinci ani și un sfert pentru țările din categoria II;

– pentru operațiunile cu cumpărători nesuverani (și fără garanție suverană de rambursare), cinci ani pentru țările din categoria I și șase ani pentru țările din categoria II;

– în pofida dispozițiilor prevăzute la precedentele două liniuțe, pentru operațiunile care implică susținere pentru centrale electrice nenucleare în conformitate cu articolul 14, șase ani și un sfert.

5) Participantul transmite o notificare prealabilă, în conformitate cu articolul 46, în care sunt explicate motivele pentru care nu se acordă susținere în conformitate cu literele (a)-(b) de mai sus.

d)Dobânda datorată de la data de început a creditului nu este capitalizată

[…]

ANEXA II: ÎNȚELEGERE SECTORIALĂ PRIVIND CREDITELE LA EXPORT PENTRU CENTRALE NUCLEARE

3. RAMBURSAREA PRINCIPALULUI ȘI PLATA DOBÂNZII

Rambursarea principalului și a dobânzii se efectuează în conformitate cu articolul 15 din acord, cu excepția faptului că durata medie ponderată a perioadei de rambursare nu trebuie să depășească 15 ani, fiind egală cu 60 % din perioada maximă de rambursare pentru prezenta înțelegere sectorială.

a)Participanții aplică un profil de rambursare a principalului și de plată a dobânzii în conformitate cu prevederile de la punctele 1 sau 2 de mai jos:

1)Rambursarea principalului se efectuează în tranșe egale.

2)Rambursarea principalului și plata dobânzii combinate se efectuează în tranșe egale.

b)Principalul este rambursat și dobânzile sunt plătite la intervale de maximum șase luni, iar prima tranșă a principalului și a dobânzii se efectuează în cel mult șase luni de la data de început a creditului.

c)În mod excepțional și bine justificat, susținerea oficială de către stat pentru bunurile și serviciile menționate la articolul 1 litera (a) punctele 1 și 2 din prezenta înțelegere poate fi furnizată în alte condiții decât cele prevăzute la literele (a) și (b) de mai sus. Acordarea unei astfel de susțineri trebuie să fie motivată printr-un decalaj între calendarul fondurilor de care dispune debitorul și profilul serviciului datoriei în cazul în care rambursarea s-ar realiza pe baza unui grafic în rate semestriale egale, cu respectarea următoarelor criterii:

1)Termenul maxim de rambursare este de 15 ani.

2)Nicio rambursare a principalului sub forma unei plăți unice sau a unei serii de plăți într-un interval de șase luni nu trebuie să depășească 25 % din valoarea principalului creditului.

3)Principalul se rambursează la intervale de maximum 12 luni. Prima plată de rambursare a principalului se efectuează în termen de cel mult 12 luni de la data de început a creditului și un procent de minimum 2 % din valoarea principalului trebuie să fi fost rambursat la 12 luni de la data de început a creditului.

4)Dobânda se plătește la intervale de maximum 12 luni, iar prima plată a dobânzilor se efectuează în cel mult șase luni de la data de început a creditului.

5)Durata medie ponderată maximă a perioadei de rambursare nu depășește nouă ani.

d)Dobânda datorată de la data de început a creditului nu este capitalizată.

ANEXA IV: ÎNȚELEGERE SECTORIALĂ PRIVIND CREDITELE LA EXPORT PENTRU PROIECTELE ÎN DOMENIUL ENERGIILOR REGENERABILE, AL ATENUĂRII SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ȘI ADAPTĂRII LA ACESTEA ȘI ÎN DOMENIUL APEI

6. RAMBURSAREA PRINCIPALULUI ȘI PLATA DOBÂNZII

Rambursarea principalului și a dobânzii se efectuează în conformitate cu articolul 15 din acord, cu excepția faptului că durata medie ponderată a perioadei de rambursare nu trebuie să depășească 15 ani, fiind egală cu 60 % din perioada maximă de rambursare pentru prezenta înțelegere sectorială.

a)Participanții aplică un profil de rambursare a principalului și de plată a dobânzii în conformitate cu prevederile de la punctele 1 sau 2 de mai jos:

1)Rambursarea principalului se efectuează în tranșe egale.

2)Rambursarea principalului și plata dobânzii combinate se efectuează în tranșe egale.

b)Principalul este rambursat și dobânzile sunt plătite la intervale de maximum șase luni, iar prima tranșă a principalului și a dobânzii se efectuează în cel mult șase luni de la data de început a creditului.

c)În mod excepțional și bine justificat, susținerea oficială de către stat se poate acorda în termeni și condiții diferite de cele prevăzute la literele (a) și (b) de mai sus. Acordarea unei astfel de susțineri trebuie să fie motivată printr-un decalaj între calendarul fondurilor de care dispune debitorul și profilul serviciului datoriei în cazul în care rambursarea s-ar realiza pe baza unui grafic în rate semestriale egale, cu respectarea următoarelor criterii:

1)Nicio rambursare a principalului sub forma unei plăți unice sau a unei serii de plăți într-un interval de șase luni nu trebuie să depășească 25 % din valoarea principalului creditului.

2)Principalul se rambursează la intervale de maximum 12 luni. Prima plată de rambursare a principalului se efectuează în termen de cel mult 18 luni de la data de început a creditului și minimum 2 % din valoarea principalului trebuie să fi fost rambursată la 18 luni de la data de început a creditului.

3)Dobânda se plătește la intervale de maximum 12 luni, iar prima plată a dobânzilor se efectuează în cel mult șase luni de la data de început a creditului.

4)Durata medie ponderată maximă a perioadei de rambursare nu depășește 60 % din durata maximă a creditului.

d)Dobânda datorată de la data de început a creditului nu este capitalizată.

Partea 3

Ratele fluctuante ale dobânzii

În acord se introduce un nou articol 22:

22. RATELE FLUCTUANTE MINIME ALE DOBÂNZII ÎN CADRUL SUSȚINERII FINANCIARE OFICIALE

a) Participanții care acordă susținere financiară oficială pentru împrumuturi cu rată fluctuantă aplică rate fluctuante minime ale dobânzii care cuprind:

1)o rată fluctuantă de referință acceptată pe piață pentru moneda respectivă și pentru perioada de plată a dobânzii aplicabilă și

2)o marjă de finanțare pozitivă.

b) Ratele fluctuante minime ale dobânzii aferente susținerii financiare oficiale care sunt aplicate de către participanți trebuie:

1)să promoveze condiții de concurență echitabile pentru susținerea oficială, astfel cum se prevede la articolul 1 alineatul (2), neluând în seamă impactul asupra marjei de finanțare a avantajului concurențial al participanților în ceea ce privește finanțarea;

2)să facă referire la datele comerciale de piață pentru debitor sau la surse de piață comparabile relevante și nu ar trebui să furnizeze o subvenție;

3)să se aplice tuturor sectoarelor, inclusiv înțelegerilor sectoriale (cu excepția înțelegerii sectoriale privind aeronavele);

4)să fie dezvăluite într-un mod transparent, care să ajute la verificare.

c) Acordarea susținerii financiare oficiale nu trebuie să neutralizeze sau să compenseze, parțial sau total, prima de risc de credit corespunzătoare care urmează să fie percepută pentru riscul de nerambursare în temeiul dispozițiilor de la articolul 23.

Partea 4

Rata minimă a primelor

ANEXA VIII: CALCULAREA RATELOR MINIME ALE PRIMELOR PENTRU OPERAȚIUNILE DIN CATEGORIA DE RISC DE ȚARĂ 1-7

Formula pentru calculul RMP

Formula pentru calcularea RMP aplicabile pentru un credit la export care implică un debitor/garant dintr-o țară clasificată în categoriile de risc de țară 1-7 este:

RMP = { [ (ai * HOR + bi) * max (PCC, PCP) / 0,95 ] * (1-LCF) + [cin * PCC / 0,95 * HOR * (1- CEF) ] }* QPFi * PCFi *BTSF, unde:

• ai = coeficientul de risc de țară în categoria de risc de țară i (i = 1-7)

• cin = coeficientul de risc-cumpărător pentru categoria de cumpărător n (n = SOV+, SOV/CCO, CC1-CC5) din categoria de risc de țară i (i = 1-7)

• bi = constanta pentru categoria de risc de țară i (i = 1-7)

• HOR = orizont de risc

• PCC = procentul acoperit pentru riscul comercial (riscul-cumpărător)

• PCP = procentul acoperit pentru riscul politic (riscul de țară)

• CEF = factorul de îmbunătățire a calității creditului

• QPFi = factorul de calitate a produsului în categoria de risc de țară i (i = 1-7)

• PCFi = procentul factorului de acoperire în categoria de risc de țară i (i = 1-7)

• BTSF = factor „mai bun decât suveran”

• LCF = factor „monedă națională” Clasificarea aplicabilă a riscului de țară

Formula pentru RMP ajustată în funcție de termen (RMPta)

În cazul unui risc cu o valoare BB + și mai mare, formula RMP pentru categoria de risc de țară 1-7 este:

RMP𝐭𝐚 = RMP×(1 − Y ∙ 𝑇)

Y = 1,70

T este HoR dincolo de punctul de început t0 la 12 ani.

(1)    Sistemele de transport pe cablu asociate activităților recreative, cum ar fi schiul, nu sunt eligibile pentru sprijin în temeiul prezentei anexe.