EXPUNERE DE MOTIVE

CONTEXTUL PROPUNERII

Inteligența artificială (IA) oferă oportunități majore pentru societate, mediu și economie. În același timp, în funcție de circumstanțele aplicării și utilizării sale specifice, anumite tipuri de IA pot cauza prejudicii materiale sau imateriale și pot genera riscuri pentru interesul public și pentru drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor. Prin urmare, pentru a răspunde acestor provocări și a valorifica potențialul IA, este esențial un cadru juridic coerent pentru IA, care să protejeze astfel de interese publice și drepturi fundamentale, promovând totodată încrederea și inovarea.

În aprilie 2021, Comisia Europeană a propus un regulament cuprinzător privind IA, care ar urma să armonizeze normele pentru sistemele de IA în toate cele 27 de state membre ale UE 1 . Parlamentul European și Consiliul negociază în prezent propunerea în conformitate cu procedura legislativă ordinară. Diverse organizații internaționale, inclusiv Consiliul Europei, și-au intensificat, de asemenea, eforturile în acest domeniu, recunoscând caracterul transfrontalier al IA și necesitatea cooperării internaționale pentru a aborda provocările comune.

Către o convenție a Consiliului Europei privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept

La 11 septembrie 2019, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a decis să instituie un Comitet ad-hoc pentru inteligența artificială (CAHAI) 2 . Sarcina sa a fost de a examina fezabilitatea și elementele potențiale ale unui cadru juridic privind dezvoltarea, proiectarea și aplicarea IA, ținând seama, în același timp, de standardele Consiliului Europei privind drepturile omului, democrația și statul de drept, precum și de instrumentele juridice relevante existente la nivel internațional 3 . Activitatea CAHAI s-a bazat pe un studiu de fezabilitate 4 și pe o consultare implicând diverse părți interesate, desfășurată în primăvara anului 2021 5 . La 3 decembrie 2021, CAHAI și-a finalizat sarcina și a prezentat un document final în care a identificat posibilele elemente ale unui astfel de cadru juridic 6 . Potrivit documentului, pentru dezvoltarea, proiectarea și aplicarea sistemelor de IA este necesar un instrument juridic care să conțină principii fundamentale de protecție a demnității umane și de respectare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept. Instrumentul ar trebui să prevadă stabilirea unei metodologii de clasificare a riscurilor prezentate de sistemele de IA, care să cuprindă categoriile „risc scăzut”, „risc ridicat” și „risc inacceptabil”. Aplicațiile de IA care prezintă riscuri „inacceptabile” ar trebui interzise 7 . Pentru a evita prejudecățile nejustificate, ar trebui inclusă o dispoziție privind respectarea egalității de tratament și a nediscriminării. Ca garanții juridice, ar trebui incluse cel puțin dreptul la o cale de atac efectivă în fața unei autorități naționale, dreptul de a fi informat cu privire la aplicarea unui sistem de IA într-un proces decizional, dreptul de a alege interacțiunea cu o persoană și dreptul de a ști când interacțiunea se face cu un sistem de IA. Aspecte specifice, cum ar fi manipularea conținutului („deepfake”), ar trebui însă abordate în cadrul altor instrumente sectoriale. Ar trebui avută în vedere o cerință privind instituirea unor mecanisme de conformitate și a unor autorități naționale de supraveghere. Instrumentul juridic ar putea fi completat de un model de evaluare a impactului, fără caracter obligatoriu.

Pentru perioada 2022-2024 a fost înființat un succesor al CAHAI – Comitetul pentru inteligență artificială (CAI). În conformitate cu mandatul său 8 , CAI are misiunea să instituie un proces internațional de negociere în scopul elaborării unui cadru juridic privind dezvoltarea, proiectarea și aplicarea IA. Cadrul ar trebui să se bazeze pe standardele Consiliului Europei privind drepturile omului, democrația și statul de drept și ar trebui să favorizeze inovarea. Cadrul urmează să fie elaborat până la 15 noiembrie 2023 și finalizat până la încheierea mandatului CAI în 2024. În îndeplinirea mandatului său, CAI ar trebui să își coordoneze activitatea cu cea a altor comitete interguvernamentale și entități ale Consiliului Europei, să își bazeze munca pe elemente de probă solide și pe un proces de consultare incluziv, inclusiv cu partenerii internaționali și supranaționali, și să țină seama de documentul final al CAHAI.

În perioada 4-6 aprilie 2022, CAI a organizat reuniunea sa inaugurală, în cadrul căreia au fost aleși un președinte, un vicepreședinte și un birou. La 30 iunie 2022, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a însărcinat CAI „să elaboreze cu celeritate, în conformitate cu mandatul său, un instrument obligatoriu din punct de vedere juridic cu natură transversală („convenție”/„convenție-cadru”) privind inteligența artificială, bazat pe standardele Consiliului Europei privind drepturile omului, democrația și statul de drept, axat pe principii generale comune, favorabil inovării și deschis participării statelor terțe, ținând seama în același timp de alte cadre juridice relevante existente sau în curs de dezvoltare la nivel internațional” 9 .

Ulterior, președintele CAI a difuzat un proiect preliminar al viitoarei convenții (convenții-cadru) în care se stabilesc principii și norme fundamentale menite să asigure coerența proiectării, dezvoltării și aplicării sistemelor de IA cu respectarea drepturilor omului, a funcționării democrației și a statului de drept. Viitoarea convenție (convenție-cadru) va trebui să fie pusă în aplicare în jurisdicțiile respective ale părților. Domeniul de aplicare vizează atât furnizorii publici și privați, cât și utilizatorii sistemelor de IA, dar exclude sistemele de IA legate de apărarea națională. Proiectul preliminar propune includerea următoarelor dispoziții:

·scopul și domeniul de aplicare al convenției (convenției-cadru);

·definiții pentru: un sistem de IA, ciclul de viață, furnizor, utilizator și „persoană vizată de IA”;

·anumite principii fundamentale, inclusiv garanții procedurale și drepturi pentru persoanele vizate de IA, care ar urma să se aplice tuturor sistemelor de IA, indiferent de nivelul lor de risc;

·măsuri suplimentare pentru sectorul public, precum și pentru sistemele de IA care prezintă niveluri de risc „inacceptabile” și „semnificative”, identificate pe baza unei metodologii de evaluare a riscurilor și a impactului (care urmează să fie stabilită ulterior într-o anexă la convenție);

·un mecanism pentru acțiunile subsecvente și de cooperare între părți;

·dispoziții finale, inclusiv posibilitatea ca statele membre ale UE să aplice dreptul UE în relațiile lor reciproce în domeniile reglementate de convenție și posibilitatea ca Uniunea să adere la convenție.

Proiectul preliminar va fi discutat în cadrul sesiunilor plenare ale CAI de la Strasbourg, planificate pentru 21‑23 septembrie și 23-25 noiembrie 2022. Sunt programate, de asemenea, patru reuniuni în 2023 și o reuniune în 2024.

•Motivele și obiectivele propunerii

Prezenta recomandare de decizie este transmisă Consiliului în temeiul articolului 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Decizia ar urma să autorizeze deschiderea negocierilor, în numele Uniunii, pentru o viitoare convenție a Consiliului Europei privind IA, drepturile omului, democrația și statul de drept, adoptarea directivelor de negociere și numirea Comisiei în calitate de negociator al Uniunii.

Articolul 3 alineatul (2) din TFUE prevede că Uniunea are competență exclusivă „în ceea ce privește încheierea unui acord internațional ... în măsura în care aceasta ar putea aduce atingere normelor comune sau ar putea modifica domeniul de aplicare a acestora.” Un acord internațional ar putea aduce atingere normelor comune sau ar putea modifica domeniul de aplicare al acestora atunci când domeniul de aplicare al acordului se suprapune cu dreptul Uniunii sau este reglementat în mare măsură de dreptul Uniunii 10 .

În acest sens, dreptul UE prevede un set cuprinzător de norme comune privind piața unică pentru produsele 11 și serviciile 12 pentru care pot fi utilizate sisteme de IA. În plus, dezvoltarea și utilizarea anumitor sisteme de IA pot afecta exercitarea drepturilor fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE 13 și în legislația secundară a UE, inclusiv, de exemplu, dreptul la integritate fizică și psihică 14 , protecția datelor cu caracter personal 15 , viața privată 16 , nediscriminarea 17 , libertatea de exprimare și de informare 18 , prezumția de nevinovăție 19 , un proces echitabil și o cale de atac eficientă 20 . Dezvoltarea și utilizarea anumitor sisteme de IA pot afecta, de asemenea, valorile pe care se întemeiază Uniunea, inclusiv demnitatea umană, democrația și statul de drept 21 .

În plus, pentru a evalua dacă un domeniu este reglementat în mare măsură de dreptul UE, trebuie să se țină seama nu numai de stadiul actual al dreptului Uniunii în domeniul în cauză, ci și de evoluțiile sale viitoare, în măsura în care acestea sunt previzibile la momentul efectuării analizei 22 . Domeniul reglementat de viitoarea convenție a Consiliului Europei privind IA are o relevanță directă pentru astfel de evoluții viitoare previzibile, ținând seama de propunerea Comisiei de regulament privind IA („Legea privind inteligența artificială”) 23 , prezentată în aprilie 2021 și aflată în curs de negociere de către Parlamentul European și Consiliu.

Negocierile pentru viitoarea convenție (convenție-cadru) a Consiliului Europei privind IA se referă la chestiuni care țin de competența Uniunii și există o suprapunere foarte semnificativă între proiectul preliminar al convenției și Legea privind inteligența artificială propusă în ceea ce privește domeniul de aplicare, natura și conținutul acestora. Având în vedere cele de mai sus, este important ca negocierile să se desfășoare în numele Uniunii, astfel încât să se asigure că nu sunt subminate coerența și uniformitatea normelor UE privind IA și buna funcționare a sistemului pe care acestea îl instituie și că viitoarea convenție a Consiliului Europei este pe deplin coerentă cu dreptul UE existent și viitor în domeniu.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

La 21 aprilie 2021, Comisia a propus un regulament de stabilire a unor norme armonizate privind introducerea pe piață, punerea în funcțiune și utilizarea sistemelor de IA în Uniune. Propunerea are dublul obiectiv de a crea o piață unică pentru promovarea dezvoltării și adoptării IA și de a aborda în același timp riscurile la adresa siguranței, sănătății și drepturilor fundamentale. Propunerea are un caracter orizontal aplicabil furnizorilor și utilizatorilor de sisteme de IA, indiferent dacă aceștia sunt entități publice sau private. Sistemele de IA dezvoltate sau utilizate exclusiv în scopuri militare sunt excluse din domeniul de aplicare.

Propunerea stabilește cerințe și obligații proporționale, limitate la minimul necesar, pentru a aborda riscurile la adresa siguranței, sănătății și drepturilor fundamentale, fără a împiedica dezvoltarea tehnologică a IA sau a crește disproporționat sarcinile financiare și administrative pentru operatori. În acest scop, propunerea urmează o abordare bazată pe riscuri, în funcție de care sistemele de IA sunt clasificate în diferite categorii, și anume cu risc „inacceptabil”, „ridicat”, „legat de transparență” și „scăzut” sau „minim”.

·Se propune interzicerea sistemelor de IA considerate incompatibile cu valorile UE și care reprezintă o amenințare clară la adresa siguranței, a mijloacelor de subzistență sau a drepturilor persoanelor, prezentând un „risc inacceptabil” (de exemplu, atribuirea unui punctaj social de către autoritățile publice, practicile de manipulare dăunătoare în materie de IA, identificarea biometrică la distanță în timp real în scopul asigurării respectării legii în spațiile accesibile publicului, sub rezerva unor excepții limitate).

·Înainte să poată fi introduse pe piață sau utilizate în Uniune, sistemele de IA cu „risc ridicat” care prezintă riscuri semnificative la adresa siguranței, sănătății și drepturilor fundamentale trebuie să facă obiectul unor verificări ale conformității și să respecte anumite cerințe obligatorii (de exemplu, în ceea ce privește gestionarea riscurilor, calitatea datelor, documentația, transparența, supravegherea umană, acuratețea, securitatea cibernetică). Furnizorilor și utilizatorilor li se impun, de asemenea, obligații de monitorizare și supraveghere proporționale și eficace, care definesc în mod clar rolurile și responsabilitățile acestora de-a lungul lanțului valoric, fără a aduce atingere altor obligații prevăzute de legislația sectorială.

·În cazul sistemelor de IA care prezintă un „risc legat de transparență”, persoanele ar trebui să fie informate atunci când interacționează cu aceste sisteme sau sunt expuse la astfel de sisteme (de exemplu, roboți de chat, sisteme de recunoaștere a emoțiilor, sisteme de clasificare biometrică și deepfake).

·Toate celelalte sisteme care prezintă un „risc minim” sau un „risc scăzut” pentru sănătate, siguranță și drepturile fundamentale sunt permise fără restricții suplimentare, însă furnizorii pot alege să respecte coduri de conduită voluntare.

Propunerea face obiectul discuțiilor între Consiliu și Parlamentul European în conformitate cu procedura legislativă ordinară.

Negocierile privind viitoarea convenție a Consiliului Europei privind IA, drepturile omului, democrația și statul de drept ar trebui să asigure compatibilitatea dispozițiilor convenite cu dreptul UE și cu obligațiile care le revin statelor membre în temeiul acestuia, ținând seama de evoluția sa viitoare și de Legea privind inteligența artificială propusă. De asemenea, va fi necesar să se asigure includerea în convenția Consiliului Europei a unei clauze de deconectare care să permită statelor membre ale UE care devin părți la convenție să reglementeze relațiile dintre ele pe baza dreptului UE. Pe măsură ce evoluează în cadrul procedurii legislative și al negocierilor purtate de către colegiuitori și, în cele din urmă, în forma sa finală (adoptată), Legea privind inteligența artificială propusă ar trebui menținută de statele membre ale UE. Uniunea Europeană ar trebui, de asemenea, să poată adera la convenție în calitate de parte.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Recomandarea este relevantă pentru alte inițiative ale Comisiei în curs sau planificate care vizează abordarea problemelor generate de dezvoltarea și utilizarea sistemelor de IA, identificate în Cartea albă privind IA 24 . Printre aceste inițiative se numără revizuirea legislației sectoriale privind produsele (de exemplu, Directiva privind echipamentele tehnice 25 , Directiva privind siguranța generală a produselor 26 ) și inițiativele viitoare care abordează aspecte privind răspunderea legată de noile tehnologii, inclusiv sistemele de IA.

Recomandarea este, de asemenea, coerentă cu strategia digitală globală a Comisiei, care vizează promovarea unei tehnologii în serviciul cetățenilor, unul dintre cele trei obiectivecheie ale viziunii politice prezentate în comunicarea intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei” 27 . Scopul strategiei este a se asigura dezvoltarea IA în moduri care respectă drepturile omului și câștigă încrederea cetățenilor, creând o Europă pregătită pentru era digitală și transformând următorii zece ani în deceniul digital 28 .

Recomandarea propusă consolidează totodată în mod semnificativ rolul Uniunii în definirea normelor și standardelor la nivel mondial și în promovarea unei IA de încredere, care să respecte valorile și interesele Uniunii. Aceasta oferă Uniunii o bază solidă pentru consolidarea diplomației digitale a UE 29 și pentru negocierea, cu alte țări europene și neeuropene, a primului acord internațional obligatoriu din punct de vedere juridic privind IA, bazat pe valori și principii comune.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

În conformitate cu articolul 218 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Comisia prezintă recomandări Consiliului, care adoptă o decizie de autorizare a începerii negocierilor și desemnează negociatorul din partea Uniunii. În temeiul articolului 218 alineatul (4) din TFUE, Consiliul poate adresa directive negociatorului.

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Legea privind inteligența artificială propusă stabilește norme armonizate pentru sistemele de IA din Uniune, împiedicând astfel statele membre să impună restricții suplimentare, cu excepția cazului în care acest lucru este autorizat în mod explicit de Legea privind inteligența artificială. În temeiul articolului 3 alineatul (2) din TFUE, Uniunea are competență exclusivă în ceea ce privește încheierea acordurilor internaționale, în măsura în care acestea ar putea aduce atingere normelor comune sau ar putea modifica domeniul de aplicare a acestora. Rezultă așadar că, pentru toate aspectele legate de proiectarea, dezvoltarea și aplicarea sistemelor de IA, reglementate în mare măsură de dreptul UE sau care urmează să fie acoperite în urma dezvoltării viitoare previzibile a dreptului UE și în special a Legii privind inteligența artificială propuse, Uniunea ar trebui să aibă competența de a negocia viitoarea convenție a Consiliului Europei privind IA.

•Proporționalitatea

Prezenta inițiativă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor de politică în cauză.

•Alegerea instrumentului

Instrumentul ales este o recomandare de decizie a Consiliului, astfel cum se prevede la articolul 218 alineatele (3) și (4) din TFUE.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

N/A

•Consultările cu părțile interesate

N/A

•Obținerea și utilizarea cunoștințelor de specialitate

Comisia a luat în considerare opiniile exprimate de experții din statele membre în cursul discuțiilor din cadrul grupurilor de lucru relevante ale Consiliului la pregătirea negocierilor.

•Evaluarea impactului

N/A

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

N/A

•Drepturile fundamentale

Legea privind inteligența artificială propusă și convenția Consiliului Europei avută în vedere vizează ambele reducerea la minimum a riscurilor și asigurarea unui nivel ridicat de protecție a drepturilor fundamentale care, în anumite circumstanțe, ar putea fi afectate negativ de dezvoltarea și utilizarea IA, recunoscând totodată potențialul IA de a proteja și de a facilita exercitarea acestor drepturi în mediul digital, de a ameliora bunăstarea societală și de mediu și de a promova progresul tehnologic.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Propunerea nu are implicații preconizate asupra bugetului Uniunii.

5.ALTE ELEMENTE

•Planurile de punere în aplicare și mecanismele de monitorizare, evaluare și raportare

Se preconizează că procesul de negociere va dura până în 2024, după care convenția va putea fi semnată și încheiată.

Recomandare de

DECIZIE A CONSILIULUI

de autorizare a deschiderii negocierilor, în numele Uniunii Europene, pentru o convenție a Consiliului Europei privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 218 alineatele (3) și (4),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)În 2021, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a instituit un Comitet pentru inteligența artificială (CAI) pentru perioada 2022-2024, însărcinat cu organizarea unui proces internațional de negociere în vederea elaborării unui cadru juridic privind dezvoltarea, proiectarea și aplicarea inteligenței artificiale (IA), bazat pe standardele Consiliului Europei privind drepturile omului, democrația și statul de drept, care să favorizeze inovarea 30 .

(2)La 30 iunie 2022, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a însărcinat Comitetul pentru inteligența artificială să elaboreze cu celeritate, în conformitate cu mandatul său, un instrument obligatoriu din punct de vedere juridic cu natură transversală („convenție”/„convenție-cadru”) privind inteligența artificială, bazat pe standardele Consiliului Europei privind drepturile omului, democrația și statul de drept, axat pe principii generale comune, favorabil inovării și deschis participării statelor terțe, ținând seama în același timp de alte cadre juridice relevante existente sau în curs de dezvoltare la nivel internațional 31 .

(3)Ulterior, președintele Comitetului pentru inteligența artificială a propus un proiect preliminar al convenției (convenției-cadru) care ar urma să se aplice proiectării, dezvoltării și aplicării sistemelor de IA. Proiectul preliminar include: dispoziții privind scopul, obiectul și domeniul de aplicare, definiții, principii fundamentale, inclusiv garanții procedurale și drepturi aplicabile tuturor sistemelor de IA, indiferent de nivelul lor de risc, măsuri suplimentare pentru sistemele de IA din sectorul public și pentru sistemele de IA care prezintă niveluri de risc „inacceptabile” și „semnificative”, un mecanism pentru acțiunile subsecvente și de cooperare; dispoziții finale, inclusiv posibilitatea aderării Uniunii la convenție; precum și un apendice, în curs de elaborare, privind o metodologie de evaluare a riscurilor și a impactului sistemelor de IA.

(4)Uniunea a adoptat norme comune care vor fi afectate de elementele avute în vedere în convenția Consiliului Europei. Printre acestea se numără, în special, un set cuprinzător de norme comune privind piața unică pentru produsele 32 și serviciile 33 pentru care pot fi utilizate sisteme de IA, precum și norme privind protecția drepturilor fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE 34 și puse în aplicare în legislația secundară a Uniunii 35 , având în vedere că aceste drepturi pot fi afectate negativ în anumite circumstanțe de dezvoltarea și utilizarea anumitor sisteme de IA.

(5)În plus, la 21 aprilie 2021, Comisia a prezentat o propunere legislativă pentru un regulament de stabilire a unor norme armonizate pentru IA 36 , aflată în curs de negociere de către Parlamentul European și Consiliu. Convenția Consiliului Europei avută în vedere se suprapune într-o mare măsură cu propunerea legislativă în ceea ce privește domeniul său de aplicare, deoarece ambele instrumente urmăresc să stabilească norme aplicabile proiectării, dezvoltării și aplicării sistemelor de IA, furnizate și utilizate de entități publice sau private.

(6)Prin urmare, încheierea convenției Consiliului Europei avută în vedere poate afecta normele comune existente și viitoare ale Uniunii sau poate modifica domeniul de aplicare al acestora în sensul articolului 3 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(7)Pentru a proteja integritatea dreptului Uniunii și pentru a asigura coerența dintre normele prevăzute de dreptul internațional și de dreptul Uniunii, este necesară autorizarea Comisiei să negocieze, în numele Uniunii, convenția Consiliului Europei privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept.

(8)Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului și a emis un aviz la …

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Comisia este autorizată să negocieze, în numele Uniunii, convenția (convenția-cadru) a Consiliului Europei privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept.

Articolul 2

Directivele de negociere sunt prevăzute în anexă.

Articolul 3

Negocierile se desfășoară în consultare cu [a se completa de către Consiliu numele comitetului special].

Articolul 4

Prezenta decizie se adresează Comisiei.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Consiliu,

Președintele

(1) Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI DE STABILIRE A UNOR NORME ARMONIZATE PRIVIND INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ (LEGEA PRIVIND INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ) ȘI DE MODIFICARE A ANUMITOR ACTE LEGISLATIVE ALE UNIUNII, COM (2021) 206 final.

(2) A 1353-a reuniune a Comitetului de Miniștri, Decizia CM/Del/Dec(2019)1353/1.5, 11 septembrie 2019 .

(3) Comitetul de Miniștri, mandatul CAHAI [extras din CM(2019)131] .

(4) Comitetul ad-hoc pentru inteligența artificială, studiu de fezabilitate, CAHAI(2020)23, 17 decembrie 2020 .

(5) Comitetul ad-hoc pentru inteligența artificială, analiza consultării cu părțile interesate, CAHAI(2021)07, 23 iunie 2021 .

(6) Comitetul ad-hoc pentru inteligența artificială – posibile elemente ale unui cadru juridic privind inteligența artificială, bazat pe standardele Consiliului Europei privind drepturile omului, democrația și statul de drept, CAHAI(2021)09rev, 3 decembrie 2021 .

(7) În acest context, CAHAI atrage atenția asupra posibilității ca sistemele de IA să conducă la supravegherea în masă și a utilizării sistemelor de IA pentru atribuirea unui punctaj social în vederea determinării accesului la serviciile esențiale.

(8) Comitetul de Miniștri, mandatul CAI [extras din CM(2021)131] .

(9) Comitetul de Miniștri, Decizia privind activitatea CAI în cadrul celei de a 132-a sesiuni a Comitetului de Miniștri – Măsuri subsecvente CM/Del/Dec(2022)1438/10.4 /30 iunie 2022 .

(10) De exemplu, cauza C‑114/12, Comisia/Consiliul (Drepturile conexe ale organismelor de radiodifuziune), ECLI:EU:C:2014:2151, punctele 68-69; avizul 1/13 Aderarea unor state terțe la Convenția de la Haga, EU:C:2014:2303, punctele 71-74; cauza C‑66/13, Green Network, EU:C:2014:2399, punctele 27-33; avizul 3/15 Tratatul de la Marrakesh pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate, ECLI:EU:C:2017:114, punctele 105-108.

(11) De exemplu, Directiva 2001/95/CE privind siguranța generală a produselor, JO L 11, 15.1.2002, p. 4, Directiva 85/374/CEE a Consiliului din 25 iulie 1985 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre cu privire la răspunderea pentru produsele cu defect, JO L 210, 7.8.1985, p. 29, și legislația sectorială privind siguranța produselor, cum ar fi Directiva 2006/42/CE privind echipamentele tehnice, JO L 157, 9.6.2006, p. 24; Directiva 2014/53/UE privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor radio, JO L 153, 22.5.2014, p. 62; Directiva 2009/48/CE privind siguranța jucăriilor, JO L 170, 30.6.2009, p. 1; Regulamentul (UE) 2017/745 privind dispozitivele medicale, JO L 117, 5.5.2017, p. 1 ; Regulamentul (UE) 2019/2144 privind cerințele pentru omologarea de tip a autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate unor astfel de vehicule, în ceea ce privește siguranța generală a acestora și protecția ocupanților vehiculului și a utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, JO L 325, 16.12.2019, p. 1.

(12) De exemplu, Directiva 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne și legislația sectorială privind serviciile, cum ar fi Directiva 2000/31/CE privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, JO L 178, 17.7.2000, p. 1; Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori, JO L 133, 22.5.2008, p. 66, Directiva (UE) 2016/97 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 ianuarie 2016 privind distribuția de asigurări (reformare), JO L 26, 2.2.2016, p. 19; Directiva serviciilor mass-media audiovizuale (UE) 2018/1808, JO L 303, 28.11.2018, p. 69.

(13) Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, JO C 326, 26.10.2012, p. 391.

(14) De exemplu, Regulamentul (UE) nr. 536/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind studiile clinice intervenționale cu medicamente de uz uman și de abrogare a Directivei 2001/20/CE, JO L 158, 27.5.2014, p. 1.

(15) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), JO L 119, 4.5.2016, p. 1; Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului, JO L 119, 4.5.2016, p. 89.

(16) De exemplu, Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice), JO L 201, 31.7.2002, p. 37.

(17) De exemplu, Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, JO L 180, 19.7.2000, p. 22; Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, JO L 303, 2.12.2000, p. 16; Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (reformă), JO L 204, 26.7.2006, p. 23; Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii, JO L 373, 21.12.2004, p. 37.

(18) De exemplu, Directiva (UE) 2018/1808 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) având în vedere evoluția realităților pieței, JO L 303, 28.11.2018, p. 69.

(19) De exemplu, Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, JO L 65, 11.3.2016, p. 1.

(20) De exemplu, Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității, JO L 315, 14.11.2012, p. 57; Regulamentul (UE) 2020/1783 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2020 privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială (obținerea de probe) (reformare), JO L 405, 2.12.2020, p. 1; Directiva 2013/48/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2013 privind dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale și al procedurilor privind mandatul european de arestare, precum și dreptul ca o persoană terță să fie informată în urma privării de libertate și dreptul de a comunica cu persoane terțe și cu autorități consulare în timpul privării de libertate, JO L 294, 6.11.2013.

(21) Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, JO C 202, 7.6.2016.

(22) De exemplu, avizul 1/03 Noua Convenție de la Lugano, ECLI:EU:C:2004:490, punctul 126; cauza C‑114/12, Comisia/Consiliul (Drepturile conexe ale organismelor de radiodifuziune), ECLI:EU:C:2014:2151, punctul 70; cauza C-66/13, Green Network, ECLI:EU:C:2014:2399, punctele 61-64.

(23) Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI DE STABILIRE A UNOR NORME ARMONIZATE PRIVIND INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ (LEGEA PRIVIND INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ) ȘI DE MODIFICARE A ANUMITOR ACTE LEGISLATIVE ALE UNIUNII, COM (2021) 206 final.

(24) Cartea albă „Inteligența artificială - O abordare europeană axată pe excelență și încredere”, COM(2020) 65 final.

(25) Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele asimilate mașinilor, COM(2021) 202 final.

(26) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind siguranța generală a produselor, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 87/357/CEE a Consiliului și a Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului, COM(2021)346 final.

(27) Comunicarea Comisiei intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei”, COM(2020)67 final.

(28) Comunicarea Comisiei intitulată „ Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital ”, COM(2021) 118 final.

(29) A se vedea în acest sens și concluziile Consiliului din 18 iulie 2022 privind diplomația digitală a UE, 11406/22.

(30) Comitetul de Miniștri, mandatul CAI [extras din CM(2021)131] .

(31) Comitetul de Miniștri, Decizia privind activitatea CAI în cadrul celei de a 132-a sesiuni a Comitetului de Miniștri – Măsuri subsecvente CM/Del/Dec(2022)1438/10.4 /30 iunie 2022 .

(32) De exemplu, Directiva 2001/95/CE privind siguranța generală a produselor, JO L 11, 15.1.2002, p. 4, Directiva 85/374/CEE a Consiliului din 25 iulie 1985 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre cu privire la răspunderea pentru produsele cu defect, JO L 210, 7.8.1985, p. 29, și legislația sectorială privind siguranța produselor, cum ar fi Directiva 2006/42/CE privind echipamentele tehnice, JO L 157, 9.6.2006, p. 24; Directiva 2014/53/UE privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor radio, JO L 153, 22.5.2014, p. 62; Directiva 2009/48/CE privind siguranța jucăriilor, JO L 170, 30.6.2009, p. 1; Regulamentul (UE) 2017/745 privind dispozitivele medicale, JO L 117, 5.5.2017, p. 1 ; Regulamentul (UE) 2019/2144 privind cerințele pentru omologarea de tip a autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate unor astfel de vehicule, în ceea ce privește siguranța generală a acestora și protecția ocupanților vehiculului și a utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, JO L 325, 16.12.2019, p. 1.

(33) De exemplu, Directiva 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne și legislația sectorială privind serviciile, cum ar fi Directiva 2000/31/CE privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, JO L 178, 17.7.2000, p. 1; Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori, JO L 133, 22.5.2008, p. 66.

(34) Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, JO C 326, 26.10.2012, p. 391.

(35) De exemplu, Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), JO L 119, 4.5.2016, p. 1; Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului, JO L 119, 4.5.2016, p. 89. Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice), JO L 201, 31.7.2002, p. 37; Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, JO L 180, 19.7.2000, p. 22; Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, JO L 303, 2.12.2000, p. 16.

(36) Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI DE STABILIRE A UNOR NORME ARMONIZATE PRIVIND INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ (LEGEA PRIVIND INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ) ȘI DE MODIFICARE A ANUMITOR ACTE LEGISLATIVE ALE UNIUNII, COM (2021) 206 final.