COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 8.2.2022

COM(2022) 46 final

2022/0032(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european al semiconductorilor (Actul privind cipurile)

(Text cu relevanță pentru SEE)

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Cipurile semiconductoare sunt esențiale pentru economia digitală. Ele permit funcționarea produselor digitale, de la telefoane inteligente, automobile, aplicații și infrastructuri critice în domeniile sănătății, energiei, comunicațiilor și automatizării până la majoritatea celorlalte sectoare industriale. Acestea sunt, de asemenea, esențiale pentru tehnologiile viitorului, inclusiv inteligența artificială (IA) și comunicarea 5G/6G. Tehnologia digitală nu poate exista fără cipuri.

În ultimul an, Europa s-a confruntat cu perturbări ale aprovizionării cu cipuri, care au cauzat penurii în mai multe sectoare economice și consecințe societale potențial grave. Multe sectoare europene, printre care se numără sectoarele autovehiculelor, energiei, comunicațiilor și sănătății, precum și sectoare strategice ca apărarea, securitatea și spațiul, sunt amenințate de astfel de perturbări ale aprovizionării. În același timp, pe piață încep să apară cipuri false, care compromit securitatea dispozitivelor și a sistemelor electronice.

Criza actuală a scos la iveală o serie de vulnerabilități structurale ale lanțurilor valorice europene. Penuria mondială de semiconductori a expus dependența europeană în ceea ce privește aprovizionarea de la un număr limitat de întreprinderi și zone geografice, precum și vulnerabilitatea sa față de restricțiile la export ale țărilor terțe și alte perturbări în contextul geopolitic actual. În plus, această dependență este exacerbată de barierele extrem de mari la intrarea pe piață și de intensitatea extrem de ridicată a capitalului din acest sector. De exemplu, cipurile cu cea mai mare putere de calcul necesită fabricarea cu o precizie de câțiva nanometri (nm) 1 . Construirea unor astfel de instalații implică o investiție inițială de cel puțin 15 miliarde EUR 2 și este nevoie de trei ani pentru ca producția să fie suficient de rentabilă 3 . Cheltuielile cu proiectarea unor astfel de cipuri pot varia de la 0,5 miliarde EUR la mult peste 1 miliard EUR. Intensitatea cercetării și dezvoltării (C&D) în acest sector este ridicată și depășește 15 % 4 .

În prezent, actorii europeni investesc în principal în C&D, dar nu suficient în transpunerea rezultatelor acesteia în beneficii industriale. C&D este un factor-cheie al miniaturizării în cadrul tehnologiilor semiconductorilor, necesară pentru producerea următoarei generații de cipuri cu mare putere de calcul. În Europa există organizații de cercetare și tehnologie de vârf la nivel mondial. Cu toate acestea, multe rezultate ale cercetării și dezvoltării europene sunt implementate la nivel industrial în afara Uniunii.

Uniunea are o poziție puternică în ceea ce privește proiectarea componentelor semiconductoare pentru electronica de putere, radiofrecvența și dispozitivele analogice, senzorii și microcontrolerele care au în prezent o utilizare largă în industria autovehiculelor și în industria prelucrătoare, dar o poziție mai puțin puternică în proiectarea logicii digitale (procesoare și memorie), care devine esențială pe măsură ce datele, IA și conectivitatea se generalizează din ce în ce mai mult.

Uniunea este, de asemenea, foarte bine poziționată în ceea ce privește materialele și echipamentele necesare pentru a exploata uzine mari de fabricare a cipurilor, găzduind multe întreprinderi care au roluri esențiale în cadrul lanțului de aprovizionare. Aceasta are sectoare industriale utilizatoare puternice și diversificate, cum ar fi industria autovehiculelor, automatizarea industrială, îngrijirile de sănătate, energia, comunicațiile etc., însă colaborarea de-a lungul lanțului valoric este slabă.

Cota generală a Uniunii pe piața mondială a semiconductorilor este de 10 % ca valoare 5 , cu mult sub ponderea sa economică. În pofida poziției sale puternice la nivel mondial în ceea ce privește fabricarea de materiale și echipamente, Uniunea este foarte dependentă de furnizori din țări terțe în ceea ce privește proiectarea, fabricarea, încapsularea, testarea și asamblarea cipurilor.

În prezent, semiconductorii se află în centrul unor interese geostrategice puternice și al cursei tehnologice mondiale. Țările urmăresc cu asiduitate să își asigure aprovizionarea cu cipurile cele mai avansate, deoarece aceasta le va condiționa capacitatea de a acționa (pe plan economic, industrial și militar) și de a stimula transformarea digitală. Toate regiunile majore ale lumii investesc masiv și pun în aplicare măsuri de sprijin pentru inovare și pentru consolidarea capabilităților de producție.

Uniunea dispune de atuurile necesare ca să devină lider industrial pe piața de cipuri a viitorului, ambiția sa fiind de a-și dubla cota actuală din producția mondială, pentru ca aceasta să ajungă la 20 % ca valoare până în 2030 6 . Obiectivul nu este doar de a reduce dependențele, ci și de a valorifica oportunitățile economice, deoarece se preconizează că piața mondială a semiconductorilor se va dubla înainte de sfârșitul deceniului, sporind competitivitatea ecosistemului semiconductorilor și a industriei în general, prin realizarea de produse inovatoare pentru cetățenii europeni.

Pe piață apar noi tendințe și oportunități. Întreprinderile din domeniul semiconductorilor coproiectează din ce în ce mai mult cipuri personalizate împreună cu întreprinderile utilizatoare finale pentru a îmbunătăți performanța sistemului prin optimizarea hardware-software. IA, procesarea la margine și transformarea digitală a sectoarelor industriale oferă noi oportunități pentru a asigura competitivitatea viitoare a tehnologiei și a poziției de lider a industriei europene.

În același timp, tehnologia evoluează constant. Miniaturizarea continuă, către dimensiuni tot mai mici ale nodurilor în principalele tehnologii de proces (FinFET și FDSOI), în concordanță cu legea lui Moore 7 , iar soluțiile mai eficiente din punct de vedere energetic sunt foarte solicitate pentru a se asigura că amprenta din ce în ce mai mare a proceselor de fabricație rămâne sustenabilă. Noile paradigme de calcul, cum ar fi ingineria neuromorfică și tehnologiile cuantice, reprezintă tehnologii promițătoare pentru noi domenii de aplicare. Noile materiale, cum ar fi carbura de siliciu (SiC) și nitrura de galiu (GaN), sunt esențiale pentru gestionarea puterii, de exemplu utilizarea optimă a puterii bateriilor, în special pentru vehiculele electrice de toate tipurile și producerea de energie din surse regenerabile.

Prezenta expunere de motive însoțește Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului semiconductorilor din Uniune (Actul privind cipurile).

Pentru realizarea acestei viziuni, Strategia europeană privind cipurile se axează pe cinci obiective strategice:

·Europa ar trebui să își consolideze poziția de lider în domeniul cercetării și tehnologiei;

·Europa ar trebui să își dezvolte și să își consolideze propria capacitate de inovare în proiectarea, fabricarea și încapsularea cipurilor avansate și să le transforme în produse comerciale;

·Europa ar trebui să instituie un cadru adecvat pentru a asigura creșterea substanțială a capacității sale de producție până în 2030;

·Europa ar trebui să ia măsuri pentru abordarea lipsei acute de personal calificat, să atragă noi talente și să sprijine apariția unei forțe de muncă calificate;

·Europa ar trebui să dezvolte o înțelegere aprofundată a lanțurilor mondiale de aprovizionare cu semiconductori.

·să instituie inițiativa „Cipuri pentru Europa”, pentru a sprijini consolidarea capacităților tehnologice și inovarea la scară largă în întreaga Uniune, pentru a permite dezvoltarea și implementarea tehnologiilor de ultimă generație și de generație următoare în domeniul semiconductorilor și în domeniul cuantic, care vor consolida capabilitățile și competențele avansate de proiectare, de integrare a sistemelor și de producție de cipuri la nivelul Uniunii, punând accentul pe întreprinderile nou-înființate și pe întreprinderile în curs de extindere (pilonul 1 – inițiativa „Cipuri pentru Europa”).

În special, inițiativa va crea o platformă virtuală de proiectare inovatoare menită să consolideze capacitatea de proiectare a Europei, care va fi accesibilă în condiții deschise, nediscriminatorii și transparente. Platforma va stimula cooperarea largă între comunitățile de utilizatori și centrele de proiectare, întreprinderile nou-înființate și IMM-urile, furnizorii de proprietate intelectuală (PI) și de instrumente, proiectanți și organizațiile de cercetare și tehnologie și va integra instalațiile de proiectare actuale și viitoare cu biblioteci extinse și cu instrumente EDA 10 .

Inițiativa va sprijini liniile-pilot care le oferă părților terțe mijloacele necesare pentru testarea, validarea și dezvoltarea în continuare a proiectelor lor de produse în condiții deschise, transparente și nediscriminatorii. Dezvoltarea de noi linii-pilot avansate va asigura pregătirea pentru următoarea generație de capabilități de producție și pentru validarea acestora.

În plus, inițiativa va contribui la crearea de capacități tehnologice și de inginerie avansate pentru accelerarea dezvoltării inovatoare a cipurilor cuantice, de exemplu sub formă de biblioteci de proiectare pentru cipuri cuantice, linii-pilot și instalații de testare și experimentare.

Inițiativa va sprijini o rețea de centre de competență din întreaga Uniune care va oferi expertiză părților interesate, inclusiv întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în calitate de utilizatori finali, întreprinderilor nou-înființate, precum și sectoarelor verticale, și le va îmbunătăți competențele. Centrele de competență vor facilita accesul deschis, transparent și nediscriminatoriu la infrastructura de proiectare și la liniile-pilot, precum și utilizarea eficace a acestora. Centrele menționate vor deveni poli de atracție pentru inovare și pentru talente noi, cu înaltă calificare.

Pe lângă inițiativă, o serie de activități de facilitare a accesului la finanțare prin îndatorare și la capital în cadrul lanțului valoric al semiconductorilor, descrise în mod colectiv drept „Fondul pentru cipuri”, ar urma să sprijine dezvoltarea unui ecosistem dinamic și rezilient al semiconductorilor, oferind oportunități de a obține mai ușor fonduri pentru a sprijini creșterea întreprinderilor nou-înființate, a întreprinderilor în curs de extindere și a IMM-urilor, precum și investiții de-a lungul lanțului valoric, inclusiv pentru întreprinderile din lanțurile valorice ale semiconductorilor, care ar putea beneficia de finanțare mixtă prin intermediul inițiativei;

·să creeze un cadru pentru siguranța aprovizionării prin atragerea de investiții și consolidarea capacităților de producție a semiconductorilor, precum și prin asigurarea unor capacități avansate de încapsulare, testare și asamblare în cadrul unor instalații de producție integrate și al unor turnătorii deschise ale UE cu caracter de pionierat (pilonul 2 – „Siguranța aprovizionării”).

În special, propunerea definește criteriile pentru facilitarea punerii în aplicare a unor proiecte specifice care să contribuie la siguranța aprovizionării cu semiconductori în Uniune. În acest scop, se face distincție între două tipuri de instalații de pionierat 11 , și anume instalații de producție integrate și turnătorii deschise ale UE 12 . Dacă cererea unei instalații de a fi recunoscută ca unul dintre cele două tipuri de instalații de pionierat este aprobată, propunerea prevede că statele membre trebuie să asigure prelucrarea eficientă a cererilor administrative legate de planificarea, construirea și funcționarea unei instalații de pionierat recunoscute.

Ca răspuns la nevoia tot mai mare de lanțuri de aprovizionare reziliente din punct de vedere cibernetic 13 , Comisia va colabora cu statele membre și cu actorii privați pentru a identifica cerințele sectoriale pentru cipurile fiabile în vederea stabilirii unor standarde și certificări comune, precum și a unor cerințe comune privind achizițiile publice, care să fie elaborate cu sprijinul organizațiilor de standardizare europene, atunci când este cazul, și ținând seama de principiile noului cadru legislativ pentru evaluarea conformității și supravegherea pieței;

·să instituie un mecanism de coordonare între statele membre și Comisie pentru a consolida colaborarea cu și între statele membre, a monitoriza oferta de semiconductori, a estima cererea, a anticipa penuriile, a declanșa activarea unui stadiu de criză și a acționa prin intermediul unui set de măsuri specifice (pilonul 3 – „Monitorizare și răspuns la situații de criză”).

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Prezenta propunere este în concordanță cu Comunicarea Comisiei de actualizare a noii Strategii industriale 2020 16 , publicată în mai 2021, care identifică domeniile de dependențe strategice care ar putea conduce la vulnerabilități, cum ar fi deficitele de aprovizionare. Propunerea abordează provocările legate de proiectare, fabricare, încapsulare, testare și asamblare identificate în comunicare și în documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei. Comunicarea anunță lansarea Alianței industriale pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor („Alianța”) 17 , care va avea ca obiective să identifice lacunele în producția de microcipuri și evoluțiile tehnologice necesare pentru ca întreprinderile și organizațiile să prospere, să sprijine competitivitatea întreprinderilor, să sporească suveranitatea digitală a Europei și să răspundă cererii de cipuri și procesoare sigure, eficiente din punct de vedere energetic și puternice de generație următoare. În contextul prezentului regulament, Alianța va juca un rol consultativ.

Pentru a accelera punerea în aplicare a acțiunilor, inițiativa „Cipuri pentru Europa” prevede un nou instrument juridic, Consorțiul european pentru infrastructura cipurilor („European Chips Infrastructure Consortium” – ECIC), dezvoltat în mod specific pentru a simplifica și a structura relațiile juridice dintre membrii consorțiului public-privat, din care fac parte în special organizații de cercetare și tehnologie, și pentru a asigura un dialog structural cu Comisia privind punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul inițiativei. Acest nou instrument juridic are caracter voluntar și va completa setul de instrumente al Uniunii alcătuit din diverse alte instrumente juridice, inclusiv Consorțiul pentru infrastructura digitală europeană15, care permit combinarea finanțării din partea statelor membre și a bugetului Uniunii cu investiții private. Atunci când formează un consorțiu public-privat în scopul punerii în aplicare a acțiunilor din cadrul inițiativei, entitățile juridice vor avea posibilitatea de a alege dintre instrumentele juridice disponibile ale Uniunii pe cel care corespunde cel mai bine scopului, componenței și structurii specifice ale consorțiului avut în vedere. Întreprinderea comună pentru cipuri, însărcinată cu punerea în aplicare generală a anumitor acțiuni din cadrul prezentei inițiative, poate, în condițiile prevăzute la articolul 134 din Propunerea Comisiei de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2021/2085 de instituire a întreprinderilor comune din cadrul programului Orizont Europa în ceea ce privește întreprinderea comună pentru cipuri 29 , să prevadă că anumite acțiuni pot fi desfășurate numai de entități juridice care cooperează în cadrul unui consorțiu care poate fi structurat sub forma Consorțiului european pentru infrastructura cipurilor sau în cadrul oricărui alt instrument juridic al Uniunii disponibil pentru constituirea unui consorțiu.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Măsurile propuse pot sprijini unele dintre principalele politici ale Uniunii, cum ar fi Pactul verde 30 . Aplicarea tehnologiilor semiconductorilor și a tehnologiilor digitale în general este un factor puternic de facilitare a tranziției către durabilitate și poate duce la noi produse și modalități de lucru mai eficiente și mai eficace, care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde.

Perturbările aprovizionării cu semiconductori și dependențele de alte regiuni pot încetini tranziția către durabilitate a sectoarelor europene care beneficiază de soluții digitale. Pentru a aborda perturbările și dependențele, propunerea consolidează capacitatea Europei de a produce semiconductori. Atunci când este relevant, instalațiile ar trebui să respecte pe deplin cerințele care decurg din legislația Uniunii, cum ar fi cele legate de evaluarea impactului asupra mediului, emisiile în aer, apă și sol, inclusiv riscul de accidente industriale și prevenirea acestora, și să urmărească să asigure o utilizare cât mai eficientă a energiei, a resurselor și a apei. Consolidarea capacității de producție necesită construirea rapidă a unor instalații de fabricare a semiconductorilor, care pot fi considerate, în mod excepțional, ca fiind de interes public major, în cazul în care acest lucru este necesar pentru derogări de la procedurile de autorizare, inclusiv de la anumite evaluări de mediu, cu condiția să fie îndeplinite celelalte condiții prevăzute în dispozițiile relevante. În același timp, conceptul de instalații de pionierat include o posibilă calificare bazată și pe performanța energetică sau de mediu preconizată a instalației.

Menținerea în uz a produselor electronice o perioadă mai lungă, prin proiectarea lor pentru a fi durabile și prin actualizarea serviciilor, va reduce ratele de înlocuire și nevoia de produse noi. Materialele necesare pentru microcipuri pot fi recuperate din deșeurile electronice; de exemplu, reciclarea materialelor semiconductoare compuse este posibilă din punct de vedere tehnic, deși doar în cantități foarte mici deocamdată. Inițiativa privind produsele durabile, bazată pe extinderea domeniului de aplicare al Directivei privind proiectarea ecologică, va oferi un instrument potențial pentru astfel de cerințe. Comisia analizează, de asemenea, diferite posibilități de implementare a unor sisteme de recuperare și revânzare a produselor electronice de larg consum, pentru a spori oferta de dispozitive utilizate funcționale.

Odată cu creșterea digitalizării și a electrificării, cipurile eficiente din punct de vedere energetic contribuie și la punerea în aplicare a altor politici, inclusiv la politicile privind producția industrială, transporturile și energia, de exemplu viitorul Plan de acțiune privind digitalizarea în domeniul energiei 37 . Se preconizează că cererea de tehnologii ale semiconductorilor se va dubla într-un deceniu. Din ce în ce mai multe cipuri sunt integrate în roboți și în utilaje de producție din industrie și agricultură, dar și în vehiculele de transport și alte dispozitive. Întrucât propunerea vizează utilizarea inteligentă a cipurilor și a altor tehnologii digitale, precum și producerea de cipuri mai eficiente din punct de vedere energetic, aceasta este coerentă cu mai multe politici sectoriale și contribuie la acestea.

2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

•Temeiul juridic

Prezentul regulament urmărește două obiective specifice separate, care constituie părți esențiale ale obiectivului său general de a stabili un cadru coerent pentru consolidarea ecosistemului semiconductorilor din Uniune. Primul obiectiv specific al regulamentului, care stă la baza pilonului 1, este crearea unor capacități mari de inovare și a unor capabilități tehnologice adecvate în industria semiconductorilor pentru a accelera inovarea și a facilita adaptarea la aceasta. În plus, prin obiectivele care stau la baza pilonilor 2 și 3, regulamentul urmărește să sporească reziliența și securitatea aprovizionării Uniunii în domeniul tehnologiilor semiconductorilor prin sprijinirea și coordonarea investițiilor în fabricarea de semiconductori avansați (pilonul 2) și prin facilitarea coordonării monitorizării și a răspunsului la situații de criză (pilonul 3).

Temeiul juridic adecvat pentru primul obiectiv îl constituie articolul 173 alineatul (3), articolul 182 alineatul (1) și articolul 183 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Articolul 173 alineatul (3) prevede că Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară și după consultarea Comitetului Economic și Social European, pot decide cu privire la măsuri specifice menite să sprijine acțiunile întreprinse în statele membre pentru a asigura condițiile necesare competitivității și capacității de inovare a Uniunii și pentru a asigura adaptarea industriei la schimbările structurale datorate ciclurilor rapide de inovare. Acest temei juridic este adecvat în ceea ce privește majoritatea activităților întreprinse în cadrul inițiativei, având în vedere că pilonul 1 al prezentului regulament vizează accelerarea producției de semiconductori a industriei Uniunii, consolidarea suveranității în cadrul lanțului de aprovizionare cu semiconductori, stimularea capacităților industriale, facilitarea dezvoltării întreprinderilor nou-înființate și a IMM-urilor inovatoare și încurajarea de noi investiții în inovare și în dezvoltarea tehnologică. Având în vedere caracterul amplu al inițiativei, aceasta se întemeiază și pe titlul „Cercetarea și dezvoltarea tehnologică și spațiul” din TFUE [articolul 182 alineatul (1) și articolul 183].

Temeiul juridic adecvat pentru cel de al doilea obiectiv, care stă la baza pilonilor 2 și 3, este articolul 114 din TFUE. Pilonii 2 și 3 ai prezentei propuneri vizează crearea unui cadru juridic armonizat pentru creșterea rezilienței și a securității aprovizionării Uniunii. Utilizarea semiconductorilor este de primă importanță pentru mai multe sectoare economice și funcții societale din Uniune și, prin urmare, o aprovizionare rezilientă este esențială pentru funcționarea pieței interne. Astfel, orice perturbare a aprovizionării trebuie anticipată și abordată fără întârziere pentru a menține funcționarea stabilă a sectoarelor strategice din aval. Având în vedere impactul economic semnificativ al penuriei actuale de semiconductori, este probabil ca statele membre să inițieze măsuri de reglementare pentru a aborda vulnerabilitățile structurale ale sectorului care au condus la penuria actuală sau pentru a răspunde la penuriile viitoare și a le atenua în situații de criză 38 . Deși ar fi adecvate pentru abordarea deficiențelor la nivel național, astfel de măsuri de reglementare ar putea determina un răspuns lipsit de coerență la necesitatea de a consolida reziliența și de a aborda posibilele crize de pe piața internă, conducând astfel la fragmentarea sectorului. Pentru a permite măsuri coordonate de consolidare a rezilienței, sunt necesare norme armonizate pentru facilitarea implementării unor proiecte specifice care să contribuie la siguranța aprovizionării cu semiconductori în Uniune (pilonul 2). Mecanismul de monitorizare și de răspuns la situațiile de criză propus (pilonul 3) ar trebui să fie uniform pentru a permite o abordare coordonată a pregătirii pentru situații de criză în cadrul lanțului valoric transfrontalier al semiconductorilor. Propunerea prevede structura de guvernanță adecvată și cooperarea între statele membre la nivelul Uniunii, sprijinind astfel încrederea, inovarea și creșterea în cadrul pieței interne. Prin urmare, articolul 114 din TFUE este un temei juridic pertinent pentru pilonii 2 și 3, pentru a asigura buna funcționare a pieței interne.

Alte articole din TFUE sau fiecare articol separat nu pot justifica ambele obiective menționate mai sus. Articolul 122 din TFUE nu este pertinent, deoarece nu prevede un temei pentru ambele obiective și nu este compatibil nici cu articolul 114, nici cu articolul 173 din TFUE. Elementele propuse sunt prevăzute într-un singur act, întrucât toate măsurile constituie o abordare coerentă menită să răspundă, în diferite moduri, necesității consolidării ecosistemului semiconductorilor din Uniune.

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

·În ceea ce privește primul pilon (inițiativa „Cipuri pentru Europa”), inițiativa va sprijini consolidarea capacităților tehnologice și inovarea la scară largă în întreaga Uniune pentru a permite dezvoltarea și implementarea tehnologiilor de ultimă generație și de generație următoare în domeniul semiconductorilor și în domeniul cuantic și pentru a aborda deficiențele structurale cronice ale Europei în materie de proiectare și producție. Statele membre au instituit un prim „proiect important de interes european comun” (PIIEC) în 2018, care sprijină proiecte inovatoare transfrontaliere de-a lungul lanțului valoric al microelectronicii, în acest domeniu fiind planificat și un al doilea PIIEC 39 . Deși astfel de inițiative au o importanță strategică pentru sectorul în cauză, este probabil ca, în acest stadiu, ele singure să nu permită consolidarea suficientă a capacităților sub forma liniilor-pilot și a infrastructurilor de proiectare care trebuie să fie puse la dispoziție la scară largă tuturor părților terțe interesate din întreaga Europă și care, de asemenea, vor permite Uniunii să joace un rol mai important într-un ecosistem mondial și interdependent. Astfel de instalații la scară largă pot fi realizate numai la nivelul Uniunii, având în vedere amploarea investițiilor și a know-how-ului necesare.

·În ceea ce privește al doilea pilon („Siguranța aprovizionării”), acțiunile care vizează accelerarea investițiilor în fabricarea semiconductorilor pot fi concepute și puse în aplicare în mod adecvat numai la nivelul Uniunii, având în vedere amploarea investițiilor necesare și faptul că, prin definiție, astfel de instalații de fabricare vor deservi întreaga piață internă, vor consolida întregul ecosistem și vor garanta siguranța aprovizionării în situații de criză.

·În ceea ce privește al treilea pilon („Monitorizare și răspuns la situații de criză”), cooperarea consolidată a Uniunii va asigura colectarea de informații necesare și comparabile. Împreună, statele membre și Comisia vor fi în măsură să anticipeze penuriile, să activeze stadiul de criză într-o situație de penurie gravă și să pună în aplicare măsurile necesare pentru a aborda o astfel de criză cu mai multă eficacitate decât ar face-o un mozaic de măsuri naționale.

•Proporționalitatea

•Alegerea instrumentului

Propunerea este sub forma unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului. Acesta este instrumentul juridic cel mai adecvat pentru pilonul 1 al propunerii de instituire a inițiativei „Cipuri pentru Europa”, deoarece numai un regulament, cu dispozițiile sale juridice direct aplicabile, poate oferi gradul de uniformitate necesar pentru instituirea și funcționarea unei inițiative a Uniunii care vizează sprijinirea unui sector industrial la nivelul întregii piețe interne. Alegerea unui regulament ca instrument juridic pentru pilonul 2 este justificată de necesitatea aplicării uniforme a noilor norme, în special a definiției instalațiilor de producție integrate și a turnătoriilor deschise ale UE, precum și de necesitatea unei proceduri uniforme pentru recunoașterea și sprijinirea acestora. În plus, un regulament este instrumentul cel mai adecvat pentru pilonul 3, deoarece această parte ar trebui să prevadă un mecanism care să anticipeze și să remedieze perturbările grave ale aprovizionării cu semiconductori în Uniune. Mecanismul nu necesită transpunerea prin măsuri naționale și este direct aplicabil.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Consultările cu părțile interesate

•Drepturile fundamentale

Articolul 16 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”) prevede libertatea de a desfășura o activitate comercială. Măsurile din cadrul pilonilor 1 și 2 ai prezentei propuneri creează capacitate de inovare și promovează siguranța aprovizionării cu semiconductori, ceea ce poate consolida libertatea de a desfășura o activitate comercială în conformitate cu dreptul Uniunii și cu legislațiile și practicile naționale. Cu toate acestea, unele măsuri din cadrul pilonului 3 necesare pentru a aborda perturbările grave ale aprovizionării cu semiconductori în Uniune pot limita temporar libertatea de a desfășura o activitate comercială și libertatea contractuală, protejate de articolul 16, precum și dreptul de proprietate, protejat de articolul 17 din cartă. În conformitate cu articolul 52 alineatul (1) din cartă, orice restrângere a acestor drepturi prin prezenta propunere va fi prevăzută de lege și va respecta substanța acestor drepturi și libertăți și principiul proporționalității.

Obligația de a comunica informații specifice Comisiei, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții, respectă substanța libertății de a desfășura o activitate comercială și nu o va afecta în mod disproporționat (articolul 16 din cartă). Orice solicitare de informații servește obiectivului de interes general al Uniunii de a permite identificarea unor posibile măsuri de atenuare a unei crize cauzate de o penurie de semiconductori. Aceste solicitări de informații sunt adecvate și eficace pentru atingerea obiectivului, furnizând informațiile necesare pentru evaluarea crizei în cauză. În principiu, Comisia solicită informațiile dorite doar organizațiilor reprezentative și poate adresa, în plus, solicitări unor întreprinderi individuale numai dacă acest lucru este necesar. Întrucât informațiile privind situația aprovizionării nu sunt disponibile în alt mod, nu există nicio altă măsură la fel de eficace pentru a obține informațiile de care au nevoie factorii de decizie europeni ca să ia măsuri de atenuare. Având în vedere consecințele economice și societale grave ale penuriilor de semiconductori și importanța măsurilor de atenuare, solicitările de informații sunt proporționale cu obiectivul urmărit. În plus, limitarea libertății de a desfășura o activitate comercială și a dreptului de proprietate sunt compensate prin garanții adecvate. O solicitare de informații poate fi lansată numai într-o situație de criză în care Comisia a activat stadiul de criză printr-un act de punere în aplicare.

Obligația de a accepta comenzile prioritare și de a le acorda prioritate respectă substanța libertății de a desfășura o activitate comercială și a libertății contractuale (articolul 16 din cartă), precum și a dreptului de proprietate (articolul 17 din cartă) și nu le afectează în mod disproporționat. Această obligație servește obiectivului de interes general al Uniunii de a asigura funcționarea continuă a sectoarelor critice afectate de perturbările aprovizionării din cauza unei penurii de semiconductori. Obligația este adecvată și eficace pentru atingerea acestui obiectiv prin asigurarea faptului că resursele disponibile sunt utilizate în mod preferențial pentru produsele furnizate acestor sectoare. Nu există nicio altă măsură la fel de eficace. Într-o situație de criză, este proporțional ca instalațiile de fabricare a semiconductorilor care au solicitat să fie recunoscute ca „instalații de producție integrate” și „turnătorii deschise ale UE”, alte instalații de fabricare a semiconductorilor care au acceptat o astfel de posibilitate în contextul primirii unui sprijin public sau întreprinderile de-a lungul lanțului de aprovizionare cu semiconductori care au făcut obiectul unei comenzi prioritare din partea unei țări terțe, în măsura în care acest lucru are un impact semnificativ asupra siguranței aprovizionării sectoarelor critice, să fie obligate să accepte și să acorde prioritate anumitor comenzi. Printr-o serie de garanții adecvate, se asigură faptul că niciun impact negativ al obligației de prioritizare asupra libertății de a desfășura o activitate comercială, a libertății contractuale și a dreptului de proprietate nu constituie o încălcare a acestor drepturi. Obligația de a acorda prioritate anumitor comenzi poate fi impusă numai într-o situație de criză în care Comisia a activat stadiul de criză printr-un act de punere în aplicare. Întreprinderea în cauză poate solicita Comisiei revizuirea comenzii prioritare dacă nu este în măsură să execute comanda sau dacă executarea comenzii ar constitui o sarcină economică disproporționată și ar genera dificultăți deosebite. În plus, entitatea supusă obligației este exonerată de orice răspundere pentru daunele cauzate de încălcarea obligațiilor contractuale care rezultă din respectarea obligației.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

5.ALTE ELEMENTE

•Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare

Comisia va evalua realizările, rezultatele și impactul prezentei propuneri după trei ani de la data la care aceasta devine aplicabilă și, ulterior, o dată la patru ani. Principalele constatări ale evaluării vor fi prezentate într-un raport către Parlamentul European și Consiliu, care va fi făcut public. Pentru a efectua evaluarea, Consiliul european pentru semiconductori, statele membre și autoritățile naționale competente îi vor furniza informații Comisiei, la cererea acesteia.

Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

1.1.Capitolul I – Dispoziții generale

Capitolul I stabilește obiectul regulamentului și definițiile utilizate în cadrul instrumentului. Regulamentul stabilește un cadru, alcătuit din trei „piloni”, pentru consolidarea ecosistemului european al semiconductorilor. Mai precis, regulamentul instituie inițiativa „Cipuri pentru Europa”, care creează condițiile necesare pentru consolidarea capacității de inovare industrială a Uniunii (pilonul 1), include definiția și criteriile aferente instalațiilor de producție integrate și ale turnătoriilor deschise ale UE de pionierat (pilonul 2), precum și un mecanism de coordonare pentru monitorizare și răspuns la situații de criză (pilonul 3).

1.2.Capitolul II – Inițiativa „Cipuri pentru Europa”

1.3.Capitolul III – Siguranța aprovizionării

Capitolul III stabilește cadrul pentru instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE. Instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE sunt instalații de fabricare ce furnizează capabilități de fabricare a semiconductorilor, sunt instalații de pionierat în Uniune și contribuie la siguranța aprovizionării și la un ecosistem rezilient pe piața internă. În special, pentru a se califica drept instalații de producție integrate și turnătorii deschise ale UE, instalațiile ar trebui să aibă un impact pozitiv clar asupra lanțului valoric al semiconductorilor din Uniune.

În timp ce instalațiile de producție integrate sunt instalații de producție integrate la nivel vertical, turnătoriile deschise ale UE oferă o parte semnificativă din capacitatea lor de producție altor actori industriali, cum ar fi întreprinderilor de semiconductori fabless (adică întreprinderi care proiectează, dar nu fabrică cipuri). Investițiile în aceste instalații facilitează dezvoltarea fabricării de semiconductori în Uniune. Astfel, după recunoașterea de către Comisie ca instalație de producție integrată sau ca turnătorie deschisă a UE, se consideră că aceste instalații contribuie la siguranța aprovizionării cu semiconductori în Uniune și, prin urmare, servesc interesului public. Pentru a garanta siguranța aprovizionării, statele membre pot, fără a aduce atingere normelor privind ajutoarele de stat, să aplice scheme de sprijin și să ofere sprijin administrativ, inclusiv să accelereze desfășurarea procedurilor administrative în cursul cărora sunt tratate cererile legate de planificarea, construirea și funcționarea instalațiilor respective. Comisia va recunoaște o instalație drept instalație de producție integrată sau drept turnătorie deschisă a UE în cazul în care aceasta îndeplinește criteriile stabilite în acest capitol. Comisia își poate abroga decizia dacă recunoașterea s-a bazat pe informații incorecte sau dacă instalația nu mai îndeplinește criteriile.

1.4.Capitolul IV – Monitorizare și răspuns la situații de criză

Capitolul IV conține un mecanism de monitorizare coordonată a lanțului valoric al semiconductorilor și de răspuns la perturbările aprovizionării cu semiconductori care afectează buna funcționare a pieței interne.

Secțiunea 1 (Monitorizare) stabilește un sistem de monitorizare și avertizare pentru lanțul valoric al semiconductorilor. Sistemul se bazează pe activitățile de monitorizare periodică ale statelor membre, care constau în special în observarea indicatorilor de avertizare timpurie și a disponibilității și integrității serviciilor și bunurilor furnizate de principalii actori de pe piață. Comisia oferă baza pentru activitățile de monitorizare prin intermediul unei evaluări a riscurilor la nivelul Uniunii, în care identifică indicatorii de avertizare timpurie. Pentru a asigura participarea industriei, statele membre vor invita părțile interesate și asociațiile industriale relevante să le informeze cu privire la fluctuațiile semnificative ale cererii și la perturbările lanțului lor de aprovizionare. Statele membre ar trebui să furnizeze periodic informații actualizate și să facă schimb de constatări în cadrul Consiliului european pentru semiconductori. Statele membre avertizează Comisia dacă, în cadrul activităților lor de monitorizare sau ca urmare a unei informări de către părțile interesate, iau cunoștință de o potențială criză în domeniul semiconductorilor sau de apariția unui factor de risc relevant. În urma acestei avertizări sau în urma unei avertizări din alte surse, inclusiv a unor informații primite de la parteneri internaționali, Comisia convoacă o reuniune extraordinară a Consiliului european pentru semiconductori. În cadrul reuniunii se va evalua necesitatea activării stadiului de criză și se va discuta efectuarea potențială a unor achiziții coordonate înainte de apariția unei penurii. În plus, Comisia va iniția consultări sau acțiuni de cooperare, în numele Uniunii, cu țările terțe relevante în vederea găsirii unor soluții de cooperare pentru a remedia perturbările lanțului de aprovizionare.

Secțiunea 2 (Stadiul de criză) prevede normele de activare a stadiului de criză a semiconductorilor și detaliază măsurile de urgență care pot fi utilizate pentru a răspunde la situația de criză.

Comisia este împuternicită să activeze stadiul de criză prin intermediul unui act de punere în aplicare atunci când dispune de dovezi concrete, serioase și fiabile privind existența unei crize a semiconductorilor. O astfel de criză a semiconductorilor apare atunci când există perturbări grave ale aprovizionării cu semiconductori care conduc la penurii semnificative, care antrenează efecte negative semnificative asupra unuia sau mai multor sectoare importante ale Uniunii sau care împiedică furnizarea, repararea și întreținerea produselor esențiale utilizate de sectoarele critice. În actul de punere în aplicare se va preciza durata stadiului de criză sau prelungirea acestuia. Înainte de expirarea stadiului de criză, Comisia evaluează, ținând seama de opinia Consiliului european pentru semiconductori, dacă activarea stadiului de criză ar trebui prelungită. În stadiul de criză, Consiliul european pentru semiconductori va organiza reuniuni extraordinare pentru a le permite statelor membre să colaboreze strâns cu Comisia și să coordoneze eventualele măsuri naționale luate cu privire la lanțul de aprovizionare cu semiconductori.

Atunci când este activat stadiul de criză, Comisia poate lua anumite măsuri de urgență prevăzute în prezentul regulament. Comisia poate solicita unor organizații reprezentative ale întreprinderilor sau, dacă este necesar, unor întreprinderi individuale care își desfășoară activitatea de-a lungul lanțului de aprovizionare cu semiconductori informațiile necesare pentru evaluarea crizei semiconductorilor și identificarea potențialelor măsuri de atenuare. Aceste entități au obligația să furnizeze Comisiei informațiile solicitate. Informațiile solicitate pot consta în informații privind capabilitățile și capacitățile lor de producție, perturbările principale actuale sau orice alte date existente necesare pentru a evalua natura crizei semiconductorilor sau pentru a identifica și a evalua potențialele măsuri de atenuare sau de urgență la nivel național sau la nivelul Uniunii. După caz, Comisia poate impune instalațiilor de producție integrate, uzinelor deschise ale UE, instalațiilor de fabricare a semiconductorilor care au acceptat anterior această posibilitate în contextul primirii unui sprijin public sau întreprinderilor de-a lungul lanțului de aprovizionare cu semiconductori care au făcut obiectul unei comenzi prioritare din partea unei țări terțe într-o măsură care are un impact semnificativ asupra funcționării sectoarelor critice, să accepte și să acorde prioritate producției de produse necesare în situații de criză pentru sectoarele critice. În plus sau alternativ, la cererea a două sau mai multe state membre, Comisia poate acționa, în numele acestora, ca organism central de achiziție pentru a achiziționa produse necesare în situații de criză pentru sectoarele critice. În consultare cu Consiliul european pentru semiconductori, Comisia va evalua utilitatea, necesitatea și proporționalitatea cererii. Pentru definirea sectoarelor critice, prezentul regulament face referire la sectoarele menționate în anexa la Propunerea Comisiei de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind reziliența entităților critice 48 și, în plus, la sectorul apărării și la alte activități relevante pentru siguranța și securitatea publică și prevede posibilitatea Comisiei de a limita aceste măsuri de urgență la anumite sectoare de pe listă.

1.5.Capitolul V – Guvernanța

Capitolul V stabilește sistemele de guvernanță de la nivelul Uniunii și de la nivel național. La nivelul Uniunii, propunerea instituie Consiliul european pentru semiconductori, alcătuit din reprezentanți ai statelor membre și prezidat de Comisie. Consiliul european pentru semiconductori va oferi consiliere cu privire la inițiativă Consiliului autorităților publice din cadrul întreprinderii comune pentru cipuri (pilonul 1), va oferi consiliere și asistență Comisiei pentru a face schimb de informații cu privire la funcționarea instalațiilor de producție integrate și a uzinelor deschise ale UE (pilonul 2), va discuta și va pregăti identificarea sectoarelor și tehnologiilor critice specifice, va aborda aspectele legate de monitorizare și de răspunsul la situații de criză (pilonul 3) și va oferi sprijin pentru aplicarea consecventă a regulamentului propus, facilitând cooperarea între statele membre. Consiliul european pentru semiconductori sprijină Comisia în cadrul cooperării internaționale. De asemenea, acesta va asigura coordonarea și schimbul de informații cu structurile de criză relevante instituite în temeiul dreptului Uniunii. Consiliul european pentru semiconductori se va reuni în diferite componențe și va organiza reuniuni separate pentru sarcinile care îi revin în temeiul pilonului 1 și pentru sarcinile care îi revin în temeiul pilonilor 2 și 3. Comisia poate stabili subgrupuri permanente sau temporare ale Consiliului european pentru semiconductori și poate invita, în calitate de observatori în cadrul unor astfel de subgrupuri, organizații care reprezintă interesele industriei semiconductorilor și alte părți interesate.

La nivel național, statele membre vor desemna una sau mai multe autorități naționale competente și, dintre acestea, un punct unic de contact național în scopul punerii în aplicare a regulamentului.

1.6.Capitolele VI, VII și VIII – Dispoziții finale

Capitolul VI subliniază obligația tuturor părților de a respecta confidențialitatea informațiilor comerciale sensibile și a secretelor comerciale. Obligația vizează Comisia, autoritățile naționale competente și alte autorități ale statelor membre, precum și toți reprezentanții și experții care participă la reuniunile Consiliului european pentru semiconductori și ale comitetului. În acest capitol sunt stabilite, de asemenea, norme privind aplicarea unor sancțiuni și amenzi eficace, proporționale și disuasive pentru nerespectarea obligațiilor care decurg din prezentul regulament, sub rezerva unor garanții adecvate. Comisia poate impune penalități cu titlu cominatoriu pentru neîndeplinirea de către întreprinderile relevante a obligației de a accepta și de a acorda prioritate anumitor comenzi în cazul unei crize a semiconductorilor. Mai mult, Comisia poate aplica amenzi unei întreprinderi care furnizează informații incorecte, incomplete sau înșelătoare sau care nu furnizează informațiile în termenul stabilit.

În capitolul VII sunt stabilite normele și condițiile pentru exercitarea competențelor de delegare și de executare. Propunerea împuternicește Comisia să adopte, atunci când este cazul, acte de punere în aplicare, pentru a preciza anumite aspecte procedurale și a asigura aplicarea uniformă a regulamentului, și acte delegate pentru a modifica anexa I (activitățile prevăzute în aceasta, într-un mod coerent cu obiectivele inițiativei) și anexa II (indicatorii măsurabili și dispoziții privind stabilirea unui cadru de monitorizare și evaluare pentru a completa prezentul regulament).

Capitolul VIII conține modificări ale altor acte, inclusiv ale programului Europa digitală, precum și obligația Comisiei de a prezenta Parlamentului European și Consiliului rapoarte periodice de evaluare și revizuire a regulamentului.

2022/0032 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european al semiconductorilor (Actul privind cipurile)

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 173 alineatul (3), articolul 182 alineatul (1) și articolele 183 și 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 49 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 50 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Semiconductorii se află în centrul oricărui dispozitiv digital: de la telefoane inteligente, automobile, aplicații și infrastructuri critice în domeniile sănătății, energiei, comunicațiilor și automatizării până la majoritatea celorlalte sectoare industriale. Uniunea a înregistrat perturbări fără precedent ale aprovizionării cu semiconductori, în condițiile în care aceștia sunt esențiali pentru funcționarea economiei și a societății noastre moderne. Deficitul actual de aprovizionare este un simptom al unor deficiențe structurale permanente și grave din cadrul lanțului valoric și de aprovizionare cu semiconductori din Uniune. Perturbările au scos la iveală o serie de vulnerabilități de lungă durată în acest sens, în special dependența puternică de țări terțe în ceea ce privește fabricarea și proiectarea cipurilor.

(2)Ar trebui stabilit un cadru pentru sporirea rezilienței Uniunii în domeniul tehnologiilor semiconductorilor, care să stimuleze investițiile, să consolideze capabilitățile lanțului de aprovizionare cu semiconductori din Uniune și să intensifice cooperarea dintre statele membre și Comisie.

(3)Acest cadru urmărește două obiective. Primul obiectiv este să se asigure condițiile necesare competitivității și capacității de inovare a Uniunii și adaptarea industriei la schimbările structurale determinate de ciclurile rapide de inovare și de nevoia de durabilitate. Al doilea obiectiv, separat și complementar celui dintâi, este să se îmbunătățească funcționarea pieței interne prin stabilirea unui cadru juridic uniform al Uniunii pentru creșterea rezilienței și a siguranței aprovizionării Uniunii în domeniul tehnologiilor semiconductorilor.

(4)Este necesar să se ia măsuri pentru dezvoltarea capacităților și consolidarea sectorului semiconductorilor din Uniune, în conformitate cu articolul 173 alineatul (3) din tratat. Aceste măsuri nu implică armonizarea actelor cu putere de lege și a normelor administrative naționale. În această privință, Uniunea ar trebui să consolideze competitivitatea și reziliența bazei tehnologice și industriale pentru semiconductori, consolidând în același timp capacitatea de inovare a propriului sector al semiconductorilor, reducând dependența de un număr limitat de întreprinderi din țări terțe și de zone geografice și consolidându-și capacitatea de a proiecta și a produce componente avansate. Inițiativa „Cipuri pentru Europa” („inițiativa”) ar trebui să sprijine aceste obiective prin reducerea decalajului dintre capabilitățile avansate de cercetare și inovare ale Europei și exploatarea lor industrială durabilă. Inițiativa ar trebui să promoveze consolidarea capacităților pentru a permite integrarea proiectării, a producției și a sistemelor în tehnologiile semiconductorilor de generație următoare, să intensifice colaborarea dintre actorii-cheie din întreaga Uniune, să întărească lanțurile valorice și de aprovizionare cu semiconductori din Europa, să răspundă nevoilor sectoarelor industriale cheie și să creeze noi piețe.

(5)Utilizarea semiconductorilor are importanță crucială pentru mai multe sectoare economice și funcții societale din Uniune și, prin urmare, o aprovizionare rezilientă este esențială pentru funcționarea pieței interne. Având în vedere ampla circulație transfrontalieră a produselor semiconductoare, reziliența și siguranța aprovizionării cu semiconductori pot fi abordate cel mai bine prin intermediul legislației de armonizare a Uniunii, în temeiul articolului 114 din tratat. Pentru a permite măsuri coordonate de creștere a rezilienței, sunt necesare norme armonizate pentru facilitarea implementării unor proiecte specifice care să contribuie la siguranța aprovizionării cu semiconductori în Uniune. Mecanismul de monitorizare și de răspuns la situațiile de criză propus ar trebui să fie uniform pentru a permite o abordare coordonată a pregătirii pentru situații de criză în cadrul lanțului valoric transfrontalier al semiconductorilor.

(6)Realizarea acestor obiective va fi sprijinită de un mecanism de guvernanță. La nivelul Uniunii, prezentul regulament instituie Consiliul european pentru semiconductori, alcătuit din reprezentanți ai statelor membre și prezidat de Comisie. Consiliul european pentru semiconductori va oferi consiliere și asistență Comisiei cu privire la chestiuni specifice, inclusiv aplicarea consecventă a prezentului regulament, facilitarea cooperării între statele membre și schimbul de informații referitoare la aspecte legate de prezentul regulament. Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să organizeze reuniuni separate pentru sarcinile care îi revin în temeiul diferitelor capitole ale prezentului regulament. Reuniunile se pot desfășura în formate diferite, cu participarea diferiților reprezentanți la nivel înalt, iar Comisia poate înființa subgrupuri.

(7)Având în vedere caracterul mondializat al lanțului de aprovizionare cu semiconductori, cooperarea internațională cu țările terțe reprezintă un element important pentru a asigura reziliența ecosistemului semiconductorilor din Uniune. Acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament ar trebui, de asemenea, să permită Uniunii să joace un rol mai important, în calitate de centru de excelență, într-un ecosistem mondial, interdependent și mai performant al semiconductorilor. Asistată de Consiliul european pentru semiconductori, Comisia ar trebui să coopereze și să construiască parteneriate cu țările terțe în vederea identificării de soluții pentru a aborda, în măsura posibilului, perturbările lanțului de aprovizionare cu semiconductori.

(8)Sectorul semiconductorilor este caracterizat de costuri foarte ridicate de dezvoltare și inovare și de costuri foarte ridicate pentru construirea instalațiilor de testare și experimentare la stadiul actual al tehnologiei pentru a susține producția industrială. Acest lucru are un impact direct asupra competitivității și a capacității de inovare a industriei din Uniune, precum și asupra siguranței și rezilienței aprovizionării. Având în vedere lecțiile învățate din recentele penurii înregistrate în Uniune și în întreaga lume, precum și evoluția rapidă a provocărilor tehnologice și a ciclurilor de inovare care afectează lanțul valoric al semiconductorilor, este necesar să se consolideze competitivitatea, reziliența și capacitatea de inovare a Uniunii prin instituirea inițiativei „Cipuri pentru Europa.

(9)Statele membre au principala responsabilitate pentru susținerea unei baze industriale, competitive, durabile și inovatoare puternice la nivelul Uniunii. Cu toate acestea, natura și amploarea provocărilor din domeniul inovării în sectorul semiconductorilor impun o acțiune concertată la nivelul Uniunii.

(10)Programul-cadru Orizont Europa pentru cercetare și inovare, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului 51 (denumit în continuare „Orizont Europa”), are ca obiectiv consolidarea Spațiului european de cercetare (SEC), prin ameliorarea competitivității acestuia, inclusiv a industriei sale, promovând în același timp toate activitățile de cercetare și inovare pentru a îndeplini prioritățile și angajamentele strategice ale Uniunii, care vizează, în cele din urmă, promovarea păcii, a valorilor Uniunii și a bunăstării popoarelor sale. Ca prioritate majoră a Uniunii, resursele financiare totale alocate programului nu ar trebui reduse, iar reducerea resurselor financiare ale programului, care vizează consolidarea pachetului financiar al programului Europa digitală cu scopul de a contribui la inițiativa „Cipuri pentru Europa”, ar trebui să fie compensată dintr-o altă sursă. În consecință, fără a se aduce atingere prerogativelor instituționale ale Parlamentului European și ale Consiliului, în perioada 2023-2027 ar trebui să fie puse la dispoziția programului Orizont Europa credite de angajament într-un cuantum echivalent cu reducerea, rezultate din neimplementarea totală sau parțială a proiectelor care aparțin programului respectiv sau predecesorului acestuia, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului 52 (Regulamentul financiar). Acest cuantum se va adăuga celor 0,5 miliarde EUR (la prețurile din 2018) menționate deja în Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind reutilizarea fondurilor dezangajate pentru programul de cercetare.

(11)Pentru a dota Uniunea cu capacitățile de cercetare și inovare în domeniul tehnologiei semiconductorilor necesare pentru ca aceasta să își mențină investițiile de cercetare și industriale la un nivel de vârf și pentru a elimina decalajul actual dintre cercetare și dezvoltare, pe de o parte, și producție, pe de altă parte, Uniunea și statele sale membre ar trebui să își coordoneze mai bine eforturile și să coinvestească. Pentru a realiza acest lucru, Uniunea și statele membre ar trebui să aibă în vedere dublul obiectiv al tranziției digitale și verzi. În măsura posibilului, inițiativa ar trebui să integreze și să maximizeze, în toate componentele și acțiunile sale, beneficiile aplicării tehnologiilor semiconductorilor în calitate de vectori puternici ai tranziției către durabilitate, care pot conduce la noi produse și la o utilizare mai eficientă, mai eficace, mai curată și mai durabilă a resurselor, inclusiv a energiei și a materialelor necesare pentru producție și pentru utilizarea pe parcursul întregului ciclu de viață al semiconductorilor.

(12)Pentru a-și atinge obiectivul general și pentru a aborda atât provocările legate de cerere, cât și pe cele legate de ofertă ale actualului ecosistem al semiconductorilor, inițiativa ar trebui să includă cinci componente principale. În primul rând, pentru a consolida capacitatea de proiectare a Europei, inițiativa ar trebui să sprijine acțiuni vizând construirea unei platforme virtuale care să fie disponibilă în întreaga Uniune. Platforma ar trebui să conecteze comunitățile de centre de proiectare, IMM-urile și întreprinderile nou-înființate, actorii din domeniul proprietății intelectuale și furnizorii de instrumente cu organizațiile de cercetare și tehnologie pentru a furniza soluții de prototip virtuale, bazate pe codezvoltarea tehnologiei. În al doilea rând, pentru a consolida securitatea și reziliența aprovizionării și pentru a reduce dependența Uniunii de producția din țările terțe, inițiativa ar trebui să sprijine dezvoltarea liniilor-pilot și accesul la acestea. Liniile-pilot ar trebui să furnizeze industriei instalații de testare, experimentare și validare a tehnologiilor semiconductorilor și a conceptelor de proiectare a sistemelor la niveluri ridicate de maturitate tehnologică superioare nivelului 3, dar inferioare nivelului 8, reducând în același timp cât mai mult posibil impactul asupra mediului. Sunt necesare investiții în liniile-pilot la nivelul Uniunii, alături de investiții ale statelor membre și ale sectorului privat, pentru a aborda provocările structurale existente și disfuncționalitățile pieței în cazul în care astfel de instalații nu sunt disponibile în Uniune, ceea ce împiedică potențialul de inovare și competitivitatea globală a Uniunii. În al treilea rând, pentru a permite investițiile în tehnologii alternative, cum ar fi tehnologiile cuantice, care pot conduce la dezvoltarea sectorului semiconductorilor, inițiativa ar trebui să sprijine acțiuni vizând inclusiv bibliotecile de proiectare pentru cipurile cuantice, liniile-pilot pentru construirea de cipuri cuantice și instalațiile de testare și experimentare pentru componentele cuantice. În al patrulea rând, pentru a promova utilizarea tehnologiilor semiconductorilor, pentru a oferi acces la instalațiile de proiectare și la liniile-pilot și pentru a aborda lacunele în materie de competențe în întreaga Uniune, inițiativa ar trebui să sprijine înființarea unor centre de competențe privind semiconductorii în fiecare stat membru. Accesul la infrastructura finanțată din fonduri publice, cum ar fi instalațiile-pilot și instalațiile de testare, precum și la rețeaua de competențe, ar trebui să fie deschis unei game largi de utilizatori și trebuie acordat în mod transparent, nediscriminatoriu și în condițiile pieței (sau pe baza costului plus o marjă rezonabilă) pentru întreprinderile mari, în timp ce IMM-urile pot beneficia de acces preferențial sau de prețuri reduse. Un astfel de acces, inclusiv pentru partenerii comerciali și de cercetare internaționali, poate conduce la o îmbogățire și stimulare reciprocă mai amplă și la câștiguri în materie de know-how și excelență, contribuind în același timp la recuperarea costurilor. În al cincilea rând, Comisia ar trebui să instituie o facilitate specifică de sprijin pentru investiții în semiconductori (ca parte a activităților de facilitare a investițiilor descrise în mod colectiv drept „Fondul pentru cipuri”), propunând soluții atât de capital, cât și de datorie, inclusiv un mecanism de finanțare mixtă în cadrul Fondului InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului 53 , în strânsă cooperare cu Grupul Băncii Europene de Investiții și împreună cu alți parteneri de implementare, cum ar fi băncile și instituțiile naționale de promovare. Activitățile Fondului pentru cipuri ar trebui să sprijine dezvoltarea unui ecosistem dinamic și rezilient al semiconductorilor, oferind atât oportunități pentru o mai mare disponibilitate a fondurilor menite să sprijine creșterea întreprinderilor nou-înființate și a IMM-urilor, cât și investiții de-a lungul lanțului valoric, inclusiv pentru alte întreprinderi din lanțurile valorice ale semiconductorilor. În acest context, Consiliul European pentru Inovare va oferi în continuare sprijin specific prin granturi și investiții de capital pentru inovatorii cu risc ridicat, creatori de piețe.

(13)Pentru a depăși limitările actualelor eforturi fragmentate în materie de investiții publice și private, pentru a facilita integrarea, îmbogățirea și stimularea reciprocă și rentabilitatea investițiilor în programele în curs și pentru a urmări o viziune strategică comună a Uniunii privind semiconductorii, ca mijloc de realizare a ambiției Uniunii și a statelor sale membre de a ocupa un rol de lider în economia digitală, inițiativa „Cipuri pentru Europa” ar trebui să faciliteze o mai bună coordonare și sinergii mai strânse între programele de finanțare existente la nivelul Uniunii și la nivel național, o mai bună coordonare și colaborare cu industria și cu principalele părți interesate din sectorul privat, precum și investiții comune suplimentare cu statele membre. Punerea în aplicare a inițiativei este concepută pentru a pune în comun resurse din partea Uniunii, a statelor membre și a țărilor terțe asociate la programele existente ale Uniunii, precum și din partea sectorului privat. Prin urmare, succesul inițiativei poate fi asigurat numai printr-un efort colectiv al statelor membre, împreună cu Uniunea, pentru a sprijini atât costurile de capital semnificative, disponibilitatea pe scară largă a resurselor virtuale de proiectare, testare și experimentare, cât și difuzarea cunoștințelor, a aptitudinilor și a competențelor. După caz, având în vedere particularitățile acțiunilor vizate, obiectivele inițiativei, în special activitățile Fondului pentru cipuri, ar trebui să fie sprijinite și printr-un mecanism de finanțare mixtă în cadrul Fondului InvestEU.

(14)Sprijinul oferit prin inițiativă ar trebui să fie utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții insuficiente, iar acțiunile nu ar trebui să se suprapună cu finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă. Acțiunile ar trebui să aibă o valoare adăugată clară pentru Uniune.

(15)Inițiativa ar trebui să se sprijine pe o bază solidă de cunoștințe și să sporească sinergiile cu acțiunile sprijinite în prezent de Uniune și de statele membre prin programe și acțiuni de cercetare și inovare în domeniul semiconductorilor și de dezvoltare a unei părți a lanțului de aprovizionare, în special Orizont Europa și programul Europa digitală instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului 54 , cu scopul de a consolida, până în 2030, poziția Uniunii de actor mondial în domeniul tehnologiei semiconductorilor și al aplicațiilor acesteia, care să dețină o pondere din ce în ce mai mare în sectorul producției la nivel mondial. În completarea acestor activități, inițiativa ar colabora îndeaproape cu alte părți interesate relevante, inclusiv cu Alianța pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor.

(16)În vederea accelerării punerii în aplicare a acțiunilor inițiativei, este necesar să se ofere o opțiune de punere în aplicare a unora dintre acțiunile inițiativei, în special în ceea ce privește liniile-pilot, prin intermediul unui nou instrument juridic, consorțiul european pentru infrastructura cipurilor („European Chips Infrastructure Consortium” – ECIC). ECIC ar trebui să aibă personalitate juridică. Aceasta înseamnă că, atunci când solicită finanțarea acțiunilor din inițiativă, solicitantul poate fi chiar ECIC, și nu entitățile individuale care îl alcătuiesc. Principalul obiectiv al ECIC ar trebui să fie încurajarea unei colaborări eficace și structurale între entitățile juridice, inclusiv organizațiile de cercetare și tehnologie. Din acest motiv, ECIC trebuie să implice participarea a cel puțin trei entități juridice din trei state membre și să funcționeze ca un consorțiu public-privat pentru o acțiune specifică. Înființarea ECIC nu ar trebui să implice instituirea efectivă a unui nou organism al Uniunii și nu ar trebui să vizeze o singură acțiune specifică în cadrul inițiativei. Consorțiul ar trebui să elimine lacunele din setul de instrumente al Uniunii menite să combine finanțarea din partea statelor membre, bugetul Uniunii și investițiile private în scopul punerii în aplicare a acțiunilor inițiativei. În special, se pot obține sinergii puternice prin dezvoltarea combinată a unor diferite linii-pilot în cadrul unui ECIC, prin punerea în comun a contribuției Uniunii cu resursele colective ale statelor membre și ale altor participanți. Bugetul ECIC care ar urma să fie pus la dispoziție de statele membre și de participanții din sectorul privat în perioada sa de funcționare preconizată ar trebui să respecte termenele acțiunilor puse în aplicare în cadrul prezentei inițiative. Comisia nu ar trebui să fie în mod direct parte la consorțiu.

(17)Punerea în aplicare primară a inițiativei ar trebui încredințată întreprinderii comune pentru cipuri, astfel cum a fost instituită prin Regulamentul XX/XX al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2021/2085 de instituire a întreprinderilor comune din cadrul programului Orizont Europa în ceea ce privește întreprinderea comună pentru cipuri 55 .

(18)Pentru a încuraja înființarea capabilităților de fabricație și de proiectare aferente necesare și, prin urmare, pentru a garanta siguranța aprovizionării în Uniune, acordarea de sprijin public poate fi adecvată. În acest sens, este necesar să se stabilească criteriile pentru facilitarea implementării proiectelor specifice care contribuie la realizarea obiectivelor prezentului regulament și să se facă distincție între două tipuri de instalații, și anume: instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE.

(19)Instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE ar trebui să furnizeze capabilități de producție a semiconductorilor în calitate de instalații de pionierat în Uniune și să contribuie la siguranța aprovizionării și la un ecosistem rezilient pe piața internă. Factorul decisiv pentru producția unei instalații de pionierat ar putea viza nodul tehnologic, materialul de substrat, cum ar fi carbura de siliciu și nitrura de galiu, și alte inovații în materie de produse care pot oferi o performanță, o tehnologie de proces sau o performanță energetică și de mediu mai bună. O instalație cu o capabilitate comparabilă la scară industrială nu ar trebui să fie deja prezentă în mod substanțial sau construcția sa nu ar trebui să fie angajată în mod substanțial în Uniune, cu excepția instalațiilor de cercetare și dezvoltare sau a siturilor de producție la scară mică.

(20)În cazul în care o turnătorie deschisă a UE oferă capacitate de producție unor întreprinderi care nu au legătură cu operatorul instalației, turnătoria deschisă a UE ar trebui să stabilească, să pună în aplicare și să mențină o separare funcțională adecvată și eficace pentru a preveni schimbul de informații confidențiale între producția internă și cea externă. Acest lucru ar trebui să se aplice tuturor informațiilor obținute în procesul de proiectare și în procesele de fabricare inițială (front-end) sau finală (back-end).

(21)Pentru a se califica drept instalație de producție integrată sau turnătorie deschisă a UE, înființarea și exploatarea instalației ar trebui să aibă un impact pozitiv clar asupra lanțului valoric al semiconductorilor din Uniune, în special în ceea ce privește asigurarea unei aprovizionări reziliente cu semiconductori pentru utilizatori pe piața internă. Impactul asupra mai multor state membre, inclusiv asupra obiectivelor de coeziune, ar trebui să fie considerat unul dintre indicatorii impactului pozitiv clar al unei instalații de producție integrate și al unei turnătorii deschise a UE asupra lanțului valoric al semiconductorilor din Uniune.

(22)Este important ca instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE să nu facă obiectul aplicării extrateritoriale a obligațiilor de serviciu public impuse de țări terțe, care ar putea submina capacitatea acestora de a-și utiliza infrastructura, software-ul, serviciile, instalațiile, activele, resursele, proprietatea intelectuală sau know-how-ul necesare pentru îndeplinirea obligației privind comenzile prioritare în temeiul prezentului regulament, a căror satisfacere ar trebui să o garanteze.

(23)Având în vedere dezvoltarea rapidă a tehnologiilor semiconductorilor și pentru a consolida competitivitatea industrială viitoare a Uniunii, instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE ar trebui să se angajeze să investească în continuare și în mod eficient în generațiile următoare de semiconductori, inclusiv prin testarea și experimentarea de noi evoluții prin accesul prioritar la liniile-pilot instituite prin inițiativa „Cipuri pentru Europa”, fără a aduce atingere accesului efectiv al altor părți.

(24)Cu scopul de a permite o procedură uniformă și transparentă pentru a obține recunoașterea ca instalație de producție integrată și de turnătorie deschisă a UE, Comisia ar trebui să adopte decizia de recunoaștere la cererea unei întreprinderi individuale sau a unui consorțiu format din mai multe întreprinderi. Pentru a reflecta importanța unei puneri în aplicare coordonate și cooperative a instalației planificate, în evaluarea sa, Comisia ar trebui să țină seama de disponibilitatea statului membru sau a statelor membre în care solicitantul intenționează să își înființeze instalațiile de a sprijini înființarea acestora. În plus, la evaluarea viabilității planului de afaceri, Comisia ar putea lua în considerare rezultatele globale ale solicitantului. Având în vedere privilegiile asociate recunoașterii ca instalație de producție integrată sau ca turnătorie deschisă a UE, Comisia ar trebui să monitorizeze dacă instalațiile cărora li s-a acordat acest statut îndeplinesc în continuare criteriile stabilite în prezentul regulament.

(25)Având în vedere importanța lor pentru asigurarea siguranței aprovizionării și pentru crearea unui ecosistem rezilient al semiconductorilor, instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE ar trebui considerate ca fiind de interes public. Asigurarea siguranței aprovizionării cu semiconductori este importantă și pentru digitalizare, care permite tranziția verde a multor altor sectoare. Pentru a contribui la siguranța aprovizionării cu semiconductori în Uniune, statele membre pot aplica scheme de sprijin și pot furniza sprijin administrativ în cadrul unor proceduri naționale de acordare a autorizațiilor. Acest lucru nu aduce atingere competenței Comisiei în domeniul ajutoarelor de stat în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat, după caz. Statele membre ar trebui să sprijine înființarea de instalații de producție integrate și de turnătorii deschise ale UE în conformitate cu dreptul Uniunii.

(26)Este necesar ca instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE să fie înființate cât mai curând posibil, menținând în același timp sarcina administrativă la un nivel minim. Din acest motiv, statele membre ar trebui să trateze cât mai rapid posibil cererile legate de planificarea, construirea și exploatarea instalațiilor de producție integrate și a turnătoriilor deschise ale UE. Acestea ar trebui să numească o autoritate care să faciliteze și să coordoneze procesele de acordare a autorizațiilor și să numească un coordonator, care să servească drept punct unic de contact pentru proiect. În plus, în cazul în care este necesar pentru acordarea unei derogări în temeiul Directivei 92/43/CEE a Consiliului 56 și al Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului 57 , înființarea și exploatarea acestor instalații poate fi considerată ca fiind de interes public superior în sensul textelor juridice menționate anterior, cu condiția ca celelalte condiții prevăzute în dispozițiile acestora să fie îndeplinite.

(27)Piața internă ar beneficia în mare măsură de existența unor standarde comune pentru cipuri ecologice, fiabile și sigure. Viitoarele dispozitive, sisteme și platforme de conectivitate inteligente vor trebui să se bazeze pe componente semiconductoare avansate și să îndeplinească cerințe ecologice, de fiabilitate și de securitate cibernetică ce vor depinde în mare măsură de caracteristicile tehnologiei subiacente. În acest scop, Uniunea ar trebui să elaboreze proceduri de certificare de referință și să solicite industriei să elaboreze în comun astfel de proceduri pentru sectoare și tehnologii specifice care au un potențial impact social ridicat.

(28)În acest context, Comisia, în consultare cu Consiliul european pentru semiconductori, ar trebui să pregătească terenul pentru certificarea cipurilor și a sistemelor integrate ecologice, fiabile și sigure, care se bazează pe tehnologiile semiconductorilor sau utilizează pe scară largă aceste tehnologii. În special, acestea ar trebui să analizeze și să identifice sectoarele și produsele relevante care au nevoie o astfel de certificare.

(29)Având în vedere deficiențele structurale ale lanțului de aprovizionare cu semiconductori și riscul de penurii viitoare care decurge din aceste deficiențe, prezentul regulament prevede instrumente pentru o abordare coordonată în ceea ce privește monitorizarea și abordarea eficace a posibilelor perturbări ale pieței.

(30)Având în vedere complexitatea, evoluția rapidă și interconectarea lanțurilor valorice ale semiconductorilor, în care sunt implicați diferiți actori, este necesară o abordare coordonată a monitorizării periodice pentru a spori capacitatea de a atenua riscurile ce pot afecta negativ aprovizionarea cu semiconductori. Statele membre ar trebui să monitorizeze lanțul valoric al semiconductorilor, acordând o atenție specială indicatorilor de alertă timpurie, precum și disponibilității și integrității serviciilor și bunurilor furnizate de principalii actori de pe piață, astfel încât acest lucru să nu reprezinte o sarcină administrativă excesivă pentru întreprinderi.

(31)Orice constatări relevante, inclusiv informațiile furnizate de părțile interesate și de asociațiile industriale relevante, ar trebui furnizate Consiliului european pentru semiconductori pentru a permite un schimb periodic de informații între reprezentanții la nivel înalt ai statelor membre și pentru a integra informațiile într-o imagine de ansamblu a monitorizării lanțurilor valorice ale semiconductorilor.

(32)Este important să se țină seama de informațiile specifice privind situația aprovizionării utilizatorilor de semiconductori. Prin urmare, statele membre ar trebui să identifice principalele categorii de utilizatori de pe piețele lor naționale și să comunice periodic cu aceștia. În plus, statele membre ar trebui să ofere organizațiilor părților interesate relevante, inclusiv asociațiilor industriale și reprezentanților principalelor categorii de utilizatori, posibilitatea să furnizeze informații cu privire la creșterile semnificative ale cererii și ofertei și la perturbările cunoscute ale lanțului lor de aprovizionare, inclusiv cu privire la indisponibilitatea semiconductorilor sau a materiilor prime critice, la termene de execuție mai lungi decât termenele medii, la întârzieri în livrare și la creșteri excepționale ale prețurilor.

(33)Pentru a desfășura aceste activități de monitorizare, autoritățile competente ale statelor membre pot avea nevoie de anumite informații, care ar putea să nu fie accesibile publicului, cum ar fi informații privind rolul unei întreprinderi individuale de-a lungul lanțului valoric al semiconductorilor. În circumstanțele limitate în care acest lucru este necesar și proporțional în scopul desfășurării activităților de monitorizare, autoritățile competente ale statelor membre ar trebui să poată solicita aceste informații de la întreprinderea în cauză.

(34)Statele membre ar trebui să alerteze Comisia în cazul în care factorii relevanți indică o potențială criză a semiconductorilor. Pentru a asigura un răspuns coordonat la astfel de crize, Comisia ar trebui, în urma alertei din partea unui stat membru sau din alte surse, inclusiv informații transmise de partenerii internaționali, să convoace o reuniune extraordinară a Consiliului european pentru semiconductori cu scopul de a evalua necesitatea de a declanșa stadiul de criză și de a analiza dacă este oportun, necesar și proporțional ca statele membre să efectueze achiziții comune coordonate. Comisia ar trebui să se angajeze în consultări și să coopereze cu țările terțe relevante pentru a aborda eventualele perturbări din lanțul internațional de aprovizionare, în conformitate cu obligațiile internaționale și fără a aduce atingere cerințelor procedurale prevăzute în tratat în ceea ce privește acordurile internaționale.

(35)Ca parte a monitorizării, autoritățile naționale competente ar trebui, de asemenea, să cartografieze întreprinderile care își desfășoară activitatea în Uniune de-a lungul lanțului de aprovizionare cu semiconductori și care sunt stabilite pe teritoriul lor național și să notifice aceste informații Comisiei.

(36)Pentru a facilita o monitorizare eficace, este necesară o evaluare aprofundată a riscurilor asociate diferitelor etape ale lanțului valoric al semiconductorilor, inclusiv în ceea ce privește originea și sursele de aprovizionare din afara Uniunii. Astfel de riscuri pot fi legate de factorii de producție și de echipamentele critice pentru industrie, inclusiv de produsele digitale care pot fi vulnerabile, de posibilul impact al semiconductorilor contrafăcuți, de capacitățile de producție și de alte riscuri care ar putea perturba, compromite sau afecta în mod negativ lanțul de aprovizionare. Aceste riscuri ar putea viza lanțurile de aprovizionare cu un singur punct de eșec sau care prezintă, în orice alt mod, un nivel ridicat de concentrare. Alți factori relevanți ar putea include disponibilitatea substituenților sau a surselor alternative pentru factorii de producție critici, precum și transportul rezilient și durabil. Asistată de Consiliul european pentru semiconductori și ținând seama, de asemenea, de informațiile primite de la principalele categorii de utilizatori, Comisia ar trebui să elaboreze o evaluare a riscurilor la nivelul Uniunii.

(37)Pentru a anticipa și a se pregăti pentru viitoarele perturbări ale diferitelor etape ale lanțului valoric al semiconductorilor în Uniune, Comisia, asistată de Consiliul european pentru semiconductori, ar trebui să identifice, în evaluarea riscurilor la nivelul Uniunii, indicatorii de alertă timpurie. Astfel de indicatori ar putea include disponibilitatea materiilor prime, a produselor intermediare și a capitalului uman necesare pentru fabricarea semiconductorilor sau a echipamentelor de producție adecvate, cererea estimată de semiconductori pe piața Uniunii și pe piețele mondiale, creșterile prețurilor care depășesc fluctuațiile normale ale prețurilor, efectul accidentelor, al atacurilor, al dezastrelor naturale sau al altor evenimente grave, efectul politicilor comerciale, al tarifelor, al restricțiilor la export, al barierelor comerciale și al altor măsuri legate de comerț, precum și efectul închiderii întreprinderilor, al delocalizărilor sau al achizițiilor principalilor actori de pe piață. Statele membre ar trebui să monitorizeze acești indicatori de alertă timpurie.

(38)O serie de întreprinderi care furnizează servicii sau bunuri legate de semiconductori sunt considerate esențiale pentru eficacitatea lanțului de aprovizionare cu semiconductori în ecosistemul semiconductorilor din Uniune, având în vedere numărul de întreprinderi din Uniune care depind de produsele lor, cota lor de piață la nivelul Uniunii sau la nivel mondial, importanța lor pentru a asigura un nivel suficient de aprovizionare sau posibilul impact al întreruperii aprovizionării cu produsele sau serviciile lor. Statele membre ar trebui să identifice respectivii principali actori de pe piață de pe teritoriul lor.

(39)În temeiul articolului 4 din Regulamentul (UE) 2019/452 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune 58 , pentru a stabili dacă o investiție străină directă este de natură să afecteze securitatea sau ordinea publică, statele membre și Comisia pot lua în considerare efectele sale potențiale asupra tehnologiilor critice și a produselor cu dublă utilizare, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului 59 , inclusiv asupra semiconductorilor.

(40)Ca parte a monitorizării, statele membre ar putea analiza în mod specific disponibilitatea și integritatea serviciilor și bunurilor principalilor actori de pe piață. Statul membru în cauză ar putea aduce astfel de chestiuni în atenția Consiliului european pentru semiconductori.

(41)Pentru ca Uniunea să ofere un răspuns rapid, eficient și coordonat la o criză a semiconductorilor, este necesar să se furnizeze în timp util factorilor de decizie informații actualizate privind situația operațională în curs, precum și să se asigure că pot fi luate măsuri eficace pentru a garanta aprovizionarea cu semiconductori a sectoarelor critice afectate.

(42)Stadiul de criză a semiconductorilor ar trebui declanșat în cazul existenței unor dovezi concrete, serioase și fiabile privind o astfel de criză. O criză a semiconductorilor apare în cazul unor întreruperi grave ale aprovizionării cu semiconductori care conduc la penurii semnificative ce implică întârzieri semnificative și efecte negative asupra unuia sau mai multor sectoare economice importante din Uniune, fie direct, fie prin efecte de domino ale penuriei, având în vedere că sectoarele industriale ale Uniunii reprezintă o bază solidă de utilizatori de semiconductori. În mod alternativ sau în plus, o criză a semiconductorilor apare, de asemenea, atunci când întreruperile grave ale aprovizionării cu semiconductori conduc la penurii semnificative care împiedică furnizarea, repararea și întreținerea produselor esențiale utilizate în sectoarele critice, de exemplu echipamentele medicale și de diagnosticare.

(43)Pentru a asigura un răspuns flexibil și eficace la o astfel de criză a semiconductorilor, Comisia ar trebui să fie împuternicită să declanșeze stadiul de criză prin intermediul unor acte de punere în aplicare și pentru o perioadă de timp prestabilită, ținând seama de avizul Consiliului european pentru semiconductori. Comisia ar trebui să evalueze necesitatea prelungirii și să prelungească durata stadiului de criză pentru o perioadă prestabilită, în cazul în care se stabilește o astfel de necesitate, ținând seama de avizul Consiliului european pentru semiconductori.

(44)Cooperarea strânsă dintre Comisie și statele membre și coordonarea oricăror măsuri naționale luate cu privire la lanțul de aprovizionare cu semiconductori sunt indispensabile în stadiul de criză, în vederea abordării întreruperilor cu coerența, reziliența și eficacitatea necesare. În acest scop, Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să organizeze reuniuni extraordinare, dacă acest lucru este necesar. Orice măsuri luate ar trebui să fie strict limitate la durata stadiului de criză.

(45)Ar trebui identificate și puse în aplicare măsuri adecvate, eficace și proporționale atunci când este declanșat stadiul de criză, fără a aduce atingere unei posibile colaborări internaționale continue cu partenerii relevanți în vederea atenuării situației evolutive a crizei. După caz, Comisia ar trebui să solicite informații de la întreprinderile de-a lungul lanțului de aprovizionare cu semiconductori. În plus, Comisia ar trebui să fie în măsură, atunci când este necesar și proporțional, să oblige instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE să accepte și să acorde prioritate unei comenzi de fabricare a unor produse necesare în situații de criză și să acționeze ca organism central de achiziție atunci când este mandatată de statele membre. Comisia ar putea limita măsurile la anumite sectoare critice. În plus, Consiliul european pentru semiconductori poate oferi consiliere privind necesitatea introducerii unui regim de control al exporturilor în temeiul Regulamentului (UE) 2015/479 al Parlamentului European și al Consiliului 60 . Consiliul european pentru semiconductori poate, de asemenea, să evalueze și să ofere consiliere cu privire la alte măsuri adecvate și eficace. Utilizarea tuturor acestor măsuri de urgență ar trebui să fie proporțională și limitată la ceea ce este necesar pentru a aborda perturbările semnificative în cauză, în măsura în care acest lucru este în interesul superior al Uniunii. Comisia ar trebui să informeze periodic Parlamentul European și Consiliul cu privire la măsurile luate și la motivele care stau la baza acestora. După consultarea Consiliului european pentru semiconductori, Comisia poate emite orientări suplimentare privind punerea în aplicare și utilizarea măsurilor de urgență.

(46)O serie de sectoare sunt critice pentru buna funcționare a pieței interne. Aceste sectoare critice sunt sectoarele enumerate în anexa la Propunerea Comisiei de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind reziliența entităților critice 61 . În sensul prezentului regulament, apărarea și alte activități care sunt relevante pentru siguranța și securitatea publică ar trebui considerate, în plus, un sector critic. Anumite măsuri ar trebui adoptate numai pentru a garanta aprovizionarea sectoarelor critice. Comisia poate limita măsurile de urgență la unele dintre aceste sectoare sau la anumite părți ale acestora atunci când criza semiconductorilor a perturbat sau riscă să perturbe funcționarea acestora.

(47)Scopul cererilor de informații din partea întreprinderilor de-a lungul lanțului de aprovizionare cu semiconductori stabilite în Uniune în stadiul de criză este de a efectua o evaluare aprofundată a crizei semiconductorilor în vederea identificării potențialelor măsuri de atenuare sau de urgență care pot fi luate la nivelul Uniunii sau la nivel național. Astfel de informații pot viza capabilitatea și capacitatea de producție, precum și principalele perturbări și blocaje curente. Aceste aspecte ar putea include stocul real – tipic și actual – de produse necesare în situații de criză din instalațiile de producție ale întreprinderii care sunt situate în Uniune și în instalațiile din țări terțe pe care întreprinderea le exploatează sau le contractează sau de la care achiziționează produse; durata medie reală – tipică și actuală – de execuție pentru cele mai frecvente produse fabricate; producția preconizată pentru următoarele trei luni pentru fiecare instalație de producție din Uniune; motivele care împiedică atingerea capacității maxime de producție sau alte date existente necesare pentru a evalua natura crizei privind semiconductorii sau potențialele măsuri de atenuare ori de urgență la nivel național sau la nivelul Uniunii. Orice cerere ar trebui să fie proporțională, să țină seama de obiectivele legitime ale întreprinderii și de costurile și eforturile necesare pentru a pune la dispoziție datele, precum și să stabilească termene adecvate pentru furnizarea informațiilor solicitate. Întreprinderile ar trebui să fie obligate să dea curs cererii și pot fi sancționate în cazul în care nu respectă această obligație sau furnizează informații incorecte. Toate informațiile obținute ar trebui să facă obiectul normelor de confidențialitate. În cazul în care o întreprindere primește o cerere de informații referitoare la activitățile sale în domeniul semiconductorilor din partea unei țări terțe, aceasta ar trebui să informeze Comisia pentru a-i permite acesteia să evalueze dacă se justifică formularea unei cereri de informații din partea Comisiei.

(48)Pentru a se asigura că sectoarele critice pot continua să funcționeze într-o perioadă de criză și atunci când acest lucru este necesar și proporțional în acest scop, instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE ar putea fi obligate de Comisie să accepte și să acorde prioritate comenzilor de produse necesare în situații de criză. Această obligație poate fi extinsă și la instalațiile de fabricare a semiconductorilor care au acceptat o astfel de posibilitate în contextul primirii de sprijin public. Decizia privind o comandă prioritară ar trebui luată în conformitate cu toate obligațiile juridice aplicabile ale Uniunii, având în vedere circumstanțele cazului. Obligația de a onora o comandă prioritară ar trebui să aibă prioritate față de onorarea oricărei obligații de executare în temeiul dreptului privat sau public și ar trebui să țină seama de obiectivele legitime ale întreprinderilor, precum și de costurile și eforturile necesare pentru orice modificare a secvenței de producție. Întreprinderile pot face obiectul unor sancțiuni în cazul în care nu respectă obligația de a onora comenzile prioritare.

(49)Întreprinderea în cauză ar trebui să fie obligată să accepte și să acorde prioritate unei comenzi prioritare. În cazuri excepționale și justificate în mod corespunzător, întreprinderea ar putea solicita Comisiei să revizuiască obligația impusă. Acest lucru este posibil în cazul în care instalația nu este în măsură să onoreze comanda, chiar dacă este o comandă prioritară, fie din cauza capabilității sau a capacității insuficiente de producție, fie din cauză că acest lucru ar crea o sarcină economică excesivă și ar genera dificultăți deosebite pentru instalație.

(50)În situația excepțională în care o întreprindere care își desfășoară activitatea de-a lungul lanțului de aprovizionare cu semiconductori din Uniune primește o comandă prioritară din partea unei țări terțe, aceasta ar trebui să informeze Comisia privind cererea respectivă astfel încât, în cazul în care există un impact semnificativ asupra siguranței aprovizionării sectoarelor critice, iar celelalte cerințe privind necesitatea, proporționalitatea și legalitatea sunt îndeplinite în circumstanțele cazului, Comisia să poată evalua dacă ar trebui, la rândul său, să emită o obligație privind o comandă prioritară.

(51)Având în vedere importanța asigurării siguranței aprovizionării sectoarelor critice care îndeplinesc funcții societale vitale, respectarea obligației de a executa o comandă prioritară nu ar trebui să antreneze răspunderea pentru daunele aduse terților pentru orice încălcare a obligațiilor contractuale care ar putea rezulta din modificările temporare necesare ale proceselor operaționale ale producătorului în cauză, atât timp cât încălcarea obligațiilor contractuale a fost necesară pentru respectarea priorității impuse. Întreprinderile care ar putea intra sub incidența unei obligații de a onora o comandă prioritară ar trebui să anticipeze această posibilitate în condițiile prevăzute în contractelor lor comerciale. Fără a aduce atingere aplicabilității altor dispoziții, răspunderea pentru produsele cu defect, astfel cum este prevăzută în Directiva 85/374/CEE a Consiliului 62 din 25 iulie 1985, nu este afectată de această exonerare de răspundere.

(52)Obligația de a acorda prioritate fabricării anumitor produse respectă substanța libertății de a desfășura o activitate comercială și a libertății contractuale prevăzute la articolul 16 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („carta”), precum și a dreptului de proprietate prevăzut la articolul 17 din cartă și nu le afectează în mod disproporționat. În conformitate cu articolul 52 alineatul (1) din cartă, orice restrângere a acestor drepturi prin prezentul regulament va fi prevăzută de lege și va respecta substanța acestor drepturi și libertăți și principiul proporționalității.

(53)Atunci când se declanșează stadiul de criză, două sau mai multe state membre ar putea mandata Comisia să agrege cererea și să acționeze în numele lor pentru realizarea achiziției publice în interes public, în conformitate cu normele și procedurile existente ale Uniunii, valorificând puterea de cumpărare a Comisiei. Mandatul ar putea autoriza Comisia să încheie acorduri privind achiziționarea de produse necesare în situații de criză pentru anumite sectoare critice. În consultare cu Consiliul european pentru semiconductori, Comisia ar trebui să evalueze, pentru fiecare cerere, utilitatea, necesitatea și proporționalitatea. În cazul în care intenționează să nu dea curs solicitării, Comisia ar trebui să informeze statele membre în cauză și Consiliul european pentru semiconductori și să își motiveze decizia. În plus, statele membre participante ar trebui să aibă dreptul de a numi reprezentanți care să ofere orientări și consiliere în timpul procedurilor de achiziții publice și al negocierii acordurilor de achiziție. Distribuirea și utilizarea produselor achiziționate ar trebui să rămână în sfera de competență a statelor membre participante.

(54)În timpul unei crize provocate de o penurie de semiconductori, ar putea deveni necesar ca Uniunea să ia în considerare adoptarea unor măsuri de protecție. Consiliul european pentru semiconductori își poate exprima opiniile pentru a fundamenta evaluarea efectuată de Comisie cu privire la măsura în care situația de pe piață constituie o penurie semnificativă de produse esențiale în temeiul dispozițiilor Regulamentului (UE) 2015/479.

(55)Pentru a facilita o punere în aplicare armonioasă, eficace și armonizată a prezentului regulament, precum și cooperarea și schimbul de informații, ar trebui instituit Consiliul european pentru semiconductori. Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să ofere consiliere și asistență Comisiei cu privire la chestiuni specifice. Acesta ar trebui să ofere consiliere în special cu privire la inițiativa „Cipuri pentru Europa” consiliului autorităților publice al întreprinderii comune pentru cipuri; să facă schimb de informații privind funcționarea instalațiilor de producție integrate și a turnătoriilor deschise ale UE; să analizeze și să pregătească identificarea unor sectoare și tehnologii specifice susceptibile să aibă un impact social ridicat și, ca urmare, o importanță deosebită pentru securitate, care au nevoie de certificare pentru produse fiabile și să asigure monitorizarea coordonată și răspunsul la situații de criză. În plus, Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să asigure aplicarea consecventă a prezentului regulament, să faciliteze cooperarea dintre statele membre, precum și schimbul de informații cu privire la aspecte legate de prezentul regulament. Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să sprijine Comisia în activitățile legate de cooperarea internațională, în conformitate cu obligațiile internaționale, inclusiv în ceea ce privește colectarea de informații și evaluarea crizelor. În plus, Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să asigure coordonarea, cooperarea și schimbul de informații cu alte structuri ale Uniunii de răspuns la situații de criză și de pregătire pentru situații de criză, cu scopul de a asigura o abordare coerentă și coordonată la nivelul Uniunii în ceea ce privește măsurile de răspuns la situații de criză și de pregătire pentru situații de criză pentru crizele semiconductorilor.

(56)Consiliul european pentru semiconductori ar trebui prezidat de un reprezentant al Comisiei. Punctul unic de contact național al fiecărui stat membru ar trebui să numească cel puțin un reprezentant la nivel înalt în cadrul Consiliul european pentru semiconductori. De asemenea, statele membre ar putea numi diferiți reprezentanți în legătură cu diferitele sarcini ale Consiliului european pentru semiconductori, de exemplu, în funcție de capitolul din prezentul regulament care este discutat în cadrul reuniunilor Consiliului european pentru semiconductori. Comisia poate înființa subgrupuri și ar trebui să aibă dreptul de a institui acorduri de lucru, invitând experți să participe ad-hoc la reuniuni sau invitând în cadrul subgrupurilor sale, în calitate de observatori, organizații care reprezintă interesele industriei semiconductorilor din Uniune, cum ar fi Alianța pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor.

(57)Consiliul european pentru semiconductori va organiza reuniuni separate pentru sarcinile care îi revin în temeiul capitolului II și pentru sarcinile care îi revin în temeiul capitolelor III și IV. Statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a asigura o cooperare eficace și eficientă în cadrul Consiliului european pentru semiconductori. Comisia ar trebui să poată facilita schimburile dintre Consiliul european pentru semiconductori și alte organisme, oficii, agenții și grupuri consultative ale Uniunii. Având în vedere importanța aprovizionării cu semiconductori pentru alte sectoare și, ca rezultat, nevoia de a asigura coordonarea, Comisia ar trebui să asigure participarea altor instituții și organisme ale Uniunii în calitate de observatori la reuniunile Consiliului european pentru semiconductori, atunci când acest lucru este relevant și adecvat în legătură cu mecanismul de monitorizare și de răspuns la situații de criză instituit în temeiul capitolului IV. Pentru a continua și a valoriza activitatea subsecventă punerii în aplicare a Recomandării Comisiei privind un set comun de instrumente la nivelul Uniunii pentru a aborda penuria de semiconductori, Consiliul european pentru semiconductori ar trebui să îndeplinească sarcinile Grupului european de experți în domeniul semiconductorilor. Odată ce Consiliul european pentru semiconductori va deveni operațional, acest grup de experți ar trebui să înceteze să existe.

(58)Statele membre joacă un rol esențial în aplicarea și asigurarea respectării prezentului regulament. În acest sens, fiecare stat membru ar trebui să desemneze una sau mai multe autorități naționale competente în scopul punerii în aplicare eficace a prezentului regulament și să se asigure că autoritățile respective dispun de competențe și de resurse adecvate. Statele membre ar putea desemna una sau mai multe autorități existente. Pentru a spori eficiența organizării în statele membre și pentru a stabili un punct de contact oficial pentru public și pentru alți omologi de la nivelul statelor membre și de la nivelul Uniunii, inclusiv Comisia și Consiliul european pentru semiconductori, fiecare stat membru ar trebui să desemneze, în cadrul uneia dintre autoritățile pe care le-a desemnat ca autoritate competentă în temeiul prezentului regulament, un punct unic de contact național, responsabil de coordonarea aspectelor legate de prezentul regulament și de cooperarea transfrontalieră cu autoritățile competente din alte state membre.

(59)Pentru a asigura o cooperare de încredere și constructivă a autorităților competente la nivelul Uniunii și la nivel național, toate părțile implicate în aplicarea prezentului regulament ar trebui să respecte confidențialitatea informațiilor și a datelor obținute în cursul îndeplinirii sarcinilor lor. Comisia și autoritățile naționale competente, funcționarii, agenții și alte persoane care lucrează sub supravegherea acestor autorități, precum și funcționarii și agenții altor autorități ale statelor membre nu ar trebui să divulge informațiile obținute sau schimbate în temeiul prezentului regulament care, prin natura lor, fac obiectul obligației de păstrare a secretului profesional. Acest lucru ar trebui să se aplice, de asemenea, Consiliului european pentru semiconductori și Comitetului pentru semiconductori instituit prin prezentul regulament. După caz, Comisia ar trebui să poată adopta acte de punere în aplicare pentru a specifica modalitățile practice de tratare a informațiilor confidențiale în contextul colectării de informații.

(60)Respectarea obligațiilor impuse în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie asigurată prin amenzi și penalități cu titlu cominatoriu. În acest scop, ar trebui stabilite, de asemenea, niveluri adecvate ale amenzilor și ale penalităților cu titlu cominatoriu pentru nerespectarea obligațiilor. Ar trebui să se aplice termene de prescripție pentru impunerea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu, în plus față de termenele de prescripție pentru executarea sancțiunilor. În plus, Comisia ar trebui să acorde întreprinderii în cauză sau organizațiilor reprezentative ale întreprinderilor dreptul de a fi ascultate.

(61)Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei în vederea modificării anexei I la prezentul regulament pentru a reflecta schimbările tehnologice și evoluțiile pieței în ceea ce privește acțiunile prevăzute în aceasta într-un mod consecvent cu obiectivele prezentului regulament și în vederea modificării anexei II în ceea ce privește indicatorii cuantificabili atunci când se consideră necesar, precum și în vederea completării prezentului regulament cu dispoziții privind stabilirea unui cadru de monitorizare și evaluare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare 63 . În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(62)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare în ceea ce privește selectarea consorțiilor europene pentru infrastructura cipurilor, precum și în ceea ce privește procedura de stabilire și definire a sarcinilor centrelor de competențe și procedura de creare a rețelei, astfel încât obiectivele inițiativei să fie atinse. În plus, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare în ceea ce privește declanșarea stadiului de criză într-o criză a semiconductorilor, pentru a permite un răspuns rapid și coordonat, precum și pentru specificarea modalităților practice de tratare a informațiilor confidențiale. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 64 .

(63)Întrucât obiectivul prezentului regulament nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și, având în vedere amploarea sau efectele acțiunilor, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul I

Dispoziții generale

Articolul 1

Obiect

1.Prezentul regulament stabilește un cadru pentru consolidarea sectorului semiconductorilor la nivelul Uniunii, în special prin următoarele măsuri:

(a)instituirea inițiativei „Cipuri pentru Europa” (denumită în continuare „inițiativa”);

(b)stabilirea criteriilor pentru recunoașterea și sprijinirea instalațiilor de producție integrate și a turnătoriilor deschise ale UE de pionierat care promovează siguranța aprovizionării cu semiconductori în Uniune;

(c)instituirea unui mecanism de coordonare între statele membre și Comisie, pentru monitorizarea aprovizionării cu semiconductori și pentru răspunsul la criza cauzată de penuriile de semiconductori.

Articolul 2

Definiții

1.În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)„semiconductor” înseamnă unul dintre următoarele:

(a)un material care se prezintă fie sub forma unui element, cum ar fi siliciul, fie sub forma unui compus, cum ar fi carbura de siliciu, a cărui conductivitate electrică poate fi modificată sau

(b)o componentă constând dintr-o serie de straturi de materiale semiconductoare, izolatoare și conductoare definite în conformitate cu un model prestabilit și destinate să îndeplinească funcții electronice și/sau fotonice bine definite;

(2)„cip” înseamnă un dispozitiv electronic care cuprinde diferite elemente funcționale pe un singur suport de material semiconductor, de regulă sub formă de dispozitiv de memorie, dispozitiv logic, de procesare și analogic, denumit și „circuit integrat”;

(3)„nod tehnologic” înseamnă structura inclusă într-un semiconductor care servește drept element de tranzit și care furnizează o măsură în nanometri pentru metoda de fabricație;

(4)„lanț de aprovizionare cu semiconductori” înseamnă sistemul de activități, organizații, actori, tehnologie, informații, resurse și servicii implicate în producția de semiconductori, inclusiv materiile prime, echipamentele de fabricație, proiectarea, fabricarea, asamblarea, testarea și încapsularea;

(5)„lanț valoric al semiconductorilor” înseamnă ansamblul de activități legate de un produs semiconductor, de la proiectarea acestuia până la utilizarea sa finală, inclusiv materiile prime, echipamentele de fabricație, cercetarea, proiectarea, fabricarea, testarea, asamblarea și încapsularea până la încorporarea și validarea în produsele finite;

(6)„linie-pilot” înseamnă un proiect sau o acțiune experimentală care vizează niveluri mai ridicate de maturitate tehnologică (nivelurile 3-8) pentru dezvoltarea în continuare a unei infrastructuri de bază necesare pentru testarea, demonstrarea și calibrarea unui produs sau a unui sistem potrivit ipotezelor modelului;

(7)„coordonator” înseamnă o entitate juridică care este membră a unui consorțiu european pentru infrastructura cipurilor creat în conformitate cu articolul 7 și care a fost numită de toți membrii consorțiului respectiv ca punct principal de contact în scopul relațiilor consorțiului cu Comisia;

(8)„întreprinderi mici și mijlocii” sau „IMM-uri” înseamnă întreprinderi mici și mijlocii astfel cum sunt definite la articolul 2 din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei 65 ;

(9)„întreprindere cu capitalizare medie” sau „ICM” înseamnă o întreprindere care nu este un IMM și care are un număr de până la 1 500 de persoane angajate, număr calculat în conformitate cu articolele 3-6 din anexa la Recomandarea 2003/361/CE;

(10)„instalație de pionierat” înseamnă o instalație industrială capabilă să fabrice semiconductori, care cuprinde unități de fabricare inițială (front-end) și/sau finală (back-end), care nu este deja prezentă în mod substanțial sau a cărei construcție nu este angajată în mod substanțial în Uniune, de exemplu în ceea ce privește nodul tehnologic, materialul de substrat, cum ar fi carbura de siliciu și nitrura de galiu, și alte inovații în materie de produse care pot oferi o performanță mai bună, inovarea proceselor sau performanțe energetice și de mediu mai bune;

(11)„cipuri de generație următoare” și „tehnologii ale semiconductorilor de generație următoare” înseamnă cipuri și tehnologii ale semiconductorilor care depășesc stadiul actual al tehnologiei, oferind îmbunătățiri semnificative ale capacității de procesare sau ale eficienței energetice, precum și alte beneficii energetice și de mediu semnificative;

(12)„fabricare inițială (front-end)” înseamnă ansamblul etapelor de prelucrare a unei plachete semiconductoare;

(13)„fabricare finală (back-end)” înseamnă încapsularea, asamblarea și testarea fiecărui circuit integrat individual;

(14)„utilizator de semiconductori” înseamnă o întreprindere care fabrică produse în care sunt încorporate semiconductori;

(15)„principalii actori de pe piață” înseamnă întreprinderi din sectorul semiconductorilor din Uniune, a căror funcționare fiabilă este esențială pentru lanțul de aprovizionare cu semiconductori;

(16)„sector critic” înseamnă orice sector menționat în anexa la Propunerea Comisiei de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind reziliența entităților critice, sectorul apărării și alte activități relevante pentru siguranța și securitatea publică;

(17)„produs necesar în situații de criză” înseamnă semiconductori, produse intermediare și materii prime necesare pentru a produce semiconductori sau produse intermediare care sunt afectate de criza semiconductorilor sau care au o importanță strategică pentru remedierea crizei semiconductorilor sau a efectelor economice ale acesteia;

(18)„capabilitate de producție” înseamnă producția potențială a unei instalații de fabricare a semiconductorilor în condiții de resurse optime, de obicei cantitatea de plachete de o anumită dimensiune care poate fi prelucrată într-un anumit timp;

(19)„capacitate de producție” înseamnă producția unei instalații de fabricare a semiconductorilor, de obicei cantitatea de plachete de o anumită dimensiune care este prelucrată de obicei într-un anumit timp.

Capitolul II

Inițiativa „Cipuri pentru Europa”

Secțiunea 1

Dispoziții generale

Articolul 3
Instituirea inițiativei

1.Inițiativa este instituită pe durata cadrului financiar multianual 2021-2027.

2.Inițiativa este sprijinită prin finanțare din programul Orizont Europa și din programul Europa digitală, în special din obiectivul specific nr. 6, cu o sumă indicativă maximă de 1,65 miliarde EUR și, respectiv, 1,65 miliarde EUR. Această finanțare este pusă în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/695 și cu Regulamentul (UE) 2021/694.

Articolul 4
Obiectivele inițiativei

1.Obiectivul general al inițiativei este de a sprijini consolidarea capacităților tehnologice și inovarea la scară largă în întreaga Uniune, pentru a permite dezvoltarea și implementarea tehnologiilor de ultimă generație și de generație următoare în domeniul semiconductorilor și în domeniul cuantic, care vor consolida capabilitățile avansate de proiectare, de integrare a sistemelor și de producție de cipuri la nivelul Uniunii și vor contribui la realizarea dublei tranziții verzi și digitale.

2.Inițiativa are următoarele cinci obiective operaționale:

(a)dezvoltarea capacităților avansate de proiectare la scară largă pentru tehnologiile integrate ale semiconductorilor. Acest obiectiv operațional se realizează prin:

(1)crearea unei platforme virtuale inovatoare, disponibile în întreaga Uniune, care să integreze instalațiile de proiectare existente și pe cele noi cu biblioteci extinse și cu instrumente de automatizare a proiectării electronice („Electronic Design Automation” – EDA);

(2)modernizarea capacității de proiectare ținând cont de evoluțiile inovatoare în curs, cum ar fi arhitecturile procesoarelor bazate pe arhitectura informatică RISC-V („Reduced Instruction Set Computer Architecture”);

(3)extinderea ecosistemului semiconductorilor prin integrarea sectoarelor verticale ale pieței, contribuind astfel la agendele verzi, digitale și de inovare ale Uniunii;

(b)consolidarea liniilor-pilot existente și dezvoltarea de noi linii-pilot. Acest obiectiv operațional se realizează prin:

(1)consolidarea capabilităților tehnologice ale tehnologiilor de producție a cipurilor de generație următoare, prin integrarea activităților de cercetare și inovare și prin pregătirea dezvoltării viitoarelor noduri tehnologice, inclusiv noduri de vârf de sub doi nanometri, dispozitive FD-SOI („Fully Depleted Silicon on Insulator”) de10 nanometri și mai puțin, precum și integrarea sistemelor eterogene 3D și încapsularea avansată;

(2)sprijinirea inovării la scară largă prin accesul la linii-pilot noi sau existente pentru experimentarea, testarea și validarea noilor concepte de proiectare care integrează funcționalități esențiale, cum ar fi materialele și arhitecturile noi pentru electronica de putere care promovează energia durabilă și electromobilitatea, un consum mai scăzut de energie, securitatea, îmbunătățirea calculului de înaltă performanță sau integrarea tehnologiilor revoluționare, cum ar fi cipurile neuromorfe și de inteligență artificială (IA) integrate, fotonica integrată, grafenul și alte tehnologii bazate pe materiale 2D;

(3)acordarea de sprijin instalațiilor de producție integrate și turnătoriilor deschise ale UE prin accesul prioritar la noile linii-pilot;

(c)dezvoltarea capacităților tehnologice și de inginerie avansate pentru accelerarea dezvoltării inovatoare a cipurilor cuantice;

(d)crearea unei rețele a centrelor de competențe în întreaga Uniune cu scopul de:

(1)a consolida capacitățile și a oferi o gamă largă de expertiză părților interesate, inclusiv IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate care sunt utilizatorii finali, facilitând accesul la capacitățile și instalațiile menționate anterior și utilizarea eficace a acestora;

(2)a aborda lipsa de personal calificat, prin atragerea și mobilizarea de noi talente și prin sprijinirea creării unei forțe de muncă cu competențe adecvate pentru consolidarea sectorului semiconductorilor, inclusiv prin recalificarea și perfecționarea lucrătorilor;

(e)desfășurarea activităților care urmează să fie descrise în mod colectiv drept activitățile Fondului pentru cipuri, pentru a facilita accesul întreprinderilor nou-înființate, al întreprinderilor în curs de extindere și al IMM-urilor și al altor întreprinderi din lanțul valoric al semiconductorilor la finanțare prin îndatorare și la capital, prin intermediul unui mecanism de finanțare mixtă în cadrul Fondului InvestEU și prin intermediul Consiliului European pentru Inovare, cu scopul de:

(1)a îmbunătăți efectul de levier al cheltuielilor bugetare ale Uniunii și a obține, astfel, un efect multiplicator mai puternic în ceea ce privește atragerea de finanțare din sectorul privat;

(2)a acorda sprijin întreprinderilor care se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește accesul la finanțare și a aborda necesitatea de a sprijini reziliența economică a Uniunii și a statelor sale membre;

(3)a accelera investițiile în domeniul tehnologiilor de fabricare a semiconductorilor și de proiectare de cipuri și a mobiliza fonduri atât din sectorul public, cât și din cel privat, sporind în același timp siguranța aprovizionării pentru întregul lanț valoric al semiconductorilor.

Articolul 5
Componentele inițiativei

1.Inițiativa are următoarele cinci componente:

(a)capacitățile de proiectare pentru tehnologiile integrate ale semiconductorilor;

(b)liniile-pilot pentru pregătirea instalațiilor inovatoare de producție, testare și experimentare;

(c)capacitățile tehnologice și de inginerie avansate pentru cipurile cuantice;

(d)o rețea a centrelor de competențe și dezvoltarea competențelor;

(e)activitățile Fondului pentru cipuri pentru accesul întreprinderilor nou-înființate, al celor în curs de extindere, al IMM-urilor și al altor întreprinderi din lanțul valoric al semiconductorilor la finanțarea prin îndatorare și la capital.

Articolul 6
Sinergii cu programele Uniunii

1.Inițiativa permite realizarea de sinergii cu programele Uniunii, astfel cum se menționează în anexa III. Comisia se asigură că atingerea obiectivelor nu este obstrucționată la valorificarea caracterului complementar al inițiativei în raport cu programele Uniunii.

Articolul 7
Consorțiul european pentru infrastructura cipurilor

1.În scopul punerii în aplicare a acțiunilor eligibile și a altor sarcini conexe finanțate în cadrul inițiativei, se poate înființa un consorțiu european pentru infrastructura cipurilor („European Chips Infrastructure Consortium”– ECIC), în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.ECIC:

(a)are personalitate juridică de la data intrării în vigoare a deciziei Comisiei menționate la alineatul (6);

(b)are unul sau mai multe sedii statutare, care trebuie să fie situate pe teritoriul unuia sau mai multor state membre;

(c)este format din cel puțin trei entități juridice din cel puțin trei state membre și funcționează ca un consorțiu public-privat, cu participarea statelor membre și a unor entități juridice private;

(d)numește coordonatorul.

3.Coordonatorul prezintă Comisiei o cerere scrisă care conține următoarele:

(a)o cerere adresată Comisiei de a înființa ECIC, inclusiv o listă a entităților juridice propuse să formeze consorțiul ECIC;

(b)proiectul de statut al ECIC, care include cel puțin dispoziții privind: procedura de înființare, componența, bugetul, sediul juridic, legea și jurisdicția aplicabile, proprietatea asupra rezultatelor, guvernanța, inclusiv procedura de luare a deciziilor și rolul specific și, după caz, drepturile de vot ale statelor membre și ale Comisiei, lichidarea, raportarea și răspunderea.

4.Comisia revizuiește cererea de înființare a ECIC pe baza tuturor criteriilor următoare:

(a)competențele, know-how-ul și capabilitățile adecvate în domeniul semiconductorilor ale consorțiului ECIC propus și ale entităților juridice care îl formează;

(b)capacitatea de gestionare, personalul și infrastructura adecvate necesare pentru desfășurarea activităților eligibile în cadrul inițiativei;

(c)mijloacele operaționale și juridice pentru a aplica normele privind gestionarea administrativă, contractuală și financiară stabilite la nivelul Uniunii;

(d)viabilitatea financiară adecvată, corespunzătoare nivelului fondurilor Uniunii pe care consorțiul va fi solicitat să le gestioneze și demonstrată, după caz, prin garanții emise de preferință de către o autoritate publică;

(e)bugetul care ar fi pus la dispoziție de statele membre și de participanții din sectorul privat pentru finanțarea ECIC și modalitățile aferente;

(f)capacitatea adecvată a ECIC de a asigura acoperirea nevoilor industriei.

5.Comisia adoptă, prin intermediul unui act de punere în aplicare și pe baza criteriilor prevăzute la alineatul (4), una dintre următoarele decizii:

(a)înființarea ECIC după ce a ajuns la concluzia că sunt îndeplinite cerințele prevăzute la alineatele (3) și (4);

(b)respingerea cererii dacă a ajuns la concluzia că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute la alineatele (3) și (4).

Actul de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 33 alineatul (2).

6.Decizia menționată la alineatul (5) se notifică solicitanților.

7.Decizia privind înființarea ECIC se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

8.ECIC dispune de o autonomie generală substanțială pentru a-și stabili componența, guvernanța, finanțarea, bugetul și modalitățile prin care sunt solicitate contribuțiile financiare respective din partea membrilor, drepturile de vot și metodele de lucru. Cu toate acestea, organizarea, componența și metodele de lucru ale ECIC, inclusiv orice modificări ale statutului, trebuie să fie conforme cu scopurile și obiectivele prezentului regulament și ale inițiativei „Cipuri pentru Europa”, trebuie să contribuie la acestea și trebuie notificate Comisiei.

9.ECIC întocmește un raport anual de activitate, care conține o descriere tehnică a activităților sale și o situație financiară. Raportul anual de activitate este transmis Comisiei și pus la dispoziția publicului. Comisia poate formula recomandări cu privire la aspectele abordate în raportul anual de activitate.

Articolul 8
Rețeaua europeană a centrelor de competențe în domeniul semiconductorilor

1.În scopul punerii în aplicare a acțiunilor din cadrul componentei inițiativei menționate la articolul 5 litera (d), se poate înființa o rețea europeană a centrelor de competențe în domeniul semiconductorilor (denumită în continuare „rețeaua”).

2.În ceea ce privește punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul componentei inițiativei menționate la articolul 5 litera (d), rețeaua poate desfășura toate activitățile următoare sau unele dintre acestea în beneficiul industriei din Uniune, în special al IMM-urilor și al întreprinderilor cu capitalizare medie, precum și al sectorului public:

(a)asigurarea accesului la serviciile de proiectare și la instrumentele de proiectare din cadrul componentei inițiativei menționate la articolul 5 litera (a), precum și la liniile-pilot sprijinite în cadrul componentei inițiativei menționate la articolul 5 litera (b);

(b)sensibilizarea și punerea la dispoziția părților interesate a know-how-ului, a expertizei și a competențelor necesare pentru a le ajuta să accelereze dezvoltarea și integrarea noilor tehnologii ale semiconductorilor, a opțiunilor de proiectare și a conceptelor de sistem prin utilizarea eficientă a infrastructurii;

(c)sensibilizarea și furnizarea sau asigurarea accesului la expertiză, know-how și servicii, inclusiv la instrumentele pregătitoare pentru proiectarea sistemelor și la liniile-pilot noi și existente, precum și sprijinirea acțiunilor necesare pentru consolidarea capacităților și competențelor sprijinite de prezenta inițiativă;

(d)facilitarea transferului de expertiză și know-how între statele membre și regiuni, cu încurajarea schimburilor de competențe, cunoștințe și bune practici și a programelor comune;

(e)dezvoltarea și gestionarea unor acțiuni specifice de formare privind tehnologiile semiconductorilor pentru a sprijini dezvoltarea rezervei de talente în Uniune.

3.Statele membre desemnează centre de competențe candidate în conformitate cu procedurile naționale și propriile structuri administrative și instituționale, printr-un proces deschis și competitiv. Comisia stabilește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, procedura de înființare a centrelor de competențe, inclusiv criteriile de selecție, și sarcinile și funcțiile suplimentare ale centrelor în ceea ce privește punerea în aplicare a acțiunilor în cadrul inițiativei, procedura de instituire a rețelei, precum și modul de a adopta decizii privind selectarea entităților care alcătuiesc rețeaua. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 33 alineatul (2).

4.Rețeaua beneficiază de o autonomie generală substanțială pentru a-și stabili modul de organizare, componența și metodele de lucru. Cu toate acestea, organizarea, componența și metodele de lucru ale rețelei trebuie să fie conforme cu scopurile și obiectivele prezentului regulament și ale inițiativei și să contribuie la acestea.

Articolul 9
Punerea în aplicare

1.Componentele enumerate la articolul 5 literele (a)-(d) din cadrul inițiativei pot fi încredințate întreprinderii comune pentru cipuri menționate în Regulamentul XX/XX al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2021/2085 al Consiliului și pot fi puse în aplicare în programul de lucru al întreprinderii comune pentru cipuri.

2.Pentru a reflecta schimbările tehnologice și evoluțiile pieței, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a modifica anexa I în ceea ce privește activitățile prevăzute în aceasta într-un mod consecvent cu obiectivele inițiativei, astfel cum sunt prevăzute la articolul 4.

3.Pentru a asigura punerea în aplicare eficace și evaluarea inițiativei, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a modifica anexa II în ceea ce privește indicatorii cuantificabili pentru monitorizarea punerii în aplicare a inițiativei și raportarea cu privire la îndeplinirea obiectivelor inițiativei, astfel cum sunt prevăzute la articolul 4.

Capitolul III

Siguranța aprovizionării

Articolul 10
Instalațiile de producție integrate

1.Instalațiile de producție integrate sunt instalații de pionierat din Uniune de proiectare și fabricare a semiconductorilor, care cuprind unități de fabricare inițială (front-end) și/sau finală (back-end), ce contribuie la siguranța aprovizionării pentru piața internă.

2.O instalație de producție integrată îndeplinește următoarele criterii:

(a)se califică drept instalație de pionierat;

(b)înființarea și funcționarea sa au un impact pozitiv clar asupra lanțului valoric al semiconductorilor din Uniune în ceea ce privește asigurarea siguranței aprovizionării și creșterea forței de muncă calificate;

(c)garantează că nu face obiectul aplicării extrateritoriale a obligațiilor de serviciu public ale țărilor terțe într-un mod care poate submina capacitatea întreprinderii de a respecta obligațiile prevăzute la articolul 21 alineatul (1) și se angajează să informeze Comisia în cazul în care apare o astfel de obligație;

(d)se angajează să investească în generația următoare de cipuri.

3.În scopul investițiilor în generația următoare de cipuri în conformitate cu alineatul (2) litera (d), instalația de producție integrată are acces prioritar la liniile-pilot instituite în conformitate cu articolul 5 litera (b). Orice astfel de acces prioritar nu aduce atingere accesului efectiv la liniile-pilot al altor întreprinderi interesate.

Articolul 11
Turnătoriile deschise ale UE

1.Turnătoriile deschise ale UE sunt instalații de pionierat din Uniune de fabricare a semiconductorilor, care cuprind unități de fabricare inițială (front-end) și/sau finală (back-end), care oferă capacitate de producție unor întreprinderi neafiliate și, prin urmare, contribuie la siguranța aprovizionării pentru piața internă.

2.O turnătorie deschisă a UE îndeplinește următoarele criterii:

(a)se califică drept instalație de pionierat;

(b)înființarea și funcționarea sa au un impact pozitiv clar asupra lanțului valoric al semiconductorilor din Uniune în ceea ce privește asigurarea siguranței aprovizionării și creșterea forței de muncă calificate, ținând seama, în special, de măsura în care instalația oferă capacitate de producție inițială (front-end) și/sau finală (back-end) întreprinderilor care nu au legătură cu ea, în cazul în care există o cerere suficientă;

(c)garantează că nu face obiectul aplicării extrateritoriale a obligațiilor de serviciu public ale țărilor terțe într-un mod care poate submina capacitatea întreprinderii de a respecta obligațiile prevăzute la articolul 21 alineatul (1) și se angajează să informeze Comisia în cazul în care apare o astfel de obligație;

(d)se angajează să investească în generația următoare de cipuri.

3.În cazul în care o turnătorie deschisă a UE oferă capacitate de producție întreprinderilor care nu au legătură cu operatorul instalației, aceasta stabilește și menține o separare funcțională adecvată și eficace a proceselor de proiectare și de fabricație pentru a asigura protecția informațiilor obținute în fiecare etapă.

4.În scopul investițiilor în generația următoare de cipuri în conformitate cu alineatul (2) litera (d), turnătoria deschisă a UE are acces prioritar la liniile-pilot instituite în conformitate cu articolul 5 litera (b). Orice astfel de acces prioritar nu aduce atingere accesului efectiv la liniile-pilot al altor întreprinderi interesate.

Articolul 12
Cerere și recunoaștere

1.Orice întreprindere sau consorțiu de întreprinderi („solicitantul”) poate transmite Comisiei o cerere pentru a recunoaște instalația planificată a solicitantului drept instalație de producție integrată sau turnătorie deschisă a UE.

2.În consultare cu Consiliul european pentru semiconductori, Comisia evaluează cererea printr-un proces echitabil și transparent, bazat pe următoarele elemente:

(a)respectarea criteriilor prevăzute la articolul 10 alineatul (2) sau, respectiv, la articolul 11 alineatul (2);

(b)un plan de afaceri care evaluează viabilitatea financiară a proiectului și care include informații privind orice sprijin public planificat;

(c)experiența dovedită a solicitantului în ceea ce privește instalarea și exploatarea unor instalații similare;

(d)furnizarea unui document justificativ adecvat care să ateste disponibilitatea statului membru sau a statelor membre în care solicitantul intenționează să își înființeze instalația de a sprijini înființarea unei astfel de instalații.

Comisia prelucrează cererea și adoptă o decizie în timp util și informează solicitantul cu privire la aceasta.

3.Comisia monitorizează activitățile instalațiilor de producție integrate și ale turnătoriilor deschise ale UE. În cazul în care Comisia constată că o instalație nu mai îndeplinește criteriile stabilite la articolul 10 alineatul (2) sau, respectiv, la articolul 11 alineatul (2), aceasta notifică constatările Consiliului european pentru semiconductori. După consultarea Consiliului european pentru semiconductori și după audierea instalației, Comisia poate abroga decizia prin care s-a acordat statutul de instalație de producție integrată sau de turnătorie deschisă a UE.

4.După consultarea Consiliului european pentru semiconductori, Comisia poate abroga o decizie de recunoaștere a statutului unei instalații de producție integrate sau al unei turnătorii deschise a UE, în cazul în care recunoașterea s-a bazat pe o cerere care conținea informații incorecte.

5.Instalațiile care nu mai sunt instalații de producție integrate și turnătorii deschise ale UE își pierd toate drepturile legate de recunoașterea acestui statut care decurg din prezentul regulament.

Articolul 13
Interesul public și sprijinul public

1.Se consideră că instalațiile de producție integrate sau turnătoriile deschise ale UE contribuie la siguranța aprovizionării cu semiconductori în Uniune și că servesc, prin urmare, interesului public.

2.Pentru a asigura siguranța aprovizionării în Uniune, statele membre pot, fără a aduce atingere articolelor 107 și 108 din tratat, să aplice scheme de sprijin și să ofere sprijin administrativ instalațiilor de producție integrate și turnătoriilor deschise ale UE, în conformitate cu articolul 14.

Articolul 14
Accelerarea la nivel național a procedurilor de acordare a autorizațiilor

1.Statele membre se asigură că cererile administrative legate de planificarea, construirea și exploatarea instalațiilor de producție integrate și a turnătoriilor deschise ale UE sunt prelucrate în mod eficient și în timp util. În acest scop, toate autoritățile naționale în cauză se asigură că aceste cereri sunt tratate cât mai rapid posibil din punct de vedere juridic.

2.Instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE primesc statutul cel mai înalt la nivel național, dacă un astfel de statut există în legislația națională, și sunt tratate ca atare în procesele de autorizare, inclusiv în cele legate de evaluările de mediu și, dacă legislația națională prevede acest lucru, de amenajarea teritoriului.

3.Siguranța aprovizionării cu semiconductori poate fi considerată drept motiv imperativ de interes public major în sensul articolului 6 alineatul (4) și al articolului 16 alineatul (1) litera (c) din Directiva 92/43/CEE și de interes public major în sensul articolului 4 alineatul (7) din Directiva 2000/60. Prin urmare, planificarea, construcția și exploatarea instalațiilor de producție integrate și a turnătoriilor deschise ale UE pot fi considerate de interes public major, cu condiția ca celelalte condiții prevăzute în aceste dispoziții să fie îndeplinite.

4.Pentru fiecare instalație de producție integrată și turnătorie deschisă a UE, statul membru în cauză desemnează o autoritate responsabilă cu facilitarea și coordonarea cererilor administrative legate de planificare, construcție și exploatare. Autoritatea numește un coordonator care servește drept punct unic de contact pentru instalația de producție integrată sau turnătoria deschisă a UE. Autoritatea poate înființa un grup de lucru în care sunt reprezentate toate autoritățile implicate în cererile administrative pentru a defini un calendar al acordării autorizației și pentru a monitoriza și a coordona îndeplinirea acestuia. În cazul în care înființarea unei instalații de producție integrate sau a unei turnătorii deschise a UE necesită luarea unor decizii în două sau mai multe state membre, autoritățile respective iau toate măsurile necesare pentru o cooperare și coordonare eficientă și eficace între ele.

Capitolul IV

Monitorizare și răspuns la situațiile de criză

Secțiunea 1
Monitorizare

Articolul 15
Monitorizare și alertare

1.Statele membre monitorizează cu regularitate lanțul valoric al semiconductorilor. În special, acestea:

(a)monitorizează indicatorii de avertizare timpurie identificați în temeiul articolului 16;

(b)monitorizează disponibilitatea și integritatea serviciilor și bunurilor furnizate de principalii actori de pe piață identificați în temeiul articolului 17.

Statele membre transmit constatările pertinente Consiliului european pentru semiconductori, sub forma unor actualizări periodice.

2.Statele membre invită principalii utilizatori de semiconductori și alte părți interesate relevante să furnizeze informații privind fluctuațiile semnificative ale cererii și perturbările cunoscute ale lanțului lor de aprovizionare. Pentru a facilita schimbul de informații, statele membre prevăd un mecanism și o structură administrativă pentru aceste actualizări.

3.Autoritățile naționale competente desemnate în temeiul articolului 26 alineatul (1) pot solicita informații din partea organizațiilor reprezentative ale întreprinderilor sau direct din partea întreprinderilor care își desfășoară activitatea de-a lungul lanțului de aprovizionare cu semiconductori, dacă această solicitare este necesară și proporțională în sensul alineatului (1). În acest caz, autoritățile naționale competente vor acorda o atenție deosebită IMM-urilor pentru a reduce la minimum sarcina administrativă creată de solicitarea respectivă și vor prefera soluțiile digitale pentru obținerea acestor informații. Orice informații obținute în temeiul prezentului alineat sunt tratate cu respectarea obligațiilor de confidențialitate prevăzute la articolul 27.

4.În cazul în care un stat membru ia cunoștință de eventualitatea unei crize a semiconductorilor sau de o fluctuație semnificativă a cererii sau în cazul în care dispune de informații concrete și fiabile cu privire la materializarea oricărui alt factor sau eveniment de risc, acesta alertează imediat Comisia („avertizare timpurie”).

5.În cazul în care Comisia ia cunoștință de eventualitatea unei crize a semiconductorilor sau de o fluctuație semnificativă a cererii sau în cazul în care dispune de informații concrete și fiabile cu privire la materializarea oricărui alt factor sau eveniment de risc, pe baza unei alerte emise de un stat membru în conformitate cu alineatul (4) sau din alte surse, inclusiv informații de la parteneri internaționali, aceasta, fără întârzieri nejustificate:

(a)convoacă o ședință extraordinară a Consiliului european pentru semiconductori pentru a coordona următoarele acțiuni:

(1)efectuarea unei evaluări pentru a se stabili dacă se justifică declanșarea stadiului de criză menționat la articolul 18;

(2)desfășurarea de discuții pentru a se examina dacă este indicat, necesar și proporțional ca statele membre să achiziționeze în comun semiconductori, produse intermediare sau materii prime afectate sau amenințate de a fi afectate de o posibilă criză a semiconductorilor („achiziții publice coordonate”);

(b)inițiază consultări sau cooperări, în numele Uniunii, cu țările terțe relevante în vederea găsirii unor soluții întemeiate pe cooperare la perturbările lanțului de aprovizionare, cu respectarea obligațiilor internaționale. Acest lucru poate presupune, după caz, coordonarea în cadrul forurilor internaționale relevante.

6.Statele membre efectuează achizițiile publice coordonate menționate la alineatul (5) litera (a) punctul (ii) în conformitate cu normele stabilite la articolul 38 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului 66 .

7.Autoritățile naționale competente desemnate în temeiul articolului 26 alineatul (1) cartografiază întreprinderile care își desfășoară activitatea de-a lungul lanțului de aprovizionare cu semiconductori pe teritoriul lor național, incluzând informații neconfidențiale privind serviciile sau bunurile pe care le oferă, precum și datele de contact ale acestora. Statele membre notifică Comisiei această listă, precum și orice actualizare ulterioară. Comisia poate emite orientări, după consultarea Consiliului european pentru semiconductori, pentru a preciza într-un mod mai detaliat informațiile care trebuie colectate și pentru a defini specificațiile și formatele tehnice.

Articolul 16
Evaluarea riscurilor la nivelul Uniunii și indicatori de avertizare timpurie

1.După consultarea Consiliului european pentru semiconductori, Comisia evaluează riscurile care pot perturba, compromite sau afecta negativ aprovizionarea cu semiconductori (evaluarea riscurilor la nivelul Uniunii). În cadrul evaluării riscurilor la nivelul Uniunii, Comisia identifică indicatori de avertizare timpurie.

2.Comisia revizuiește evaluarea riscurilor la nivelul Uniunii, inclusiv indicatorii de avertizare timpurie, în măsura în care această revizuire este necesară.

3.Atunci când monitorizează lanțul valoric al semiconductorilor în conformitate cu articolul 15, statele membre monitorizează indicatorii de avertizare timpurie identificați de Comisie.

Articolul 17
Principalii actori de pe piață

1.Statele membre identifică principalii actori de pe piață din cadrul lanțurilor de aprovizionare cu semiconductori de pe teritoriul lor național, ținând seama de următoarele elemente:

(a)numărul altor întreprinderi din Uniune care depind de serviciul sau bunul furnizat de un actor de pe piață;

(b)cota pe care principalul actor de pe piață o deține pe piața acestor servicii sau bunuri în Uniune sau la nivel mondial;

(c)importanța unui actor de pe piață în menținerea unui nivel suficient al ofertei în ceea ce privește un serviciu sau un bun în Uniune, ținând seama de existența unor mijloace alternative de furnizare a serviciului sau a bunului respectiv;

(d)impactul pe care o perturbare a ofertei în ceea ce privește serviciul sau bunul furnizat de actorul de pe piață îl poate avea asupra lanțului de aprovizionare cu semiconductori și asupra piețelor dependente din Uniune.

2.Atunci când monitorizează lanțul valoric al semiconductorilor în conformitate cu articolul 15, statele membre, după consultarea Consiliului european pentru semiconductori, monitorizează disponibilitatea și integritatea serviciilor sau bunurilor furnizate de principalii actori de pe piață.

Secțiunea 2
Stadiul de criză în aprovizionarea cu semiconductori

Articolul 18
Declanșarea stadiului de criză

1.Se consideră că se produce o criză a semiconductorilor atunci când există perturbări grave ale aprovizionării cu semiconductori care conduc la penurii semnificative, situație care:

(a)determină întârzieri importante sau are efecte negative semnificative într-unul sau mai multe sectoare economice importante din Uniune sau

(b)împiedică furnizarea, repararea și întreținerea produselor esențiale utilizate de sectoarele critice.

2.În cazul în care o evaluare a Comisiei furnizează dovezi concrete, serioase și fiabile privind o criză a semiconductorilor, Comisia poate declanșa stadiul de criză prin intermediul unor acte de punere în aplicare în conformitate cu articolul 33 alineatul (2). Actul de punere în aplicare precizează durata pentru care se declanșează stadiul de criză. Actelor de punere în aplicare adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 33 alineatul (3) dacă motive imperioase de urgență justificate în mod corespunzător impun acest lucru, având în vedere amploarea și gravitatea crizei semiconductorilor.

3.Înainte de expirarea duratei pentru care a fost declanșat stadiul de criză, Comisia, după consultarea Consiliului european pentru semiconductori, efectuează o evaluare pentru a stabili dacă ar trebui să se prelungească durata pentru care este declanșat stadiul de criză. În cazul în care în cadrul evaluării se concluzionează că prelungirea este adecvată, Comisia poate prelungi durata pentru care este declanșat stadiul de criză prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Durata prelungirii este specificată în actele de punere în aplicare adoptate în conformitate cu articolul 33 alineatul (2). Comisia poate decide în mod repetat să prelungească durata pentru care este declanșat stadiul de criză în cazul în care această prelungire este adecvată.

4.Pe durata stadiului de criză, Comisia convoacă, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, ședințe extraordinare ale Consiliului european pentru semiconductori, dacă această măsură este necesară. Statele membre colaborează îndeaproape cu Comisia și coordonează toate măsurile naționale luate cu privire la lanțul de aprovizionare cu semiconductori în cadrul Consiliului european pentru semiconductori.

5.La expirarea duratei pentru care este declanșat stadiul de criză, măsurile luate în conformitate cu articolele 20, 21 și 22 încetează să se aplice. Comisia revizuiește evaluarea riscurilor efectuată de Uniune în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) în termen de cel mult șase luni de la expirarea duratei stadiului de criză.

Articolul 19
Setul de instrumente pentru situații de urgență

1.În cazul în care se declanșează stadiul de criză și dacă acest demers este oportun pentru a răspunde crizei semiconductorilor din Uniune, Comisia ia măsura prevăzută la articolul 20 în conformitate cu condițiile stabilite la același articol. În plus, Comisia poate lua măsurile prevăzute la articolul 21 sau la articolul 22 ori la ambele articole, în conformitate cu condițiile prevăzute de articolul sau articolele în cauză.

2.După consultarea Consiliului european pentru semiconductori, Comisia poate limita măsurile prevăzute la articolele 21 și 22 la anumite sectoare critice a căror funcționare este perturbată sau riscă să fie perturbată din cauza crizei semiconductorilor.

3.În cazul în care se declanșează stadiul de criză și dacă acest demers este oportun pentru a răspunde crizei semiconductorilor din Uniune, Consiliul european pentru semiconductori poate:

(a)să evalueze impactul eventualei impuneri de măsuri de protecție, analizând inclusiv și cu precădere dacă situația de pe piață corespunde unei penurii semnificative în ceea ce privește un produs esențial, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 2015/479, și să furnizează un aviz Comisiei;

(b)să efectueze o evaluare și să furnizeze consiliere cu privire la alte măsuri de urgență adecvate și eficace.

4.Utilizarea măsurilor menționate la alineatul (1) trebuie să fie proporțională și limitată la ceea ce este necesar pentru remedierea perturbărilor grave ale funcțiilor societale sau ale activităților economice vitale din Uniune și să fie în interesul Uniunii. Utilizarea acestor măsuri trebuie să evite crearea unei sarcini administrative disproporționate pentru IMM-uri.

5.Comisia informează cu regularitate Parlamentul European și Consiliul cu privire la orice măsuri luate în conformitate cu alineatul (1) și explică motivele pentru care a luat această decizie.

6.După consultarea Consiliului european pentru semiconductori, Comisia poate emite orientări privind punerea în aplicare și utilizarea măsurilor de urgență.

Articolul 20
Colectarea de informații

1.După consultarea Consiliului european pentru semiconductori, Comisia solicită organizațiilor reprezentative ale întreprinderilor care își desfășoară activitatea de-a lungul lanțului de aprovizionare cu semiconductori sau, dacă este necesar, în mod direct acestor întreprinderi să o informeze cu privire la capabilitățile și capacitățile lor de producție și la perturbările majore actuale și să furnizeze alte date existente necesare pentru a evalua natura crizei semiconductorilor sau pentru a identifica și a evalua posibilele măsuri de atenuare sau de urgență la nivel național sau la nivelul Uniunii.

2.Această solicitare de informații precizează care este temeiul său juridic, este proporțională în ceea ce privește granularitatea și volumul datelor și frecvența accesului la datele solicitate, ține seama de obiectivele legitime ale întreprinderii, precum și de costurile și eforturile necesare pentru punerea la dispoziție a datelor și stabilește termenul în care trebuie furnizate informațiile. Solicitarea indică și sancțiunile prevăzute la articolul 28.

3.Obligația de a furniza informațiile solicitate în numele întreprinderii sau al asociației de întreprinderi în cauză revine proprietarilor întreprinderilor sau reprezentanților acestora și, în cazul persoanelor juridice, societăților sau asociațiilor care nu au personalitate juridică, persoanelor autorizate să le reprezinte în temeiul legii sau statutului. Juriștii autorizați în mod corespunzător să acționeze pot furniza informațiile în numele clienților lor. Clienții continuă să aibă întreaga responsabilitate în cazul în care informațiile furnizate sunt incomplete, incorecte sau înșelătoare.

4.În cazul în care o întreprindere furnizează informații incorecte, incomplete sau înșelătoare ca răspuns la o solicitare adresată în temeiul prezentului articol sau nu furnizează informațiile în termenul stabilit, aceasta se expune amenzilor stabilite în conformitate cu articolul 28.

5.În cazul în care o întreprindere stabilită în Uniune primește, din partea unei țări terțe, o cerere de informații referitoare la activitățile sale din domeniul semiconductorilor, întreprinderea în cauză informează Comisia în așa fel încât să îi permită acesteia să solicite informații similare. Comisia informează Consiliul european pentru semiconductori cu privire la existența unei astfel de cereri din partea unei țări terțe.

Articolul 21
Comenzi prioritare

1.În cazul în care acest lucru este necesar și proporțional pentru a asigura funcționarea tuturor sectoarelor critice sau a unora dintre aceste sectoare, Comisia poate obliga instalațiile de producție integrată și turnătoriile deschise ale UE să accepte o comandă de produse necesare în situații de criză („comandă prioritară”) și să îi acorde prioritate. Această obligație are prioritate față de orice obligație de executare prevăzută de dreptul privat sau public.

2.Obligația prevăzută la alineatul (1) poate fi impusă și altor întreprinderi din domeniul semiconductorilor care au acceptat această posibilitate în contextul primirii de sprijin public.

3.În cazul în care o întreprindere din domeniul semiconductorilor stabilită în Uniune face obiectul unei măsuri de comandă prioritară dintr-o țară terță, aceasta informează Comisia. În cazul în care această obligație are un impact semnificativ asupra funcționării anumitor sectoare critice, Comisia poate obliga întreprinderea respectivă să accepte comenzi de produse necesare în situații de criză și să le acorde prioritate în conformitate cu alineatele (4), (5) și (6).

4.Comisia impune obligațiile prevăzute la alineatele (1), (2) și (3) printr-o decizie. Decizia se ia în conformitate cu toate obligațiile juridice aplicabile ale Uniunii, având în vedere circumstanțele cazului, inclusiv principiile necesității și proporționalității. Decizia ține seama, în special, de obiectivele legitime ale întreprinderii în cauză, precum și de costurile și eforturile necesare pentru orice modificare a secvenței de producție. În decizia sa, Comisia precizează temeiul juridic al comenzii prioritare, stabilește termenul în care trebuie să se execute comanda și, dacă este cazul, precizează produsul și cantitatea și stabilește sancțiunile prevăzute la articolul 28 în caz de nerespectare a obligației. Comanda prioritară se efectuează la un preț echitabil și rezonabil.

5.Întreprinderea în cauză este obligată să accepte o comandă prioritară și să îi acorde prioritate. Întreprinderea poate solicita Comisiei să revină asupra comenzii prioritare în cazul în care consideră că acest lucru se justifică în mod corespunzător dintr-unul din următoarele motive:

(a)dacă întreprinderea nu este în măsură să execute comanda prioritară deoarece capabilitatea sau capacitatea de producție este insuficientă, chiar și în cadrul tratamentului preferențial al comenzii;

(b)dacă acceptarea comenzii ar impune o sarcină economică excesivă și ar crea dificultăți deosebite pentru întreprindere.

6.În cazul în care o întreprindere este obligată să accepte o comandă prioritară și să îi acorde prioritate, aceasta nu este răspunzătoare pentru o eventuală încălcare a obligațiilor contractuale care este necesară pentru onorarea comenzilor prioritare. Răspunderea este exclusă numai în măsura în care încălcarea obligațiilor contractuale a fost necesară pentru respectarea obligației de a acorda prioritate comenzilor prioritare.

Articolul 22

Achiziții comune

1.La cererea a două sau mai multe state membre, Comisia poate stabili un mandat care să îi permită să acționeze în calitate de organism central de achiziție în numele statelor membre participante (denumite în continuare „state membre participante”) pentru achizițiile lor publice de produse necesare în situații de criză pentru anumite sectoare critice („achiziții comune”).

2.În consultare cu Consiliul european pentru semiconductori, Comisia evaluează utilitatea, necesitatea și proporționalitatea cererii. În cazul în care Comisia intenționează să nu dea curs cererii, aceasta informează statele membre în cauză și Consiliul european pentru semiconductori și își motivează refuzul.

3.Comisia elaborează o propunere de acord-cadru supusă spre semnare statelor membre participante. Acest acord-cadru prevede măsuri detaliate privind organizarea achizițiilor comune menționate la alineatul (1).

4.Achizițiile desfășurate în temeiul prezentului regulament sunt efectuate de Comisie în conformitate cu normele stabilite în Regulamentul financiar pentru propriile sale achiziții publice. Comisia poate avea capacitatea și responsabilitatea de a încheia, în numele tuturor statelor membre participante, contracte cu operatori economici, inclusiv producători individuali de produse necesare în situații de criză, privind achiziționarea acestor produse sau privind finanțarea anticipată a producției sau dezvoltării acestor produse în schimbul unui drept de prioritate la rezultat.

5.În cazul în care achiziția de produse necesare pentru situații de criză include finanțare de la bugetul Uniunii, se pot stabili condiții specifice în cadrul unor acorduri specifice cu operatorii economici.

6.Comisia desfășoară procedurile de achiziție și încheie contractele cu operatorii economici în numele statelor membre participante. Comisia invită statele membre participante să numească reprezentanți însărcinați să participe la pregătirea procedurilor de achiziții publice. Punerea la dispoziție și utilizarea produselor achiziționate țin în continuare de responsabilitatea statelor membre participante.

Capitolul V

Guvernanța

Secțiunea 1

Consiliul european pentru semiconductori

Articolul 23

Instituirea și sarcinile Consiliului european pentru semiconductori

1.Se instituie Consiliul european pentru semiconductori.

2.Consiliul european pentru semiconductori furnizează Comisiei consiliere și asistență în conformitate cu prezentul regulament, în special, prin:

(a)furnizarea de consiliere consiliului autorităților publice al întreprinderii comune pentru cipuri cu privire la inițiativă;

(b)schimburi de informații privind funcționarea instalațiilor de producție integrată și a turnătoriilor deschise ale UE;

(c)desfășurarea de discuții și preparative pentru identificarea sectoarelor și tehnologiilor specifice care pot avea un impact social ridicat, prezentând astfel o importanță deosebită pentru securitate, care necesită o certificare pentru produse fiabile;

(d)abordarea aspectelor legate de monitorizare și de răspunsul la situații de criză;

(e)furnizarea de consiliere cu privire la aplicarea consecventă a prezentului regulament, facilitarea cooperării dintre statele membre și schimbul de informații cu privire la aspecte legate de prezentul regulament.

3.Consiliul european pentru semiconductori sprijină Comisia în ceea ce privește cooperarea internațională, inclusiv colectarea de informații și evaluarea crizelor, în concordanță cu obligațiile internaționale.

4.Consiliul european pentru semiconductori asigură coordonarea, cooperarea și schimbul de informații, după caz, cu structurile relevante de răspuns în situații de criză și de pregătire pentru situații de criză instituite în temeiul dreptului Uniunii.

Articolul 24
Structura Consiliului european pentru semiconductori

1.Consiliul european pentru semiconductori este alcătuit din reprezentanți ai statelor membre și prezidat de un reprezentant al Comisiei.

2.Fiecare punct unic de contact național menționat la articolul 26 alineatul (3) numește un reprezentant la nivel înalt în cadrul Consiliului european pentru semiconductori. Un stat membru poate avea mai mulți reprezentanți în funcție de diferitele sarcini ale Consiliului european pentru semiconductori, atunci când funcția și expertiza necesare impun acest lucru. Fiecare membru al Consiliului european pentru semiconductori are un supleant.

3.La propunerea Comisiei și cu acordul acesteia, Consiliul european pentru semiconductori adoptă propriul său regulament de procedură cu majoritatea simplă a membrilor săi.

4.Comisia poate înființa subgrupuri permanente sau temporare în scopul examinării unor chestiuni specifice. După caz, Comisia poate invita la aceste subgrupuri, în calitate de observatori, organizații care reprezintă interesele industriei semiconductorilor, inclusiv Alianța industrială pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor, și utilizatori de semiconductori la nivelul Uniunii. Se instituie un subgrup din care fac parte organizații de cercetare și tehnologie ale Uniunii, care va avea sarcina de a examina aspecte specifice privind direcțiile tehnologice strategice și de a prezenta rapoarte în acest sens Consiliului european pentru semiconductori.

Articolul 25
Funcționarea Consiliului european pentru semiconductori

1.Consiliului european pentru semiconductori se întrunește în ședință ordinară cel puțin o dată pe an. Acesta poate desfășura ședințe extraordinare la cererea Comisiei sau a unui stat membru, astfel cum se menționează la articolele 15 și 18.

2.Consiliul european pentru semiconductori ține ședințe separate pentru sarcinile sale menționate la articolul 23 alineatul (2) litera (a) și pentru sarcinile sale menționate la articolul 23 alineatul (2) literele (b), (c) și (d).

3.Președintele convoacă ședințele și stabilește ordinea de zi în conformitate cu sarcinile care revin Consiliului european pentru semiconductori în temeiul prezentului regulament și în conformitate cu regulamentul său de procedură. Comisia furnizează sprijin administrativ și analitic activităților Consiliului european pentru semiconductori în conformitate cu articolul 23.

4.Comisia poate numi observatori care să participe la ședințe, după caz. Comisia poate invita experți, inclusiv din partea organizațiilor părților interesate relevante, care au cunoștințe de specialitate specifice cu privire la un subiect de pe ordinea de zi să participe ad-hoc la ședințele Consiliului european pentru semiconductori. Comisia poate facilita schimburile dintre Consiliul european pentru semiconductori și alte organisme, oficii, agenții și grupuri consultative ale Uniunii. Comisia invită un reprezentant al Parlamentului European să participe în calitate de observator în cadrul Consiliului european pentru semiconductori. Comisia se asigură că la ședințele în care se abordează aspecte legate de capitolul IV Monitorizare și răspuns la situațiile de criză participă și alte instituții și organisme relevante ale Uniunii în calitate de observatori în cadrul Consiliului european pentru semiconductori. Observatorii și experții nu au drept de vot și nu participă la elaborarea avizelor, recomandărilor sau consilierii furnizate de Consiliul european pentru semiconductori și de subgrupurile acestuia.

5.Consiliul european pentru semiconductori ia măsurile necesare pentru a asigura gestionarea și prelucrarea în condiții de siguranță a informațiilor confidențiale.

Secțiunea 2

Autorități naționale competente

Articolul 26
Desemnarea autorităților naționale competente și a punctelor unice de contact

1.Fiecare stat membru desemnează una sau mai multe autorități naționale competente și le încredințează sarcina de a asigura aplicarea și punerea în aplicare a prezentului regulament.

2.În cazul în care desemnează mai multe autorități naționale competente, statele membre stabilesc în mod clar responsabilitățile autorităților în cauză și se asigură că acestea cooperează în mod eficace și eficient în vederea îndeplinirii sarcinilor care le revin în temeiul prezentului regulament, inclusiv în ceea ce privește desemnarea și activitățile punctului unic de contact național menționat la alineatul (3).

3.Fiecare stat membru desemnează un punct unic de contact național în vederea exercitării unei funcții de legătură menite să asigure cooperarea transfrontalieră cu autoritățile naționale competente ale altor state membre, cu Comisia și cu Consiliul european pentru semiconductori („punctul unic de contact”). În cazul în care un stat membru desemnează o singură autoritate competentă, aceasta servește, de asemenea, ca punct unic de contact.

4.Fiecare stat membru notifică Comisiei desemnarea autorității naționale competente și, după caz, motivele desemnării mai multor autorități naționale competente, precum și desemnarea punctului unic de contact național, inclusiv sarcinile și responsabilitățile precise care le revin în temeiul prezentului regulament, datele lor de contact și orice modificări ulterioare ale acestora.

5.Statele membre se asigură că autoritățile naționale competente, inclusiv punctul unic de contact desemnat, își exercită competențele în mod imparțial, transparent și în timp util și că dispun de competențele și de resursele tehnice, financiare și umane adecvate pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin în temeiul prezentului regulament.

6.Statele membre se asigură că autoritățile naționale competente, ori de câte ori este cazul și în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern, se consultă și cooperează cu alte autorități naționale relevante, precum și cu părțile interesate relevante. Comisia facilitează schimbul de experiență între autoritățile naționale competente.

CAPITOLUL VI

Confidențialitate și sancțiuni

Articolul 27
Tratarea informațiilor confidențiale

1.Comisia și autoritățile naționale competente, funcționarii, agenții și alte persoane care lucrează sub supravegherea acestor autorități, precum și funcționarii și agenții altor autorități ale statelor membre nu divulgă informațiile pe care le-au obținut sau schimbat în temeiul prezentului regulament și care, prin natura lor, fac obiectul obligației de păstrare a secretului profesional. Aceștia respectă confidențialitatea informațiilor și a datelor obținute în îndeplinirea sarcinilor și activităților lor într-un mod care să protejeze în special drepturile de proprietate intelectuală și informațiile comerciale sensibile sau secretele comerciale. Această obligație se aplică tuturor reprezentanților statelor membre, observatorilor, experților și altor participanți care participă la ședințele Consiliului european pentru semiconductori în temeiul articolului 23, precum și membrilor comitetului prevăzut la articolul 33 alineatul (1).

2.Comisia și statele membre pot face schimb, atunci când este necesar, de informații confidențiale cu autoritățile competente din țări terțe cu care au convenit asupra unor acorduri de confidențialitate bilaterale sau multilaterale care asigură un nivel adecvat de confidențialitate.

3.Comisia poate adopta acte de punere în aplicare dacă din experiența dobândită în colectarea de informații reiese că acest lucru este necesar, pentru a preciza modalitățile practice de tratare a informațiilor confidențiale în contextul schimburilor de informații efectuate în temeiul prezentului regulament. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 33 alineatul (2).

Articolul 28
Sancțiuni și amenzi

1.Comisia poate, printr-o decizie, atunci când acest lucru este considerat necesar și proporțional:

(a)să aplice amenzi, în cazul în care o organizație reprezentativă a întreprinderilor sau o întreprindere furnizează, cu intenție sau din neglijență gravă, informații incorecte, incomplete sau înșelătoare atunci când răspunde la o solicitare adresată în temeiul articolului 20 sau în cazul în care nu furnizează informațiile în termenul stabilit;

(b)să aplice amenzi în cazul în care o întreprindere, cu intenție sau din neglijență gravă, nu respectă obligația de a informa Comisia cu privire la obligația impusă de o țară terță în temeiul articolului 20 alineatul (5) și al articolului 21 alineatul (3);

(c)să impună penalități cu titlu cominatoriu în cazul în care o întreprindere, cu intenție sau din neglijență gravă, nu respectă obligația de a acorda prioritate producției de produse necesare în situații de criză în temeiul articolului 21.

2.Amenzile aplicate în cazurile menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) nu depășesc 300 000 EUR.

3.Penalitățile cu titlu cominatoriu impuse în cazurile menționate la alineatul (1) litera (c) nu depășesc 1,5 % din cifra de afaceri zilnică medie din exercițiul financiar anterior pentru fiecare zi lucrătoare de nerespectare a obligației prevăzute la articolul 21, calculată de la data stabilită în decizie.

4.La stabilirea cuantumului amenzii sau al penalităților cu titlu cominatoriu, se iau în considerare natura, gravitatea și durata încălcării, ținându-se seama în mod corespunzător de principiile proporționalității și adecvării.

5.Atunci când întreprinderea și-a îndeplinit obligația pentru executarea căreia au fost aplicate penalitățile cu titlu cominatoriu, Comisia poate stabili cuantumul definitiv al penalităților cu titlu cominatoriu la o valoare mai mică decât cea care rezultă din decizia inițială.

6.Curtea de Justiție a Uniunii Europene are competența de fond în ceea ce privește controlul deciziilor prin care Comisia a impus o amendă sau o penalitate cu titlu cominatoriu. Curtea de Justiție poate elimina, reduce sau mări amenda sau penalitatea cu titlu cominatoriu aplicată.

Articolul 29
Termenul de prescripție pentru impunerea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu

1.Competențele conferite Comisiei prin articolul 28 fac obiectul următoarelor termene de prescripție:

(a)doi ani în cazul încălcării dispozițiilor referitoare la solicitările de informații adresate în temeiul articolului 20;

(b)doi ani în cazul încălcării dispozițiilor referitoare la obligația de informare impusă în temeiul articolului 20 alineatul (5) și al articolului 21 alineatul (3);

(c)trei ani în cazul încălcării dispozițiilor referitoare la obligația de a acorda prioritate producției de produse necesare în situații de criză impusă în temeiul articolului 21.

2.Prescripția începe să curgă din ziua în care se comite încălcarea. Cu toate acestea, în cazul unor încălcări continue sau repetate, prescripția începe să curgă din ziua încetării încălcării.

3.Orice acțiune întreprinsă de Comisie sau de autoritățile competente ale statelor membre în scopul asigurării respectării dispozițiilor prezentului regulament întrerupe termenul de prescripție.

4.Întreruperea termenului de prescripție se aplică tuturor părților care sunt considerate responsabile pentru participarea la încălcare.

5.După fiecare întrerupere, termenul de prescripție începe să curgă din nou de la zero. Totuși, termenul de prescripție expiră cel târziu în ziua în care s-a scurs o perioadă egală cu dublul termenului de prescripție fără să se fi aplicat o amendă sau penalități cu titlu cominatoriu de către Comisie. Această perioadă se prelungește cu durata în care termenul de prescripție este suspendat deoarece decizia Comisiei face obiectul unor acțiuni pendinte la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Articolul 30
Termenul de prescripție pentru executarea sancțiunilor

1.Competența Comisiei de a executa deciziile luate în temeiul articolului 28 este supusă unui termen de prescripție de trei ani.

2.Termenul de prescripție începe să curgă de la data la care decizia devine definitivă.

3.Termenul de prescripție pentru executarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu se întrerupe:

(a)prin notificarea unei decizii de modificare a cuantumului inițial al amenzii sau al penalităților cu titlu cominatoriu sau de refuzare a unei cereri de modificare;

(b)prin orice act al Comisiei sau al unui stat membru care acționează la cererea Comisiei ce vizează executarea amenzii sau a penalităților cu titlu cominatoriu.

4.După fiecare întrerupere, termenul de prescripție începe să curgă din nou de la zero.

5.Termenul de prescripție pentru executarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu se suspendă în perioada în care:

(a)se acordă timp pentru efectuarea plății;

(b)se suspendă executarea plății în temeiul unei hotărâri a Curții de Justiție.

Articolul 31
Dreptul de a fi ascultat cu privire la aplicarea de amenzi și de penalități cu titlu cominatoriu

1.Înainte de a adopta o decizie în temeiul articolului 28, Comisia acordă întreprinderii sau organizațiilor reprezentative ale întreprinderilor în cauză posibilitatea de a fi ascultate cu privire la:

(a)constatările preliminare ale Comisiei, inclusiv cu privire la orice chestiune referitor la care Comisia a ridicat obiecții;

(b)măsurile pe care Comisia ar putea intenționa să le adopte având în vedere constatările preliminare menționate la litera (a) de la prezentul alineat.

2.Întreprinderile și organizațiilor reprezentative ale întreprinderilor în cauză își pot prezenta observațiile cu privire la constatările preliminare ale Comisiei într-un termen care este stabilit de Comisie în concluziile sale preliminare și care nu poate fi mai mic de 14 zile.

3.Comisia își bazează deciziile numai pe obiecțiile cu privire la care întreprinderile și organizațiile reprezentative ale întreprinderilor în cauză au fost în măsură să prezinte observații.

4.Dreptul la apărare al întreprinderii sau al organizațiilor reprezentative ale întreprinderilor în cauză este pe deplin respectat în cadrul tuturor procedurilor. Întreprinderea sau organizațiile reprezentative ale întreprinderilor în cauză au dreptul de a avea acces la dosarul Comisiei în condițiile unei divulgări negociate, sub rezerva interesului legitim al întreprinderilor de a-și proteja secretele profesionale. Dreptul de acces la dosar nu include accesul la informațiile confidențiale și la documente interne ale Comisiei sau ale autorităților statelor membre. În special, dreptul de acces nu include accesul la corespondența dintre Comisie și autoritățile statelor membre. Nicio dispoziție a prezentului alineat nu împiedică Comisia să divulge și să utilizeze informațiile necesare pentru a dovedi o încălcare.

Capitolul VII

Delegarea de competențe și procedura comitetului

Articolul 32

Exercitarea delegării

1.Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 9 alineatele (2) și (3) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la data intrării în vigoare a prezentului act legislativ.

3.Delegarea de competențe menționată la articolul 9 alineatele (2) și (3) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie și nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 9 alineatele (2) și (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European sau către Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 33

Comitetul

1.Comisia este asistată de un comitet („Comitetul pentru semiconductori”). Comitetul respectiv este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

3.În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 coroborat cu articolul 5.

Capitolul VIII

Dispoziții finale

Articolul 34

Modificări aduse Regulamentului (UE) 2021/694 de instituire a programului „Europa digitală” și de abrogare a Deciziei (UE) 2015/2240

1.Regulamentul (UE) nr. 2021/694 se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 3 alineatul (2) se adaugă următoarea literă (f):

„(f) Obiectivul specific nr. 6 – Semiconductori”;

(2)Se introduce următorul articol 8a:

„Articolul 8a

Obiectivul specific nr. 6 – Semiconductori

Contribuția financiară din partea Uniunii în cadrul obiectivului specific nr. 6 – Semiconductori urmărește obiectivele stabilite la articolul 4 literele (a)-(d) din Regulamentul XX/XX al Parlamentului European și al Consiliului.”;

(3)    Articolul 9 alineatele (1) și (2) se modifică după cum urmează:

„Articolul 9

Buget

1. Pachetul financiar pentru implementarea programului pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027 este de 8 638 000 000 EUR în prețuri curente.

2. Repartizarea orientativă a sumei menționate la alineatul (1) este următoarea:

2 076 914 000 EUR pentru obiectivul specific nr. 1 – Calculul de înaltă performanță;

1 841 956 000 EUR pentru obiectivul specific nr. 2 – Inteligența artificială;

1 529 566 000 EUR pentru obiectivul specific nr. 3 – Securitatea cibernetică și încrederea;

517 347 000 EUR pentru obiectivul specific nr. 4 – Competențele digitale avansate;

1 022 217 000 EUR pentru obiectivul specific nr. 5 – Implementarea și utilizarea optimă a capacităților digitale și interoperabilitatea;

1 650 000 000 EUR pentru obiectivul specific nr. 6 – Semiconductori.”;

(4)La articolul 11, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Cooperarea cu țările terțe și organizațiile menționate la alineatul (1) de la prezentul articol, în ceea ce privește obiectivele specifice nr. 1, nr. 2, nr. 3 și nr. 6, intră sub incidența articolului 12.”

(5)    La articolul 12, alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6) Dacă există motive bine justificate de securitate, programul de lucru poate prevedea, de asemenea, că entitățile juridice stabilite în țări asociate și entitățile juridice care sunt stabilite în Uniune, dar sunt controlate din țări terțe pot fi eligibile să participe la toate sau la o parte dintre acțiunile din cadrul obiectivelor specifice nr. 1, nr. 2 și nr. 6 doar dacă respectă cerințele ce trebuie îndeplinite de către entitățile juridice respective pentru a garanta protecția intereselor de securitate esențiale ale Uniunii și ale statelor membre ale acesteia și pentru a asigura protecția informațiilor cuprinse în documentele clasificate. Respectivele cerințe se stabilesc în programul de lucru.”;

(6)La articolul 13 se adaugă următorul alineat (3):

„(3)    Sinergiile dintre obiectivul specific nr. 6 și alte programe ale Uniunii sunt descrise la articolul 6 și în anexa III la Regulamentul XX/XX.”;

(7)Articolul 14 se modifică după cum urmează:

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

(8)„(1)Programul este implementat prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă prin delegarea anumitor atribuții de implementare organismelor menționate la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) din Regulamentul financiar în conformitate cu articolele 4-8a din prezentul regulament. Organismele însărcinate cu implementarea programului pot deroga de la normele de participare și de diseminare stabilite în prezentul regulament numai dacă o astfel de derogare este prevăzută în actul juridic care instituie respectivele organisme de finanțare sau care le deleagă acestora sarcini de execuție bugetară sau, pentru organismele prevăzute la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctul (ii), (iii) sau (v) din Regulamentul financiar, dacă o astfel de derogare este prevăzută în acordul de contribuție și nevoile specifice de funcționare ale respectivelor organisme sau natura acțiunii impun acest lucru.”;

(9)La articolul 14, se adaugă următorul alineat:

„(4) În cazul în care se îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 22 din Regulamentul XX/XX, se aplică dispozițiile articolului respectiv.”;

(10)La articolul 17, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Numai acțiunile care contribuie la realizarea obiectivelor stabilite la articolele 3-8a sunt eligibile pentru finanțare.”;

(11)La anexa I, se adaugă următorul punct:

„Obiectivul specific nr. 6 – Semiconductori

Acțiunile din cadrul obiectivului specific nr. 6 sunt prevăzute în anexa I la Regulamentul XX/XX.”;

(12)La anexa II se adaugă următorul punct:

„Obiectivul specific nr. 6 – Semiconductori

Indicatorii măsurabili pentru monitorizarea implementării și pentru raportarea progreselor înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului specific nr. 6 sunt prevăzuți în anexa II la Regulamentul XX/XX.”;

(13)La anexa III se adaugă următorul punct:

„Obiectivul specific nr. 6 – Semiconductori Sinergiile cu programele Uniunii pentru obiectivul specific nr. 6 sunt prevăzute în anexa III la Regulamentul XX/XX.”

Articolul 35

Evaluare și revizuire

1.Până la trei ani de la data aplicării prezentului regulament și, ulterior, o dată la patru ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind evaluarea și revizuirea prezentului regulament. Rapoartele se fac publice.

2.În scopul evaluării și revizuirii, Consiliul european pentru semiconductori, statele membre și autoritățile naționale competente îi vor furniza informații Comisiei, la cererea acesteia.

3.La efectuarea evaluării și revizuirii, Comisia ține seama de pozițiile și constatările Consiliului european pentru semiconductori, ale Parlamentului European, ale Consiliului, precum și ale altor organisme sau surse relevante.

Articolul 36

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.    CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI    

1.1.    Titlul propunerii/inițiativei    

1.2.    Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)    

1.3.    Obiectul propunerii/inițiativei    

1.4.    Obiectiv(e)    

1.4.1.    Obiectiv(e) general(e)    

1.4.2.    Obiectiv(e) specific(e)    

1.4.3.    Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate    

1.4.4.    Indicatori de performanță    

1.5.    Motivele propunerii/inițiativei    

1.5.1.    Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei    

1.5.2.    Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.    

1.5.3.    Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare    

1.5.4.    Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare    

1.5.5.    Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor    

1.6.    Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei    

1.7.    Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)    

2.    MĂSURI DE GESTIUNE    

2.1.    Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare    

2.2.    Sistemul (sistemele) de gestiune și de control    

2.2.1.    Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse    

2.2.2.    Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor    

2.2.3.    Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)    

2.3.    Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor    

3.    IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.    Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.    Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

3.2.2.    Realizările preconizate finanțate din credite operaționale

3.2.3.    Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

3.2.4.    Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5.    Contribuțiile terților

3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor    

Prezenta fișă financiară legislativă prezintă consecințele bugetare ale Propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european al semiconductorilor (Actul privind cipurile) și ale Propunerii de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2021/2085 al Consiliului de instituire a întreprinderilor comune din cadrul programului Orizont Europa. Aceasta vine în completarea fișei financiare legislative prezentate pentru întreprinderea comună „Tehnologii digitale esențiale” care face parte din Propunerea de regulament al Consiliului de instituire a întreprinderilor comune din cadrul programului Orizont Europa [COM (2021) 87, 23 februarie 2021].

Consecințele bugetare menționate în prezenta fișă financiară legislativă sunt de două tipuri:

Cheltuieli pentru inițiativa „Cipuri pentru Europa” (cu excepția Fondului pentru cipuri) și pentru activitățile în curs din cadrul întreprinderii comune „Tehnologii digitale esențiale”, care urmează să fie gestionate de întreprinderea comună pentru cipuri. Cheltuielile totale care urmează să fie gestionate de întreprinderea comună pentru cipuri, cunoscută anterior sub denumirea de întreprinderea comună „Tehnologii digitale esențiale”, sunt de 4,175 miliarde EUR, din care 1,8 miliarde EUR au fost angajate anterior pentru întreprinderea comună „Tehnologii digitale esențiale”.

Cheltuieli necesare pentru a permite personalului Comisiei Europene să își îndeplinească noile sarcini încredințate Comisiei, și anume de a supraveghea întreprinderea comună pentru cipuri, de a examina și de a decide cu privire la solicitările referitoare la Consorțiul european pentru infrastructura cipurilor, de a examina și de a decide cu privire la solicitările referitoare la o instalație de producție integrată sau o turnătorie deschisă a UE, de a sprijini Consiliul european pentru semiconductori și, împreună cu statele membre, de a monitoriza lanțurile de aprovizionare cu semiconductori și de a decide cu privire la acțiunile care trebuie întreprinse, după caz. Pentru aceste activități se prevede un efectiv total de 9 echivalente normă întreagă.

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

1.1Titlul propunerii/inițiativei

1.2Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) 

1.1.Obiectul propunerii/inițiativei 

 o acțiune nouă 

„ o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare” 67  

 prelungirea unei acțiuni existente 

 o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.2.Obiectiv(e)

1.2.1.Obiectiv(e) general(e)

1.2.2.Obiectiv(e) specific(e)

Lansarea inițiativei „Cipuri pentru Europa” pentru a sprijini consolidarea capacităților tehnologice la scară largă prin investiții în infrastructuri inovatoare transfrontaliere și cu acces deschis construite în Uniune pentru a permite dezvoltarea tehnologiilor de ultimă generație și de generație următoare în domeniul semiconductorilor, care vor consolida capacitățile avansate de proiectare, de integrare a sistemelor și de producție de cipuri din UE (pilonul 1, inițiativa „Cipuri pentru Europa”).

Crearea unui cadru pentru siguranța aprovizionării prin atragerea de investiții și consolidarea capacităților de producție a semiconductorilor, precum și prin asigurarea unor capacități avansate de ambalare, testare și încapsulare în cadrul unor instalații de producție integrate și al unor uzine deschise ale UE cu caracter de pionierat (pilonul 2 – „Siguranța aprovizionării”).

Instituirea unui mecanism de coordonare între statele membre și Comisie pentru a consolida colaborarea cu și între statele membre, a monitoriza oferta de semiconductori, a estima cererea, a anticipa penuriile, a declanșa situații de criză și a acționa prin intermediul unui set de instrumente constând în măsuri specifice (pilonul 3 – „Pregătire și monitorizare”).

1.2.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

1.2.4.Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

1.3.Motivele propunerii/inițiativei 

1.3.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.3.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.3.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.3.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.3.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.4.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

 durată limitată

    în vigoare de la data adoptării Propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european al semiconductorilor (Actul privind cipurile)

    impactul financiar din 2023 până în 2027 pentru creditele de angajament și din 2023 până în 2031 pentru creditele de plată.

 durată nelimitată    

1 punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

2 urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.5.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 

 Gestiune directă asigurată de Comisie

 prin intermediul departamentelor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

 prin intermediul agențiilor executive

 Gestiune partajată cu statele membre

 Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

 țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

 organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

 BEI și Fondului european de investiții;

 organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

 organismelor de drept public;

 organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

 organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

 persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE 

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare 

A se preciza frecvența și condițiile aferente monitorizării și raportării.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control 

2.2.1Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.1.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere) 

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor 

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate) 

Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale 

    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale.

    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Propunerea nu va crește nivelul total al cheltuielilor programate la rubrica 1 din cadrul financiar multianual 2021-2027. Într-adevăr, contribuția de la bugetul UE la inițiativa „Cipuri pentru Europa” va fi pusă în comun din programul Orizont Europa și din programul Europa digitală și, cu excepția acțiunii din cadrul Consiliului european pentru inovare, va fi direcționată către întreprinderea comună „Tehnologii digitale esențiale (viitoarea întreprindere comună pentru cipuri) în vederea punerii în aplicare. În acest scop, în cadrul programului Europa digitală se va crea un al șaselea obiectiv specific.

Al șaselea obiectiv specific va fi finanțat prin

i    redistribuirea internă a pachetului financiar actual al programului Europa digitală,

ii    utilizarea marjei nealocate de la rubrica 1 și

iii    reducerea pachetelor financiare ale Mecanismului pentru interconectarea Europei – Transporturi și ale Mecanismului pentru interconectarea Europei – Sectorul digital.

Tabelul recapitulativ de la secțiunea 3.2.4 oferă o imagine de ansamblu completă a tuturor surselor de finanțare.

·Credite operaționale alocate sau realocate în cadrul programului Orizont Europa pentru a fi utilizate în scopul inițiativei „Cipuri pentru Europa”

·Credite operaționale care urmează să fie puse în comun în cadrul unui al șaselea obiectiv specific al programului Europa digitală în scopul inițiativei „Cipuri pentru Europa”, care urmează să fie executate de viitoarea întreprindere comună pentru cipuri:

Credite operaționale în cadrul programului Europa digitală – al șaselea obiectiv				2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027	După 2027	TOTAL
Credite operaționale redistribuite de la alte programe (Orizont Europa, Mecanismul pentru interconectarea Europei)
01 02 02 40 – Orizont Europa - Clusterul „Dezvoltare digitală, industrie și spațiu”	Angajamente	(1a)				80,000	80,000	80,000	80,000	80,000		400,000
02 03 01 - Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) — Transporturi	Angajamente	(1a)					96,000	86,000	34,000	34,000		250,000
02 03 03 01 - Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) — Sectorul digital	Angajamente	(1a)					57,600	51,600	20,400	20,400		150,000
Credite operaționale realocate în cadrul programului Europa digitală
02 04 01 10 - Programul Europa digitală – Securitatea cibernetică	Angajamente	(1a)				16,320	18,960	16,560	4,080	4,080		60,000
02 04 01 11 - Programul Europa Digitală - Centrul european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în materie de securitate cibernetică	Angajamente	(1a)				16,320	18,960	16,560	4,080	4,080		60,000
02 04 02 11 – programul Europa digitală – Întreprinderea comună pentru calculul de înaltă performanță (EuroHPC)	Angajamente	(1a)				40,800	47,400	41,400	10,200	10,200		150,000
02 04 03 – programul Europa digitală - Inteligența artificială	Angajamente	(1a)				59,840	69,520	60,720	14,960	14,960		220,000
02 04 04 - Programul Europa digitală - Competențe	Angajamente	(1a)				16,320	18,960	16,560	4,080	4,080		60,000
02 04 05 01 - Programul Europa digitală – Implementare	Angajamente	(1a)				10,880	12,640	11,040	2,720	2,720		40,000
02 04 05 02 - Programul Europa digitală - Implementare / Interoperabilitate	Angajamente	(1a)				2,720	3,160	2,760	0,680	0,680		10,000
Contribuție din marja disponibilă în cadrul rubricii 1 din cadrul financiar multianual
Marjă nealocată din rubrica 1	Angajamente	(1a)				50,000	50,000	50,000	50,000	50,000		250,000
TOTALUL creditelor puse în comun în cadrul programului Europa digitală	Angajamente	=1a				293,200	473,200	433,200	225,200	225,200	-	1 650,000

În scop informativ: imagine de ansamblu a executării de către Consiliul European pentru Inovare și întreprinderea comună pentru cipuri

AOrizont Europa

Executare de către Consiliul European pentru Inovare

Credite operaționale alocate în cadrul programului Orizont Europa - CEI			2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027	După 2027	TOTAL
01 02 03 01 - Consiliul European pentru Inovare 73	Angajamente	(1a)			75,251	55,054	55,501	56,499	57,696		300,000
	Plăți	(2a)			45,151	48,082	51,836	58,030	56,973	39,928	300,000

Executarea de către întreprinderea comună pentru cipuri

Suma de 500 milioane EUR alocată pentru inițiativa „Cipuri pentru Europa” în cadrul pachetului financiar preexistent al întreprinderii comune „Tehnologii digitale esențiale” va fi executată de întreprinderea comună pentru cipuri:

Suma de 850 de milioane EUR realocată în cadrul programului Orizont Europa va fi executată de întreprinderea comună „Tehnologii digitale esențiale” (viitoarea întreprindere comună pentru cipuri) și va fi repartizată între cheltuieli operaționale și cheltuieli de sprijin, după cum urmează:

Creditele consolidate ale întreprinderii comune „Tehnologii digitale esențiale” (viitoarea întreprindere comună pentru cipuri) din cadrul programului Orizont Europa, inclusiv creditele pentru activitățile anterioare ale întreprinderii comune „Tehnologii digitale esențiale” care nu fac parte din inițiativa „Cipuri pentru Europa”, se stabilesc după cum urmează:

BProgramul Europa digitală

În afară de suma de 125 de milioane EUR care urmează să fie executată în cadrul InvestEU, suma de 1 525 de milioane EUR va fi executată de întreprinderea comună „Tehnologii digitale esențiale” (viitoarea întreprindere comună pentru cipuri) și va fi repartizată între cheltuieli operaționale și cheltuieli de sprijin, după cum urmează:

Totalul creditelor suplimentare puse în comun în cadrul rubricii 1 care urmează să fie executate de viitoarea întreprindere comună pentru cipuri în scopul inițiativei „Cipuri pentru Europa” se ridică la 2 375 de milioane EUR, din care 850 milioane EUR în cadrul programului Orizont Europa și 1 525 milioane EUR în cadrul programului Europa digitală. Acesta va fi repartizat între cheltuielile operaționale (titlul 3) și cheltuielile de sprijin (titlul 1 și titlul 2), după cum urmează:

			2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027	După 2027	TOTAL
Titlul 1	Angajamente	(4)			0,792	1,535	2,489	2,538	9,924		17,277
	Plăți	(5)			0,792	1,535	2,489	2,538	2,589	7,335	17,277
Titlul 2	Angajamente	(4)			0,301	0,584	0,947	0,966	3,775		6,572
	Plăți	(5)			0,301	0,584	0,947	0,966	0,985	2,790	6,572
Titlul 3	Angajamente	(4)			489,307	700,182	629,865	270,996	260,801		2 351,152
	Plăți	(5)			293,147	517,342	566,045	407,126	349,586	217,905	2,351,152
TOTAL credite	Angajamente	=4+ 6			490,400	702,300	633,300	274,500	274,500		2 375,000
	Plăți	=5+ 6			294,240	519,460	569,480	410,630	353,160	228,030	2 375,000

Totalul creditelor care urmează să fie executate de viitoarea întreprindere comună pentru cipuri în cadrul programelor Orizont Europa și Europa digitală, inclusiv creditele pentru activitățile anterioare ale întreprinderii comune „Tehnologii digitale esențiale” care nu fac parte din inițiativa „Cipuri pentru Europa”, se ridică la 4 175 milioane EUR. Acesta va fi repartizat între cheltuielile operaționale (titlul 3) și cheltuielile de sprijin (titlul 1 și titlul 2), după cum urmează:

Această secțiune ar trebui completată utilizând „datele bugetare cu caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în anexa la fișa financiară legislativă (anexa V la normele interne), încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.

milioane EUR (cu trei zecimale)

TOTAL credite de la RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual

(Total angajamente = Total plăți)

1,125

1,125

1,125

1,125

1,125

5,625

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale 

Obiectivele și realizările indicative din tabelul de mai jos sunt proiecte preliminare, bazate în mare parte pe indicatorii prevăzuți în anexa II la propunerea de regulament. Într-o etapă ulterioară urmează să se publice definiții mai precise.

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative 

    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual
Resurse umane			1,125	1,125	1,125	1,125	1,125	5,625
Alte cheltuieli administrative
Subtotal RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual			1,125	1,125	1,125	1,125	1,125	5,625

În afara RUBRICII 7 76 din cadrul financiar multianual
Resurse umane
Alte cheltuieli  cu caracter administrativ
Subtotal în afara RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual

TOTAL

1,125

1,125

1,125

1,125

1,125

5,625

Dat fiind că este vorba de o nouă inițiativă, DG nu dispune de efective de personal alocate deja pentru gestionarea acțiunii care ar fi putut să fie redistribuite în cadrul DG-ului. Drept urmare, necesarul de resurse umane ar trebui să fie acoperit printr-o alocare suplimentară, care ar trebui să fie acordată DG­ului care asigură gestionarea, în cadrul procedurii de alocare anuală și ținând seama de constrângerile bugetare.

3.2.3.1.Necesarul de resurse umane estimat

    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Tabelul de mai jos indică personalul suplimentar de care va dispune Întreprinderea comună pentru cipuri ca urmare a propunerii de regulament.

Estimări în echivalent normă întreagă

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Dat fiind că este vorba de o nouă inițiativă, DG nu dispune de efective de personal alocate deja pentru gestionarea acțiunii care ar fi putut să fie redistribuite în cadrul DG-ului. Drept urmare, necesarul de resurse umane ar trebui să fie acoperit printr-o alocare suplimentară, care ar trebui să fie acordată DG-ului care asigură gestionarea, în cadrul procedurii de alocare anuală și ținând seama de constrângerile bugetare.

Tabelul de mai jos indică personalul total de care va dispune întreprinderea comună pentru cipuri ca urmare a propunerii de regulament.

Estimări în echivalent normă întreagă

Personalul suplimentar al Comisiei ca urmare a propunerii de regulament constă în 5 funcționari în echivalent normă întreagă și 4 agenți contractuali în echivalent normă întreagă pentru fiecare an din perioada 2023-2027.

Dat fiind că este vorba de o nouă inițiativă, DG nu dispune de efective de personal alocate deja pentru gestionarea acțiunii care ar fi putut să fie redistribuite în cadrul DG-ului. Drept urmare, necesarul de resurse umane ar trebui să fie acoperit printr-o alocare suplimentară, care ar trebui să fie acordată DG-ului care asigură gestionarea, în cadrul procedurii de alocare anuală și ținând seama de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual 

Propunerea/inițiativa:

    poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM).

De la linia		Sumă (milioane EUR)	La linia
01 02 03 01	Consiliul european pentru inovare	300,000	alocat
01 02 02 30	Clusterul Securitatea civilă pentru societate:	150,000	01 02 02 42
01 02 02 40	Clusterul Dezvoltarea digitală, industria și spațiul	400,000	01 02 02 42
01 02 02 40	Clusterul Dezvoltarea digitală, industria și spațiul	400,000	02 04 06 11
01 02 02 42	Programul Orizont Europa — Întreprinderea comună „Tehnologii digitale esențiale”	500,000	alocat
01 02 02 50	Clusterul Climă, energie și mobilitate	300,000	01 02 02 42
Subtotal OE	Programul Orizont Europa	2 050,000
02 03 01	Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) — Transporturi	250,000	02 04 06 11
02 03 03 01	Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) — Sectorul digital	150,000	02 04 06 11
Subtotal MIE	Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE)	400,000
02 04 01 10	Programul Europa digitală - Securitatea cibernetică	60,000	02 04 06 11
02 04 01 11	Programul Europa digitală - Centrul european de competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică	60,000	02 04 06 11
02 04 02 11	Programul Europa digitală – Întreprinderea comună pentru calculul de înaltă performanță (EuroHPC)	150,000	02 04 06 11
02 04 03	Programul Europa digitală - Inteligența artificială	220,000	02 04 06 11
02 04 04	Programul Europa digitală - Competențe	60,000	02 04 06 11
02 04 05	Programul Europa digitală - Implementare	50,000	02 04 06 11
Subtotal PED	Programul Europa digitală	600,000
	Total	3 050,000