Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Strategia europeană privind serviciile de îngrijire”

(2023/C 157/06)

Raportor:

Heinrich DORNER (AT-PSE), membru al Guvernului landului Burgenland

Documente de referință:

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind Strategia europeană privind serviciile de îngrijire

COM(2022) 440 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR (CoR)

Priorități politice

recunoaște că sunt necesare servicii de îngrijire de înaltă calitate atât în domeniul educației și îngrijirii timpurii, astfel încât copiii să își dezvolte aptitudinile și competențele cognitive, lingvistice și fizice, să aibă un stil de viață sănătos și activ și să nu fie expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială, cât și în domeniul îngrijirii pe termen lung, astfel încât persoanele în vârstă și/sau persoanele cu handicap să fie capacitate să își mențină autonomia și să ducă o viață demnă. Prin acestea pot fi abordate, de asemenea, schimbările demografice și creșterea exponențială a cererii de servicii de îngrijire. Intervenția timpurie, promovarea corespunzătoare a sănătății și prevenirea bolilor pot sprijini și mai mult o viață independentă, sănătoasă și activă mai lungă și pot întârzia apariția nevoilor de îngrijire;

consideră că accesibilitatea, disponibilitatea și caracterul abordabil din punctul de vedere al prețului serviciilor de îngrijire de înaltă calitate reprezintă condiții necesare pentru a răspunde creșterii permanente a cererii de servicii de educație și îngrijire timpurie, pentru a permite asigurarea dreptului la o viață independentă al persoanelor în vârstă și/sau al persoanelor cu handicap și, în același timp, pentru a sprijini familiile și a reduce povara asupra membrilor familiei care asigură servicii informale de îngrijire;

reamintește că persoanele care își desfășoară activitatea în domeniul serviciilor de îngrijire sunt insuficient apreciate, ceea ce se reflectă, în unele zone, în nivelul insuficient al remunerării, nivel scăzut de educație, perspective reduse de avansare în carieră, lipsa oportunităților de formare corespunzătoare și a sprijinului și consilierii psihologice, precum și, uneori, în caracterul precar al locurilor de muncă;

subliniază că lipsa serviciilor de îngrijire adecvate are un impact disproporționat asupra femeilor, deoarece în continuare responsabilitățile suplimentare sau informale de îngrijire le revin în principal lor, iar acest lucru le afectează echilibrul dintre viața profesională și cea privată și posibilitățile de a desfășura o activitate remunerată. Femeile reprezintă 90 % din forța de muncă din domeniul îngrijirii formale, ocupând în continuare adesea locuri de muncă precare și prost plătite. 92 % dintre femeile din UE prestează o muncă de îngrijire neremunerată în mod regulat, adică mai mult de o zi pe săptămână, iar 81 % dintre femeile din UE fac acest lucru zilnic. În Europa, responsabilitățile de îngrijire sunt motivul pentru care 7,7 milioane de femei nu participă la forța de muncă (1);

constată că, în multe țări, în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, sistemele de îngrijire s-au putut adapta rapid și au continuat să ofere îngrijire de calitate; în același timp, pandemia a scos la iveală o oarecare lipsă de reziliență a sistemelor de îngrijire și subliniază că locurile de muncă și continuitatea furnizării serviciilor de îngrijire pot fi asigurate prin crearea unor structuri patronale rezistente la crize, în special în ceea ce privește structura de proprietate și utilizarea profiturilor generate;

atrage atenția asupra lipsei de personal calificat din domeniul serviciilor de îngrijire în întreaga Europă, care are un impact societal important, în special în zonele afectate de depopulare sau în regiunile rămase în urmă, în care îngrijirea persoanelor în vârstă și dependente este mai puțin accesibilă, și subliniază potențialul enorm pe care îl are sectorul îngrijirii pentru piața forței de muncă, precizând în acest context că, în următorii zece ani, există potențialul asigurării a opt milioane de locuri de muncă în sectorul sănătății și al asistenței sociale (2);

Principii

își afirmă angajamentul față de principiul 9 din Pilonul european al drepturilor sociale, potrivit căruia părinții și persoanele cu responsabilități de îngrijire au dreptul la un concediu adecvat, la formule flexibile de lucru și dreptul de acces la servicii de îngrijire;

își afirmă angajamentul față de principiul 11 din Pilonul european al drepturilor sociale, potrivit căruia toți copiii au dreptul la servicii de educație și de îngrijire a copiilor preșcolari de calitate și abordabile financiar;

își exprimă angajamentul față de principiul 17 al Pilonului european al drepturilor sociale și de dreptul, consacrat în acesta, al persoanelor cu handicap la incluziune, la sprijin pentru venit, la un mediu de lucru adaptat nevoilor lor și la servicii care să le permită să participe pe piața muncii și în societate;

10.

își afirmă angajamentul față de principiul 18 din Pilonul european al drepturilor sociale, care prevede dreptul la servicii de îngrijire pe termen lung de bună calitate și la prețuri abordabile, în special la servicii medicale la domiciliu și servicii în comunitate;

11.

își afirmă angajamentul față de Carta drepturilor fundamentale a UE, potrivit căreia persoanele în vârstă au dreptul de a duce o viață demnă și independentă și de a participa la viața socială și culturală;

12.

își afirmă angajamentul față de Carta drepturilor fundamentale a UE (3), potrivit căreia persoanele cu handicap au dreptul de a beneficia de măsuri care să le asigure autonomia, integrarea socială și profesională, precum și participarea la viața comunității;

13.

îndeamnă statele membre care nu au făcut încă acest lucru să ratifice și să pună în aplicare convențiile relevante ale OIM, în special convențiile nr. 189 privind munca decentă pentru personalul casnic, nr. 190 privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii și nr. 149 privind personalul de îngrijire;

14.

își exprimă sprijinul față de Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap și de obligația impusă de aceasta de a promova formarea profesioniștilor și a personalului care lucrează cu persoanele cu dizabilități cu privire la drepturile recunoscute în convenție, pentru a oferi mai bine asistența și serviciile garantate de aceste drepturi;

15.

își exprimă angajamentul față de articolul 19 din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și dreptul consacrat în acesta de a oferi persoanelor cu handicap acces la o varietate de servicii la domiciliu, rezidențiale și de altă natură pentru a le face viața mai ușoară și a facilita integrarea lor în comunitate;

Observații generale

16.

își exprimă satisfacția că în Comunicarea sa privind Strategia europeană privind serviciile de îngrijire, Comisia abordează, de asemenea, problematicile pe care le-a analizat deja CoR în cadrul unui aviz din proprie inițiativă anterior (4) pe tema îngrijirii și preia parțial soluțiile recomandate în avizul respectiv, cum ar fi crearea unui sistem eficient de colectare și analiză cuprinzătoare a datelor; devine urgentă crearea unui sistem de interoperabilitate între sectoare (în special între sectorul sănătății și cel social);

17.

subliniază necesitatea unei strategii comune, asumate de toate autoritățile locale și regionale europene competente în materie de sănătate, îngrijire și educație, de statele membre, precum și de instituțiile Uniunii Europene, pentru a asigura servicii de îngrijire pe termen lung accesibile, care să răspundă atât nevoilor beneficiarilor serviciilor de îngrijire, cât și nevoilor persoanelor care asigură astfel de servicii, precum și pentru a asigura servicii de calitate de îngrijire a copiilor, accesibile și la prețuri abordabile în întreaga Uniune Europeană. Prin urmare, această strategie trebuie să fie integrată și în procesul semestrului european. În acest demers, în conformitate cu principiul subsidiarității, ar trebui să se țină seama de faptul că îngrijirea și educația și îngrijirea copiilor preșcolari sunt reglementate în mod diferit în diferite state membre;

18.

consideră că Strategia europeană privind serviciile de îngrijire reprezintă un prim pas important și benefic pe calea realizării Pilonului european al drepturilor sociale și a îmbunătățirii sistemului de îngrijire în Europa și că această strategie are potențialul de a contribui la îmbunătățirea serviciilor de îngrijire pe termen lung și de educație timpurie și de a consolida egalitatea de gen și echitatea socială în sistemele de îngrijire;

19.

recunoaște că serviciile sociale, cum ar fi educația și îngrijirea timpurie și îngrijirea pe termen lung fac parte dintr-un sector economic important, care acoperă nevoile de îngrijire, creează locuri de muncă, contribuie la economii de costuri în domeniul sănătății și are, prin urmare, multiple beneficii societale;

20.

salută propunerile Comisiei care vizează acțiuni comune și concertate în domeniul îngrijirii pe termen lung și al serviciilor de îngrijire a copiilor, prin instituirea, în conformitate cu principiul subsidiarității, de măsuri de sprijin la nivel european (cum ar fi elaborarea de analize comune, schimbul de bune practici și sprijinirea reformelor și a investițiilor cu finanțare din partea UE), precum și de cadre de politică pentru realizarea de reforme și investiții la nivel național, regional și local. De asemenea, CoR invită Comisia să orienteze investițiile publice în serviciile de îngrijire pe termen lung în utilizarea programelor și a instrumentelor financiare ale UE; pentru a asigura un impact maxim este nevoie inclusiv de o complementaritate între fondurile europene ale diferitelor programe;

21.

consideră că, în completarea taxonomiei ecologice, Comisia ar trebui să prezinte de urgență – ca o contribuție la punerea în aplicare a Pactului verde – o propunere de instituire a unei taxonomii sociale. O taxonomie socială ar oferi potențialilor investitori și întreprinderi orientări clare cu privire la ceea ce poate fi înțeles ca „investiții sociale”. Absența unei taxonomii sociale împiedică în prezent posibilele investiții private în serviciile de sănătate și sociale;

22.

subliniază că, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), 33 % din cheltuielile sociale planificate în cele 25 de planuri naționale de redresare și reziliență aprobate de Comisie și susținute de Consiliu până în prezent sunt dedicate sănătății și îngrijirii pe termen lung (aproximativ 45 de miliarde EUR), încă 33 % educației și îngrijirii copiilor (45,7 miliarde EUR) și 14 % politicilor sociale (19,7 miliarde EUR);

23.

consideră că prin crearea de servicii de îngrijire la prețuri abordabile, mai ușor accesibile, disponibile și de înaltă calitate se face un pas important pe calea asigurării participării femeilor pe piața forței de muncă și, astfel, pe calea egalității de gen; este important să se efectueze analize ale serviciilor existente, să se identifice complementaritățile și să se reducă suprapunerile sau duplicările pentru a direcționa resursele și a promova valoarea adăugată a multiprofesionalismului;

24.

subliniază importanța IMM-urilor locale și regionale și a organizațiilor non-profit ca furnizori de servicii de îngrijire. Subliniază, în acest sens, că piețele locale și regionale ale serviciilor de îngrijire ar trebui să permită IMM-urilor și organizațiilor fără scop lucrativ să concureze cu furnizorii de servicii mai mari în condiții de egalitate. Instituțiile UE, statele membre și autoritățile locale și regionale ar trebui să depună eforturi pentru a capacita multitudinea de furnizori de servicii și pentru a promova buna funcționare a piețelor locale și regionale privind serviciile de îngrijire. În cadrul achizițiilor publice responsabile social, Comitetul invită autoritățile locale și regionale să ia în considerare, în calitatea lor de achizitori publici, impactul social la nivel local/regional al modului în care sunt produse, obținute și furnizate serviciile;

Observații privind educația și îngrijirea timpurie

25.

consideră că propunerea de revizuire a obiectivelor de la Barcelona este un instrument util pentru îmbunătățirea accesului la serviciile de îngrijire a copiilor și subliniază că această propunere este complementară cu recomandarea Consiliului privind instituirea unei Garanții europene pentru copii (5). Încurajarea participării la educația și îngrijirea timpurie este în interesul copiilor din perspectiva realizării lor viitoare în viață, pentru a promova incluziunea socială;

26.

consideră că includerea intensității participării la educația și îngrijirea timpurie în evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește furnizarea de servicii de educație și îngrijire timpurie în statele membre este o completare utilă, care permite evaluarea mai precisă a progreselor realizate în fiecare stat membru;

27.

recunoaște că, în domeniul educației și îngrijirii timpurii, condițiile de muncă, aprecierea, câștigurile salariale, continuitatea formării și perfecționării profesionale ale persoanelor care prestează aceste servicii sunt esențiale pentru asigurarea unui nivel optim de îngrijire de către personal calificat în domeniu și, prin urmare, pentru îmbunătățirea rezultatelor în ceea ce privește dezvoltarea tuturor copiilor;

Observații privind îngrijirea pe termen lung

28.

subliniază că atractivitatea locurilor de muncă din domeniul îngrijirii este indisolubil legată de îmbunătățirea condițiilor de muncă și adecvarea salariilor, de educație și formare, precum și de oportunitățile de perfecționare și recalificare; salută, în acest sens, Anul european al competențelor 2023;

29.

cunoaște importanța reprezentării solide a lucrătorilor atât pentru îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă în domeniul serviciilor de îngrijire, cât și pentru dialogul social, care reprezintă o componentă de bază a modelului social european. Salută, în acest context, faptul că Comisia Europeană a anunțat, în ianuarie 2023, instituirea unui nou dialog social sectorial pentru serviciile sociale la nivelul UE, inclusiv pentru subsectorul serviciilor de îngrijire, în cadrul căruia va fi garantată, de asemenea, reprezentarea autorităților locale și regionale în calitatea lor de angajatori din sectorul public;

30.

salută principiile de calitate pentru toți furnizorii de servicii de îngrijire pe termen lung, astfel cum sunt stabilite în propunerea de recomandare a Consiliului privind accesul la servicii de îngrijire pe termen lung de înaltă calitate și la prețuri abordabile, și subliniază că sectorul serviciilor de îngrijire pe termen lung ar trebui să fie definit pe viitor nu de profiturile obținute, ci de investițiile constante în măsuri de sporire a calității și în personalul înalt calificat. În acest context, CoR sprijină solicitarea Parlamentului European adresată Comisiei de a prezenta o directivă-cadru privind îngrijirea pe termen lung, formală și informală, care să stabilească principii fundamentale și să ofere criterii bazate pe dovezi pentru servicii accesibile și integrate de îngrijire și sprijin pe termen lung de calitate în întreaga UE (6);

31.

subliniază că, în ceea ce privește apelul adresat statelor membre de a dezvolta un cadru de calitate pentru serviciile de îngrijire pe termen lung [punctul 6 din recomandarea respectivă a Consiliului (7)], adesea sistemele de asigurare a calității îngrijirii există deja la nivel național sau regional și, prin urmare, ar trebui luate în considerare în mod corespunzător, inclusiv în vederea respectării principiilor subsidiarității și proporționalității;

32.

consideră că investițiile în sectorul îngrijirii fac parte dintr-o abordare globală, care nu urmărește doar obiective de politică socială, ci vede investițiile în serviciile de îngrijire ca stimulente economice pozitive;

33.

atrage atenția asupra importanței de a se acorda o atenție specială formării psihologice a persoanelor care oferă servicii de îngrijire;

Recomandări pentru domeniul educației și îngrijirii timpurii

34.

încurajează colectarea standardizată de date la nivel local și regional și sprijinirea practicilor de învățare reciprocă, pentru a se crea o bază de sprijin specific pentru regiuni și o comparabilitate europeană la nivel local și regional, precum și pentru a se putea sprijini autoritățile naționale și regionale, pe baza indicatorilor colectați, la monitorizarea calității serviciilor de îngrijire a copiilor;

35.

recomandă sporirea și diversificarea oportunităților de sprijin financiar pentru amenajarea și menținerea sau modernizarea centrelor de îngrijire a copiilor, în scopul combaterii diferențelor între regiunile și orașele Uniunii Europene în ceea ce privește viteza de dezvoltare;

36.

recomandă extinderea ofertei de servicii personalizate disponibile pentru a le include pe cele mai solicitate și care facilitează un model de viață independentă, cum ar fi asistența personală sau ajutorul la domiciliu;

37.

consideră că punerea în aplicare a strategiei privind serviciile de îngrijire este legată în mod indisolubil de îmbunătățirea condițiilor de muncă și a aprecierii personalului din domeniul educației și îngrijirii timpurii, la fel ca și adecvarea remunerării sale;

38.

subliniază că este foarte important să se elimine decalajele dintre sfârșitul concediului de maternitate, de paternitate sau pentru creșterea copilului remunerat sau compensat în mod corespunzător și începutul educației și îngrijirii timpurii; în acest scop, recomandă statelor membre să ia în considerare introducerea unui drept legal la educație și îngrijire timpurie;

Recomandări pentru domeniul îngrijirii pe termen lung

39.

sugerează să se evalueze necesitatea adoptării de instrumente obligatorii sau acte cu putere de lege și majorarea corespunzătoare a fondurilor de coeziune, pentru a garanta, în întreaga Europă, accesul general, egal și efectiv al persoanelor care au nevoie de îngrijire la servicii de îngrijire de calitate, pentru a asigura condiții de muncă decente și sănătoase, sprijin profesional și salarii adecvate pentru toți lucrătorii din sectorul serviciilor de îngrijire, precum și locuri de muncă de calitate și pentru a spori atractivitatea locurilor de muncă din sectorul serviciilor de îngrijire, reflectând valoarea socială și societală a muncii lor;

40.

recomandă sporirea și diversificarea oportunităților de sprijin financiar pentru amenajarea și menținerea sau modernizarea centrelor de îngrijire a persoanelor în vârstă, pentru a se ține seama de diferențele dintre regiunile și orașele Uniunii Europene în ceea ce privește viteza de dezvoltare;

41.

recomandă elaborarea unei strategii globale privind evoluția viitoare a nevoii de specialiști în cadrul Uniunii Europene, în special pentru a reduce migrația creierelor în interiorul Uniunii Europene până la un nivel acceptabil pentru regiunile afectate, precum și stabilirea unor condiții-cadru unitare pentru activitățile desfășurate de lucrătorii din domeniul serviciilor de îngrijire și lucrătorii casnici din țări terțe;

42.

propune ca, pentru domeniul îngrijirii pe termen lung, să se stabilească, de asemenea, obiective și indicatori după modelul obiectivelor de la Barcelona și să se creeze, în mod corespunzător, un sistem de colectare a datelor la nivel local și regional, pentru a se crea o bază de sprijin specific pentru regiuni și o comparabilitate europeană la nivel local și regional;

43.

se exprimă în favoarea instituirii unui coordonator național pentru îngrijirea pe termen lung sau a unui alt mecanism de coordonare similar adecvat, în funcție de circumstanțele naționale, care să sprijine punerea în aplicare a măsurilor;

44.

consideră că este important să se recunoască rolul care le revine autorităților locale și regionale, în ceea ce privește îmbătrânirea activă, în alte sfere ale vieții, cum ar fi integrarea socială, apartenența la o comunitate și accesul la cultură, educație și locuințe; pe baza parteneriatului privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate, este important să se consolideze ecosistemele regionale și locale care să asigure o contribuție din partea tuturor politicilor și sectoarelor esențiale;

45.

solicită organizarea unei campanii europene pentru sporirea atractivității locurilor de muncă din domeniul îngrijirii și pentru crearea echilibrului de gen în sectoarele respective.

Bruxelles, 9 februarie 2023.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Vasco ALVES CORDEIRO

(1) COM(2022) 440 final.

(2) COM(2021) 50 final.

(3) Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (JO C 202, 7.6.2016, p. 389).

(4) Avizul CoR pe tema „Plan pentru viitorul îngrijitorilor și al serviciilor de îngrijire – oportunități la nivel local și regional pentru o provocare europeană” (JO C 440, 29.10.2021, p. 56)..

(5) Recomandarea (UE) 2021/1004 a Consiliului din 14 iunie 2021 de instituire a unei Garanții europene pentru copii (JO L 223, 22.6.2021, p. 14).

(6) Rezoluția Parlamentului European din 5 iulie 2022 – Acțiuni europene comune în domeniul îngrijirii [2021/2253(INI)] (JO C 47, 7.2.2023, p. 30), punctul 61.

(7) Recomandarea Consiliului din 8 decembrie 2022 privind accesul la servicii de îngrijire pe termen lung de înaltă calitate și accesibile din punct de vedere financiar (JO C 476, 15.12.2022, p. 1).