Avizul Comitetului European al Regiunilor – Obiective și instrumente pentru o Europă rurală inteligentă

(2023/C 188/04)

Raportor:

Radim SRŠEŇ (CZ-PPE), primarul orașului Dolní Studénky

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR (CoR),

Provocările cu care ne confruntăm

își reiterează sprijinul pentru viziunea pe termen lung pentru zonele rurale ale UE 2040 (LTVRA) (1), care va sprijini coeziunea teritorială și va crea noi oportunități de atragere a întreprinderilor inovatoare, va asigura accesul la locuri de muncă de calitate, va promova competențe noi și mai bune, va asigura o infrastructură și servicii mai bune și va consolida rolul agriculturii durabile și al activităților economice diversificate;

consideră că realizarea neutralității emisiilor de dioxid de carbon până în 2050 prin intermediul Pactului verde european este esențială pentru sporirea prosperității societății europene, menținând condiții bune de viață în UE și sprijinind inovarea, care va conduce la atingerea acestui obiectiv și va asigura competitivitatea UE la nivel mondial;

recunoaște că pandemia de COVID-19 și agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei au demonstrat nevoia extraordinară de reziliență la toate nivelurile în UE – a localităților, orașelor, regiunilor și statelor membre;

consideră că punerea în aplicare a unei serii de strategii și politici sectoriale și transversale (2) de corelare a tranziției verzi și a celei digitale în noul context geopolitic (3) este esențială pentru atingerea obiectivelor europene majore;

este convins, în spiritul Declarației de la Lednice (4), că toate aceste planuri, activități și modalități de sprijin pot conduce la un obiectiv comun numai dacă sunt abordate în mod global și dacă sunt puse în aplicare în beneficiul tuturor rezidenților UE și al întregului teritoriu al UE, utilizând toate fondurile, politicile și instrumentele UE disponibile;

este convins că zonele rurale trebuie apreciate ca un spațiu fără de care este imposibil să se realizeze o dezvoltare durabilă pe termen lung a UE în spiritul obiectivelor menționate mai sus;

subliniază că conceptul de sate inteligente se referă la o politică inovatoare a UE și un instrument de dezvoltare rurală care poate contribui la relansarea zonelor rurale, ca obiectiv esențial al LTVRA;

Situația actuală ca indicator al vulnerabilității noastre

recunoaște vulnerabilitatea UE în ceea ce privește toți cei trei piloni ai dezvoltării durabile – societatea, mediul și economia;

subliniază că zonele rurale reprezintă 80 % din teritoriul UE și găzduiesc 30 % din populația UE;

10.

recunoaște diferența dintre condițiile de viață din zonele rurale și cele urbane;

11.

este conștient de riscurile care decurg din lipsa potențială de energie din surse neeuropene, din eroziunea ridicată a solului într-o serie de țări ale UE și din lipsa potențială de apă;

12.

subliniază necesitatea adaptării teritoriului UE la schimbările climatice, necesitatea asigurării biodiversității, precum și necesitatea utilizării pe scară largă a surselor regenerabile de energie;

13.

subliniază că multe dintre aceste provocări fundamentale cu care se confruntă UE nu pot fi soluționate decât printr-un sprijin adecvat pentru zonele rurale, dar că el este încă insuficient;

14.

își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa accesului la digitalizare și la deficiențele în materie de infrastructuri și servicii, care limitează dezvoltarea economică a zonelor rurale. Pentru a menține vitalitatea zonelor rurale, trebuie să existe condiții favorabile telemuncii. În plus, trebuie îndeplinite condițiile pentru înființarea de întreprinderi, inclusiv să existe posibilitatea ca ele să își desfășoare activitatea în același mod ca în oraș. Un acces la internet stabil și de calitate este o condiție prealabilă necesară pentru înființarea de întreprinderi care utilizează înaltă tehnologie, de sectoare industriale cu utilizare intensivă a datelor și de facilități de producție în zonele slab populate. În prezent, există diferențe mari în ceea ce privește accesul la internet, deoarece zonele rurale și slab populate rămân cu mult în urma zonelor urbane și a orașelor. Este important ca localitățile și regiunile să poată furniza servicii sociale prin intermediul rețelelor de bandă largă sau al rețelelor mobile. În acest scop, este necesară o acoperire mai bună și viteze de transmisie mai mari. Persoanele care trăiesc în comunități cu acces redus la internet sunt expuse riscului de excluziune digitală;

15.

reiterează faptul că piața forței de muncă se schimbă în mod fundamental ca urmare a digitalizării și că, în 2040, 40 % din populația UE în vârstă de muncă va avea studii superioare (5), pe piața forței de muncă predominând generațiile „digitale” Y și Z;

16.

este convins că exemplele de punere în aplicare a conceptului de sate inteligente demonstrează importanța acestui nou instrument al schimbării în vederea unei abordări holistice în ceea ce privește oamenii și teritoriul (6), conectând localități inteligente, orașe inteligente și regiuni inteligente într-o UE inteligentă;

Apel la acțiune

17.

este convins că prosperitatea UE depinde de calitatea întregului său teritoriu și de crearea unor condiții comparabile pentru viața cetățenilor săi, indiferent de vârstă, nivel de educație și statut social, în oricare parte a UE;

18.

invită, prin urmare, Comisia Europeană și colegiuitorii să adopte o viziune holistică asupra dezvoltării UE, care să recunoască faptul că dezvoltarea zonelor rurale este vitală pentru toți cetățenii UE;

19.

invită instituțiile UE, statele membre și regiunile să valorifice întregul potențial al conceptului de sat inteligent ca instrument nou și inovator pentru politica europeană și pentru dezvoltarea zonelor rurale; transformările digitale și tehnologice sunt însoțite de provocări și oportunități noi în demersul lor de a aduce o calitate mai bună a vieții și a serviciilor în zonele rurale. Aceste transformări creează noi oportunități pentru o economie rurală diversificată și pentru accesul la piața forței de muncă. Ele pot contribui, prin urmare, la abordarea provocărilor demografice actuale, la rămânerea tinerilor în zonele rurale și la inversarea fenomenelor de depopulare și de „exod al creierelor”;

20.

solicită un sprijin sporit pentru zonele rurale la nivel european și la nivelul statelor membre, pentru a permite dezvoltarea unor sate inteligente și a unor legături funcționale între zonele urbane și cele rurale, punând un accent special pe zonele montane, de frontieră, ultraperiferice, pe zonele rurale confruntate cu amenințări de ordin economic, social și demografic și pe insule, toate acestea fiind zone care trebuie să fie considerate deosebit de vulnerabile, și urmărind ca condițiile de viață să fie cât mai comparabile cu cele din zonele urbane, iar zonele rurale să fie considerate un teritoriu cultural gestionat de către sate inteligente, cu o economie diversificată, din care o parte integrantă și deloc neglijabilă este agricultura;

21.

insistă ca politicile UE să promoveze atractivitatea acestor teritorii și să le protejeze calitatea vieții și populația locală, asigurând accesul egal la servicii de bază și oportunități. Este vorba nu numai de politica de coeziune, ci și de politicile UE în domeniul agriculturii, al pieței unice, al concurenței, al mediului și al energiei și va trebui să se țină seama de posibilitățile tehnologice în schimbare și de schimbările din societate, declanșate de eforturile de realizare a obiectivelor paneuropene;

22.

sugerează aplicarea a șapte principii atunci când se creează sate inteligente:

—	principiul schimbării direcției, în situația în care schimbarea instrumentelor tehnologice le permite oamenilor să lucreze de la distanță, de acasă sau din comunitatea lor și să beneficieze de servicii la domiciliu;

—	principiul distanțelor scurte, care duce la producția locală și consumul local, utilizând principiile 3E (7);

—	principiul rezilienței persoanelor și comunităților, a economiei locale și a mediului;

—	principiul unei soluții cu mai multe efecte echivalente, și anume o abordare holistică;

—	principiul cooperării în vederea găsirii unor soluții eficace, care să conecteze municipalitățile pentru a rezolva probleme de interes comun, nelegate de granițele administrative ale regiunilor;

—	principiul coeziunii și complementarității, atunci când satele inteligente și orașele inteligente din regiunile inteligente sunt dezvoltate prin cooperare atât pe plan orizontal, cât și vertical, oportunitățile sunt egalizate și tensiunile sunt reduse;

—

principiul unui proces decizional „bazat pe dovezi”, sprijinit de date deschise și de transparența procedurilor, în care datele generate cu sprijin din surse publice sunt puse la dispoziția administrației publice, a cetățenilor și a antreprenorilor, în beneficiul unor noi soluții pentru dezvoltarea unor condiții bune pentru viața oamenilor, pentru comunități și pentru întreprinderi;

23.

consideră că această abordare va necesita o serie de soluții noi, adaptate la diferitele regiuni și zone rurale specifice, ceea ce înseamnă, de asemenea, un sprijin semnificativ pentru inovare, cercetare și dezvoltare, atât la nivel european, cât și la nivelul statelor membre;

24.

subliniază importanța furnizării de servicii tuturor cetățenilor din fiecare loc al UE într-un termen care urmează să fie stabilit în funcție de caracteristicile zonelor rurale individuale. Va fi necesar să se sprijine cercetarea și dezvoltarea în toate domeniile vieții într-un mediu rural „inteligent” în schimbare;

25.

solicită ca infrastructura să fie construită în conformitate cu acest criteriu, ținând seama de faptul că dezvoltarea infrastructurii de transport rutier și feroviar este la fel de importantă ca dezvoltarea rețelelor 5G și a infrastructurii digitale aferente;

26.

solicită sprijin intensiv pentru ca zonele rurale să pună în practică programul de politică I pentru 2030 (8), în special consolidarea competențelor și a educației digitale, realizarea unei infrastructuri digitale sigure și durabile, transformarea digitală a întreprinderilor și digitalizarea serviciilor publice, și salută includerea zonelor rurale în Declarația europeană privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital (9);

27.

subliniază necesitatea de a preveni apariția unor comunități sau localități excluse din punct de vedere digital, pentru a nu adânci diferențele din societate;

28.

solicită să se utilizeze toate sursele regenerabile de energie disponibile în mod realist care ar putea exista în teritoriu și să se sprijine masiv localizarea producției și a consumului de energie (dezvoltarea „prosumatorilor”);

29.

solicită sprijinirea construirii și renovării eficiente din punct de vedere energetic a locuințelor în zonele rurale, pentru a crea condiții bune pentru rezidenții existenți și pentru sosirea unor noi persoane;

30.

solicită crearea unor condiții mai bune pentru dezvoltarea unor întreprinderi mici și mijlocii diversificate și pentru ca întreprinderile nou-înființate să devină o parte naturală a dezvoltării localităților inteligente din zonele rurale;

31.

înțelege inițiativa „Startup Villages” ca o parte importantă a dezvoltării satelor inteligente în cadrul pilonului lor economic;

32.

subliniază că punerea în aplicare a strategiilor de specializare inteligentă este la fel de importantă pentru inovare în întreaga UE, inclusiv în zonele rurale;

33.

solicită dezvoltarea unei „bune guvernanțe”, inclusiv a administrației publice digitale, care va permite persoanelor din zonele rurale să acceseze de la distanță serviciile municipale, regionale și de stat. Acest lucru trebuie să fie însoțit de o simplificare administrativă;

34.

solicită ca educația să fie accesibilă tuturor vârstelor, atât la fața locului, cât și prin acces de la distanță, precum și să se dezvolte centre comunitare cu o gamă largă de servicii, de la biblioteci la asistență socială;

35.

solicită ca asistența medicală și asistența socială de calitate să fie descentralizate, interconectate și organizate, astfel încât oamenii să poată trăi în casele lor pe tot parcursul vieții;

36.

constată că este foarte util să se dezvolte posibilitățile de telemedicină și de e-sănătate în general, precum și alte noi domenii (de exemplu, realitatea virtuală) care se pot dovedi utile în diferite ramuri de activitate, de la educația profesională până la asistența socială;

37.

solicită crearea unui sistem integrat de salvare, care să funcționeze nu numai în interiorul fiecărui stat membru, ci și prin intermediul cooperării transfrontaliere, în special în zonele de frontieră, permițând astfel o reacție rapidă în situații de urgență;

38.

solicită sprijin pentru dezvoltarea agriculturii moderne și a bioeconomiei (în zonele de coastă ale economiei albastre), pentru gestionarea responsabilă a materiilor prime și a materialelor în sensul unei economii circulare. Este convins că agrosilvicultura, agricultura inteligentă, acvaponia și alte domenii și practici vor facilita munca oamenilor în agricultură și, de asemenea, vor spori autonomia alimentară a Europei și vor contribui la combaterea eroziunii;

39.

solicită să se ia în considerare creșterea preconizată a numărului de persoane care lucrează în locuri de muncă calificate, indiferent de loc (de exemplu, persoanele din domenii creative) și care decid să se stabilească în zonele rurale;

40.

solicită ca noile soluții din zonă să fie sprijinite, înțelegându-se că noul Bauhaus european se aplică nu numai orașelor, ci și creării unui peisaj a cărui diversitate este luată în considerare, ținând seama de necesitatea conservării și dezvoltării biodiversității;

41.

solicită să se ia în considerare din punct de vedere financiar faptul că capacitatea de adaptare la schimbările climatice, menținerea biodiversității și calitatea pădurilor depind în primul rând de dezvoltarea inteligentă a zonelor rurale; subliniază potențialul tratării descentralizate a apei în localitățile mici, pentru a îmbunătăți retenția apei în peisaj;

42.

solicită crearea unor condiții pentru mobilitatea activă (infrastructură pentru transportul nemotorizat) care să permită consolidarea unui stil de viață sănătos al locuitorilor și dezvoltarea în continuare a turismului durabil;

43.

subliniază contribuția fundamentală a mobilității ecologice autonome la dezvoltarea satelor inteligente;

44.

solicită să se garanteze că sprijinul acordat activităților comunitare se va desfășura astfel încât să fie protejate grupurile vulnerabile ale populației, în special femeile. Asistența socială conduce la îmbunătățirea condițiilor de viață ale grupurilor marginalizate ale populației din zonele rurale și la îmbunătățirea perspectivelor de viață ale copiilor din comunitățile excluse;

45.

subliniază că satele inteligente ar trebui să devină o parte integrantă a politicii de dezvoltare regională și să creeze sinergii cu instrumentele existente, de exemplu LEADER/DLRC. Guvernele și instituțiile de la toate nivelurile ar trebui să includă grupurile de acțiune locală (GAL) în programarea într-o manieră mai holistică a acestor activități. Satele inteligente, eventual gestionate de GAL-uri, au potențialul de a spori coeziunea economică, socială și teritorială;

46.

este convins că, prin sprijinirea dezvoltării zonelor rurale prin măsurile menționate mai sus, se va realiza o consolidare semnificativă a rezilienței Europei, se va asigura o calitate mai bună a vieții nu numai în aceste zone, ci și în orașe, ca urmare a schimbărilor din zonele rurale, se va spori competitivitatea UE, se va îmbunătăți calitatea mediului și se va consolida coeziunea socială;

47.

subliniază că amploarea provocărilor necesită o concentrare puternică a resurselor financiare și a tuturor activităților către zonele rurale și în scopul dezvoltării de legături între zonele urbane și cele rurale; consideră că este necesar să se conecteze instrumentele de dezvoltare, să se reducă fragmentarea acestora și să se consolideze sinergiile dintre LEADER/DLRC, inițiativele privind satele inteligente și GAL, care să fie finanțate prin intermediul tuturor fondurilor europene, inclusiv Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, planurile PAC sau fondurile din cadrul NextGenerationEU. Toate aceste instrumente sunt esențiale în promovarea unei dezvoltări bazate pe coeziune a zonelor rurale;

48.

solicită o modificare treptată a criteriilor de distribuire a sprijinului din surse UE, astfel încât să se țină seama de ponderea teritorială a zonelor rurale din UE și de numărul de localități din aceste zone;

49.

solicită ca politica de coeziune post-2027 să includă o orientare regională specifică la nivelul UE și alocarea de fonduri pentru zonele rurale, cu un prag minim de ajutor în acordurile de parteneriat. În perspectiva analizei aspectelor rurale, precum și conform principiului de „a nu aduce prejudicii coeziunii”, acest lucru ar trebui să se aplice și altor politici din bugetul UE care au o dimensiune teritorială, inclusiv oricărui succesor al instrumentului NextGenerationEU;

Sistemul de monitorizare

50.

salută crearea Observatorului rural în vederea elaborării de indicatori pentru monitorizarea dezvoltării zonelor rurale, având în vedere că disponibilitatea datelor cel puțin la nivelul NUTS3 în toate țările UE este esențială; subliniază că este important ca statele membre să furnizeze aceste date anual într-un format de date deschis, disponibil publicului, inclusiv comunității științifice;

51.

atrage atenția asupra necesității urgente de a depăși noua Agendă teritorială 2030 și LTVRA, pentru a institui o agendă rurală europeană care să poată mobiliza indicatori specifici pentru a verifica utilizarea fondurilor structurale în regiunile prevăzute la articolul 174. Indicatorii ar trebui să fie stabiliți atât ca indicatori de bază pentru întregul teritoriu al zonelor rurale, de exemplu în domeniul infrastructurii digitale, cât și ca indicatori specifici, ținând seama de situația specifică din fiecare teritoriu – cu date specifice privind regiunile montane, insulele, zonele rurale, zonele care se confruntă cu un declin demografic și industrial etc.; acești indicatori ar trebui definiți la nivel subregional (cum ar fi NUTS 3 și LAU), unde se constată cele mai mari disparități de dezvoltare, și ar trebui utilizați atunci când se analizează politicile UE din perspectiva mediului rural;

52.

invită Comisia să includă propuneri de obiective și indicatori în raportul său de evaluare privind punerea în aplicare a LTVRA; invită Comisia să propună modalități de integrare a acestor obiective în sistemele de monitorizare existente ale UE (de exemplu, semestrul european);

53.

invită statele membre și regiunile să coopereze pentru crearea și aplicarea acestor indicatori pentru măsurarea schimbărilor din zonele rurale;

54.

este conștient de posibilitățile oferite de colectarea sistematică continuă de date, de exemplu prin intermediul sateliților, și solicită utilizarea adecvată a acestora;

55.

este conștient de faptul că calitatea vieții nu poate fi evaluată doar cantitativ; solicită, prin urmare, sprijin din partea UE pentru proiectele de cercetare care vor conduce la crearea altor indicatori și metode, în special de tip calitativ, care să permită analizarea situației și a dinamicii dezvoltării în zonele rurale, ceea ce va permite o viziune holistică asupra acestei evoluții și sprijinirea celor mai eficace intervenții în dezvoltarea viitoare a teritoriului și a societății UE.

Bruxelles, 15 martie 2023.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Vasco ALVES CORDEIRO

(1) COM(2021) 345 final.

(2) De exemplu, cel de al 8-lea plan de acțiune pentru mediu, Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării, Strategia privind biodiversitatea pentru 2030, REPowerEU, Busola pentru dimensiunea digitală 2030, programul de politică pentru 2030 numită Calea către deceniul digital.

(3) COM(2022) 289.

(4) https://memportal.cor.europa.eu/Handlers/ViewDoc.ashx?doc=COR-2019-03856-00-00-RES-TRA-RO.docx

(5) Lutz, W., Goujon, A., Kc, S., Stonawski, M. și Stilianakis, N., Demographic and Human Capital Scenarios for the 21st Century: 2018 assessment for 201 countries, EUR 29113 EN, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2018, ISBN 978-92-79-78024-0 (online), JRC111148.

(6) A se vedea exemplele de bune practici prezentate în cadrul conferinței „Regiune inovatoare – oportunități și provocări”, desfășurată la Jeseník, în 2022, ca parte a Președinției cehe a Consiliului European: https://mmr.cz/en/microsites/pres/akce/cz-pres-konference-inovativni-region-prilezitosti

(7) Economie, eficiență, eficacitate.

(8) COM(2021) 574 final.

(9) https://digital-strategy.ec.europa.eu/ro/library/european-declaration-digital-rights-and-principles