P9_TA(2022)0407

Situația din Libia

Recomandarea Parlamentului European din 23 noiembrie 2022 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind situația din Libia (2021/2064(INI))

(2023/C 167/18)

Parlamentul European,

—	având în vedere concluziile Consiliului European din 25 iunie 2021,

—	având în vedere concluziile Consiliului European din 12 decembrie 2019,

—	având în vedere declarația din 24 decembrie 2021 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) referitoare la amânarea alegerilor,

—	având în vedere declarația VP/ÎR din 11 martie 2021 în numele Uniunii Europene privind aprobarea noului guvern de uniune națională,

—	având în vedere Convenția de la Geneva din 28 iulie 1951 și Protocolul din 31 ianuarie 1967 privind statutul refugiaților,

—	având în vedere Fondul fiduciar de urgență pentru Africa al UE (EUTF),

—	având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 9 februarie 2021 intitulată „Un parteneriat reînnoit cu țările din vecinătatea sudică – O nouă agendă pentru Mediterana” (JOIN(2021)0002),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european (COM(2019)0640),

—	având în vedere rezoluția ONU intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”, adoptată la Summitul ONU privind dezvoltarea durabilă la 25 septembrie 2015, la New York (Agenda 2030 a ONU),

—

având în vedere Acordul de la Paris, adoptat prin Decizia 1/CP.21, cea de a 21-a Conferință a părților (COP 21) la Convenția-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice și cea de a 11-a Conferință a părților care servește drept reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto (CMP 11), desfășurate la Paris între 30 noiembrie și 11 decembrie 2015,

—	având în vedere Convenția din 18 septembrie 1997 privind interzicerea utilizării, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal și distrugerea acestora,

—	având în vedere Convenția privind munițiile cu dispersie din 30 mai 2008,

—	având în vedere Rezoluția Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite din 31 octombrie 2000 privind femeile, pacea și securitatea,

—	având în vedere Convenția ONU din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului,

—	având în vedere Carta africană privind drepturile și bunăstarea copilului din 1 iulie 1990,

—	având în vedere Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU din 26 februarie 2011 și toate rezoluțiile ulterioare referitoare la embargoul asupra armelor în Libia,

—	având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU din 29 aprilie 2022, 28 iulie 2022 și 28 octombrie 2022 privind Libia,

—	având în vedere raportul Secretarului General al ONU din 20 mai 2022 referitor la Misiunea de sprijin a ONU în Libia (UNSMIL),

—	având în vedere cel de-al 23-lea raport al procurorului Curții Penale Internaționale către Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite din 28 aprilie 2022, în conformitate cu Rezoluția 1970 (2011),

—	având în vedere Foaia de parcurs a ONU pentru 2020, intitulată „Pentru etapa pregătitoare a unei soluții cuprinzătoare”,

—	având în vedere Rezoluția Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de instituire a unei misiuni independente de informare privind Libia din 22 iunie 2020 și cea din 8 iulie 2022 de prelungire a mandatului acesteia cu nouă luni,

—	având în vedere rapoartele Misiunii independente de informare privind Libia la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului din 29 noiembrie 2021, 23 martie 2022, 27 iunie 2022 și 1 iulie 2022,

—	având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 16 decembrie 1966,

—	având în vedere rezoluția sa din 19 mai 2021 referitoare la protecția drepturilor omului și politica externă a UE în domeniul migrației (1),

—	având în vedere recomandarea sa din 30 mai 2018 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Libia (2),

—	având în vedere articolul 118 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0252/2022),

A.	întrucât în ultimul deceniu divergențele profunde și confruntările dintre principalele părți interesate libiene, accentuate de ingerințele actorilor străini, au condus la lupte continue pentru putere și au obstrucționat serios procesul de reconciliere națională;

întrucât în noiembrie 2020 UNSMIL a facilitat desfășurarea primei runde a Forumului pentru dialog politic libian (FDPL), care a cuprins 75 de participanți libieni reprezentând întregul spectru social și politic al societății libiene; întrucât FDPL a convenit asupra unui plan pentru desfășurarea de alegeri naționale credibile, cu largă participare și democratice, care urmau să aibă loc la 24 decembrie 2021; întrucât în februarie 2021 FDPL l-a ales pe Abdul Hamid Dbeibeh în fruntea guvernului interimar de uniune națională; întrucât aprobarea de către Camera Reprezentanților libiană cu sediul la Tobruk, în martie 2021, a formării unui guvern de uniune națională a soluționat temporar impasul politic și situația de contestare a legitimității din această țară;

întrucât în ianuarie 2022 Camera Reprezentanților a declarat că mandatul guvernului de uniune națională a expirat în decembrie 2021; întrucât Camera Reprezentanților l-a desemnat în consecință pe fostul ministru de interne, Fathi Bashagha, în funcția de prim-ministru în februarie 2022; întrucât liderii guvernului de uniune națională au respins numirea lui Bashagha și formarea ulterioară a unui nou guvern și nu au demisionat; întrucât guvernul de uniune națională rămâne singurul guvern recunoscut de comunitatea internațională;

întrucât situația din Libia s-a deteriorat și mai mult de la amânarea pe termen nedeterminat a alegerilor la sfârșitul anului 2021, mai ales din cauză că nu s-a ajuns la un acord prealabil cu privire la temeiul juridic pentru alegeri și la criteriile de verificare a candidaților, precum și din cauză că nu s-a acordat prioritate creării de garanții esențiale pentru alegeri libere și corecte, ceea ce a accentuat impasul politic și fragmentarea națională;

E.	întrucât amânarea alegerilor i-a dezamăgit profund pe cei peste 2,8 milioane de cetățeni libieni care s-au înscris la vot, în special pe tinerii alegători, și riscă să contribuie la o și mai mare scădere a încrederii în instituțiile publice;

întrucât, în ciuda faptului că recentele discuții facilitate de ONU între Camera Reprezentanților din Libia și organele legislative ale Înaltului Consiliul de Stat, care au avut loc la Cairo și Geneva în iunie 2022, au condus la un nivel de consens fără precedent în legătură cu câteva probleme mai vechi, inclusiv în legătură cu repartizarea locurilor în cele două camere legislative, cu distribuția puterii între diferitele autorități executive și cu delimitarea provinciilor, acestea nu au reușit să ducă la un acord privind o constituție larg acceptată sau un cadru legal pentru alegeri;

întrucât alegerile nu pot fi un scop în sine, ele trebuind însoțite de reforme politice, economice și instituționale semnificative; întrucât implicarea femeilor, a organizațiilor societății civile, a municipalităților și a părților interesate de la nivel local este esențială pentru construirea unui stat funcțional și pentru asigurarea unei bune guvernări în Libia; întrucât toate părțile libiene ar trebui să se angajeze într-un dialog real pentru a depăși impasul politic actual și a nu utiliza forța pentru a-și soluționa diferendele; întrucât lipsa de angajament din partea părților interesate libiene de a stabili o nouă foaie de parcurs comună pentru alegeri pare să indice o lipsă comună de interes pentru construirea unor instituții politice funcționale și reprezentative;

H.	întrucât în luna iulie 2022 în întreaga țară au avut loc proteste masive împotriva proastei gestionări a instituțiilor politice și a deteriorării condițiilor de viață, inclusiv la Tripoli, Tobruk, Benghazi și Misrata; întrucât protestatarii au cerut organizarea de alegeri fără întârziere;

I.	întrucât în urma protestelor Consiliul prezidențial a propus un plan de acțiune pentru a debloca situația și a menține unitatea țării, inclusiv alegeri parlamentare și prezidențiale într-un anumit interval de timp pentru a depăși impasul;

J.	întrucât ciocnirile de la Tripoli dintre milițiile loiale lui Dbeibeh și milițiile loiale lui Bashagha au cauzat mai multe decese, inclusiv în rândul populației civile, și au subliniat încă o dată fragilitatea situației din țară;

întrucât securitatea și stabilitatea în Libia sunt strâns legate de perspectiva unei tranziții democratice reale care să poată produce rezultate pentru întreaga populație a acestei țări; întrucât instabilitatea pe termen lung și impunitatea sistemică au fost factori semnificativi în reapariția confruntărilor militare, precum și a demonstrațiilor masive din întreaga țară; întrucât respectarea statului de drept și asigurarea tragerii la răspundere pentru încălcările drepturilor omului sunt esențiale pentru a asigura stabilitatea politică și pacea de durată în Libia și în întreaga regiune;

L.	întrucât este extrem de important ca statele membre să își coordoneze acțiunile și se exprime unitar, consolidând eforturile de mediere ale UE și subliniind rolul central al ONU;

M.	întrucât de luni întregi Rusia subminează semnificativ capacitatea de acțiune a ONU, refuzând să se alăture consensului privind propunerile de prelungire a mandatului UNSMIL și de numire a unui nou reprezentant special al ONU pentru Libia;

întrucât, după nouă luni de blocaj politic în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, Secretarul General al ONU, António Guterres, a anunțat la 2 septembrie 2022 numirea lui Abdoulaye Bathily din Senegal ca reprezentant special pentru Libia și șef al UNSMIL; întrucât la 28 octombrie 2022 Consiliul de Securitate al ONU a votat în unanimitate în favoarea prelungirii mandatului UNSMIL până la 31 octombrie 2023;

întrucât în noiembrie 2019 Libia a semnat cu Turcia un memorandum de înțelegere privind delimitarea jurisdicțiilor maritime din Marea Mediterană; întrucât acest acord încalcă drepturile suverane ale statelor terțe, nu respectă dreptul mării și nu poate produce consecințe juridice pentru statele terțe, așa cum a precizat Consiliul European; întrucât la 3 octombrie 2022 Libia și Turcia au semnat un acord privind hidrocarburile pe baza memorandumului de înțelegere dintre Turcia și Libia din 2019;

P.	întrucât implicarea continuă în conflicte a grupărilor armate locale și străine cum ar fi grupul Wagner din Rusia, precum și a forțelor străine reprezintă o amenințare la adresa stabilității și securității Libiei și a întregii regiuni;

întrucât toate țările care au participat la conferințele de la Berlin privind Libia și la Conferința internațională de la Paris pentru Libia, inclusiv Rusia și Turcia, care au o prezență militară în Libia, s-au angajat să nu intervină în treburile interne ale Libiei și au sprijinit aplicarea fără întârziere a unui plan de acțiune pentru retragerea mercenarilor, a luptătorilor străini și a forțelor străine de pe teritoriul libian;

R.	întrucât recent personalități militare libiene de rang înalt au încercat să reconstituie o armată libiană unificată;

întrucât o reformă profundă a sectorului de securitate este esențială pentru crearea unor forțe naționale de securitate, de poliție și militare libiene unificate, cu largă participare și responsabile, sub autoritate centrală civilă, contribuind astfel la prevenirea încălcării ale drepturilor omului în viitor, întărind statul de drept, punând capăt impunității și garantând stabilitatea politică în țară și în regiune; întrucât evoluțiile de pe teren de la sfârșitul lunii august indică, din păcate, contrariul, înregistrându-se o intensificare a luptelor care riscă să se transforme într-o escaladare militară;

T.	întrucât prezența semnificativă a minelor antipersonal și a munițiilor neexplodate, pe lângă faptul că duce la pierderea de vieți omenești, reprezintă un obstacol serios în calea redresării economice și sociale a țării;

întrucât proliferarea stocurilor de arme de calibru mic, de arme ușoare și de muniție abandonată sporește instabilitatea, deoarece acestea sunt adesea deturnate atât în interiorul Libiei, cât și dincolo de frontierele sale, afectând semnificativ securitatea regională și locală, fiindcă grupările armate locale obțin acces la aceste arme, în special în regiunea Sahel;

întrucât statul de drept și asigurarea tragerii la răspundere pentru încălcările drepturilor omului sunt esențiale pentru a asigura stabilitatea politică și pacea durabilă; întrucât inexistența unui sistem judiciar solid, încălcarea sistematică a statului de drept, corupția larg răspândită care rezultă din acestea și încălcările repetate ale drepturilor omului contribuie la crearea în această țară a unui climat de impunitate care este un obstacol semnificativ în calea coexistenței pașnice și a întoarcerii în siguranță la casele lor a persoanelor strămutate în interiorul țării;

întrucât Libia este țara cu cele mai mari rezerve de petrol din Africa, membră a Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol și unul dintre principalii furnizori de petrol pe piețele mondiale; întrucât economia Libiei se bazează în mare măsură pe sectorul petrolier; întrucât producția de petrol a fost adesea instrumentalizată de diferiți actori, care au închis în mod repetat instalațiile petroliere în scopuri politice; întrucât practica jafului și exportul ilicit de țiței și de produse petroliere rafinate reprezintă o amenințare la adresa păcii, securității și stabilității Libiei și, ca urmare, trebuie oprite;

întrucât închiderea parțială timp de luni întregi a instalațiilor petroliere ale Libiei de către forțele loiale mareșalului Khalifa Haftar, care a început în aprilie 2022, a redus semnificativ producția țării, cauzând o scădere a veniturilor la bugetul de stat, și a avut repercusiuni serioase dincolo de frontierele Libiei, inclusiv o nouă creștere a prețurilor la energie, deja ridicate din cauza invadării Ucrainei de către Rusia; întrucât în iulie 2022 părțile interesate din vestul și estul Libiei au ajuns la un acord privind reluarea producției și exporturilor de petrol la toate câmpurile petroliere și porturile libiene blocate;

întrucât schimbările climatice reprezintă o amenințare existențială la adresa Libiei, o țară care suferă din ce în ce mai mult de secete grave și de penurie de apă; întrucât în discursul său din cadrul Summitului ONU privind schimbările climatice COP27 din Egipt șeful Consiliului Prezidențial libian Mohammed Menfi a declarat că „schimbările climatice subminează șansele de dezvoltare și de investiții și limitează creșterea economică”; întrucât, așa cum a reamintit fosta consilieră specială a Secretarului General al ONU pentru Libia, Stephanie Williams, fragilitatea climatică a Libiei este accentuată și de dependența exclusivă a țării de combustibilii fosili și de infrastructurile sale deteriorate de energie electrică și de alimentare cu apă;

întrucât Grupul de lucru economic al Comitetului internațional de monitorizare privind Libia (GLE), coprezidat de UE, Egipt, SUA și UNSMIL, colaborează cu autoritățile libiene pentru furnizarea de servicii de bază populației libiene, consolidarea instituțiilor economice, revitalizarea sectorului privat și îmbunătățirea procesului bugetar; întrucât GLE a înregistrat deja progrese semnificative în ceea ce privește sprijinirea reunificării Băncii Centrale a Libiei; întrucât, cu toate acestea, consultările pe această temă au fost suspendate recent;

AA.	întrucât Misiunea UE de asistență la frontieră în Libia (EUBAM Libya) a sprijinit din 2013 autoritățile libiene în ameliorarea gestionării frontierelor și a securității în această țară; întrucât misiunea EUBAM Libya a fost prelungită până la 30 iunie 2023;

AB.

întrucât EUBAM Libya, în cooperare cu Reprezentantul Special al UE pentru Sahel, celula regională de consiliere și coordonare și programul de combatere a terorismului (CT-JUST), a organizat la Tunis, în perioada 22-23 noiembrie 2022, o conferință regională privind cooperarea transfrontalieră dintre Libia și țările din Sahel, cu scopul de a sprijini securitatea și stabilitatea regională prin consolidarea cooperării transfrontaliere în lupta împotriva criminalității transfrontaliere, inclusiv a terorismului și a criminalității organizate;

AC.

întrucât operațiunea Irini a forțelor navale ale Uniunii Europene în Mediterana (EUNAVFOR MED Irini) a fost lansată la 31 martie 2020 și prelungită până la 31 martie 2023; întrucât rolul său primar este aplicarea embargoului asupra armelor impus Libiei în concordanță cu rezoluția 1973 (2011) a Consiliului de Securitate al ONU; întrucât embargoul ONU asupra armelor a fost încălcat de mai multe ori și încontinuu de mai mulți actori;

AD.

întrucât la 15 ianuarie 2021 Irini și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) au semnat un acord de lucru prin care, printre altele, vor face schimb de informații privind infracționalitatea transfrontalieră, cum ar fi traficul de arme și de persoane; întrucât Frontex face schimb de informații privind situații reale sau potențiale de pericol pe mare din regiunea libiană de căutare și salvare cu autoritățile și centrele de coordonare de resort, inclusiv cu centrele de coordonare a operațiunilor de salvare pe mare (MRCC) din Italia, Malta și Tunisia, precum și cu Centrul de coordonare a operațiunilor de salvare din Libia și cu centrul comun de coordonare a operațiunilor de salvare, finanțat de UE prin intermediul EUTF și operat de paza de coastă și de forțele navale libiene;

AE.	întrucât stabilitatea și securitatea Libiei sunt esențiale pentru cei din regiunea mediteraneeană extinsă;

AF.

întrucât UE a adoptat un parteneriat reînnoit cu vecinătatea sudică, care se axează pe dezvoltare umană, bună guvernare și stat de drept, reziliență, prosperitate și tranziție digitală, pace și securitate, migrație și mobilitate, precum și pe tranziția verde, reziliența la schimbările climatice, energie și mediu;

AG.	întrucât UE alocă în medie 37 de milioane EUR pe an în perioada 2021-2024 pentru eforturile de construcție statală, nevoile de dezvoltare umană și serviciile de sănătate de bază în Libia;

AH.

întrucât societatea civilă libiană trebuie să joace un rol esențial în definirea viitorului acestei țări; întrucât în ultimele luni s-a înregistrat o restrângere îngrijorătoare a spațiului civic, caracterizată de legi și reglementări din ce în ce mai draconice; întrucât numeroși activiști politici, apărători ai drepturilor omului, membrii ai personalului umanitar, jurnaliști, magistrați și avocați au fost amenințați, răpiți, reținuți arbitrar, torturați și uciși; întrucât inexistența unui sistem de justiție autonom și independent împiedică victimele încălcărilor drepturilor omului să recurgă la remedierea în justiție a prejudiciului;

AI.

întrucât migranții, refugiații și solicitanții de azil sunt victime ale unor încălcări generalizate și sistematice ale drepturilor omului cum ar fi traficul de ființe umane, arestarea arbitrară, detenția, extorcarea, violul, sclavia și răpirea pentru șantaj și exploatare comise atât de autoritățile statului, cât și de grupările armate;

AJ.	întrucât Libia este un punct de tranzit și de plecare important pentru migranții care încearcă să ajungă în Europa, în special din Africa Subsahariană; întrucât mii de oameni și-au pierdut viața încercând să traverseze Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa;

AK.

întrucât unul dintre obiectivele sprijinului UE pentru gestionarea frontierelor în Libia este de a preveni pierderea de vieți omenești în Marea Mediterană; întrucât ONG-urile au jucat adesea un rol lăudabil în salvarea de vieți omenești în Marea Mediterană; întrucât scăderea bruscă a numărului de nave de căutare și salvare a avut consecințe mortale pentru persoanele în căutare de siguranță; întrucât rețelele de trafic de persoane exploatează principiul misiunilor de căutare și salvare pentru a obține profituri ilegale de pe urma celor care fug de atrocitățile din Libia, perpetuând astfel suferința umană și devenind responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului; întrucât Consiliul European a reiterat faptul că toate navele care operează în Marea Mediterană trebuie să respecte dreptul internațional și dreptul UE; întrucât atât organismele ONU, cât și ONG-urile importante au documentat încălcări ale drepturilor omului comise împotriva persoanelor care încearcă să fugă din Libia pe mare; întrucât persoanele interceptate de paza de coastă libiană și debarcate după salvarea pe mare sunt adesea plasate în centre de detenție pentru imigranți și li se încalcă drepturile omului; întrucât UE așteaptă din partea autorităților libiene, inclusiv din partea pazei de coastă libiene cu care cooperează, să asigure respectarea drepturilor omului și a demnității migranților, să ancheteze incidentele de violență și să ia măsuri adecvate împotriva celor responsabili; întrucât aceste încălcări continuă însă să existe, în special din cauza ineficienței mecanismelor de monitorizare și de tragere la răspundere;

AL.	întrucât aproximativ 160 000 de persoane strămutate în interiorul țării sunt încă lipsite de protecție și asistență suficiente;

AM.	întrucât femeile și copiii sunt expuși unui risc mai ridicat de exploatare, trafic, violență sexuală și de gen, prostituție forțată și detenție ilegală;

AN.

întrucât violența sexuală și de gen este larg răspândită și alimentată de impunitate; întrucât supraviețuitorii violenței sexuale sunt adesea marginalizați și stigmatizați de familiile și comunitățile lor; întrucât cadrul juridic intern nu prevede protecția adecvată a supraviețuitorilor violenței sexuale;

AO.

întrucât misiunea independentă de informare a ONU privind Libia a concluzionat în rapoartele sale că are motive întemeiate să creadă că în Libia au fost și sunt încă comise crime împotriva umanității și crime de război; întrucât la 8 iulie 2022 Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a reînnoit mandatul misiunii pentru o durată finală de nouă luni, care nu poate fi prelungită, pentru ca aceasta să își prezinte recomandările finale,

recomandă Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate ca în aplicarea politicii UE privind Libia:

(a)

să vegheze ca un proces de reconciliere națională larg, facilitat de ONU și condus și asumat de Libia să beneficieze de cel mai puternic sprijin posibil pentru a asigura stabilitatea și securitatea pe termen lung și pentru a pune bazele unei tranziții pașnice și democratice care să implice toate părțile interesate din Libia, inclusiv femeile, organizațiile societății civile și autoritățile locale, pentru ca procesul de pace să fie reprezentativ pentru întreaga populație a Libiei;

(b)

să continue să coopereze îndeaproape cu UNSMIL și să sprijine activ o nouă prelungire a mandatului său după 31 octombrie 2023 dacă este necesar, pentru a contribui efectiv la procesul constituțional și la organizarea alegerilor, a pune în practică încetarea focului, a monitoriza aspectele legate de drepturile omului și a oferi asistență tehnică instituțiilor libiene; să sublinieze că, având în vedere impasul politic actual, continuarea negocierilor susținute de ONU privind o foaie de parcurs pentru alegeri libere, corecte, credibile și transparente rămâne vitală și să îndemne toate părțile interesate libiene să evite greșelile făcute în trecut, cum ar fi lipsa criteriilor de verificare a candidaților, să respecte rezultatele alegerilor și să garanteze o transmitere pașnică a puterii; să trimită o misiune a UE de observare a alegerilor pentru a monitoriza procesul electoral;

(c)

să consolideze canalele diplomatice cu actorii internaționali și să intensifice eforturile de mediere și de stabilire a unei strategii internaționale unificate pentru ca Libia să devină pașnică, stabilă și unificată; să aibă în vedere găzduirea unei alte conferințe privind Libia și să promoveze eforturile de diplomație paralelă („Track 2”);

(d)

să intensifice eforturile diplomatice ale UE de restabilire a păcii și securității în țară și să se asigure că statele membre se exprimă la unison, acționează mai unitar și sprijină eforturile naționale, deschise unei largi participări și pe bază de colaborare pentru realizarea tranziției politice dorite, însoțită de reformele necesare; să numească urgent un reprezentant special al UE pentru Libia în acest scop;

(e)	să se asigure că Delegația UE în Libia joacă un rol mai activ și, de îndată ce condițiile de securitate o vor permite, că facilitează mai multe misiuni ale instituțiilor UE în Libia, inclusiv ale Parlamentului European, pentru a intensifica și mai mult dialogul dintre UE și Libia;

(f)	să vegheze ca toate acordurile sau măsurile de cooperare dintre Libia și UE sau statele sale membre să fie conforme cu dreptul internațional și cu dreptul UE;

(g)

să solicite insistent autorităților libiene să procedeze la anularea memorandumului de înțelegere Turcia-Libia din 2019 privind delimitarea jurisdicțiilor maritime în Marea Mediterană și să nu pună în aplicare nicio clauză inclusă în acordul ulterior privind hidrocarburile, semnat la 3 octombrie 2022, care prevede activități ilegale de foraj în zonele economice exclusive ale țărilor terțe, inclusiv cele ale Ciprului și Greciei;

(h)

să întărească apelul lansat la conferințele privind Libia de la Berlin și Paris ca toți mercenarii, luptătorii străini și forțele străine să se retragă de pe teritoriul libian; să îndemne toți actorii internaționali implicați, inclusiv Rusia, Emiratele Arabe Unite și Turcia, să nu intervină în Libia și să respecte apelul respectiv, să se abțină de la alimentarea tensiunilor și a luptelor prin intervenție militară directă sau indirectă și să retragă imediat orice mercenari, precum grupul Wagner din Rusia, care sunt încă prezenți în țară și care reprezintă o amenințare la adresa stabilității Libiei și a întregii regiuni;

(i)

să mărească sprijinul acordat autorităților libiene în realizarea unei reforme profunde a sectorului de securitate și în domeniul politicilor de dezarmare, demobilizare și reintegrare a grupărilor armate, pe baza unui recensământ al membrilor grupurilor armate și cu un proces de verificare profesionist, cu asistența ONU; să acționeze pentru a garanta că astfel de politici au ca obiective finale crearea de forțe naționale de securitate, de poliție și militare libiene unificate, deschise unei largi participări și responsabile sub o autoritate civilă și oferirea posibilității foștilor combatanți să depună armele și să fie reintegrați în comunitățile lor, construind astfel o pace mai durabilă;

(j)

să îndemne autoritățile libiene să semneze și să ratifice Convenția privind interzicerea utilizării, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal și distrugerea acestora și Convenția privind munițiile cu dispersie; să aloce fonduri ale UE adecvate pentru proiecte care vizează eliminarea minelor terestre și a altor muniții neexplodate, campanii de informare despre riscurile reprezentate de mine și sprijinirea victimelor minelor, inclusiv garantându-le acestora acces la servicii medicale, de restabilire fizică, de sprijin psihologic și psihosocial pentru a preveni alte accidente și a permite o dezvoltare economică și socială durabilă;

(k)

să ia măsuri în legătură cu impactul pe care deturnarea armelor de calibru mic, a armamentului ușor și a muniției către piața ilicită îl are asupra securității umane și a stabilității regionale, inclusiv prin sprijinirea gestionării armelor și munițiilor și a reformei sectorului de securitate la nivel național și regional;

(l)	să ofere autorităților libiene asistența tehnică de care au nevoie pentru a realiza o reformă profundă a sectorului judiciar, urmărind și eliminarea impunității structurale care predomină în această țară și deschiderea căii către o reconciliere și o pace durabile;

(m)

să aibă în vedere impunerea de noi măsuri restrictive focalizate, inclusiv prin aplicarea regimului mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului, împotriva persoanelor și entităților ale căror acțiuni produc încălcări grave ale drepturilor și libertăților omului și amenință statul de drept;

(n)

să invite toți actorii să se abțină de la utilizarea petrolului ca instrument de confruntare politică și să mențină în funcție toate sondele și terminalele petroliere; să își intensifice eforturile în cadrul GLE de a le cere autorităților libiene să asigure o redistribuire echitabilă, transparentă, solidară și sustenabilă a veniturilor din petrol, căutând să pună în practică o viziune în care de prosperitatea economică beneficiază toți locuitorii țării;

(o)	să sprijine instituțiile economice ale Libiei, să îi întărească mecanismele de gestiune economică și să promoveze diversificarea economică;

(p)

să depună eforturi în vederea unui parteneriat energetic mai stabil cu Libia, care ar contribui la creșterea capacităților Libiei în acest sector și la diversificarea surselor de energie ale UE; să ofere în acest sens autorităților libiene asistența tehnică necesară pentru tranziția Libiei către o economie sustenabilă și neutră din punct de vedere climatic pentru a limita riscurile generate de schimbările climatice care afectează grav această țară, în concordanță cu dimensiunea externă a Pactului verde european și a Acordului de la Paris;

(q)

să sprijine activitatea valoroasă a EUBAM Libia și a EUNAVFOR MED Irini, două misiuni ale politicii de securitate și apărare comune (PSAC), în sprijinul unei păci, securități și stabilități durabile; să continue să sprijine în mod special îndeplinirea sarcinii principale a Irini de a aplica embargoul asupra armelor impus Libiei de către ONU; să facă în așa fel încât cele două misiuni să își atingă adevăratul potențial, ceea ce nu s-a întâmplat până acum; să doteze misiunea Irini cu capacitățile tehnice necesare pentru a împiedica intrarea armelor în Libia pe cale terestră, maritimă sau aeriană și să intensifice eforturile EUBAM la frontiera sudică a Libiei;

(r)

să reînnoiască, dacă se consideră necesar, mandatul acestor două misiuni din cadrul PSAC pentru a contribui la îmbunătățirea condițiilor de securitate pe teren, inclusiv prin împiedicarea teroriștilor, a traficanților de persoane și a grupărilor armate de a desfășura activități transfrontaliere cum ar fi traficul ilicit de arme; să garanteze că toate activitățile desfășurate sau facilitate de aceste două misiuni respectă drepturile omului și sunt în conformitate cu legislația internațională și cu cea a UE, în special cu principiul nereturnării și să se asigure tragerea la răspundere a celor responsabili de eventuale încălcări; să consolideze monitorizarea activității EUBAM pentru a preveni orice gestionare defectuoasă în activitățile efectuate pentru îndeplinirea misiunii; să efectueze analize și evaluări periodice ale impactului tuturor activităților lor asupra drepturilor omului și să le transmită Parlamentului; să garanteze că orice sprijin acordat pazei de coastă libiene este condiționat de respectarea dreptului internațional și a dreptului UE;

(s)

să asigure resurse adecvate pentru misiunile de căutare și salvare de-a lungul rutei centrale a Mării Mediterane, inclusiv pentru patrularea maritimă și aeriană preventivă efectuată de către UE și statele sale membre pentru a garanta protejarea deplină a vieții și demnității oamenilor; să se asigure că navele private care desfășoară activități de căutare și salvare respectă dreptul internațional și al UE relevant și cooperează cu autoritățile competente ale statelor membre și cu Frontex pentru a proteja siguranța persoanelor aflate în pericol pe mare; să se asigure că migranții salvați pe mare sunt debarcați în locuri sigure și că responsabilitatea debarcării și primirii nu este lăsată doar pe umerii statelor membre din sud;

(t)

să mobilizeze fonduri suficiente din partea UE pe baza analizei programelor desfășurate anterior în această țară sub egida Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) – „Europa globală” pentru a sprijini eforturile și proiectele libiene de democratizare care urmăresc să consolideze statul de drept și buna guvernare, să îmbunătățească capacitățile Libiei de a furniza servicii publice, să sprijine eforturile de descentralizare, să promoveze stabilizarea țării, să sprijine organizațiile societății civile, să întărească incluziunea socială și să combată inegalitățile, să promoveze egalitatea de gen și capacitarea femeilor și a tinerilor, să întărească sistemul de sănătate al Libiei, să combată schimbările climatice și să promoveze conceptul de securitate umană și de creștere favorabilă incluziunii, echitabilă și durabilă; să acorde asistență tehnică acestor proiecte și să asigure punerea lor în aplicare de către instituții internaționale și organizații neguvernamentale cu experiență care activează în Libia; să se asigure că aceste proiecte sunt în conformitate cu prioritățile Noii agende pentru Mediterana și ale Agendei 2030 a ONU și respectă criteriile Comitetului de asistență pentru dezvoltare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică; să garanteze că toate fondurile UE din cadrul IVCDCI – Europa globală sunt condiționate de respectarea drepturilor omului și a dreptului internațional și că Parlamentul are competența adecvată de a controla utilizarea acestora și de a asigura responsabilitatea;

(u)	să acorde în continuare asistență umanitară Libiei, cu un accent special pe grupurile cele mai vulnerabile;

(v)

să continue să sprijine societatea civilă libiană și să coopereze activ cu aceasta; să îndemne autoritățile libiene să oprească reprimarea violentă a organizațiilor societății civile prin arestări, detenție, dispariții forțate și tortură și să ridice restricțiile impuse organizațiilor societății civile, restricții care continuă să ridice obstacole serioase în calea libertății de exprimare, asociere și întrunire pașnică, garantate printre altele de Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, pe care Libia l-a ratificat;

(w)	să îndemne autoritățile libiene să ridice restricțiile de acordare a vizelor pentru membrii presei străine și locale și să garanteze siguranța jurnaliștilor;

(x)

să îndemne autoritățile libiene să abroge legea nr. 19 din 2001 și decretul Consiliului Prezidențial nr. 286 din 2019, care limitează capacitatea actorilor societății civile de a-și desfășura activitățile, precum și Legea nr. 76 din 1972 privind publicațiile, care restrânge libertatea de exprimare; să îndemne autoritățile libiene să înceteze incriminarea libertăților fundamentale prin recurgerea la articole formulate în termeni vagi din Codul penal libian precum articolele 206 și 207, care prevăd pedeapsa cu moartea; să îndemne autoritățile libiene să elibereze imediat toate persoanele deținute pe nedrept în baza acestor acuzații;

(y)	să invite autoritățile libiene să introducă un moratoriu privind aplicarea pedepsei cu moartea, cu scopul de a o aboli în final;

(z)

invită autoritățile libiene să asigure mai bine reprezentarea și participarea deplină a femeilor și să protejeze femeile și fetele de toate formele de violență; să sprijine inițiativele vizând elaborarea unui plan național de acțiune privind femeile, pacea și securitatea, în conformitate cu rezoluția 1325 din 31 octombrie 2000 a Consiliului de Securitate al ONU;

(aa)

să îndemne autoritățile libiene să elaboreze și să adopte măsuri pentru a pune capăt abuzurilor împotriva copiilor și a le preveni și să respecte obligațiile Libiei de a promova și proteja drepturile copiilor, în special obligațiile care decurg din Convenția cu privire la drepturile copilului și din Carta africană privind drepturile și bunăstarea copilului;

(ab)	să îndemne autoritățile libiene să elimine legile și practicile discriminatorii împotriva membrilor minorităților religioase și etnice;

(ac)

să sprijine autoritățile libiene în eforturile de a asigura întoarcerea voluntară, în condiții de siguranță și cu demnitate a persoanelor strămutate intern la casele lor și să sprijine toate părțile interesate relevante care oferă asistență umanitară persoanelor strămutate intern și persoanelor returnate, inclusiv accesul la asistență medicală de bază, la educație și la servicii de protecție;

(ad)

să îndemne Libia să respecte diversitatea culturală, lingvistică și istorică regională și să înlăture restricțiile și obstacolele din calea exprimării pașnice a aspirațiilor comunităților locale la drepturi și responsabilități echitabile și egale, într-o Libie unită; să continue să ofere asistență și fonduri comunităților locale, în special celor marginalizate, pentru a promova dezvoltarea economică durabilă, coeziunea socială și securitatea umană; să continue să dezvolte parteneriate cu autoritățile locale libiene și să le sprijine să își consolideze sistemele de administrație locală și să furnizeze servicii esențiale, inclusiv educație și asistență medicală, dar fără a se limita la acestea;

(ae)

să îndemne autoritățile libiene să îi ocrotească pe migranți, pe refugiați și pe solicitanții de azil și să garanteze accesul deplin, sigur și neîngrădit la punctele de debarcare și la toate încăperile din centrele de detenție organizațiilor umanitare care oferă asistență acestor categorii vulnerabile de oameni; să încurajeze autoritățile libiene să ridice restricțiile asupra vizelor pentru întregul personal umanitar internațional, indiferent de cetățenie; să ofere acestor actori umanitari resurse financiare adecvate pentru a asigura un răspuns umanitar efectiv în centrele de detenție și în zonele urbane;

(af)	să îndemne autoritățile libiene să semneze și să ratifice Convenția de la Geneva privind refugiații din 1951 și să ofere sprijin pentru aplicarea măsurilor aferente acesteia;

(ag)

să îndemne autoritățile libiene să pună capăt detenției arbitrare a imigranților și să introducă alternative întemeiate pe drepturile omului la detenție, printre altele prin închiderea centrelor de detenție pentru imigranți și deschiderea de centre de primire, creând mecanisme de triere și orientare și oferind opțiuni de cazare colectivă; în acest scop, să sprijine activ și să finanțeze inițiativele de modificare a cadrului legislativ libian privind migrația și azilul pentru a-l alinia la dreptul internațional și la standardele și principiile recunoscute la nivel internațional;

(ah)	să îndemne autoritățile libiene să vegheze ca femeile să fie deținute în centre cu gardiene instruite corespunzător și copiii să fie separați de adulții care nu fac parte din familia lor;

(ai)	să continue să încurajeze autoritățile libiene să își intensifice cooperarea cu țările învecinate la crearea unor căi sigure și legale de migrație;

(aj)	să încurajeze autoritățile libiene să își întărească cooperarea cu alte țări și cu Organizația Internațională pentru Migrație în returnarea voluntară, sigură și demnă în țările de origine a migranților blocați în Libia și reintegrarea acestora în societățile și comunitățile care îi primesc;

(ak)

să încurajeze negocierile statelor membre ale UE privind dezvoltarea unei politici mai ambițioase a UE în materie de migrație și azil pentru a nu facilita indirect reținerile ilegale efectuate de aparatul de control al frontierei sau de aparatul de securitate libian și retrimiterea persoanelor în centrele de detenție cu condiții inumane din Libia și pentru a nu finanța părțile interesate libiene împotriva cărora există acuzații credibile de grave ilegalități și de implicare în traficul de persoane și pentru a nu coopera cu ele; să consolideze căile sigure și legale de migrație către UE, inclusiv prin reproducerea bunelor practici existente și prin creșterea capacităților mecanismelor de tranzit de urgență și a angajamentelor de relocare ale statelor membre;

(al)

să sprijine activ, dacă se consideră necesar, prelungirea cu încă un mandat a Misiunii independente de stabilire a faptelor a ONU în Libia și punerea în practică a recomandărilor incluse în rapoartele sale; să se asigure că misiunea dispune de resurse suficiente pentru a-și îndeplini mandatul și să îndemne autoritățile libiene să coopereze pe deplin cu aceasta și să acorde membrilor săi acces deplin pentru a-și desfășura neîntârziat anchetele;

(am)

să sprijine în continuare mandatul Curții Penale Internaționale și eforturile acesteia de a-i aduce în fața justiției pe toți autorii de atrocități, inclusiv încălcări ale dreptului internațional umanitar, recrutarea și participarea directă a copiilor la ostilități, disparițiile forțate, execuțiile extrajudiciare și alte forme de violență împotriva populațiilor vulnerabile;

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și Comitetului Regiunilor.

(1) JO C 15, 12.1.2022, p. 70.

(2) JO C 76, 9.3.2020, p. 206.