P9_TA(2022)0352

Moartea Mahsei Amini și reprimarea protestatarilor pentru drepturile femeilor în Iran

Rezoluția Parlamentului European din 6 octombrie 2022 referitoare la moartea Mahsei Jina Amini și la reprimarea protestatarilor pentru drepturile femeilor din Iran (2022/2849(RSP))

(2023/C 132/11)

Parlamentul European,

—	având în vedere rezoluțiile sale precedente referitoare la Iran,

—	având în vedere declarația Înaltului Reprezentant în numele Uniunii Europene din 25 septembrie 2022 și declarația purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă din 19 septembrie 2022 privind moartea Mahsei Amini,

—	având în vedere declarația din 22 septembrie 2022 a Raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului în Republica Islamică Iran, prin care se solicita tragerea la răspundere a persoanelor vinovate pentru moartea Mahsei Amini și încetarea violenței împotriva femeilor,

—	având în vedere rapoartele Raportorului special al ONU pentru situația drepturilor omului din Republica Islamică Iran din 18 iunie 2022, 13 ianuarie 2022 și 11 ianuarie 2021,

—	având în vedere raportul Secretarului General al ONU din 16 iunie 2022 cu privire la situația drepturilor omului în Republica Islamică Iran,

—	având în vedere declarația din 27 septembrie 2022 a Secretarului General al ONU, António Guterres,

—	având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966 (PIDCP) și ratificarea acestuia de către Iran în iunie 1975,

—	având în vedere Orientările UE cu privire la apărătorii drepturilor omului,

—	având în vedere Liniile directoare ale UE din 8 decembrie 2008 privind violența împotriva femeilor și fetelor și combaterea tuturor formelor de discriminare la adresa lor,

—	având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

—	având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

întrucât, la 13 septembrie 2022, o femeie în vârstă de 22 de ani, Mahsa Jina Amini, a fost arestată în Teheran de către poliția „moralității” pentru că nu ar fi respectat legea care impune obligația purtării vălului; întrucât, potrivit martorilor oculari, poliția „moralității” a forțat-o pe Mahsa Jina Amini să urce într-o dubă a poliției și a bătut-o în timpul transferului ei la centrul de detenție Vozara din Teheran, unde, la puțin timp după ce a ajuns, a căzut în comă și a decedat trei zile mai târziu, la 16 septembrie 2022, într-un spital din apropiere în timp ce se afla în arest preventiv; întrucât autoritățile iraniene au susținut că moartea sa a fost cauzată de cauze naturale; întrucât nu a fost efectuată o anchetă adecvată, iar autoritățile au refuzat să furnizeze familiei victimei dosarul medical și raportul de autopsie;

întrucât, în urma uciderii Mahsei Jina Amini, au început proteste la nivel național în peste 120 de orașe din aproape toate cele 31 de provincii ale Iranului, la care au participat sute de mii de cetățeni iranieni reprezentând toate păturile societății; întrucât protestele au fost inițiate de femei care au solicitat tragerea la răspundere a vinovaților pentru moartea Mahsei Jina Amini și au cerut să se pună capăt violenței și discriminării împotriva femeilor din Iran, în special discriminării care îmbracă forma obligației de a purta vălul; întrucât protestele femeilor au inspirat solidaritatea bărbaților, declanșând o mișcare paniraniană de protest și de reformă; întrucât studenții protestează la numeroase universități din întreaga țară, în special la Universitatea de tehnologie Sharif din Teheran, boicotând cursurile și demonstrând împotriva represiunii;

întrucât răspunsul forțelor de securitate și de poliție iraniene la proteste a fost violent, nediscriminatoriu și neîngrădit și a dus la pierderi substanțiale de vieți omenești, precum și la un număr mare de răniți; întrucât ONU a confirmat că forțele iraniene utilizează muniție de război, arme cu alice, gaze lacrimogene și proiectile din metal împotriva protestatarilor; întrucât, la 2 octombrie 2022, potrivit relatărilor, forțele de securitate iraniene au ucis sute de protestatari pașnici care demonstrau împotriva uciderii Mahsei Jina Amini și au rănit și arestat alte sute de persoane, printre care apărători ai drepturilor omului, studenți, avocați, activiști ai societății civile și peste 20 de ziariști, în special Niloofar Hamedi, ziaristul care a relatat pentru prima dată despre arestarea și spitalizarea Mahsei Jina Amini;

întrucât Amnesty International a dezvăluit planul autorităților de a înăbuși protestele actuale prin desfășurarea Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), a forței paramilitare Basij, a Comandamentului de aplicare a legii din Republica Islamică Iran, a forțelor de ordine și siguranță publică și a agenților de securitate îmbrăcați civil; întrucât există dovezi potrivit cărora Comandamentul general al forțelor armate a emis un ordin către comandanții din toate provinciile prin care acestora li s-a dat instrucțiunea să recurgă în mod generalizat la forța letală și la armele de foc împotriva protestatarilor pașnici;

E.	întrucât, potrivit relatărilor, numeroși străini, inclusiv cetățeni ai UE, au fost arestați în ultimele zile pentru presupusa lor implicare în proteste;

întrucât autoritățile iraniene perturbă în mod deliberat conexiunile la internet și cele mobile și restricționează în mod serios funcționarea rețelelor de socializare pentru a-i împiedica pe cetățenii iranieni să aibă acces la tehnologiile comunicațiilor în mod securizat și privat și să organizeze adunări pașnice; întrucât au existat relatări privind blocarea mesajelor SMS care conțineau textul „Mahsa Amini” în farsi; întrucât, prin întreruperea și deconectarea internetului în zone întinse ale Iranului, regimul încearcă să împiedice transmiterea și difuzarea de știri și imagini ale protestelor, precum și să împiedice organizațiile internaționale și locale să documenteze încălcările drepturilor omului;

întrucât guvernul iranian a introdus obligativitatea purtării vălului în 1983; întrucât purtarea obligatorie a hijabului a devenit un instrument de reprimare a femeilor, privându-le de libertate și drepturi în Iran; întrucât femeile care sunt văzute în public fără văl sunt adesea hărțuite, încarcerate, torturate, biciuite și chiar ucise pentru că sfidează aceste norme represive;

întrucât cazurile de hărțuire și violență împotriva femeilor de către poliția „moralității” s-au multiplicat de la începutul mandatului lui Ebrahim Raisi în 2021; întrucât guvernul iranian a insistat asupra adoptării unor acte legislative și a unor proiecte legislative care încurajează reprimarea femeilor; întrucât uciderea Mahsei Amini face parte dintr-un model mai amplu de limitare și reducere a drepturilor deja extrem de restricționate ale femeilor în Iran, inclusiv printr-o nouă lege adoptată în 2021 care restricționează drastic accesul femeilor la drepturile la sănătatea sexuală și reproductivă, încălcând direct drepturile femeilor în temeiul dreptului internațional; întrucât introducerea proiectului privind hijabul și castitatea ar implica utilizarea unor camere de supraveghere pentru a supraveghea și amenda femeile care nu poartă vălul;

întrucât situația drepturilor omului din Iran continuă să se deterioreze; întrucât uciderea Mahsei Jina Amini ilustrează actuala criză a drepturilor omului din Iran, perpetuată de impunitatea sistemică a guvernului iranian și a aparatului său de securitate, situație care a permis tortura, precum și execuțiile extrajudiciare și alte asasinate ilegale pe scară largă; întrucât peste 40 de apărători ai drepturilor omului au fost arestați începând din 18 septembrie 2022, iar femeile apărătoare ale drepturilor omului au fost vizate în mod deosebit și violent în cadrul acestor arestări, atacuri și raiduri comise de forțele iraniene; întrucât apărătorii iranieni ai drepturilor LGBTQI, Zahra Sedighi Hamedani, în vârstă de 31 ani, și Elham Chubdar, în vârstă de 24 ani, au fost condamnați la moarte de Tribunalul Revoluționar din Urmia pentru acuzații de „corupție pe pământ prin promovarea homosexualității”;

întrucât UE a adoptat măsuri restrictive ca răspuns la încălcările drepturilor omului, inclusiv înghețarea activelor și interdicția de acordare a vizelor în cazul unor persoane și entități răspunzătoare de încălcări grave ale drepturilor omului, precum și interzicerea exporturilor în Iran de echipamente care ar putea fi folosite în scopul represiunii interne și de echipamente utilizate pentru monitorizarea telecomunicațiilor; întrucât aceste măsuri, instituite pentru prima oară de UE la 12 aprilie 2011, sunt actualizate periodic și rămân în vigoare;

întrucât, în declarația sa din 25 septembrie 2022, Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/HR), Josep Borrell, a condamnat uciderea Mahsei Jina Amini și utilizarea excesivă a forței de către forțele de securitate iraniene și a anunțat că Uniunea Europeană va lua în considerare toate opțiunile de care dispune înainte de următorul Consiliu Afaceri Externe, pentru a răspunde la uciderea Mahsei Jina Amini și modului în care forțele de securitate iraniene au reacționat la protestele care au urmat,

condamnă în termenii cei mai fermi moartea Mahsei Jina Amini în urma arestării sale violente, a abuzurilor și a maltratării de către poliția iraniană; transmite condoleanțe familiei și prietenilor ei, precum și familiilor tuturor celor uciși în timpul recentelor proteste din Iran;

invită guvernul iranian să permită efectuarea unei anchete imparțiale și efective de către o autoritate competentă și independentă cu privire la moartea tragică a Mahsei Jina Amini și a acuzațiilor de tortură și maltratare;

își exprimă solidaritatea cu tinerele femei iraniene care conduc și participă la proteste, în ciuda dificultăților și a repercusiunilor personale cu care se confruntă; sprijină mișcarea de protest pașnică din întreaga țară, care protestează împotriva uciderii Mahsei Jina Amini, a oprimării sistemice și crescânde a femeilor și a încălcărilor grave și în masă ale drepturilor omului și ale libertăților fundamentale;

sprijină cu tărie aspirațiile poporului iranian, care dorește să trăiască într-o țară liberă, stabilă, democratică și care promovează includerea, care își respectă angajamentele naționale și internaționale referitoare la drepturile omului și libertățile fundamentale; este profund îngrijorat de relatările privind asedierea, arestarea și împușcarea unui mare număr de studenți blocați în interiorul Universității de tehnologie Sharif din Teheran la 2 octombrie 2022, de către IRGC, forțele Basij și poliție;

recunoaște că mișcarea femeilor iraniene depășește simpla apărare a drepturilor femeilor și pledează pentru un stat laic în Iran, în locul unei teocrații violente și reacționare;

condamnă cu fermitate utilizarea pe scară largă, intenționată și disproporționată a forței de către forțele de securitate iraniene împotriva protestatarilor pașnici și solicită autorităților iraniene să pună capăt violențelor continue, sistematice și inacceptabile împotriva propriilor cetățeni; solicită ca autoritățile iraniene să permită o anchetă bazată pe dovezi, rapidă, imparțială și eficace cu privire la uciderea protestatarilor, inclusiv aducerea în fața justiției a celor responsabili;

solicită autorităților iraniene să elibereze imediat și necondiționat toate persoanele care sunt încarcerate numai pentru că și-au exercitat în mod pașnic dreptul la libertatea de exprimare, de asociere și de întrunire pașnică în legătură cu protestele și să retragă, totodată, de urgență și necondiționat toate acuzațiile împotriva acestora; subliniază că drepturile fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare și de întrunire, trebuie întotdeauna respectate și invită autoritățile iraniene să își respecte obligațiile internaționale, inclusiv cele asumate prin PIDCP; îndeamnă autoritățile iraniene să îi elibereze imediat pe toți resortisanții UE arestați și să renunțe la toate acuzațiile împotriva lor; este profund îngrijorat de arestarea a peste 20 de ziariști, îndeosebi cea a lui Niloofar Hamedi, ziaristul care a relatat pentru prima dată despre arestarea și spitalizarea Mahsei Jina Amini și solicită autorităților iraniene să îi elibereze fără întârziere; invită Iranul să respecte libertatea de exprimare și de convingere a tuturor persoanelor care trăiesc în Iran, în special a femeilor și fetelor, care sunt reprimate în mod deosebit;

condamnă discriminarea sistemică a femeilor și a altor grupuri vulnerabile de către Republica Islamică Iran prin acte cu putere de lege și norme administrative care le restrâng grav libertățile și drepturile, inclusiv legea degradantă obligatorie de purtare a vălului și aplicarea abuzivă a acesteia, restricțiile severe asupra drepturilor femeilor în materie de sănătate sexuală și reproductivă și încălcarea drepturilor politice, sociale, economice, culturale și personale ale femeilor; solicită ca autoritățile iraniene să abroge rapid legile care impun obligația femeilor și fetelor de purtare a vălului, să desființeze poliția „moralității” și pună capăt discriminării sistemice a femeilor în toate sferele vieții;

condamnă cu fermitate practica Iranului de a bloca internetul și rețelele mobile în contextul protestelor din țară, care împiedică comunicațiile și libera circulație a informațiilor pentru cetățenii iranieni; subliniază că aceste acțiuni reprezintă o încălcare clară a dreptului internațional; salută decizia SUA de a permite întreprinderilor private să își pună serviciile digitale la dispoziția poporului iranian în contextul protestelor actuale;

10.

respinge categoric acuzațiile oficialilor iranieni și ale mass-mediei iraniene controlată de stat care susțin că reprezentanțele diplomatice ale Germaniei și ale altor țări europene ar fi presupușii instigatori ai protestelor;

11.

își reiterează condamnarea fermă a deteriorării constante a situației drepturilor omului în Iran, inclusiv și îndeosebi pentru persoanele aparținând minorităților etnice și religioase, inclusiv kurzii, balucii, arabii și minoritățile religioase neșiite și nemusulmane, inclusiv Baha'i și creștinii; îndeamnă autoritățile iraniene să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale minorităților etnice și religioase; invită autoritățile iraniene să elimine toate formele de discriminare;

12.

îndeamnă guvernul iranian să îi elibereze imediat și necondiționat pe toți apărătorii drepturilor omului care au fost încarcerați pentru că și-au exercitat în mod pașnic dreptul la libertatea de exprimare și de convingere; invită Curtea Supremă iraniană să revoce sentințele pronunțate împotriva apărătorilor drepturilor omului specifice persoanelor LGBTI Zahra Sedighi-Hamadani și Elham Choubdar, pe baza faptului că au fost încălcate drepturile lor la procese echitabile; solicită guvernului iranian să pună capăt tuturor actelor îndreptate împotriva apărătorilor drepturilor omului din Iran și să garanteze, în orice situație, că aceștia sunt în măsură să își desfășoare activitățile legitime de apărare a drepturilor omului fără a se teme de represalii și fără a se confrunta cu niciun tip de restricții, inclusiv cu hărțuirea judiciară;

13.

deplânge folosirea sistematică a torturii în închisorile iraniene și solicită încetarea imediată a tuturor formelor de tortură și de maltratare a tuturor deținuților; condamnă practica de a le interzice deținuților convorbirile telefonice și vizitele membrilor familiei; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la imposibilitatea deținuților de a avea acces la reprezentare juridică în timpul interogatoriilor; invită guvernul iranian să trateze deținuții cu respect, ținând seama în mod corespunzător de demnitatea și valoarea inerentă a acestora ca ființe umane;

14.

regretă profund lipsa de progrese în cazurile persoanelor cu dublă cetățenie UE-Iran deținute în Iran, inclusiv Ahmadreza Djalali, care a fost condamnat la moarte pe baza unor acuzații false de spionaj;

15.

condamnă cu fermitate utilizarea tot mai frecventă de către autoritățile iraniene a pedepsei cu moartea în ultimii ani și regretă escaladarea alarmantă a utilizării pedepsei cu moartea împotriva protestatarilor, dizidenților și membrilor grupurilor minoritare; își reiterează invitația adresată guvernului Iranului de a introduce imediat un moratoriu privind aplicarea pedepsei cu moartea ca un pas către abolirea acesteia și comutarea tuturor sentințelor de condamnare la moarte;

16.

îndeamnă autoritățile iraniene să permită vizite la toate procedurile speciale ale Consiliului ONU pentru Drepturile Omului și, în special, să asigure că raportorul special al ONU privind situația drepturilor omului în Republica Islamică Iran este autorizat să intre în țară;

17.

invită ONU, în special Consiliul său pentru Drepturile Omului, să inițieze fără întârziere o anchetă cuprinzătoare cu privire la evenimentele care au avut loc în ultimele săptămâni, condusă de Raportorul special al ONU pentru situația drepturilor omului în Republica Islamică Iran; solicită Consiliului ONU pentru Drepturile Omului să creeze un mecanism internațional care să ancheteze și să tragă la răspundere pentru încălcările drepturilor omului comise de guvernul iranian;

18.

solicită UE și statelor sale membre să invoce toate angajamentele asumate împreună cu autoritățile iraniene pentru a solicita încetarea imediată a reprimării violente a protestelor și eliberarea necondiționată a tuturor persoanelor arestate pentru că și-au exercitat dreptul la libertatea de exprimare, de asociere și de întrunire pașnică, să solicite o anchetă independentă cu privire la moartea Mahsei Jina Amini și a zeci de protestatari, să solicite autorităților iraniene să restabilească accesul la internet și la rețelelor de socializare și să încurajeze statul iranian să abolească obligația privind purtarea vălului de către femei; invită statele membre să stocheze, să păstreze și să partajeze probele disponibile care pot contribui la anchete, în concordanță cu noile norme ale Eurojust și să coopereze cu Curtea Penală Internațională și să-și aducă sprijinul la lucrările acesteia;

19.

invită Consiliul Afaceri Externe să îi adauge pe lista UE a persoanelor împotriva cărora au fost impuse măsuri restrictive în legătură cu încălcări grave ale drepturilor omului în Iran pe oficialii iranieni, inclusiv pe cei asociați cu forțele iraniene ale poliției „moralității”, care sunt dovediți a fi fost complici la sau vinovați de moartea Mahsei Jina Amini și de violențe împotriva protestatarilor; reiterează faptul că sancțiunile împotriva conducerii IRGC nu trebuie ridicate; salută adoptarea de către Consiliu a regimului mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului ca instrument important prin care UE poate sancționa persoanele care încalcă drepturile omului;

20.

solicită UE, inclusiv VP/ÎR, să continue să aducă în discuție preocupările legate de drepturile omului cu autoritățile iraniene în cadrul forurilor bilaterale și multilaterale și să utilizeze toate contactele planificate cu autoritățile iraniene în acest scop, în special în contextul dialogului politic la nivel înalt UE-Iran; reafirmă faptul că respectarea drepturilor omului este o componentă esențială a dezvoltării relațiilor UE-Iran;

21.

încurajează o coordonare strânsă între ambasadele UE acreditate în Teheran; îndeamnă toate statele membre cu prezență diplomatică la Teheran să utilizeze mecanismele prevăzute în Orientările UE cu privire la apărătorii drepturilor omului pentru a sprijini și proteja aceste persoane, în special pe apărătorii drepturilor femeilor și pe persoanele cu dublă cetățenie UE-Iran, inclusiv prin subvenții de urgență în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală și al Fondului european pentru democrație, precum și vize de urgență, declarații publice, monitorizarea proceselor și vizite în închisori;

22.

invită Comisia Europeană să ia în considerare, cu respectarea strictă a principiilor necesității și proporționalității, posibilitatea de a permite unor furnizori de servicii de comunicații din UE să le ofere cetățenilor Iranului instrumente, inclusiv instrumente de videoconferință, platforme de învățare online, hărți web și servicii de cloud, pentru a asigura că oamenii au acces la instrumentele și platformele online de care au nevoie pentru a-și exercita drepturile fundamentale;

23.

își exprimă îngrijorarea cu privire la activitățile continue de lobbying al instituțiilor europene de către asociații islamiste reacționare, ceea ce poate echivala cu ingerințe străine în democrațiile noastre;

24.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Adunării Consultative Islamice, guvernului Republicii Islamice Iran și cabinetului Ghidului Suprem al Republicii Islamice Iran, precum și familiei Mahsei Jina Amini.