—

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolul 2, articolul 4 alineatul (3) și articolul 7 alineatul (1),

—

având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”),

—

având în vedere Convenția Europeană a Drepturilor Omului și protocoalele adiționale la Convenție,

—

având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

—

având în vedere tratatele internaționale privind drepturile omului ale Organizației Națiunilor Unite și ale Consiliului Europei,

—

având în vedere lista de verificare a îndeplinirii criteriilor privind statul de drept adoptată de Comisia de la Veneția la cea de a 106-a Sesiune plenară a sa, care a avut loc la Veneția la 11 și 12 martie 2016,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 martie 2014 intitulată „Un nou cadru al UE pentru consolidarea statului de drept” (COM(2014)0158),

—

având în vedere rezoluția sa din 12 septembrie 2018 referitoare la o propunere prin care invită Consiliul să stabilească, în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor pe care se întemeiază Uniunea (1),

—

având în vedere rezoluțiile sale din 16 ianuarie 2020 (2) și din 5 mai 2022 (3) referitoare la audierile care au loc în temeiul articolului 7 alineatul (1) din TUE în ceea ce privește Polonia și Ungaria,

—

având în vedere rezoluția sa din 8 iulie 2021 referitoare la încălcarea legislației UE și a drepturilor cetățenilor LGBTIQ în Ungaria ca urmare a modificărilor legislative adoptate de Parlamentul Ungariei (4),

—

având în vedere capitolele referitoare la Ungaria din rapoartele anuale ale Comisiei privind situația statului de drept,

—

având în vedere articolul 105 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri constituționale,

—

având în vedere raportul interimar al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A9-0217/2022),

A.

întrucât Uniunea este întemeiată pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept și a respectării drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, astfel cum se prevede la articolul 2 din TUE și se precizează în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și în tratatele internaționale privind drepturile omului, și întrucât aceste valori, care sunt comune statelor membre, constituie fundamentul drepturilor de care se bucură locuitorii Uniunii;

B.

întrucât, după cum reiese din cuprinsul articolului 49 din TUE, care prevede posibilitatea ca orice stat european să solicite aderarea la Uniunea Europeană, aceasta regrupează state care au aderat liber și voluntar la valorile comune prevăzute la articolul 2 din TUE, care respectă aceste valori și se angajează să le promoveze, dreptul Uniunii întemeindu-se astfel pe premisa fundamentală potrivit căreia fiecare stat membru împărtășește cu toate celelalte state membre, și recunoaște că acestea împărtășesc cu el, valorile respective (5);

C.

întrucât această premisă presupune și justifică existența unei încrederi reciproce între statele membre privind faptul că aceste valori vor fi recunoscute și, prin urmare, va fi respectată legislația Uniunii prin care acestea sunt puse în practică (6);

D.

întrucât, pentru a se putea bucura de toate drepturile care decurg din aplicarea tratatelor, statele membre trebuie să respecte valorile enunțate la articolul 2 din TUE; întrucât orice încălcare a valorilor fundamentale ale UE de către guvernele statelor membre presupune în mod inevitabil un atac la adresa libertății personale și a drepturilor politice și sociale ale cetățenilor, precum și la adresa prosperității și bunăstării acestora; întrucât Ungaria însăși a aderat la valorile consacrate la articolul 2 din TUE;

E.

întrucât principiul cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) din TUE impune Uniunii și statelor membre obligația de a se ajuta reciproc în îndeplinirea obligațiilor care decurg din tratate în condiții de respect reciproc deplin, iar statelor membre le impune obligația de a adopta orice măsură generală sau specială pentru asigurarea îndeplinirii obligațiilor care decurg din tratate sau care rezultă din actele instituțiilor Uniunii;

F.

întrucât la articolul 19 din TUE este exprimată în termeni concreți valoarea statului de drept afirmată la articolul 2 din TUE și se încredințează instanțelor naționale și Curții de Justiție sarcina de a asigura aplicarea deplină a legislației UE în toate statele membre, precum și protecția judiciară a drepturilor persoanelor în temeiul acestei legislații (7);

G.

întrucât orice risc clar de încălcare gravă de către un stat membru a valorilor prevăzute la articolul 2 din TUE nu privește numai statul membru respectiv în care se materializează acest risc, ci are un impact și asupra celorlalte state membre, asupra încrederii reciproce între acestea, asupra naturii înseși a Uniunii și asupra drepturilor fundamentale de care se bucură cetățenii săi în temeiul dreptului Uniunii;

H.

întrucât domeniul de aplicare al articolului 7 din TUE nu se limitează la obligațiile care decurg din tratate, așa cum este cazul pentru articolul 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), și întrucât Uniunea poate determina existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor comune în domeniile care intră în sfera de competență a statelor membre;

I.

întrucât, de mai mulți ani, situația din Ungaria nu este tratată în mod corespunzător și persistă multiple preocupări în legătură cu aceasta și întrucât, între timp, au apărut numeroase probleme noi, care au un impact negativ asupra imaginii Uniunii, precum și asupra eficacității și credibilității sale în ceea ce privește apărarea drepturilor fundamentale, a drepturilor omului și a democrației la nivel mondial, și care revelează necesitatea de a le aborda printr-o acțiune concertată la nivelul Uniunii;

J.

întrucât, în urma vizitei delegației ad-hoc a Comisiei sale pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne la Budapesta, Ungaria, în perioada 29 septembrie-1 octombrie 2021, majoritatea membrilor delegației sunt în continuare puternic preocupați în ceea ce privește situația democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale în această țară; întrucât delegația a ajuns la concluzia că situația nu s-a îmbunătățit din 2018, ci, dimpotrivă, s-a deteriorat;

K.

întrucât guvernul Ungariei nu respectă principiul supremației dreptului UE, consacrat în jurisprudența Curții de Justiție, dar recurge la Curtea de Justiție pentru a ataca actele legislative aflate în vigoare în UE;

L.

întrucât Parlamentul Ungariei a adoptat o rezoluție la 19 iulie 2022, solicitând să fie limitate competențele Parlamentului European, iar deputații în Parlamentul European să fie numiți și nu aleși;

M.

întrucât coexistența pașnică a diferitelor grupuri etnice are efecte pozitive pentru bogăția culturală și prosperitatea națiunii;

N.

întrucât blocarea sancțiunilor împotriva Rusiei în Consiliu subminează eforturile depuse de Uniune pentru a proteja valorile consacrate la articolul 2 din TUE în interiorul UE și în afara acesteia și constituie o problemă de securitate pentru Uniunea Europeană;

O.

întrucât, la 13 iulie 2022, Comisia a indicat în capitolul consacrat Ungariei din Raportul din 2022 privind statul de drept că transparența și calitatea procesului legislativ reprezintă în continuare o sursă de îngrijorare și că guvernul Ungariei a recurs masiv la competențele sale prevăzute pentru situații de urgență, inclusiv în domenii care nu au legătură cu pandemia de COVID-19, invocată inițial; întrucât punerea în aplicare ineficientă de către organele de stat a hotărârilor instanțelor europene și naționale reprezintă o sursă de îngrijorare; întrucât au devenit operaționale fiduciile de interes public care primesc fonduri publice considerabile și sunt gestionate de membri ai consiliilor de administrație apropiați de guvernul actual;

P.

întrucât, în rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale (8), Parlamentul a considerat total incompatibilă cu valorile europene decizia guvernului Ungariei de a prelungi pe termen nelimitat starea de urgență, de a-și conferi pe termen nelimitat competența de guvernare prin decret și de a slăbi competența Parlamentului Ungariei de a exercita un control asupra stării de urgență; întrucât, în recomandarea sa din 20 iulie 2020 privind Programul național de reformă al Ungariei pentru 2020 și în avizul său privind Programul de convergență al Ungariei pentru 2020 (9), Consiliul a recomandat să se garanteze că toate măsurile de urgență sunt strict proporționale, limitate în timp și conforme cu standardele europene și internaționale, că acestea nu afectează activitățile comerciale și stabilitatea cadrului normativ și nici implicarea efectivă a partenerilor sociali și a părților interesate în procesul de elaborare a politicilor;

Q.

întrucât, în cel de al doilea raport intermediar privind respectarea normelor, adoptat la 25 septembrie 2020, Grupul de state împotriva corupției (GRECO) din cadrul Consiliului Europei a salutat modificările aduse Legii privind Adunarea Națională pentru a conferi un caracter operațional mai pronunțat dispozițiilor prin care se interzice sau se limitează participarea deputaților la anumite activități, prevăzându-se consecințe mai clare în cazul în care chestiunile respective nu sunt rezolvate de către deputatul în cauză; întrucât, cu toate acestea, în raport se constată, de asemenea, că sunt în continuare necesare măsuri mai ferme pentru a îmbunătăți cadrul actual al Parlamentului maghiar privind integritatea, în special pentru a îmbunătăți nivelul de transparență și de consultare în procesul legislativ (inclusiv introducerea unor norme privind interacțiunile cu reprezentanții grupurilor de interese), pentru a adopta un cod de conduită pentru deputați (care să vizeze în special diferite situații ce ar putea duce la un conflict de interese), pentru a elabora norme suplimentare care să oblige deputații să divulge într-un mod ad-hoc potențialele conflicte dintre activitatea lor parlamentară și interesele lor private, pentru a asigura un format uniform al declarațiilor de avere și pentru a revizui imunitatea largă de care se bucură deputații, precum și pentru a asigura supravegherea și aplicarea efectivă a normelor de conduită, a normelor privind conflictele de interese și a normelor privind declarațiile de avere;

R.

întrucât, într-o declarație emisă la 20 noiembrie 2020, comisara pentru drepturile omului a Consiliului Europei a îndemnat Parlamentul Ungariei să amâne votul privind proiectele de lege, exprimându-și îngrijorarea că mai multe propuneri cuprinse în pachetul legislativ complex, prezentate fără o consultare prealabilă și referitoare la chestiuni precum funcționarea sistemului judiciar, legislația electorală, structurile naționale din domeniul drepturilor omului, controlul asupra fondurilor publice și drepturile omului în cazul persoanelor LGBTI, ar putea avea ca efect subminarea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului în Ungaria; întrucât, în avizul său din 2 iulie 2021 privind modificările constituționale adoptate de Parlamentul Ungariei în decembrie 2020, Comisia de la Veneția a luat act cu îngrijorare de faptul că modificările constituționale au fost adoptate în timpul unei stări de urgență, fără nicio consultare publică, iar expunerea de motive conține numai trei pagini; întrucât Comisia de la Veneția a indicat, de asemenea, că articolele 6, 9 și 11 din cel de Al nouălea amendament de modificare a Legii fundamentale a Ungariei referitoare la declarațiile de război, controlul asupra forțelor de apărare ale Ungariei și „ordinea juridică specială” care se referă la starea de război, la starea de urgență și la starea de pericol lasă, în principal, precizarea majorității detaliilor în seama legilor organice, ceea ce ar putea ridica, în cele din urmă, unele semne de întrebare serioase cu privire la anvergura competențelor statului în situațiile de stare excepțională; întrucât, în ceea ce privește desființarea Consiliului Național de Apărare și încredințarea competențelor sale guvernului, Comisia de la Veneția a indicat că, deși nu contravine ca atare standardelor europene, aceasta conduce la o concentrare a competențelor în situații de urgență în mâinile executivului, ceea ce nu poate fi considerat un semn încurajator, în special în absența din expunerea de motive a oricărei clarificări cu privire la raționamentul sau necesitatea unei astfel de modificări;

S.

întrucât, la 12 februarie 2021, Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei a constatat o situație în general negativă în ceea ce privește autonomia locală și regională în Ungaria din cauza nerespectării generale a Cartei europene a autonomiei locale și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la existența unei tendințe clare de recentralizare, la lipsa unor consultări efective și la ingerința considerabilă a statului în funcțiile municipale; întrucât Congresul a evidențiat de asemenea anumite deficiențe în situația autonomiei locale din țară, cum ar fi lipsa resurselor financiare pentru autoritățile locale și incapacitatea acestora de a recruta personal de înaltă calitate;

T.

întrucât modificările aduse codului electoral de-a lungul anilor prin reconfigurarea circumscripțiilor electorale și recompensarea câștigătorilor dezavantajează partidele de opoziție; întrucât, în avizul lor comun din 18 octombrie 2021 privind modificările aduse legislației electorale în 2020, Comisia de la Veneția și Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) al OSCE au subliniat că rapiditatea cu care a fost adoptată legislația electorală și lipsa unor consultări publice efective în acest proces trezesc îngrijorări deosebite, deoarece aceasta nu ar trebui considerată un instrument politic; întrucât Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR au formulat, de asemenea, o recomandare capitală de modificare a secțiunilor 3 și 68 din Legea CLXVII din 2020 privind modificarea anumitor acte legislative referitoare la alegeri, prin reducerea semnificativă a numărului de circumscripții cu un singur membru și a numărului de județe în care fiecare partid trebuie să desemneze candidați în mod simultan pentru a putea întocmi o listă națională de candidați, precum și o serie de recomandări suplimentare;

U.

întrucât alegerile democratice organizate în condiții de concurență echitabilă sunt extrem de importante pentru natura democratică a societăților noastre; întrucât, ca răspuns la îngrijorările exprimate cu privire la corectitudinea alegerilor și la apelurile societății civile, OSCE a decis să trimită o misiune internațională completă de observare a alegerilor generale și a referendumului care au avut loc la 3 aprilie 2022, ceea ce reprezintă o situație rară pentru statele membre ale UE; întrucât, în declarația sa ulterioară privind constatările și concluziile preliminare, publicată la 4 aprilie 2022, misiunea internațională a OSCE de observare a alegerilor a constatat că alegerile parlamentare și referendumul au fost bine administrate și gestionate în mod profesionist, dar au fost afectate de absența unor condiții de concurență echitabile; întrucât concurenții au avut posibilitatea să desfășoare în mare măsură campanii în mod liber, dar, deși competitivă, campania a fost extrem de negativă ca ton și s-a caracterizat printr-o suprapunere generalizată între coaliția aflată la guvernare și guvern, iar lipsa transparenței și controlul insuficient al fondurilor de finanțare a campaniei au avantajat și mai mult coaliția aflată la guvernare; întrucât modul în care comisiile electorale și instanțele au soluționat numeroasele litigii electorale nu a constituit o cale de atac eficientă; întrucât, în raportul său final publicat la 29 iulie 2022, misiunea internațională a OSCE de observare a alegerilor a indicat că multe dintre recomandările anterioare ale ODIHR rămân în mare măsură neaplicate, inclusiv în ceea ce privește drepturile de vot, prevenirea utilizării abuzive a resurselor administrative și estomparea distincției dintre funcțiile de stat și cele de partid, libertatea mass-mediei, finanțarea campaniilor și observarea alegerilor de către cetățeni; întrucât, contrar bunelor practici internaționale, legislația din Ungaria permite abateri de până la 20 % de la numărul mediu de alegători pentru fiecare circumscripție cu mandat unic și, contrar legislației naționale, Parlamentul Ungariei nu a revizuit granițele circumscripțiilor care au depășit limita de abatere stabilită în urma alegerilor din 2018; întrucât distribuția inegală a alegătorilor între circumscripții, cu abateri de la medie de până la 33 %, pune sub semnul întrebării principiul egalității votului;

V.

întrucât la 24 mai 2022 Parlamentul Ungariei a adoptat cea de a 10-ea modificare a Legii fundamentale prin care guvernul a dobândit competența de a declara starea de pericol în cazul unui conflict armat, al unui război sau al unei catastrofe umanitare într-o țară învecinată; întrucât Parlamentul a modificat, de asemenea, Legea privind gestionarea catastrofelor, permițând guvernului să anuleze efectele actelor parlamentului prin ordonanțe de urgență în orice domeniu în timpul unei stări de pericol declarate ca urmare a unui conflict armat, a unui război sau a unei catastrofe umanitare într-o țară învecinată, cu posibilitatea de a suspenda sau limita exercitarea drepturilor fundamentale dincolo de limitele permise în împrejurări obișnuite; întrucât, la 8 iunie 2022, Parlamentul Ungariei a adoptat Legea VI din 2022 privind eliminarea consecințelor în Ungaria ale unui conflict armat și ale unei catastrofe umanitare într-o țară vecină, care a intrat în vigoare în aceeași zi; întrucât acest act autorizează guvernul să prelungească efectul ordonanțelor de urgență guvernamentale până când guvernul nu declară că starea de pericol a încetat;

W.

întrucât Legea fundamentală a fost modificată de 10 ori de la adoptarea sa; întrucât actele organice acoperă 35 de subiecte și reprezintă în prezent peste 300 de acte legislative care au fost adoptate din 2011, adesea fără consultare publică, chiar dacă au fost afectate drepturile fundamentale;

X.

întrucât, într-o declarație comună emisă în 2013, președinții curților constituționale din Ungaria și România au evidențiat responsabilitatea deosebită ce le revine curților constituționale din țările care sunt guvernate de o majoritate de două treimi; întrucât în cel de al patrulea amendament la Legea fundamentală se prevede că hotărârile Curții Constituționale pronunțate înainte de intrarea în vigoare a Legii fundamentale trebuie abrogate; întrucât Curtea Constituțională se bazează din ce în ce mai mult în deciziile sale pe conceptul de identitate constituțională; întrucât, în jurisprudență, conceptul de identitate constituțională este stabilit de la caz la caz, având prioritate față de Legea fundamentală; întrucât guvernul maghiar încearcă din ce în ce mai mult să recurgă la Curtea Constituțională pentru a evita obligația de a executa hotărârile Curții de Justiție a UE (CJUE); întrucât, la 18 mai 2022, Curtea Constituțională a blocat referendumurile privind planurile guvernului de a construi la Budapesta un campus pentru Universitatea Fudan și de a extinde prestațiile de șomaj la cel mult nouă luni, față de actuala perioadă de trei luni;

Y.

întrucât există un consens din ce în ce mai mare în rândul experților cu privire la faptul că Ungaria nu mai este o democrație; întrucât, potrivit Indicelui democrației V-Demn pe 2019 întocmit de Universitatea din Göteborg, Ungaria a devenit primul stat autoritar în rândul statelor membre ale UE; întrucât, în raportul din 2020 al Freedom House, intitulat „Țări în tranziție”, Ungaria a fost identificată ca fiind un „regim hibrid”, întrucât și-a pierdut statutul de „democrație semiconsolidată”; întrucât, în Indicele democrației pentru 2022 elaborat de The Economist Intelligence Unit, Ungaria este clasificată drept „democrație defectuoasă” și se situează pe locul 56 din 167 de țări (cu o poziție mai jos decât în 2020); întrucât, potrivit Indicelui democrației V-Dem pentru 2022, dintre statele membre ale Uniunii, Ungaria s-a numărat, în ultimul deceniu, printre statele cu cele mai vădite tendințe autocratice la nivel mondial;

Z.

întrucât, la 13 iulie 2022, Comisia a indicat în capitolul consacrat Ungariei din Raportul din 2022 privind statul de drept că, în ceea ce privește independența sistemului judiciar, rămân nesoluționate preocupările exprimate în contextul procedurii prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din TUE inițiate de Parlamentul European, precum și în rapoartele anterioare privind statul de drept, același lucru fiind valabil și în cazul recomandării corespunzătoare formulate în cadrul semestrului european; întrucât aceste preocupări se referă în special la dificultățile cu care se confruntă Consiliul Judiciar Național independent (CJN) în procesul de contrabalansare a competențelor președintelui Oficiului Național al Magistraturii (ONM), la normele privind alegerea președintelui Curții Supreme (Kúria) și la posibilitatea adoptării unor decizii discreționare în ceea ce privește numirile și promovările judiciare, repartizarea cauzelor și primele acordate judecătorilor și cadrelor de conducere ale instanțelor; întrucât, în ceea ce privește eficiența și calitatea, sistemul de justiție funcționează bine în ceea ce privește durata procedurilor și are un nivel general ridicat de digitalizare și întrucât salariile judecătorilor și procurorilor continuă să crească treptat; întrucât, la 26 august 2022, mai multe organizații ale societății civile au solicitat ministrului justiției să trateze problemele sistemului judiciar din Ungaria după desfășurarea unor consultări ample cu publicul larg și cu experți, inclusiv cu organele autonome și reprezentative ale sistemului judiciar și cu Comisia de la Veneția;

AA.

întrucât, în hotărârea sa din 23 noiembrie 2021 pronunțată în cauza C-564/19, IS (Illégalité de l’ordonnance de renvoi), CJUE a hotărât că articolul 267 din TFUE trebuie interpretat în sensul că interzice instanței supreme a unui stat membru să declare că o cerere de decizie preliminară depusă de o instanță inferioară este nelegală pentru motivul că întrebările adresate nu sunt pertinente și necesare pentru soluționarea litigiului principal; întrucât principiul supremației dreptului Uniunii impune ca instanța inferioară să nu țină seama de o astfel de decizie a instanței supreme naționale; întrucât articolul 267 din TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune inițierii unei proceduri disciplinare împotriva unui judecător național pentru motivul că acesta a sesizat CJUE cu o cerere de decizie preliminară în temeiul dispoziției respective;

AB.

întrucât, într-o declarație emisă la 14 decembrie 2018, comisara pentru drepturile omului a Consiliului Europei a solicitat președintelui Ungariei să trimită înapoi Parlamentului Ungariei pachetul legislativ privind instanțele administrative; întrucât, în avizul său din 19 martie 2019 referitor la Legea privind instanțele administrative și la Legea privind intrarea în vigoare a Legii privind instanțele administrative și anumite norme tranzitorii, Comisia de la Veneția a declarat că principalul neajuns al modelului organizațional și administrativ adoptat pentru instanțele administrative constă în faptul că în mâinile unui număr mic de părți interesate sunt concentrate prerogative foarte ample și că nu există mecanisme eficace de control și echilibru pentru a contrabalansa aceste prerogative;

AC.

întrucât, în raportul său din 21 mai 2019, elaborat în urma unei vizite efectuate în Ungaria în perioada 4-8 februarie 2019, comisara pentru drepturile omului a Consiliului Europei a remarcat că o serie de reforme ale sistemului judiciar din Ungaria, care au avut loc în cursul deceniului 2010, au stârnit îngrijorare cu privire la efectele lor asupra independenței sistemului judiciar, iar în sistemul judiciar de drept comun au fost exprimate îngrijorări legate de eficacitatea supravegherii exercitate de CJN asupra președintelui ONM, în urma recentelor anomalii observate în relația dintre aceste instituții judiciare în ceea ce privește procedurile de numire; întrucât, deși salută recentele modificări aduse legislației inițiale privind instanțele administrative ca răspuns la avizul Comisiei de la Veneția, comisara a considerat că modificările nu sunt suficient de temeinice pentru a răspunde preocupărilor puternice identificate de Comisia de la Veneția;

AD.

întrucât, în 2019, Parlamentul Ungariei a decis să amâne intrarea în vigoare a pachetului legislativ privind instanțele administrative, iar guvernul a declarat că a renunțat la ideea introducerii unor instanțe administrative separate; întrucât mai multe elemente importante ale pachetului au fost introduse printr-o serie de modificări legislative adoptate în perioada 2019-2021;

AE.

întrucât, într-o declarație emisă la 28 noiembrie 2019, comisara pentru drepturile omului a Consiliului Europei a îndemnat Parlamentul Ungariei să modifice un proiect de lege care afecta independența sistemului judiciar; întrucât comisara a considerat că dispozițiile care oferă posibilitatea ca autoritățile administrative să depună plângeri constituționale în urma hotărârilor nefavorabile ale instanțelor de drept comun ridică semne de întrebare cu privire la respectarea garanțiilor privind un proces echitabil pentru reclamant și, împreună cu modificările propuse privind calificările și numirea judecătorilor și unitatea jurisprudenței, măsurile legislative în cauză riscă, de asemenea, să reducă independența judecătorilor în ceea ce privește atribuțiile lor principale și să creeze ierarhii excesive în cadrul sistemului judiciar;

AF.

întrucât, în avizul său din 16 octombrie 2021 referitor la modificările aduse Legii privind organizarea și administrarea instanțelor și Legii privind statutul juridic și remunerarea judecătorilor, adoptate de Parlamentul Ungariei în decembrie 2020, Comisia de la Veneția a reiterat recomandările sale cu privire la rolul președintelui ONM exprimate în avizul său din 2012, care nu au fost însă luate în considerare; întrucât Comisia de la Veneția a recomandat, de asemenea, stabilirea unor condiții clare, transparente și previzibile pentru ca judecătorii detașați să fie repartizați pe un post mai înalt după perioada de detașare; întrucât Comisia de la Veneția a făcut o serie de recomandări referitoare la repartizarea cauzelor, la competența președintelui Kúria de a crește numărul membrilor completurilor de judecată, la deciziile privind uniformitatea și la componența camerelor în cadrul procedurii de soluționare a cererilor privind uniformitatea; întrucât Comisia de la Veneția a observat, de asemenea, că regimul de numire a președintelui Kúria, introdus prin modificările din 2019, ar putea prezenta riscuri grave de politizare și ar putea avea consecințe importante pentru independența sistemului judiciar sau pentru modul în care acesta este perceput de către publicul larg, având în vedere rolul esențial al acestei funcții în sistemul judiciar;

AG.

întrucât, în cel de al doilea raport intermediar de conformitate adoptat la 25 septembrie 2020, GRECO a observat că nu au fost consemnate noi progrese în ceea ce privește judecătorii și cele trei recomandări referitoare la judecători care nu au fost puse în aplicare, iar constatările GRECO privind competențele președintelui ONM (atât în ceea ce privește procesul de numire sau promovare a candidaților pentru funcții judiciare, cât și procesul de redistribuire a posturilor în rândul judecătorilor) sunt în continuare deosebit de actuale; întrucât, în ceea ce privește procurorii, GRECO a salutat intrarea în vigoare a modificărilor legislative care impun implicarea unui comisar disciplinar în cadrul procedurilor disciplinare, însă nu a fost în măsură să spună dacă a fost respectată sau nu cea de a 17-ea recomandare a sa (procedurile disciplinare pentru procurori); întrucât nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește prelungirea mandatului procurorului general, imunitatea largă de care se bucură procurorii și elaborarea unor criterii care să ghideze retragerea cauzelor de la procurori subordonați;

AH.

întrucât, în comunicarea sa adresată Guvernului Ungariei la 15 aprilie 2021, raportorul special al ONU pentru independența judecătorilor și a avocaților a considerat că numirea președintelui Kúria poate fi considerată un atac la adresa independenței sistemului judiciar și o încercare de a supune sistemul judiciar voinței puterii legislative, încălcându-se astfel principiul separării puterilor; întrucât raportorul special a subliniat, de asemenea, faptul deosebit de îngrijorător că președintele Kúria a fost ales în pofida obiecției evidente a CJN și a subliniat că decizia de a ignora avizul negativ exprimat de CJN poate fi interpretată ca o declarație politică a majorității aflate la putere; întrucât, potrivit raportorului special, principalul efect – dacă nu principalul obiectiv – al reformelor sistemului judiciar a fost acela de a obstrucționa principiul independenței sistemului judiciar protejat prin Constituție și de a permite puterii legislative și celei executive să intervină în administrarea justiției;

AI.

întrucât, în decizia sa din 2 decembrie 2021 privind controlul sporit aflat în curs al executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cauza Gazsó Group/Ungaria, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a reamintit că grupul de cauze aflate în discuție se referă la problema structurală ce ține de durata excesivă a procedurilor civile, penale și administrative și la lipsa unor căi de atac interne eficiente; întrucât Comitetul de Miniștri a luat act cu satisfacție de adoptarea proiectului de lege care introduce o cale de atac compensatorie pentru procedurile civile excesiv de lungi, dar a solicitat cu fermitate autorităților să se asigure că acesta respectă Convenția europeană a drepturilor omului; întrucât, având în vedere importanța chestiunii, natura sa tehnică și expirarea termenului stabilit de CEDO în hotărârea sa pilot, și anume la 16 octombrie 2016, Comitetul de Miniștri a încurajat insistent autoritățile să examineze toate posibilitățile de accelerare a programului lor de lucru;

AJ.

întrucât, la 9 martie 2022, în rezoluția sa intermediară referitoare la controlul sporit în curs al executării hotărârii CEDO în cauza Baka/Ungaria, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a îndemnat insistent autoritățile să își intensifice eforturile pentru a găsi, în strânsă cooperare cu Secretariatul Comitetului de Miniștri, modalități de a introduce măsurile necesare pentru a se garanta că o decizie a Parlamentului Ungariei de a-l destitui pe președintele Kúria va face obiectul unui control efectiv din partea unui organism judiciar independent, în conformitate cu jurisprudența CEDO; întrucât Comitetul de Miniștri a reamintit, de asemenea, angajamentul autorităților de a evalua legislația internă privind statutul judecătorilor și administrarea instanțelor și le-a îndemnat să prezinte concluziile evaluării lor, inclusiv garanțiile care protejează judecătorii împotriva ingerințelor nejustificate, astfel încât Comitetul de Miniștri să poată analiza aprofundat faptul dacă au fost soluționate preocupările legate de „efectul de descurajare” asupra libertății de exprimare a judecătorilor cauzat de încălcările din aceste cauze;

AK.

întrucât Ungaria se situează pe locul 69 din 139 de țări în Indicele pe 2021 privind statul de drept, elaborat de World Justice Project (cu două locuri mai jos față de anul precedent), și ocupă ultimul loc (31 din 31) în regiunea UE, Asociația Europeană a Liberului Schimb și America de Nord;

AL.

întrucât, la 13 iulie 2022, Comisia a indicat în capitolul consacrat Ungariei din Raportul din 2022 privind statul de drept că punerea în aplicare a majorității măsurilor din cadrul strategiei de combatere a corupției pentru perioada 2020-2022 a fost amânată, fără a fi anunțată nicio nouă strategie, și că persistă deficiențe în ceea ce privește activitățile de lobby și practica „ușilor turnante”, precum și finanțarea partidelor politice și a campaniilor; întrucât mecanismele de control independent rămân nesatisfăcătoare și nu pot detecta în mod corespunzător corupția și persistă preocupări cu privire la lipsa unor verificări sistematice și la controlul insuficient al declarațiilor de avere și de interese, precum și cu privire la lipsa unor norme privind conflictele de interese pentru fiduciile de interes public; întrucât reprezintă un motiv serios de îngrijorare lipsa unor rezultate solide ale anchetelor privind acuzațiile de corupție referitoare la înalți funcționari și la cercul apropiat al acestora, deși au fost deschise unele noi cazuri de corupție la nivel înalt; întrucât lipsa controlului jurisdicțional al deciziilor de a nu ancheta și de a nu urmări penal cazurile de corupție este în continuare un motiv de îngrijorare, în special într-un mediu în care nu sunt tratate riscurile de clientelism, favoritism și nepotism la nivelurile superioare ale administrației publice;

AM.

întrucât, în răspunsurile la întrebările cu solicitare de răspuns scris adresate comisarului Hahn în vederea audierii din 11 noiembrie 2019 privind acordarea descărcării de gestiune Comisiei pentru exercițiul financiar 2018, Comisia a indicat că, pentru perioada 2014-2020, au fost acceptate și aplicate în Ungaria corecții financiare forfetare în urma unui audit transversal privind achizițiile publice, care a depistat deficiențe grave în funcționarea sistemului de gestiune și control în ceea ce privește controlul procedurilor de achiziții publice;

AN.

întrucât, în recomandarea sa din 12 iulie 2022 privind Programul național de reformă al Ungariei pentru 2022 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Ungariei pentru 2022, Consiliul a recomandat Ungariei să ia măsuri pentru a consolida cadrul de combatere a corupției, inclusiv prin îmbunătățirea eforturilor de urmărire penală și a accesului la informații publice, pentru a consolida independența sistemului judiciar, precum și pentru a îmbunătăți calitatea și transparența procesului decizional printr-un dialog social efectiv, prin colaborarea cu alte părți interesate și prin evaluări periodice ale impactului, precum și pentru a îmbunătăți concurența în domeniul achizițiilor publice;

AO.

întrucât, la 10 iunie 2021, Oficiul European de Luptă Antifraudă a declarat în raportul său de activitate pe 2020 că a recomandat Comisiei să recupereze 2,2 % din plățile efectuate în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală pentru perioada 2016-2020; întrucât acesta este cel mai mare procentaj de plăți care trebuie recuperate de la un stat membru în comparație cu toate celelalte state membre și este cu mult peste media de 0,29 %; întrucât au fost comise fraude în raport cu fondurile de dezvoltare ale UE alocate Ungariei; întrucât, pe lângă nivelul înalt al corupției, se înregistrează o creștere a inegalităților sociale și a sărăciei, ceea ce duce nu numai la un puternic sentiment de insecuritate în rândul populației, ci constituie de asemenea o încălcare a drepturilor fundamentale;

AP.

întrucât, în noiembrie 2021, Comisia a trimis o scrisoare Ungariei în care evidenția problemele legate de independența sistemului judiciar, ineficiența urmăririi penale a faptelor de corupție și deficiențele din domeniul achizițiilor publice, care ar putea reprezenta un risc pentru interesele financiare ale UE; întrucât, în scrisoarea sa, Comisia a descris problemele sistemice și lipsa de răspundere pentru faptele de corupție, adresând 16 întrebări concrete autorităților din Ungaria cu privire la aspecte precum conflictele de interese, beneficiarii finanțării acordate de UE și modul în care este garantat controlul judiciar de către instanțe independente; întrucât, în pofida acestor preocupări, Comisia a amânat aplicarea Regulamentului privind condiționalitatea legată de statul de drept (10) până în aprilie 2022;

AQ.

întrucât, la 5 aprilie 2022, președinta Comisiei a anunțat că comisarul pentru buget și administrație, Johannes Hahn, a informat autoritățile din Ungaria cu privire la planurile Comisiei de a trece la următoarea etapă și de a declanșa în mod oficial Regulamentul privind condiționalitatea legată de statul de drept, în principal din cauza preocupărilor legate de corupție; întrucât Comisia a inițiat în cele din urmă procedura oficială împotriva Ungariei în temeiul Regulamentului privind condiționalitatea legată de statul de drept, trimițând o notificare scrisă la 27 aprilie 2022; întrucât, la 20 iulie 2022, Comisia a decis să informeze Ungaria cu privire la intenția sa de a prezenta o propunere de decizie de punere în aplicare a Consiliului și să-i acorde Ungariei posibilitatea să-și prezinte observațiile;

AR.

întrucât, la 6 aprilie 2022, Comisia a decis să trimită Ungariei o nouă scrisoare oficială pentru a asigura transpunerea corectă a Directivei 2014/24/UE privind achizițiile publice (11), a Directivei 2014/23/UE privind atribuirea contractelor de concesiune (12) și a Directivei 2014/25/UE privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale (13); întrucât, potrivit Comisiei, legislația Ungariei permite aplicarea mai amplă a excepțiilor legate de motive de securitate și pentru contractele subvenționate prin avantaje fiscale, iar aceste excepții conduc la o scutire mai largă a contractelor de la obligațiile prevăzute de legislația UE; întrucât, în plus, Comisia consideră că modificările aduse legislației Ungariei în domeniul mineritului, care prevăd posibilitatea de a atribui concesiuni miniere fără proceduri transparente de licitație, contravin principiului transparenței;

AS.

întrucât, la 19 mai 2022, Comisia a decis să trimită Ungariei o scrisoare de punere în întârziere cu privire la transpunerea incorectă a Directivei (UE) 2017/1371 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal (14);

AT.

întrucât, în cel de al doilea raport intermediar de conformitate adoptat la 25 septembrie 2020, GRECO a remarcat că Ungaria a pus în aplicare în mod satisfăcător sau a tratat în mod satisfăcător doar cinci dintre cele 18 recomandări cuprinse în raportul celei de a patra runde de evaluare și a concluzionat că nivelul general scăzut de respectare a recomandărilor rămâne „în mare parte nesatisfăcător”;

AU.

întrucât Ungaria a decis să nu participe la cooperarea consolidată pentru instituirea Parchetului European și nici să nu participe la o cooperare consolidată între procurorii din UE;

AV.

întrucât, în analiza sa tehnică a raportului din mai 2021 privind starea de conservare a componentei maghiare a complexului transfrontalier „Peisajul cultural Fertö/Neusiedlersee”, care este înscris în patrimoniul mondial, Consiliul Internațional pentru Monumente și Situri al UNESCO a constatat că proiectul Stațiunea Sopron de pe malul lacului Fertö, în dimensiunea și forma prezentată, ar dăuna autenticității și integrității complexului transfrontalier de patrimoniu mondial;

AW.

întrucât Ungaria se situează pe locul 73 din cele 180 de țări și teritorii vizate de Indicele de percepție a corupției pe 2021 elaborat de Transparency International (în scădere cu un loc față de anul precedent), iar poziția sa în clasament scade constant din 2012;

AX.

întrucât, în raportul de misiune întocmit în urma delegației ad-hoc efectuată de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne la Budapesta, Ungaria, în perioada 29 septembrie-1 octombrie 2021, au fost exprimate preocupări cu privire la lipsa în legislația actuală a garanțiilor privind supravegherea, deoarece nu există un sistem real de control și echilibru și de căi de atac efective; întrucât au fost exprimate preocupări și cu privire la presupusa utilizare a programului informatic de spionaj Pegasus al grupului NSO și la intensificarea supravegherii de către stat a activiștilor, a jurnaliștilor, a avocaților și a politicienilor;

AY.

întrucât, în iulie 2021, cu informații obținute dintr-o bază de date spartă, portalul de investigații Direkt36 a dezvăluit că aproximativ 300 de cetățeni maghiari, inclusiv jurnaliști independenți, proprietari de organe mass-media, avocați, politicieni, oameni de afaceri care critică guvernul și foști funcționari de stat, au fost vizați în perioada 2018-2021 de programul de spionaj Pegasus fără știrea lor; întrucât, în observațiile sale preliminare din 15 februarie 2022 privind programele informatice de spionaj moderne, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a constatat că utilizarea pe scară largă a produselor informatice de spionaj foarte avansate, precum Pegasus, poate da naștere unor riscuri și prejudicii fără precedent nu numai pentru drepturile și libertățile fundamentale, ci și pentru democrație și statul de drept, a menționat o serie de măsuri ce pot servi drept garanție împotriva utilizării ilegale a programelor de spionaj și a indicat că interzicerea în UE a dezvoltării și implementării programelor informatice de spionaj cu o capacitate ca cea a programului Pegasus ar fi opțiunea cea mai eficientă pentru protecția drepturilor și libertăților fundamentale; întrucât mass-media proguvernamentală din Ungaria nu a relatat aproape nimic despre Pegasus;

AZ.

întrucât, în decizia sa din 9 martie 2022 privind supravegherea sporită în curs a executării hotărârii CEDO în cauza Szabó și Vissy/Ungaria, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a reamintit că cauza respectivă vizează încălcarea dreptului solicitanților la respectarea vieții lor private și de familie și a corespondenței lor ca urmare a legislației maghiare privind măsurile de supraveghere secretă legate de securitatea națională, în care nu sunt incluse garanții suficient de precise, eficace și cuprinzătoare cu privire la dispunerea, executarea și eventuala reparare a acestor măsuri; întrucât Comitetul de Miniștri a subliniat, de asemenea, că supravegherea secretă ar trebui considerată un act extrem de intruziv, care ar putea aduce atingere drepturilor la libertatea de exprimare și la viață privată și care amenință bazele unei societăți democratice, reamintind, în același timp, că, drept răspuns la hotărârea CEDO, autoritățile au anunțat în 2017 necesitatea unei reforme legislative; întrucât Comitetul de Miniștri a luat act cu profundă îngrijorare de faptul că procesul legislativ se află încă într-o etapă preliminară, iar autoritățile nu au prezentat nicio altă evoluție corespunzătoare și, prin urmare, a solicitat insistent autorităților să adopte de urgență măsurile necesare pentru a alinia pe deplin legislația internă la cerințele Convenției europene a drepturilor omului, să stabilească un calendar pentru procesul legislativ și să prezinte comisiei un proiect de propunere legislativă;

BA.

întrucât, la 13 iulie 2022, Comisia a indicat în capitolul consacrat Ungariei din Raportul din 2022 privind statul de drept că trebuie consolidate independența funcțională și eficacitatea Autorității pentru mass-media și că direcționarea în continuare a unui volum semnificativ de publicitate plasată de stat către mass-media proguvernamentală creează condiții de concurență inegale în peisajul mediatic; întrucât serviciile publice de mass-media funcționează într-un sistem instituțional complex, în contextul unor preocupări legate de independența lor editorială și financiară, iar lucrătorii din domeniul mass-mediei continuă să se confrunte cu dificultăți în exercitarea activităților lor, inclusiv din cauza supravegherii jurnaliștilor de investigație; întrucât accesul la informațiile publice este în continuare împiedicat în condițiile unei stări de pericol;

BB.

întrucât, la 15 iulie 2022, Comisia a decis să sesizeze Curtea de Justiție cu privire la Ungaria pentru încălcarea normelor UE în materie de telecomunicații în urma deciziei Consiliului mass-mediei din Ungaria de a respinge, din motive foarte îndoielnice, cererea postului Klubrádió de a utiliza spectrul de frecvențe radio; întrucât Comisia a concluzionat că decizia Consiliului pentru mass-media din Ungaria de a refuza prelungirea drepturilor Klubrádió a fost disproporționată și netransparentă, iar dreptul intern din Ungaria privind mass-media a fost aplicat în mod discriminatoriu în acest caz concret, fiind încălcate Directiva (UE) 2018/1972 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (15) și libertatea de exprimare;

BC.

întrucât la 11 septembrie 2018 a fost înființată Fundația Central Europeană pentru Presă și Mass-media (KESMA); întrucât consolidarea a peste 470 de canale media în cadrul KESMA a avut anumite efecte, și anume reducerea activității mass-mediei independente și de opoziție și limitarea accesului cetățenilor maghiari la informații; întrucât fondurile cheltuite pentru mass-media publică și KESMA sunt utilizate pentru propaganda guvernului și discreditarea opoziției și a organizațiilor neguvernamentale (ONG-urilor); întrucât mediul mediatic poate fi distorsionat în favoarea guvernului prin manipularea proprietății asupra mass-mediei, acapararea de către stat a autorităților de reglementare și a unor canale anterior independente, asigurarea de venituri din publicitatea plasată de guvern și acordarea de licențe – metode reproduse și în alte țări din Europa;

BD.

întrucât, în hotărârea sa din 8 octombrie 2019 în cauza Szurovecz/Ungaria, CEDO a constatat o încălcare a libertății de exprimare în ceea ce privește lipsa accesului mass-mediei la centrele de primire a solicitanților de azil; întrucât supravegherea executării acestei hotărâri se află încă în curs;

BE.

întrucât, în hotărârile sale din 3 decembrie 2019 în cauza Scheiring și Szabó/Ungaria și din 2 decembrie 2021 în cauza Szél/Ungaria, CEDO a constatat că au avut loc încălcări ale libertății de exprimare în ceea ce privește afișarea de bannere în Parlamentul Ungariei; întrucât supravegherea executării acestei hotărâri se află încă în curs;

BF.

întrucât, în hotărârea sa din 20 ianuarie 2020 în cauza Magyar Kétfarkú Kutya Párt/Ungaria, CEDO a constatat că a avut loc o încălcare a libertății de exprimare în ceea ce privește aplicarea de sancțiuni pentru punerea la dispoziție a aplicației mobile a partidului politic în cauză, care le permitea alegătorilor să fotografieze, să încarce anonim și să comenteze cu privire la voturile nule exprimate în timpul referendumului din 2016 privind imigrația; întrucât supravegherea executării acestei hotărâri se află încă în curs;

BG.

întrucât, în declarația sa din 23 martie 2020, reprezentantul OSCE pentru libertatea mass-mediei și-a exprimat îngrijorarea cu privire la dispozițiile proiectului de lege maghiar privind răspunsul la pandemia de COVID-19, care ar putea avea un impact negativ asupra activității mass-mediei care relatează despre pandemie;

BH.

întrucât, în hotărârea sa din 26 mai 2020 în cauza Mándli și alții/Ungaria, CEDO a constatat o încălcare a libertății de exprimare în ceea ce privește suspendarea acreditării reclamanților în calitate de jurnaliști în Parlamentul Ungariei; întrucât supravegherea executării acestei hotărâri se află încă în curs;

BI.

întrucât, la 24 iulie 2020, demiterea redactorului-șef al principalului portal independent de știri din Ungaria, Index.hu, a determinat demisia colectivă a peste 70 de jurnaliști care denunțau ingerința clară și presiunile guvernului asupra canalului lor media;

BJ.

întrucât, potrivit primei ediții a „Imaginii instantanee a libertății mass-mediei” (Mapping Media Freedom Snapshot), finanțată de Comisie și publicată în iulie 2020, criza provocată de pandemia de COVID-19 a avut, probabil, cel mai puternic efect asupra libertății mass-mediei în Ungaria, comparativ cu toate celelalte țări europene, deoarece au fost exacerbate dificultățile existente și au apărut noi probleme; întrucât noua legislație împotriva răspândirii de informații „false” sau „distorsionate”, adoptată în timpul stării de urgență din Ungaria, a dat naștere unui sentiment de incertitudine și autocenzurii în rândul canalelor mediatice și al actorilor din mass-media;

BK.

întrucât, în memorandumul său privind libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei în Ungaria, publicat la 30 martie 2021, comisara pentru drepturile omului a Consiliului Europei a indicat că efectele combinate ale unei autorități de reglementare a mass-mediei care este supusă unui control politic și ale intervenției susținute și părtinitoare a statului pe piața mass-mediei au erodat condițiile pentru pluralismul mass-mediei și libertatea de exprimare în Ungaria; întrucât comisara a constatat, de asemenea, că dezbaterile politice libere și schimbul liber de opinii diverse, care reprezintă condițiile necesare pentru ca societățile democratice să prospere, au fost reduse drastic, în special în afara capitalei;

BL.

întrucât, într-o declarație făcută în urma vizitei sale în Ungaria în perioada 15-22 noiembrie 2021, raportoarea specială a ONU pentru promovarea și protecția dreptului la libertatea de opinie și de exprimare a indicat că intervențiile Ungariei din ultimul deceniu în sectorul mass-mediei ar putea crea riscuri pentru drepturile omului în cadrul viitoarelor alegeri; întrucât raportoarea specială a ONU a declarat de asemenea că, prin exercitarea unei influențe asupra organismelor de reglementare a mass-mediei, acordarea unor fonduri de stat substanțiale pentru a sprijini mass-media proguvernamentală, facilitarea extinderii și dezvoltării mass-mediei care adoptă o poziție editorială proguvernamentală și ostracizarea organelor de presă și a jurnaliștilor care critică guvernul, autoritățile au remodelat în mod activ sectorul mass-mediei și, în eforturile lor de a crea un „echilibru”, au prejudiciat diversitatea, pluralismul și independența mass-mediei;

BM.

întrucât, la 4 aprilie 2022, în declarația sa privind constatările și concluziile preliminare în urma alegerilor parlamentare și a referendumului, misiunea internațională a OSCE de observare a alegerilor a declarat că lipsa de obiectivitate și de echilibru în relatările de actualități monitorizate și absența dezbaterilor între principalii concurenți au limitat în mod semnificativ posibilitatea ca alegătorii să facă o alegere în cunoștință de cauză; întrucât, la 29 iulie 2022, în raportul său final, misiunea internațională a OSCE de observare a alegerilor a subliniat că campaniile ample de publicitate guvernamentală și relatarea părtinitoare a știrilor în mass-media publică și în multe organe de mass-media private au oferit o platformă de campanie favorabilă partidului aflat la guvernare;

BN.

întrucât, la 8 aprilie 2022, Biroul Electoral Național din Ungaria a considerat ilegală campania națională a ONG-urilor care au îndemnat populația să invalideze voturile exprimate în cadrul referendumului privind accesul copiilor la informații referitoare la orientarea sexuală și identitatea de gen și a impus amenzi unui număr de 16 ONG-uri din Ungaria care au participat la campania referitoare la referendum;

BO.

întrucât Ungaria se situează pe locul 85 din cele 180 de țări și teritorii incluse în clasamentul mondial al libertății presei, întocmit de organizația Reporteri fără frontiere în 2022, și este inclusă în analiza pentru regiunea Europa-Asia Centrală ca una dintre țările care au înăsprit legile draconice împotriva jurnaliștilor;

BP.

întrucât, în hotărârea sa din 6 octombrie 2020 în cauza C-66/18, Comisia/Ungaria („Enseignement supérieur”), CJUE a hotărât că, prin adoptarea măsurilor prevăzute la articolul 76 alineatul (1) literele (a) și (b) din Legea nr. CCIV din 2011 privind învățământul superior național, cu modificări, Ungaria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 13, al articolului 14 alineatul (3) și al articolului 16 din Cartă, al articolului 49 din TFUE și al articolului 16 din Directiva 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne (16), precum și în temeiul acordului de înființare a Organizației Mondiale a Comerțului; întrucât Universitatea Central Europeană a fost nevoită să plece din Budapesta;

BQ.

întrucât, în octombrie 2018, guvernul din Ungaria a decis să elimine studiile de gen dintr-o serie de programe de masterat eligibile pentru acreditare și finanțare publică;

BR.

întrucât, la 2 iulie 2019, Parlamentul Ungariei a adoptat modificări la o serie de legi privind sistemul instituțional și finanțarea cercetării, dezvoltării și inovării, eliminând astfel autonomia Academiei de Științe; întrucât, la 31 august 2020, conducerea prestigioasei Universități de Artă Teatrală și Cinematografică (SZFE) a demisionat în semn de protest față de impunerea unui consiliu numit de guvern; întrucât Ministerul Tehnologiei și Inovării a numit cinci membri în noul consiliu de administrație, respingând membrii propuși de senatul universității; întrucât două treimi din cele 33 de fundații de gestionare a activelor de interes public, care îndeplinesc sarcini publice și care au fost create înainte de sfârșitul anului 2021, vor gestiona instituțiile de învățământ superior administrate anterior de stat;

BS.

întrucât, în avizul său din 2 iulie 2021 privind modificările constituționale adoptate de Parlamentul Ungariei în decembrie 2020, Comisia de la Veneția a subliniat că articolul 7 din cel de Al nouălea amendament referitor la articolul 38 din Constituție trebuie revăzut, deoarece introduce în Legea fundamentală fundațiile de gestionare a activelor de interes public care îndeplinesc sarcini publice; întrucât Comisia de la Veneția propune ca aceste fundații să fie mai degrabă reglementate prin lege, fiind stabilite în mod clar toate obligațiile corespunzătoare de transparență și răspundere pentru gestionarea fondurilor lor (publice și private), precum și garanții adecvate de independență în ceea ce privește componența și funcționarea consiliului de administrație; întrucât Comisia de la Veneția a menționat, de asemenea, că aceste legi ar trebui să țină seama de rolul semnificativ al universităților ca locuri de gândire liberă și argumentare, prevăzând toate măsurile necesare pentru a garanta protejarea corespunzătoare a independenței academice și a autonomiei instituționale;

BT.

întrucât, în declarația sa în urma vizitei în Ungaria din 15-22 noiembrie 2021, raportoarea specială a ONU pentru promovarea și protecția dreptului la libertatea de opinie și de exprimare a îndemnat autoritățile maghiare să protejeze în mod eficient libertatea academică și să respecte drepturile profesorilor și ale studenților, având în vedere riscurile pe care le prezintă privatizarea universităților publice pentru autonomia cadrelor didactice universitare;

BU.

întrucât, la 21 decembrie 2018, a fost promulgată o modificare cuprinzătoare a Legii din 2011 privind bisericile; întrucât, potrivit guvernului Ungariei, modificarea a introdus posibilități legale ce le permit comunităților religioase de a solicita, în fața Tribunalului Metropolitan din Budapesta, statutul de asociație religioasă, biserică înregistrată sau biserică înființată ca organizație comercială; întrucât este încă în curs de desfășurare supravegherea executării hotărârii CEDO în cauza Magyar Keresztény Mennonita Egyház și alții/Ungaria, în care se constată încălcarea dreptului la libertatea de asociere, interpretat în lumina dreptului la libertatea religioasă, ca urmare a radierii bisericilor;

BV.

întrucât, în avizul său din 2 iulie 2021 privind amendamentele constituționale adoptate de Parlamentul Ungariei în decembrie 2020, Comisia de la Veneția a recomandat ca sistemul de învățământ public să ofere o programă de învățământ obiectivă și pluralistă, evitând îndoctrinarea și discriminarea din orice motiv, respectând convingerile părinților și libertatea acestora de a alege între disciplinele religioase și alte discipline;

BW.

întrucât, la 13 iulie 2022, Comisia a indicat în capitolul consacrat Ungariei din Raportul pe 2022 privind statul de drept că se exercită în continuare o presiune asupra organizațiilor societății civile; întrucât, la 27 iulie 2022, mai multe organizații ale societății civile au indicat că proiectul de lege prezentat de guvern, prin care ar urma să se modifice normele privind consultarea publică „în interesul găsirii unui acord cu Comisia Europeană”, oferă doar soluții de fațadă; întrucât Comisia a subliniat, de asemenea, că îmbunătățirea participării publicului la procesul legislativ reprezintă un obiectiv important, dar ar necesita, în primul rând, o voință reală din partea guvernului, punerea în aplicare efectivă a legilor în vigoare și garanții mult mai eficace decât cele incluse în proiectul de lege;

BX.

întrucât, în hotărârea sa din 18 iunie 2020 în cauza C-78/18, Comisia/Ungaria (transparența asociațiilor), CJUE a concluzionat că, prin adoptarea dispozițiilor (17) Legii nr. LXXVI din 2017 privind transparența organizațiilor care primesc sprijin din străinătate, Ungaria a introdus restricții discriminatorii și nejustificate privind donațiile străine acordate organizațiilor societății civile, încălcând obligațiile care îi revin în temeiul articolul 63 din TFUE și al articolelor 7, 8 și 12 din Cartă; întrucât, la 18 februarie 2021, Comisia a decis să trimită o scrisoare de punere în întârziere autorităților din Ungaria, considerând că acestea nu au luat măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii; întrucât, la 20 iulie 2021, Comisia a indicat, în capitolul consacrat Ungariei din Raportul din 2021 privind statul de drept, că Parlamentul Ungariei a abrogat legea și a introdus noi norme privind controlul legalității pentru societatea civilă, exercitând în continuare presiuni asupra organizațiilor societății civile cu o poziție critică față de guvern; întrucât desființarea sistematică a statului de drept, a democrației și a drepturilor fundamentale a limitat spațiul de acțiune al partidelor de opoziție și al organizațiilor societății civile, al sindicatelor și al grupurilor de interese, ceea ce exclude orice dialog social și orice mecanism de consultare;

BY.

întrucât adoptarea noii legi nu a fost precedată de nicio consultare publică, iar ONG-urile nu au fost consultate în mod direct, ceea ce contrazice recomandarea Comisiei de la Veneția inclusă în avizul acesteia din 20 iunie 2017, potrivit căreia consultarea publică ar trebui să implice, pe cât posibil, toate organizațiile societății civile al căror statut, finanțare sau domenii de funcționare vor fi afectate ca urmare a intrării în vigoare a acestei legislații; întrucât, în conformitate cu noua lege, aceste organizații pot face în prezent obiectul unor inspecții financiare periodice efectuate de Biroul Național de Audit; întrucât organizațiile societății civile sunt preocupate de faptul că Biroul Național de Audit, a cărui funcție principală este monitorizarea utilizării fondurilor publice, și nu a donațiilor private, va fi utilizat pentru a se exercita o presiune mai mare asupra lor; întrucât organizațiile societății civile au avertizat că, prin noua lege privind ONG-urile, statul intervine în autonomia de asociere a organizațiilor înființate pe baza dreptului de asociere și în viața privată a cetățenilor care apără interesul public și că această lege afectează exercitarea libertății de exprimare și publicul democratic în ansamblu; întrucât, la 17 mai 2022, Biroul Național de Audit a început verificarea a zeci de ONG-uri, solicitând să fie prezentate politicile lor contabile și de gestionare a numerarului;

BZ.

întrucât, la 23 iulie 2021, s-a anunțat că statele donatoare din Spațiul Economic European și Subvențiile din Norvegia – Islanda, Liechtenstein și Norvegia – nu au ajuns la niciun acord cu privire la desemnarea unui operator al fondurilor pentru gestionarea finanțării destinate societății civile din Ungaria; întrucât, prin urmare, niciun program nu va fi pus în aplicare în cursul actualei perioade de finanțare, anulând finanțarea în valoare de 214,6 milioane EUR ce fusese rezervată Ungariei;

CA.

întrucât, în avizul lor comun din 17 decembrie 2018 privind articolul 253 din Legea XLI din 20 iulie 2018 de modificare a anumitor legi fiscale și a altor legi conexe, precum și privind taxa specială pentru imigrație, Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR au declarat că taxa de 25 % pe sprijinul financiar acordat unei activități de sprijinire a imigrației desfășurată în Ungaria sau pe sprijinul financiar acordat activităților unei organizații cu sediul în Ungaria care desfășoară activități de sprijinire a imigrației nu îndeplinește cerința de legalitate și constituie o ingerință nejustificată în drepturile la libertatea de exprimare și la libertatea de asociere ale ONG-urilor afectate;

CB.

întrucât, în raportul său din 21 mai 2019 în urma vizitei efectuate în Ungaria în perioada 4-8 februarie 2019, comisara pentru drepturile omului a Consiliului Europei a subliniat că măsurile legislative au stigmatizat și au incriminat activități ale societății civile care ar trebui considerate pe deplin legitime într-o societate democratică și exercită un efect de descurajare continuu asupra ONG-urilor, observând totodată că unele dispoziții legale sunt extrem de vagi, arbitrare și nu sunt puse în practică;

CC.

întrucât, în raportul său din 11 mai 2020 în urma unei vizite în Ungaria în perioada 10-17 iulie 2019, raportorul special al ONU pentru drepturile omului în cazul migranților a observat că organizațiile societății civile care își desfășoară activitatea în domeniul drepturilor migranților în Ungaria s-au confruntat cu numeroase obstacole în desfășurarea activității lor legitime și importante ca urmare a modificărilor legislative, a restricțiilor financiare și a altor măsuri operaționale și practice luate de autoritățile competente; întrucât, în plus, raportorul special al ONU a observat că o serie de organizații ale societății civile au făcut obiectul unor campanii de denigrare, urmate, în unele cazuri, de anchete administrative sau penale;

CD.

întrucât, la 13 iulie 2022, Comisia a indicat, în capitolul consacrat Ungariei din Raportul din 2022 privind statul de drept, că comisarul pentru drepturile fundamentale din Ungaria a dobândit mai multe competențe, însă acreditarea acestuia a fost retrogradată din cauza unor preocupări privind independența sa; întrucât, în raportul și în recomandările sesiunii virtuale a Subcomitetului pentru acreditare, care a avut loc în perioada 14-25 martie 2022, Alianța mondială a instituțiilor naționale din domeniul drepturilor omului a recomandat ca comisarul pentru drepturile fundamentale să fie retrogradat la nivelul B, deoarece subcomitetul nu a primit în scris datele necesare pentru a stabili că comisarul își îndeplinește efectiv mandatul în ceea ce privește grupurile vulnerabile, cum ar fi minoritățile etnice, persoanele LGBTIQ, apărătorii drepturilor omului, refugiații și migranții, sau în legătură cu aspecte importante privind drepturile omului, cum ar fi pluralismul mass-mediei, spațiul civic și independența sistemului judiciar; întrucât subcomitetul consideră că comisarul acționează într-un mod care compromite grav respectarea principiilor de la Paris privind criteriile pentru standardele ce vizează instituțiile naționale din domeniul drepturilor omului; întrucât subcomitetul a constat, de asemenea, existența unor probleme legate de procesul de selecție și numire și de relațiile de lucru și cooperarea cu organizațiile societății civile și cu apărătorii drepturilor omului;

CE.

întrucât, la 15 iunie 2021, Parlamentul Ungariei a adoptat o lege menită inițial să combată pedofilia, care, în urma amendamentelor propuse de deputații din partidul Fidesz, aflat la putere, conține clauze ce interzic reprezentarea homosexualității și a schimbării genului minorilor; întrucât legea interzice includerea homosexualității și a schimbării genului în educația sexuală și prevede că educația sexuală poate fi desfășurată în prezent numai de organizații înregistrate; întrucât modificările aduse Legii privind publicitatea pentru întreprinderi și Legii privind mass-media impun ca publicitatea și materialele în care apar persoane LGBTI să fie clasate în categoria V (și anume, nu sunt recomandate minorilor); întrucât asocierea orientării sexuale și a identității de gen cu acte infracționale precum pedofilia este inacceptabilă și duce la o mai mare discriminare și stigmatizare a minorităților sexuale; întrucât, ca o consecință a normelor naționale care interzic sau limitează accesul persoanelor cu vârsta sub 18 ani la materiale care reprezintă așa-numita „divergență de la propria identitate care corespunde sexului la naștere, schimbarea sexului sau homosexualitatea”, guvernul Ungariei a emis o ordonanță prin care impune librăriilor pentru copii să învelească în „ambalaje închise” cărțile și publicațiile periodice în care figurează homosexualitatea și interzice vânzarea cărților și a publicațiilor periodice care reprezintă relații între persoane de același sex sau schimbarea genului într-o rază de 200 de metri de școli sau biserici; întrucât această normă a vizat și cartea de povești pentru copii Lumea poveștilor este pentru toți, publicată de Labriz;

CF.

întrucât, la 2 decembrie 2021, Comisia a decis să trimită un aviz motivat autorităților din Ungaria, considerând că, prin impunerea obligației de a informa cu privire la o divergență față de „rolurile de gen tradiționale”, Ungaria limitează libertatea de exprimare a autorilor și a editorilor de carte (articolul 11 din Cartă), discriminează în mod nejustificat pe motive de orientare sexuală (articolul 21 din Cartă) și aplică incorect normele UE privind practicile comerciale neloiale în temeiul Directivei 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori (18);

CG.

întrucât, la 15 iulie 2022, Comisia a decis să sesizeze CJUE cu privire la Ungaria din cauza normelor sale naționale care vizează interzicerea sau limitarea accesului persoanelor cu vârsta sub 18 ani la materialele care reprezintă așa-numita „divergență de la propria identitate care corespunde sexului la naștere, schimbarea sexului sau homosexualitatea”; întrucât Comisia a ajuns la concluzia că aceste norme contravin, în special, Directivei 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (19), Directivei 2000/31/CE privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (20), precum și demnității umane, libertății de exprimare și de informare, dreptului la respectarea vieții private, precum și dreptului la nediscriminare, consacrate la articolele 1, 7, 11 și, respectiv, 21 din Cartă; întrucât Comisia a indicat, de asemenea, că, din cauza gravității acestor încălcări, dispozițiile contestate încalcă, de asemenea, valorile comune prevăzute la articolul 2 din TUE; întrucât, la 22 iunie 2021, 18 state membre ale UE au emis o declarație comună pe această temă în marginea Consiliului Afaceri Generale, opunându-se adoptării legii;

CH.

întrucât, în raportul său din 21 mai 2019 în urma vizitei efectuate în Ungaria în perioada 4-8 februarie 2019, comisara pentru drepturile omului a Consiliului Europei a arătat că Ungaria înregistrează un regres în ceea ce privește egalitatea de gen și drepturile femeilor, că reprezentarea politică a femeilor este extrem de scăzută, iar în politica guvernamentală, problemele femeilor sunt strâns legate de aspectele familiei, autoritățile încetând să pună în aplicare o strategie specifică privind egalitatea de gen;

CI.

întrucât, în declarația sa din 29 aprilie 2020, expertul independent al ONU privind protecția împotriva violenței și a discriminării bazate pe orientarea sexuală și identitatea de gen a îndemnat Ungaria să renunțe la proiectele de legi care le-ar refuza persoanelor transgen și persoanelor de gen variabil dreptul la recunoaștere juridică și la autodeterminare;

CJ.

întrucât, în observațiile sale finale din 3 martie 2020 privind cel de al șaselea raport periodic al Ungariei, Comitetul ONU pentru drepturile copilului a solicitat guvernului Ungariei să ia măsuri, să adopte o strategie și să ofere informații și sprijin copiilor vulnerabili, inclusiv măsuri specifice care să vizeze fetele, copiii romi, copiii solicitanți de azil și copiii migranți, precum și fetele lesbiene, băieții homosexuali și copiii bisexuali, transgen și intersexuali; întrucât Comitetul și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea puternică cu privire la faptul că copiii cu dizabilități sunt separați de familiile lor și trăiesc în instituții, că autoritățile ungare nu au luat suficiente măsuri pentru a pune capăt instituționalizării și pentru a promova accesul la servicii de sănătate, la servicii de reabilitare și la alte activități de incluziune, precum și cu privire la cazurile de abuz sexual și de maltratare a copiilor cu dizabilități în centrele de plasament, la lipsa de informații cu privire la situația copiilor romi cu dizabilități și la stigmatizarea continuă a copiilor cu dizabilități;

CK.

întrucât, la 5 mai 2020, Parlamentul Ungariei a adoptat o rezoluție prin care respinge ratificarea Convenției privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul);

CL.

întrucât, în hotărârea sa din 16 iulie 2020 în cauza Rana/Ungaria, CEDO a constatat o încălcare a dreptului la respectarea vieții private în cazul unui bărbat transgen din Iran care a obținut azil în Ungaria, dar nu și-a putut schimba din punct de vedere juridic genul și numele în această țară; întrucât în decizia sa din 10 iunie 2022 privind supravegherea consolidată în curs a executării, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a luat act cu îngrijorare de faptul că autoritățile din Ungaria nu au luat nicio măsură pentru a veni cu o soluție adecvată pentru resortisanții țărilor terțe stabiliți în mod legal care solicită recunoașterea legală a genului; întrucât, în plus, în mai 2020, Parlamentul Ungariei a adoptat dispoziții legislative prin care devine imposibilă recunoașterea juridică a genului pentru persoanele transgen din Ungaria;

CM.

întrucât, în declarația sa din 14 iunie 2021, comisara pentru drepturile omului a Consiliului Europei a îndemnat parlamentarii Ungariei să respingă proiectele de amendamente care interzic discuțiile cu privire la identitatea și la diversitatea sexuală și de gen; întrucât, în avizul său din 13 decembrie 2021 privind compatibilitatea cu standardele internaționale în domeniul drepturilor omului a Legii LXXIX din 2021 de modificare a anumitor legi privind protecția copiilor, Comisia de la Veneția a concluzionat că modificările pot fi cu greu considerate compatibile cu Convenția europeană a drepturilor omului și cu standardele internaționale privind drepturile omului și a îndemnat autoritățile Ungariei să abroge o serie de dispoziții;

CN.

întrucât, în avizul său din 2 iulie 2021 privind modificările constituționale adoptate de Parlamentul Ungariei în decembrie 2020, Comisia de la Veneția a recomandat ca modificarea constituțională privind căsătoria ca fiind uniunea între un bărbat și o femeie, precum și adăugarea precizării că „mama trebuie să fie femeie, tatăl trebuie să fie bărbat” să nu fie folosite ca o ocazie de a retrage legile existente privind protecția persoanelor care nu sunt heterosexuale sau de a modifica aceste legi în dezavantajul acestor persoane; întrucât Comisia de la Veneția a recomandat, de asemenea, ca interpretarea și aplicarea modificărilor constituționale, în special în cursul elaborării legislației de punere în aplicare, să se desfășoare astfel încât principiul nediscriminării pe orice motiv, inclusiv pe baza orientării sexuale și a identității de gen, să fie pus în aplicare în mod riguros; întrucât Comisia de la Veneția a remarcat, de asemenea, că amendamentul „Ungaria protejează dreptul copiilor la o identitate proprie corespunzătoare sexului lor la naștere” ar trebui abrogat sau modificat pentru a se garanta că nu are ca efect refuzarea drepturilor persoanelor transgen la recunoașterea juridică a identității lor de gen dobândite;

CO.

întrucât, în avizul său din 18 octombrie 2021 referitor la modificările aduse Legii privind egalitatea de tratament și promovarea egalității de șanse și Legii privind comisarul pentru drepturile fundamentale, adoptate de Parlamentul Ungariei în decembrie 2020, Comisia de la Veneția a indicat că există riscuri asociate fuzionării organismelor de promovare a egalității cu instituțiile naționale pentru drepturile omului, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, diferitele tradiții, proceduri juridice și abordări ale acestor instituții, și a observat că conflictul dintre competențele de care se bucură deja comisarul pentru drepturile fundamentale în temeiul Legii CXI și cele dobândite în calitatea sa de succesor al Autorității pentru egalitatea de tratament este o dovadă clară a unui risc ce ar putea compromite eficacitatea activității în domeniul promovării egalității și al combaterii discriminării;

CP.

întrucât, în declarația sa din 13 ianuarie 2022, comisara pentru drepturile omului a Consiliului Europei a afirmat că este profund regretabil faptul că guvernul Ungariei a decis să organizeze un referendum național privind accesul copiilor la informații privind orientarea sexuală și identitatea de gen în aceeași zi cu alegerile parlamentare, deoarece promovează instrumentalizarea drepturilor omului în cazul persoanelor LGBTIQ; întrucât, la 29 iulie 2022, în raportul său final, misiunea internațională a OSCE de observare a alegerilor a subliniat că cadrul juridic privind referendumurile este în mare măsură neadecvat și nu asigură condiții de concurență echitabile pentru campaniile de referendum, nerespectând recomandările esențiale ce țin de bunele practici internaționale, iar în temeiul unei modificări din 2018, guvernul are drepturi depline de campanie atunci când este inițiatorul unui referendum, contrar bunelor practici internaționale, iar autoritățile nu sunt obligate să informeze electoratul în mod obiectiv cu privire la aspectele legate de referendum sau la pozițiile susținătorilor și opozanților, ceea ce reduce capacitatea alegătorilor de a face o alegere în cunoștință de cauză; întrucât referendumul împotriva persoanelor LGBTIQ care a avut loc în Ungaria la 3 aprilie 2022 nu a fost valabil, deoarece niciuna dintre opțiuni („da” sau „nu”) nu a obținut 50 % din voturi; întrucât referendumul a fost criticat masiv pentru că a încălcat principiul nediscriminării;

CQ.

întrucât, la 29 iulie 2022, în raportul său final, misiunea internațională a OSCE de observare a alegerilor a subliniat că, din totalul candidaților, mai puțin de 20 % erau femei, ceea ce a limitat semnificativ posibilitatea de a se îmbunătăți reprezentarea scăzută a femeilor în politica națională din Ungaria; întrucât proporția femeilor alese în Parlamentul Ungariei în 2022 este de 14 %;

CR.

întrucât, în observațiile sale finale din 25 martie 2022 privind cele două rapoarte ale Ungariei combinate – al doilea și al treilea – Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că persoanele cu dizabilități nu dispun de un mecanism pentru a lua o decizie autonomă și a recomandat Ungariei să își modifice legislația pentru a se asigura că procesul decizional asistat respectă demnitatea, autonomia, voința și preferințele persoanelor cu dizabilități în exercitarea capacității lor juridice; întrucât Comitetul a recomandat, de asemenea, ca Ungaria să își revadă măsurile și să își redirecționeze bugetele către serviciile comunitare de sprijin, cum ar fi asistența personală, pentru a le oferi persoanelor cu dizabilități posibilitatea de a trăi în comunitate în mod independent și în condiții de egalitate;

CS.

întrucât, la 9 iunie 2021, Comisia a decis să trimită Ungariei o scrisoare de punere în întârziere, deoarece legislația sa națională nu respectă pe deplin normele UE care interzic discriminarea în temeiul Directivei 2000/43/CE a Consiliului de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică (21) și al Directivei 2000/78/CE a Consiliului de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (22), care impun statelor membre să prevadă sancțiuni eficace, proporționale și disuasive pentru discriminare; întrucât în iulie 2020 a avut loc o schimbare fundamentală, atunci când Ungaria a modificat regimul național de sancțiuni, obligând instanțele să acorde despăgubiri morale pentru discriminare în domeniul educației și formării profesionale numai sub formă de servicii de formare sau de educație, și nu sub forma unei plăți unice; întrucât Parlamentul European a solicitat în repetate rânduri statelor membre să combată atitudinile negative față de romi prin măsuri legislative și de politică eficace;

CT.

întrucât, la 2 decembrie 2021, Comisia a trimis Ungariei o scrisoare de punere în întârziere cu privire la transpunerea Deciziei-cadru 2008/913/JAI a Consiliului privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal (23), deoarece cadrul juridic din Ungaria nu incriminează apologia publică, negarea sau banalizarea flagrantă a crimelor internaționale și nu garantează că o motivație rasistă și xenofobă este considerată o circumstanță agravantă sau că o astfel de motivație este luată în considerare de instanțele naționale pentru toate infracțiunile;

CU.

întrucât, în observațiile sale finale din 6 iunie 2019 privind rapoartele periodice nr. 18-nr. 25 combinate ale Ungariei, Comitetul ONU pentru eliminarea discriminării rasiale a indicat că este profund îngrijorat de prevalența discursurilor rasiste de incitare la ură împotriva romilor, migranților, refugiaților, solicitanților de azil și a altor minorități, care alimentează ura și intoleranța și, uneori, incită la violență împotriva acestor grupuri, în special din partea politicienilor de renume și a mass-mediei, inclusiv pe internet; întrucât, în special, Comitetul a fost profund îngrijorat de relatările potrivit cărora personalități publice, inclusiv de la cel mai înalt nivel, au făcut declarații care ar putea promova ura rasială, în special în cadrul campaniei guvernamentale împotriva imigranților și a refugiaților începută în 2015, precum și de prezența și funcționarea organizațiilor care promovează ura rasială; întrucât, deși ia act de informațiile comunicate cu privire la măsurile adoptate pentru îmbunătățirea situației romilor, inclusiv în domeniile sănătății și educației, precum și prin intermediul Strategiei naționale de incluziune socială din 2011, Comitetul este în continuare extrem de preocupat de persistența discriminării împotriva romilor și de segregarea și sărăcia extremă cu care se confruntă aceștia;

CV.

întrucât, în cel de Al cincilea aviz privind Ungaria din 26 mai 2020, Comitetul consultativ al Consiliului Europei pentru Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale a indicat că, deși Ungaria menține politica de sprijinire a minorităților naționale pe baza unui cadru legislativ solid, este în continuare necesar să se abordeze dificultățile structurale cu care se confruntă romii în toate sferele vieții publice și private, inclusiv în educație, ocuparea forței de muncă, în domeniul locuințelor și în accesul la asistență medicală; întrucât Comitetul a subliniat că trebuie luate de urgență măsuri pentru a remedia situația romilor, pentru a combate abandonul școlar timpuriu și pentru a promova o educație incluzivă și de calitate, inclusiv în zonele segregate; întrucât Comitetul a subliniat, de asemenea, că, în regiunile defavorizate, este nevoie de un gard mai mare de complementaritate între politicile naționale și cele locale, astfel încât să se asigure soluții pe termen lung la problemele legate de ocuparea forței de muncă și de locuințe, în timp ce accesul la asistență medicală și la servicii sociale este afectat de obstacole practice grave, în special în detrimentul femeilor și copiilor romi;

CW.

întrucât, în decizia sa din 10 iunie 2022 privind supravegherea sporită în curs a executării hotărârilor CEDO în cauza Horváth și Kiss/Ungaria, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a reamintit că cauza respectivă se referă la plasamentul abuziv și discriminatoriu al copiilor romi în școli speciale pentru copiii cu dizabilități mintale și la prezența disproporționat de mare a acestora în astfel de școli, iar statul are obligația pozitivă de a evita perpetuarea practicilor discriminatorii; întrucât comitetul și-a reiterat cu fermitate invitația adresată autorităților de a prezenta exemple care să demonstreze eficacitatea căilor de atac administrative și judiciare împotriva constatărilor comitetelor de experți și de a completa datele statistice transmise în acest sens, a îndemnat autoritățile să completeze informațiile statistice cu date defalcate pe criterii etnice care să indice numărul de recursuri introduse în cazul copiilor romi și a reiterat cu insistență invitația adresată autorităților de a prezenta informații suplimentare cu privire la orice procedură relevantă în fața comisarului pentru drepturile fundamentale;

CX.

întrucât nu a fost încă realizată supravegherea executării hotărârilor CEDO în cauza Balázs/Ungaria în ceea ce privește încălcarea interdicției de discriminare coroborate cu interzicerea tratamentului inuman sau degradant ca urmare a faptului că autoritățile nu au efectuat investigații efective cu privire la posibilele motive rasiale care stau la baza relelor tratamente aplicate solicitanților romi de către agenții de aplicare a legii;

CY.

întrucât, la 29 iulie 2022, liderii grupurilor politice din Parlament au adoptat o declarație prin care condamnă declarațiile vădit rasiste ale prim-ministrului Viktor Orbán cu privire la faptul că nu dorește ca Ungaria să devină „un popor de rase amestecate” și au subliniat că aceste declarații încalcă valorile noastre, care sunt, de asemenea, consacrate în tratatele UE;

CZ.

întrucât, în hotărârea sa din 19 martie 2020 în cauza C-564/18, Bevándorlási és Menekültügyi Hivatal (Tompa), CJUE a hotărât că Directiva 2013/32/UE privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale (24) interzice adoptarea de acte legislative interne care permit respingerea ca inadmisibilă a unei cereri de protecție internațională pentru motivul că solicitantul a sosit pe teritoriul statului membru în cauză printr-un stat în care solicitantul nu era expus persecuției sau unui risc de vătămare gravă ori în care este garantat un nivel de protecție suficient; întrucât CJUE a concluzionat că directiva interzice, de asemenea, adoptarea de acte legislative interne care stabilesc un termen de opt zile în care trebuie să se pronunțe o instanță sesizată cu privire la o decizie de respingere ca inadmisibilă a unei cereri de protecție internațională, în cazul în care instanța respectivă nu este în măsură să asigure, într-un astfel de termen, eficacitatea normelor materiale și a garanțiilor procedurale de care se bucură solicitantul în temeiul dreptului UE;

DA.

întrucât, în hotărârea sa din 2 aprilie 2020 în cauzele conexate C-715/17, C-718/17 și C-719/17, inclusiv în cauza Comisia/Ungaria (Mecanismul temporar pentru transferul solicitanților de protecție internațională), CJUE a hotărât că, prin faptul că nu a comunicat, la intervale regulate și cel puțin o dată la trei luni, un număr adecvat de solicitanți de protecție internațională care pot fi transferați rapid pe teritoriul său, Ungaria nu și-a îndeplinit, de la 25 decembrie 2015, obligațiile care îi revin în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Decizia (UE) 2015/1601 a Consiliului (25) și, prin urmare, nu și-a îndeplinit obligațiile ulterioare de transfer care îi revin în temeiul articolului 5 alineatele (4)-(11) din decizia menționată;

DB.

întrucât, în hotărârea sa din 14 mai 2020 în cauzele conexate C-924/19 PPU și C-925/19 PPU, Országos Idegenrendészeti Főigazgatóság Dél-alföldi Regionális Igazgatóság și Országos Idegenrendészeti Főigazgatóság, CJUE a hotărât că Directiva 2008/115/CE privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (26) și Directiva 2013/33/UE de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanților de protecție internațională (27) trebuie interpretate în sensul că obligația impusă unui resortisant al unei țări terțe de a rămâne permanent într-o zonă de tranzit al cărei perimetru este restrâns și închis, în interiorul căreia deplasările acestui resortisant sunt limitate și monitorizate și pe care acesta nu o poate părăsi din punct de vedere legal din proprie inițiativă în nicio direcție, pare să constituie o lipsire de libertate caracteristică unei „detenții” în sensul acestor directive; întrucât CJUE a indicat că legislația UE se opune unei serii de dispoziții din legislația Ungariei;

DC.

întrucât, în hotărârea sa din 17 decembrie 2020 în cauza C-808/18, Comisia/Ungaria („Accueil des demandeurs de protection internationale”), CJUE a hotărât că Ungaria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul Directivelor 2008/115/CE, 2013/32/UE și 2013/33/UE deoarece i) prevede că cererile de protecție internațională pot fi depuse de resortisanții țărilor terțe și de apatrizi numai în zonele de tranzit Röszke și Tompa, limitând în același timp în mod drastic numărul zilnic al solicitanților autorizați să intre în aceste zone de tranzit; ii) instituie un sistem de detenție sistematică a solicitanților de protecție internațională în zonele de tranzit Röszke și Tompa; iii) permite returnarea tuturor resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală pe teritoriul său, fără a respecta procedurile și garanțiile prevăzute în acquis; și iv) impune condiții contrare dreptului Uniunii pentru exercitarea de către solicitanții de protecție internațională a dreptului lor de a rămâne pe teritoriul său; întrucât, la 27 ianuarie 2021, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) a anunțat suspendarea operațiunilor sale în Ungaria, în urma hotărârii CJUE; întrucât, la 12 noiembrie 2021, Comisia a decis să sesizeze CJUE cu privire la nerespectarea de către Ungaria a hotărârii și a solicitat CJUE să dispună plata unor sancțiuni financiare (Cauza C-123/22);

DD.

întrucât, la 9 iunie 2021, Comisia a decis să trimită o scrisoare de punere în întârziere și un aviz motivat autorităților din Ungaria pentru netranspunerea integrală a Directivei 2013/32/UE în ceea ce privește dispozițiile referitoare la întrevederea personală, controlul medical, garanțiile pentru copiii și adolescenții neînsoțiți și procedura de examinare a cererilor de azil;

DE.

întrucât, la 15 iulie 2021, Comisia a decis să introducă o acțiune împotriva Ungariei în fața CJUE, considerând că noua procedură de azil este incompatibilă cu articolul 6 din Directiva 2013/32/UE, interpretat în lumina articolul 18 din Cartă (cauza C-823/21, Comisia/Ungaria);

DF.

întrucât, în hotărârea sa din 16 noiembrie 2021 în cauza C-821/19, Comisia/Ungaria („Incrimination de l’aide aux demandeurs d’asile”), CJUE a hotărât că Ungaria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul: i) articolului 33 alineatul (2) din Directiva 2013/32/UE, deoarece permite respingerea ca inadmisibilă a unei cereri de protecție internațională pentru motivul că solicitantul a sosit pe teritoriul său printr-un stat în care nu este expus unor persecuții sau unui risc de vătămări grave ori în care este garantat un nivel de protecție suficient; ii) articolului 8 alineatul (2) și al articolului 22 alineatul (1) din Directiva 2013/32/UE, precum și al articolului 10 alineatul (4) din Directiva 2013/33/UE, deoarece sancționează penal în dreptul său intern comportamentul oricărei persoane care, în cadrul unei activități de organizare, acordă sprijin la înaintarea sau depunerea unei cereri de azil pe teritoriul său, în cazul în care se poate dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că această persoană era conștientă de faptul că cererea respectivă nu putea fi admisă în temeiul acestui drept; și iii) articolului 8 alineatul (2), al articolului 12 alineatul (1) litera (c) și al articolului 22 alineatul (1) din Directiva 2013/32/UE, precum și al articolului 10 alineatul (4) din Directiva 2013/33/UE, deoarece privează de dreptul de a se apropia de frontierele sale externe orice persoană suspectată de săvârșirea unei asemenea infracțiuni;

DG.

întrucât, în raportul său din 21 mai 2019 în urma vizitei în Ungaria din perioada 4-8 februarie 2019, comisara pentru drepturile omului a Consiliului Europei a constatat că poziția adoptată de guvern împotriva imigrației și a solicitanților de azil începând din 2015 a condus la adoptarea unui cadru legislativ care compromite primirea solicitanților de azil și integrarea refugiaților recunoscuți, astfel cum se prevede în obligațiile internaționale privind drepturile omului;

DH.

întrucât, în raportul său din 17 martie 2020 în urma vizitei în Ungaria din 2018, Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante a subliniat că, de la vizita ad-hoc a Comitetului din 2017, nu s-a luat nicio măsură pentru a se institui garanții efective care să prevină relele tratamente aplicate persoanelor returnate de polițiștii maghiari prin gardul de la frontiera cu Serbia și a precizat, de asemenea, că este evident și faptul că nu există încă căi de atac care să le ofere acestor persoane o protecție efectivă împotriva deportării lor forțate și/sau a returnării, inclusiv împotriva returnării în serie;

DI.

întrucât, în observațiile sale finale din 6 iunie 2019 referitoare la rapoartele periodice combinate nr. 18-nr. 25 ale Ungariei, Comitetul ONU pentru eliminarea discriminării rasiale și-a exprimat îngrijorarea cu privire la situația alarmantă a solicitanților de azil, a refugiaților și a migranților, precum și cu privire la relatările că principiul nereturnării nu este respectat pe deplin nici în drept, nici în practică; întrucât Comitetul a fost, de asemenea, profund alarmat de presupusa utilizare excesivă a forței și a violenței de către agenții de aplicare a legii împotriva resortisanților țărilor terțe găsiți oriunde pe teritoriul Ungariei și de returnarea forțată a persoanelor găsite în apropierea frontierei cu Serbia, provocând răniri și vătămări corporale;

DJ.

întrucât, în hotărârea sa din 2 martie 2021 în cauza R.R. și alții/Ungaria, CEDO a constatat că neasigurarea cu alimente a primului solicitant (R.R.) și condițiile de cazare ale celorlalți solicitanți (o femeie însărcinată și copii) au condus la încălcarea interdicției tratamentelor inumane sau degradante; întrucât CEDO a constatat, de asemenea, că aflarea solicitanților în zona de tranzit a constituit o privare de libertate de facto și că lipsa oricărei decizii oficiale a autorităților și a oricărei proceduri prin care ar fi putut fi stabilită rapid de o instanță legalitatea detenției lor a condus la încălcarea dreptului la libertate și securitate; întrucât CEDO a ajuns la concluzii similare în hotărârile sale din 24 februarie 2022, în cauza M.B.K. și alții/Ungaria, și din 2 iunie 2022, în cauza H.M. și alții/Ungaria; întrucât supravegherea consolidată a executării acestei hotărâri se află încă în curs;

DK.

întrucât, în raportul său din 11 mai 2020 în urma vizitei în Ungaria din 2019, raportorul special al ONU pentru drepturile omului în cazul migranților și-a reiterat apelul adresat guvernului Ungariei de a efectua o reevaluare efectivă a situației actuale și a politicilor sale privind migrația și a indicat că Ungaria ar trebui să pună capăt așa-zisei situații de criză, care nu corespunde realității și care are un impact negativ puternic asupra drepturilor omului în ceea ce îi privește pe migranți și pe solicitanții de azil, precum și asupra libertății organizațiilor societății civile și a autorității sistemului judiciar și că Ungaria ar trebui, de asemenea, să elimine toate celelalte măsuri restrictive cu caracteristici și consecințe similare;

DL.

întrucât, în hotărârea sa din 8 iulie 2021 în cauza Shahzad/Ungaria, CEDO a constatat că reclamantul a făcut obiectul unei expulzări „colective”, întrucât situația sa individuală nu a fost analizată de autorități și că acestea nu au oferit modalități reale și eficiente de a intra în Ungaria, returnarea reclamantului nu a fost rezultatul comportamentului său și acesta nu a dispus de o cale de atac adecvată; întrucât supravegherea executării acestei hotărâri se află încă în curs;

DM.

întrucât, în decizia sa din 2 decembrie 2021 privind supravegherea sporită în curs a executării hotărârii CEDO în cauza Ilias și Ahmed/Ungaria, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a reamintit că această cauză se referă la o încălcare a obligației procedurale prevăzute la articolul 3 din Convenția europeană a drepturilor omului de a se evalua riscul unor rele tratamente înainte de deportarea solicitanților de azil în Serbia pe baza unei prezumții generale de „țară terță sigură”, a luat act cu profund regret de faptul că nu au fost luate măsuri în vederea reevaluării necesare a prezumției legislative de „țară terță sigură” în raport cu Serbia și și-a reiterat cu fermitate invitația de a fi efectuată o astfel de reevaluare fără întârziere și în conformitate cu cerințele jurisprudenței CEDO și de a fi prezentate motivele și rezultatul acesteia; întrucât, de asemenea, Comitetul a constatat cu profundă îngrijorare că, în pofida preocupărilor exprimate în decizia sa anterioară, a continuat practica returnărilor forțate fără respectarea unei proceduri ordonate și a reiterat cu fermitate apelul său adresat autorităților din Ungaria de a respecta pe deplin cerințele care decurg din hotărârea CEDO și de a se asigura că returnările forțate fac obiectul unor proceduri ordonate și al unor garanții, în special în ceea ce privește dreptul fiecărei persoane de a solicita azil, astfel cum este prevăzut de dreptul internațional;

DN.

întrucât se află în continuare în curs supravegherea executării hotărârilor CEDO în cauza Nabil și alții/Ungaria, care vizează încălcarea dreptului la libertate și siguranță al solicitanților de azil, ca urmare a detenției acestora în așteptarea examinării pe fond a cererilor lor de azil;

DO.

întrucât, în scrisoarea sa din 12 august 2022 adresată Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, Comisara pentru drepturile omului a Consiliului Europei a indicat că accesul la procedura de azil și la o evaluare de fond și individuală a riscurilor a devenit practic imposibil în Ungaria din cauza măsurilor consecutive și suprapuse luate de guvern începând din 2015; întrucât potențialilor solicitanți de azil li se refuză intrarea legală pe teritoriu sau, cu puține excepții, aceștia sunt obligați să părăsească Ungaria și sunt supuși unei proceduri de triere prealabilă la ambasadă înainte de a putea depune o cerere de protecție internațională; întrucât această desființare treptată a sistemului de azil a fost însoțită și alimentată în mod constant de un discurs aspru al guvernului din Ungaria împotriva migranților, ceea ce subminează și mai mult primirea și protecția refugiaților și a solicitanților de azil în această țară;

DP.

întrucât, în Recomandarea sa din 12 iulie 2022 privind Programul național de reformă al Ungariei pentru 2022, care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Ungariei pentru 2022, Consiliul a recomandat continuarea integrării pe piața muncii a celor mai vulnerabile grupuri, în special prin perfecționarea profesională, și prelungirea duratei prestațiilor de șomaj pentru a îmbunătăți adecvarea asistenței sociale și pentru a asigura accesul la servicii esențiale și locuințe adecvate pentru toți; întrucât Consiliul a recomandat îmbunătățirea rezultatelor în învățământ și creșterea participării grupurilor defavorizate, în special a romilor, la un învățământ general de calitate, precum și îmbunătățirea accesului la servicii de calitate de îngrijire preventivă și primară;

DQ.

întrucât, în observațiile sale finale din 3 martie 2020 privind cel de al șaselea raport periodic al Ungariei, Comitetul ONU pentru drepturile copilului a recomandat Ungariei să continue să investească în măsuri de eradicare a sărăciei, acordând o atenție deosebită copiilor romi și copiilor care trăiesc în zone defavorizate din punct de vedere socioeconomic, și a exprimat preocupări serioase cu privire la numărul de elevi care părăsesc timpuriu școala, majoritatea provenind din medii defavorizate, alocarea școlilor publice comunităților religioase, ceea ce poate contribui la segregarea bazată pe religie și convingeri, continuarea segregării a copiilor romi în educație, decalajul educațional dintre copiii romi și cei de altă etnie, lipsa datelor oficiale privind copiii romi în educație, hărțuirea, abuzul și excluziunea cu care se confruntă copiii în școli, în special copiii LGBTI, precum și la utilizarea metodelor de disciplină în școli care nu îi protejează pe copii împotriva violenței fizice și mintale;

DR.

întrucât, la 11 februarie 2022, guvernul Ungariei a emis o ordonanță de urgență prin care a stabilit „serviciile minime necesare” ce trebuie asigurate în timpul unei greve, în temeiul Legii privind grevele, interpretându-le într-un mod atât de larg încât grevele devin imposibile; întrucât ordonanța a limitat drepturile profesorilor care anunțaseră planuri de grevă pentru 16 martie 2022;

DS.

întrucât, de la adoptarea interdicției de a stabili domiciliul obișnuit într-un spațiu public, mai multe instanțe de drept comun au solicitat Curții Constituționale să anuleze legea în cauză, invocând neconstituționalitatea acesteia pentru mai multe motive; întrucât, după o amânare considerabilă, Curtea Constituțională a respins toate sesizările depuse de instanțele de drept comun în raport cu toate motivele și nu a luat în considerare niciun punct de vedere care nu era în favoarea raționamentului guvernului; întrucât, în cazul persoanelor fără adăpost, sistemul de securitate socială se axează în primul rând pe ilegalitatea șederii persoanelor fără adăpost în spațiile publice și pe aplicarea unor măsuri punitive, în loc să se axeze pe incluziunea socială,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.