—

având în vedere preambulul Tratatului privind Uniunea Europeană (TUE), în special considerentele (3), (4) și (6),

—

având în vedere titlul V din TUE, în special capitolul 2 secțiunea 2 privind dispozițiile referitoare la politica de securitate și apărare comună (PSAC),

—

având în vedere Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte (1), Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte (2), Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte (3), Acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Armenia, pe de altă parte (4), precum și Acordul de parteneriat și cooperare între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Azerbaidjan, pe de altă parte (5),

—

având în vedere regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală”, de modificare și abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului (6),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/887 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de înființare a Centrului european de competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și a Rețelei de centre naționale de coordonare (7),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2019/881 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) și privind certificarea securității cibernetice pentru tehnologia informației și comunicațiilor și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 526/2013 (Regulamentul privind securitatea cibernetică) (8),

—

având în vedere Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune (9),

—

având în vedere Decizia (PESC) 2021/1792 a Consiliului din 11 octombrie 2021 de modificare a Deciziei 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (10),

—

având în vedere Decizia (PESC) 2021/509 a Consiliului din 22 martie 2021 de instituire a Instrumentului european pentru pace și de abrogare a Deciziei (PESC) 2015/528 (11),

—

având în vedere deciziile (PESC) 2021/748 (12), 2021/749 (13) și 2021/750 (14) ale Consiliului din 6 mai 2021 privind participarea Canadei, a Regatului Norvegiei și a Statelor Unite ale Americii la proiectul PESCO de mobilitate militară,

—

având în vedere Decizia (PESC) 2020/1537 a Consiliului din 22 octombrie 2020 de modificare a Deciziei (PESC) 2019/797 privind măsuri restrictive împotriva atacurilor cibernetice care reprezintă o amenințare la adresa Uniunii sau a statelor sale membre (15),

—

având în vedere Decizia (PESC) 2020/1127 a Consiliului din 30 iulie 2020 de modificare a Deciziei (PESC) 2019/797 privind măsuri restrictive împotriva atacurilor cibernetice care reprezintă o amenințare la adresa Uniunii sau a statelor sale membre (16),

—

având în vedere Decizia (PESC) 2019/797 a Consiliului din 17 mai 2019 privind măsuri restrictive împotriva atacurilor cibernetice care reprezintă o amenințare la adresa Uniunii sau a statelor sale membre (17),

—

având în vedere Decizia (PESC) 2017/2315 a Consiliului din 11 decembrie 2017 de stabilire a cooperării structurate permanente (PESCO) și de adoptare a listei statelor membre participante (18),

—

având în vedere Decizia 2014/486/PESC a Consiliului din 22 iulie 2014 privind misiunea Uniunii Europene de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM Ucraina) (19) și Decizia (PESC) 2021/813 a Consiliului din 20 mai 2021 de modificare a Deciziei 2014/486/PESC privind misiunea Uniunii Europene de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM Ucraina) (20),

—

având în vedere Acțiunea comună 2008/736/CFSP a Consiliului din 15 septembrie 2008 privind misiunea de monitorizare a Uniunii Europene în Georgia, EUMM Georgia (21), și Decizia (PESC) 2020/1990 a Consiliului din 3 decembrie 2020 de modificare a Deciziei 2010/452/PESC privind misiunea de monitorizare a Uniunii Europene în Georgia, EUMM Georgia (22),

—

având în vedere programul anual de lucru al Fondului european de apărare pentru 2021, adoptat de Comisie la 30 iunie 2021,

—

având în vedere propunerea Comisiei din 16 decembrie 2020 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, de abrogare a Directivei (UE) 2016/1148 (COM(2020)0823),

—

având în vedere propunerea Comisiei din 16 decembrie 2020 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind reziliența entităților critice (COM(2020)0829),

—

având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 16 decembrie 2020 intitulată „Strategia de securitate cibernetică a UE pentru deceniul digital” (JOIN(2020)0018),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 24 iulie 2020 referitoare la Strategia UE privind uniunea securității (COM(2020)0605),

—

având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 13 septembrie 2017 intitulată „Reziliență, prevenire și apărare: construirea unei securități cibernetice puternice pentru UE” (JOIN(2017)0450),

—

având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 7 iunie 2017, intitulată „O abordare strategică a rezilienței în cadrul acțiunii externe a UE” (JOIN(2017)0021),

—

având în vedere reuniunea informală a Consiliului European din 10-11 martie 2022, reuniunea oficială a Consiliului European din 24-25 martie 2022 și summitul extraordinar al NATO din 24 martie 2022,

—

având în vedere declarațiile membrilor Consiliului European din 26 februarie 2021 privind securitatea și apărarea,

—

având în vedere noua agendă strategică 2019-2024, adoptată de Consiliul European la 20 iunie 2019,

—

având în vedere concluziile Consiliului European din 20 decembrie 2013, 26 iunie 2015, 15 decembrie 2016, 9 martie 2017, 22 iunie 2017, 20 noiembrie 2017 și 15 decembrie 2017,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 22 ianuarie 2018 privind abordarea integrată în materie de conflicte și crize externe și din 24 ianuarie 2022 privind situația în materie de securitate europeană,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 25 noiembrie 2013, 18 noiembrie 2014, 18 mai 2015, 27 iunie 2016, 14 noiembrie 2016, 18 mai 2017, 17 iulie 2017, 25 iunie 2018, 17 iunie 2019, 10 decembrie 2019, 17 iunie 2020, 12 octombrie 2020, 20 noiembrie 2020, 7 decembrie 2020 și 10 mai 2021 privind politica de securitate și apărare comună (PSAC),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 13 decembrie 2021 referitoare la Pactul privind PSAC civilă,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 20 noiembrie 2020 privind revizuirea strategică a PESCO 2020,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 16 iunie 2020 referitoare la acțiunea externă a UE privind prevenirea și combaterea terorismului și a extremismului violent,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 10 decembrie 2019 privind eforturile complementare de sporire a rezilienței și de contracarare a amenințărilor hibride,

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 10 decembrie 2018 privind femeile, pacea și securitatea,

—

având în vedere concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului din 19 noiembrie 2018, referitoare la instituirea unui Pact privind o PSAC civilă,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 19 iunie 2017 privind un cadru pentru un răspuns diplomatic comun al UE la activitățile cibernetice răuvoitoare („setul de instrumente pentru diplomația cibernetică”),

—

având în vedere raportul final al primului ciclu al procesului anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD) prezentat Consiliului în cadrul reuniunii sale din 20 noiembrie 2020,

—

având în vedere strategia globală intitulată „Viziune comună, acțiuni comune: o Europă mai puternică – o strategie globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene”, prezentat de Vicepreședinta Comisiei/Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) la 28 iunie 2016,

—

având în vedere declarațiile comune ale summiturilor Parteneriatului estic de la Praga din 2009, de la Varșovia din 2011, de la Vilnius din 2013, de la Riga din 2015 și de la Bruxelles din 2017 și 2021,

—

având în vedere declarația comună adoptată de comisiile parlamentare pentru afaceri externe ale Trioului Asociat, precum și cele ale Poloniei și Lituaniei, adoptate la 13 decembrie 2021, privind întărirea cooperării în domeniul monitorizării drepturilor omului pe teritoriile statelor membre ale Parteneriatului estic ocupate de Rusia,

—

având în vedere protocolul de la Minsk din 5 septembrie 2014, memorandumul de la Minsk din 19 septembrie 2014 și pachetul de măsuri pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk, adoptat și semnat la Minsk la 12 februarie 2015 și aprobat în ansamblul său prin Rezoluția 2202 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU la 17 februarie 2015,

—

având în vedere reuniunile trilaterale din 14 decembrie 2021 și 6 aprilie 2022 dintre președintele Consiliului European, Charles Michel, președintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, și prim-ministrul Republicii Armenia, Nikol Pașinian,

—

având în vedere declarația comună privind cooperarea UE-NATO din 10 iulie 2018 și declarația comună UE-NATO din 8 iulie 2016,

—

având în vedere cel de-al șaselea raport din 17 mai 2021 privind progresele înregistrate referitor la punerea în aplicare a setului comun de propuneri aprobat de Consiliul UE și de Consiliul NATO la 6 decembrie 2016 și la 5 decembrie 2017,

—

având în vedere ansamblul comun de 74 de propuneri de implementare ale Declarației comune de la Varșovia aprobat de Consiliile UE și NATO la 6 decembrie 2016 și la 5 decembrie 2017,

—

având în vedere declarația comună a UE și a ONU din 24 ianuarie 2022 privind consolidarea parteneriatului strategic ONU-UE privind operațiunile de pace și gestionarea crizelor: Priorități pentru perioada 2022-2024,

—

având în vedere Carta ONU, Actul final de la Helsinki din 1975 al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Carta de la Paris din 1990 pentru o nouă Europă, Codul de conduită al OSCE privind aspectele politico-militare de securitate din 3 decembrie 1994, Memorandumul privind garanțiile de securitate în legătură cu aderarea Ucrainei la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare din 5 decembrie 1994 (Memorandumul de la Budapesta privind garanțiile în materie de securitate) și Documentul de la Viena din 30 noiembrie 2011 privind măsurile de consolidare a încrederii și a securității,

—

având în vedere rezoluția sa din 7 iulie 2021 referitoare la cooperarea UE-NATO în contextul relațiilor transatlantice (23),

—

având în vedere rezoluția sa din 20 mai 2021 referitoare la situația prizonierilor de război în urma celui mai recent conflict dintre Armenia și Azerbaidjan (24),

—

având în vedere rezoluția sa din 25 martie 2021 referitoare la punerea în aplicare a Directivei 2009/81/CE privind achizițiile publice în domeniul apărării și securității și a Directivei 2009/43/CE privind transferul de produse din domeniul apărării (25),

—

având în vedere rezoluția sa din 11 februarie 2021 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Ucraina (26),

—

având în vedere rezoluția sa din 20 ianuarie 2021 referitoare la aplicarea Politicii de securitate și apărare comune – raport anual pe 2020 (27),

—

având în vedere rezoluția sa din 20 ianuarie 2021 referitoare la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune – raportul anual pe 2020 (28),

—

având în vedere rezoluția sa din 20 octombrie 2020 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE – Republica Moldova (29),

—

având în vedere rezoluția sa din 16 septembrie 2020 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Georgia (30),

—

având în vedere recomandarea sa din 19 iunie 2020 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Parteneriatul estic, în perioada de pregătire a summitului din iunie 2020 (31),

—

având în vedere rezoluția sa din 11 decembrie 2018 referitoare la mobilitatea militară (32),

—

având în vedere rezoluția sa din 13 iunie 2018 referitoare la apărarea cibernetică (33),

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Rusia, în special cele legate de acțiunile Rusiei pe teritoriile țărilor din Parteneriatul estic, anexarea ilegală a Crimeii, încălcarea drepturilor tătarilor din Crimeea, ocuparea unor părți ale teritoriului Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova și acțiunile conexe de delimitare a frontierei, precum și propaganda și dezinformarea ostile împotriva UE și a țărilor Parteneriatului estic,

—

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0168/2022),

A.

întrucât Parteneriatul estic este parte din politica de vecinătate a UE și întrucât UE are o abordare cuprinzătoare în materie de securitate și reziliență, inclusiv împotriva amenințărilor cibernetice și hibride, concepută special pentru a întări relațiile cu cele șase țări ale Parteneriatului estic: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina, prin care contribuie la promovarea păcii, a stabilității, a rezilienței, a prosperității comune, a dezvoltării durabile, a reformelor și a securității umane în vecinătatea estică a UE, să consolideze cooperarea economică, să sprijine reformele transsectoriale și să contribuie la reziliența globală a acestor țări, într-un spirit de asumare și responsabilitate comună;

B.

întrucât Parteneriatul estic urmărește să promoveze stabilitatea, prosperitatea și cooperarea reciprocă și să promoveze angajamentul față de reformele necesare; întrucât este imperios necesară soluționarea pașnică a conflictelor în cadrul Parteneriatului estic, în special prin abordări și foruri multilaterale, precum OSCE; întrucât trebuie elaborată o strategie privind aspectele de securitate ale politicii UE pentru Parteneriatul estic, plecând de la nevoile în materie de securitate ale țărilor partenere în chestiune, întrucât destabilizarea regiunii Parteneriatului estic reprezintă o importantă problemă globală și o amenințare la adresa păcii, stabilității și securității țărilor Parteneriatului estic și a continentului european;

C.

întrucât Parteneriatul estic s-a confruntat cu încălcări grave ale dreptului internațional, amenințări la adresa securității și conflicte în ultimii ani, ce au condus la actualul război de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei; întrucât securitatea și pacea în vecinătatea estică presupune respectarea și susținerea dreptului internațional, a integrității teritoriale și a drepturilor și libertăților fundamentale; întrucât UE ar trebui să facă tot posibilul pentru a ajuta țările asociate din Parteneriatul estic să își recâștige suveranitatea deplină și controlul asupra teritoriilor lor; întrucât este de maximă importanță ca UE să își asume un angajament clar pentru perspectiva europeană a țărilor asociate din Parteneriatul estic pentru a da astfel un impuls reformelor prodemocratice și pentru securitatea, stabilitatea și prosperitatea societăților lor;

D.

întrucât UE și partenerii săi din Parteneriatul estic au decis să își intensifice cooperarea în domeniul securității, de exemplu sprijinind mai mult partenerii pentru a face față amenințărilor hibride și cibernetice; întrucât trebuie menținut accentul și pe amenințările convenționale, date fiind evoluțiile recente din țările Parteneriatului estic și Asia Centrală;

E.

întrucât obiectivele esențiale ale Parteneriatului estic sunt benefice pentru toate țările învecinate, inclusiv pentru Rusia, deoarece contribuie la crearea unei regiuni mai stabile prin măsuri care apără dreptul internațional, respectarea integrității teritoriale și a tratatelor care reglementează relațiile dintre state, precum și măsuri care consolidează buna guvernanță, democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului și relațiile de bună vecinătate prin promovarea păcii, a stabilității, a prosperității comune și a perspectivelor pentru popoarele din toate țările Parteneriatului estic; întrucât destabilizarea regiunii Parteneriatului estic reprezintă o amenințare importantă la adresa păcii, stabilității și securității în UE și în lume;

F.

întrucât summitul Parteneriatului estic din 15 decembrie 2021 a reafirmat dreptul suveran al fiecărui partener de a-și hotărî nivelul de ambiție și obiectivele în relațiile sale cu UE;

G.

întrucât acest summit a condus la eforturi sporite de consolidare a rezilienței și a comunicării strategice, de combatere a dezinformării și de promovare a dialogului în materie de securitate și în domeniul cibernetic, precum și a cooperării în domeniile PSAC;

H.

întrucât toate țările din Parteneriatul estic, cu excepția Belarusului, sunt implicate în conflicte privind teritoriul propriu, orchestrate de Rusia sau implicând Rusia;

I.

întrucât, la 22 februarie 2022, ambele camere ale Parlamentului rus – Consiliul federal și Duma de Stat – au aprobat în unanimitate recunoașterea regiunilor separatiste Donețk și Luhansk din Ucraina ca state independente;

J.

întrucât, la 23 februarie 2022, Parlamentul rus a aprobat prin vot intervenția armată solicitată de președintele Putin în afara țării pentru a „sprijini separatiștii din Ucraina”;

K.

întrucât, la 24 februarie 2022, președintele rus Vladimir Putin a anunțat într-o înregistrare televizată că a inițiat „o operațiune militară specială” în estul Ucrainei; întrucât câteva minute mai târziu au avut loc atacuri cu rachete în zeci de orașe din întreaga țară, inclusiv în capitala Ucrainei; întrucât soldați și vehicule blindate au invadat estul Ucrainei, și din Belarus în nord și din Crimeea, anexată ilegal de Rusia, la sud;

L.

întrucât, la 27 februarie 2022, președintele Putin a luat decizia de a modifica nivelul de alertă pentru forțele și rachetele nucleare ruse la cel mai înalt nivel de pregătire pentru luptă;

M.

întrucât, la 24 februarie 2022, după comasarea a peste 200 000 de soldați în formațiune de atac la granița Ucrainei, intensificând totodată tacticile hibride și de război cibernetic împotriva autorităților ucrainene avute în colimator, Rusia a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei prin frontierele sale nordice, estice și sudice și din Marea Neagră, bombardând intensiv zone civile, folosindu-se de superioritatea forțelor sale aeriene și navale și a armamentului din dotare; întrucât acesta este, în ansamblu, cel mai mare conflict militar din Europa de după cel de-Al Doilea Război Mondial;

N.

întrucât, în pofida dificultăților inițiale cauzate de eforturile intense de rezistență ale Ucrainei, forțele ruse au desfășurat operațiuni ofensive și atacuri aeriene și de artilerie/rachete asupra pozițiilor și infrastructurii civile, inclusiv asupra unor coridoare de evacuare cunoscute;

O.

întrucât, la 13 martie 2022, Rusia a escaladat războiul de agresiune în Ucraina prin atacuri asupra unei importante baze militare la mai puțin de 16 km de frontiera poloneză, ucigând cel puțin 35 de persoane și rănind alte 134, sporind și mai mult tensiunile în regiune;

P.

întrucât Rusia condusă de președintele Putin continuă războiul de agresiune și un război hibrid continuu împotriva unor țări din Parteneriatul estic, sub amenințarea permanentă cu forța în întreaga regiune, agresiunea armată și ocupația ilegală, pentru a menține statele vizate slabe din punct de vedere politic și dezechilibrate și supuse sferei de influență autodeclarată a Moscovei, ignorând pe de-a-ntregul dreptul suveran al țărilor Parteneriatului estic la integritate teritorială, la propriile alegeri de politică externă și de alianțe, încălcând principiile aplicabile ale OSCE consacrate în Actul final de la Helsinki din 1975, Carta de la Paris din 1990, precum și Documentul de la Istanbul (1999) și Declarația de la Astana (2010); întrucât acțiunile agresive ale Rusiei și încercările sale de a slăbi ordinea europeană de securitate cauzează instabilitate atât în regiune, cât și în afara acesteia și vizează inclusiv slăbirea și compromiterea rolului UE în regiune;

Q.

întrucât agresiunea militară directă a Rusiei împotriva Georgiei în 2008 și ocuparea ulterioară a 20 % din teritoriul său, invazia, ocuparea temporară și anexarea ilegală a Crimeii în 2014, precum și sprijinul acordat separatiștilor din Donețk și Luhansk au destabilizat regiunea și au servit drept precedent pentru războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și la încălcări clare ale suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale a Georgiei și Ucrainei; întrucât UE a condamnat cu fermitate aceste acțiuni și și-a reiterat în termeni fermi hotărârea de a nu recunoaște regiunile anexate și ocupate ilegal de Rusia, pe care aceasta le-a folosit pentru a lansa agresiuni împotriva unor țări din Parteneriatul estic, determinând statele membre și UE să ia o serie de măsuri restrictive; întrucât acțiunile Rusiei au demonstrat că respinge aspirațiile țărilor asociate din Parteneriatul estic de a adera la UE sau la NATO și că este hotărâtă să conteste orice încercare de a sprijini dezvoltarea democratică într-o regiune pe care o consideră „vecinătatea sa apropiată”; întrucât această regiune este încă percepută de Kremlin ca aflându-se în sfera de influență a Rusiei;

R.

întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei expune vulnerabilități majore pentru securitatea statelor membre și a țărilor care doresc să se integreze în UE, în special a statelor din regiunile Mării Baltice și Mării Negre;

S.

întrucât Belarus a ajutat și a complicat războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, permițând forțelor armate ruse să efectueze exerciții militare timp de o săptămână pe teritoriul belarus înainte de a permite ca teritoriul său să servească drept platformă pentru invadarea Ucrainei;

T.

întrucât, în septembrie 2021, exercițiul militar comun ZAPAD al Rusiei cu Belarus și cu alte câteva țări din cadrul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), condus de Rusia, a implicat nu mai puțin de 200 000 de soldați instruiți în represalii, război urban și atacuri cibernetice, cu o dispunere netransparentă a forțelor; întrucât Rusia și Belarus desfășoară periodic exerciții militare comune și au convenit asupra unei doctrine militare comune; întrucât exercițiul militar comun Rusia-Belarus „2022 Allied Resolve” a servit pentru a demonstra că Rusia face progrese rapide în modernizarea forțelor sale armate, în timp ce își realizează progresiv obiectivul de aprofundare a relațiilor sale politice și militare cu țările CSTO; întrucât aceste exerciții militare s-au dovedit a fi prilej de antrenament pentru ulterioara invadare a Ucrainei și războiul de agresiune lansat împotriva sa; întrucât forțele militare rusești din Belarus reprezintă o amenințare pentru Ucraina, Polonia, Lituania și întreaga Europă și ar putea face parte din planul mai larg de subjugare și ocupare a Belarusului;

U.

întrucât, în încercarea de a rămâne la putere, regimul nelegitim al lui Aleksandr Lukașenko a întărit relațiile cu regimul Putin, a fost de acord să aprofundeze integrarea dintre cele două state și să permită mobilizarea de trupe rusești de-a lungul frontierei dintre Belarus și Ucraina și oferă sprijin logistic și militar trupelor rusești care luptă în războiul de agresiune împotriva Ucrainei;

V.

întrucât Belarus este complice la războiul de agresiune împotriva Ucrainei, permițând și sprijinind invazia rusească de pe teritoriul belarus, demonstrându-și astfel în mod clar alegerile politice și generând un regim dur și consolidat de sancțiuni ale UE împotriva Belarusului;

W.

întrucât nicio formă de cooperare în domeniul securității și apărării nu ar trebui să includă regimul nelegitim al lui Aleksandr Lukașenko, deoarece orice activități ar putea fi folosite împotriva statelor membre ale UE sau pentru a oprima poporul belarus;

X.

întrucât, în urma demonstrațiilor în masă împotriva fraudei electorale masive, regimul belarus a intensificat și mai mult represiunea internă și violentă împotriva unei mari părți a cetățenilor din Belarus care își doresc o societate democratică și a renunțat să mai promoveze relații bune cu UE; întrucât Belarus a inversat tendințele de democratizare și a instrumentalizat migranții în contextul unei crize la frontiera dintre UE și Belarus și întrucât continuă să descurajeze aspirațiile populației către liberalizare și să destabilizeze și să divizeze statele membre ale UE pentru a elimina sancțiunile specifice ale UE împotriva persoanelor și entităților responsabile de opresiune brutală; întrucât regimul Lukașenko amenință stabilitatea regională prin purtarea unui război hibrid și, în detrimentul siguranței aviației, a forțat un zbor Ryanair să aterizeze la Minsk, determinând UE să impună sancțiuni;

Y.

întrucât, la 27 februarie 2022, Belarus a aprobat o nouă constituție prin care renunță la statutul nenuclear al țării;

Z.

întrucât, după decizia Rusiei de a recunoaște în mod oficial republicile populare din Luhansk și Donețk la 21 februarie 2022, președintele rus Vladimir Putin a declarat că acordurile de la Minsk „nu mai există” și că Ucraina este vinovată de prăbușirea lor; întrucât acordurile privind formatul Normandia și Minsk I & II s-au dovedit până în prezent ineficiente și nu au reușit să pună capăt ostilităților dintre Ucraina și forțele și formațiunile armate ilegale susținute de Rusia în anumite zone din regiunile Donețk și Luhansk din Ucraina; întrucât viitorul Formatului Normandia și al acordurilor Minsk I & II este extrem de incert, dat fiind că conflictul armat internațional din Ucraina a ucis mii de persoane și a strămutat aproximativ 10 milioane de persoane și peste 4 milioane de refugiați; întrucât bombardamentele zilnice și luptele cu arme de foc rănesc și ucid oameni în continuare;

AA.

întrucât amenințările la adresa vecinătății estice nu se referă numai la comportamentul și acțiunile Rusiei, ci includ și o gamă largă de alte amenințări, inclusiv influența altor regimuri autoritare, terorismul, crima organizată, traficul de ființe umane, corupția, instrumentalizarea migrației neregulamentare, dezinformarea, schimbările climatice, atacurile cibernetice, proliferarea armelor de distrugere în masă, poluarea mediului ca urmare a conflictelor militare, armarea aprovizionării cu energie, acțiunile hibride și o serie de alte amenințări la adresa coeziunii societăților din vecinătate;

AB.

întrucât amenințările hibride implică combinarea sistematică a războiului informațional, manevrele de forță agilă, războiul cibernetic în masă și utilizarea tot mai frecventă a tehnologiilor emergente și disruptive, de la fundul mării până în spațiu, inclusiv echipamente avansate de respirație și supraveghere din spațiu, precum și sisteme ofensive, toate acestea fiind posibile prin utilizarea inteligenței artificiale avansate (IA), informatica cuantică, tehnologiile din ce în ce mai „inteligente” de control al dronelor, capabilitățile cibernetice ofensive, sistemele de rachete hipersonice, nanotehnologia și războiul biologic;

AC.

întrucât nu poate fi ignorat potențialul Rusiei de a trece la utilizarea armelor chimice, biologice, radiologice și nucleare; întrucât UE a fost alarmată de erodarea arhitecturii mondiale de dezarmare, neproliferare și control al armelor;

AD.

întrucât forțele ruse au lansat atacuri militare asupra centralelor nucleare de la Cernobâl și Zaporojie, au preluat controlul asupra centralelor și au reținut personalul lor ostatic timp de mai multe săptămâni, împiedicând Agenția Internațională pentru Energie Atomică să acceseze datele transmise de la aceste centrale și să monitorizeze materialele nucleare; întrucât și alte centrale nucleare din Ucraina ar putea fi vizate în cazul în care ostilitățile continuă;

AE.

întrucât Moscova a lansat o campanie de dezinformare despre arme biologice dezvoltate în Ucraina de SUA; întrucât Ministerul Afacerilor Externe din China a sprijinit afirmațiile Rusiei;

AF.

întrucât Rusia a solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU pentru a discuta acuzațiile sale privind utilizarea de arme biologice;

AG.

întrucât campania oficială de dezinformare a Rusiei poate reprezenta temeiul pentru trimiterea de arme biologice; întrucât această campanie poate servi drept pretext pentru eventuala lor utilizare;

AH.

întrucât campaniile de dezinformare sponsorizate de Rusia și interferențele hibride amenință dezvoltarea statului de drept, a instituțiilor democratice și a perspectivei europene în țările Parteneriatului estic; întrucât dezinformarea induce în eroare populația din țările Parteneriatului estic, răspândește neîncrederea în procesele democratice și în mass-media tradițională, polarizează societățile, subminează drepturile omului, exacerbează condițiile minorităților și ale grupurilor vulnerabile și, în general, deteriorează securitatea internă a țărilor membre ale Parteneriatului estic;

AI.

întrucât Rusia încearcă să desființeze și să reproiecteze arhitectura de securitate europeană și să obțină promisiuni din partea comunității transatlantice de a nu accepta Ucraina și Georgia în NATO și solicită retragerea trupelor NATO din unele state membre ale UE, încălcând astfel principiile fundamentale ale securității europene, astfel cum au fost convenite între țările europene, inclusiv Rusia; întrucât faptul că trupele ruse au invadat Ucraina prin teritoriul belarus pentru a sprijini războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei demonstrează acțiunile pe care Rusia le solicită aliaților săi, continuând astfel să reprezinte o amenințare gravă la adresa Poloniei, a statelor baltice, a altor țări din Parteneriatul estic și a întregii Europe;

AJ.

întrucât UE, NATO și statele lor membre pledează pentru o soluție diplomatică pașnică care ar avea ca rezultat încetarea imediată de către Rusia a tuturor activităților militare din Ucraina și retragerea necondiționată a tuturor forțelor și echipamentelor militare de pe întregul teritoriu recunoscut la nivel internațional al Ucrainei, precum și eforturile statelor membre de a consolida reziliența și capacitatea Ucrainei de a se apăra; întrucât Rusia a ignorat în mod deliberat și intenționat Uniunea Europeană în dialogul și negocierile privind situația din Ucraina, deși în joc este securitatea UE; întrucât nu se poate discuta cu privire la securitatea europeană fără țările europene; întrucât OSCE este singura organizație europeană care reunește toate țările europene, inclusiv Rusia, Asia Centrală și partenerii transatlantici; întrucât OSCE rămâne un cadru adecvat pentru discutarea modalităților de consolidare a arhitecturii europene comune de securitate în interesul tuturor; întrucât se depun eforturi considerabile pentru a susține o cooperare intensă între UE, statele sale membre și Statele Unite și între statele membre în ceea ce privește războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; întrucât prin discuțiile bilaterale intense privind actualul război rus de agresiune împotriva Ucrainei nu s-au reușit niciun fel de progrese în direcția unei soluții sustenabile;

AK.

întrucât Consiliul European și Consiliul Afaceri Externe, inclusiv miniștrii afacerilor externe și ai apărării, s-au reunit în mai multe rânduri pentru a discuta despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a decide cu privire la strategia UE în această direcție; întrucât UE a contracarat agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei prin sancțiuni crescânde; întrucât între deputații în Parlamentul European și VP/ÎR au avut loc schimburi de opinii privind arhitectura de securitate a Europei în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei; întrucât Comisia pentru afaceri externe și Subcomisia pentru securitate și apărare a Parlamentului a organizat o misiune ad-hoc în Ucraina între 30 ianuarie și 2 februarie 2022;

AL.

întrucât OSCE rămâne un cadru adecvat pentru discutarea modalităților de consolidare a arhitecturii europene comune de securitate în interesul tuturor;

AM.

întrucât, ca răspuns direct la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, statele membre ale UE, în special Germania, și-au majorat masiv bugetele pentru apărare;

AN.

întrucât mai multe state membre furnizează Ucrainei ajutor militar bilateral pentru a sprijini forțele armate ucrainene în a-și apăra suveranitatea și integritatea teritorială a țării;

AO.

întrucât mai multe state membre au decis să răspundă afirmativ la solicitările de echipament militar adresate de Ucraina; întrucât mai multe state membre ale UE, începând cu statele baltice și Polonia, au trimis arme Ucrainei pentru a ajuta forțele armate ucrainene cu arme sofisticate să reziste forțelor invadatoare ale Rusiei; întrucât brigada lituaniano-polonezo-ucraineană este cea mai mare structură pentru instruire și manevră între forțele armate europene și cele ucrainene;

AP.

întrucât UE a adoptat două măsuri de asistență prin Instrumentul european pentru pace, care vor contribui la consolidarea capacităților și a rezilienței forțelor armate ucrainene și la protejarea populației civile împotriva agresiunii militare în curs; întrucât măsurile de asistență, în valoare totală de 1,5 miliarde EUR, vor finanța furnizarea de echipamente și materiale pentru forțele armate ucrainene, inclusiv – pentru prima dată – echipamente letale;

AQ.

întrucât, în noiembrie 2021, Consiliul a anunțat un pachet de 14 noi proiecte PESCO pentru securitatea terestră, maritimă, aeriană, cibernetică și spațială; întrucât Echipa de reacție rapidă în domeniul cibernetic finanțată de PESCO a anunțat, la 22 februarie 2022, trimiterea de experți în materie de securitate cibernetică pentru a contribui la combaterea atacurilor cibernetice ale Rusiei împotriva entităților ucrainene;

AR.

întrucât recent adoptata Busolă strategică trebuie să asigure PSAC ambiția politică și strategică, capabilitățile și resursele necesare pentru a genera schimbări pozitive, în special în vecinătatea sa strategică; întrucât voința politică în rândul statelor membre ale UE este esențială pentru punerea în aplicare a Busolei strategice; întrucât scopul Busolei strategice este să contribuie la rapiditatea și soliditatea unui răspuns comun la provocările geopolitice și globale, acordând prioritate unei adevărate apărări europene împotriva unui mediu de amenințări emergente;

AS.

întrucât Comisia a adoptat un nou pachet de asistență macrofinanciară de urgență în valoare de 1,2 miliarde EUR pentru Ucraina, pentru a o ajuta să facă față situației economice și geopolitice actuale și nevoilor sale financiare acute cauzate de acțiunile agresive ale Rusiei; întrucât Comisia va aloca în plus 120 de milioane EUR Ucrainei, o creștere semnificativă a asistenței bilaterale acordate în acest an sub formă de granturi; întrucât UE va continua să investească în viitorul Ucrainei prin Planul economic și de investiții, mobilizând până la 6,5 miliarde EUR sub formă de investiții în următorii ani;

AT.

întrucât UE și aliații săi au adoptat pachete ample și fără precedent de sancțiuni și măsuri ca răspuns la actele de agresiune ale Rusiei la adresa integrității teritoriale a Ucrainei, reducând accesul Rusiei la piețele de capital occidentale, înghețând active și interzicând tranzacțiile cu trei bănci ruse, totodată excluzând băncile importante din sistemul SWIFT;

AU.

întrucât sancțiunile din sectorul energetic fac ca modernizarea rafinăriilor de petrol să fie mai dificilă și mai costisitoare pentru Rusia; întrucât UE a interzis exportul, vânzarea sau furnizarea de aeronave și alte echipamente companiilor aeriene ruse, precum și toate serviciile conexe de reparații, întreținere sau servicii financiare; întrucât Occidentul a blocat accesul la spațiul său aerian pentru toate aeronavele deținute de Rusia, înmatriculate în Rusia sau controlate de Rusia; întrucât aceste aeronave nu vor mai avea dreptul să aterizeze, să decoleze sau să zboare deasupra teritoriului UE și al aliaților săi; întrucât Occidentul extinde domeniul de aplicare al controlului exporturilor de produse cu dublă utilizare pentru a limita accesul Rusiei la tehnologii importante, cum ar fi semiconductorii sau programele informatice de vârf; întrucât UE a interzis accesul diplomaților ruși, al grupurilor de lobby și al oamenilor de afaceri ruși, precum și al canalelor mass-media ruse de stat Russia Today și Sputnik, precum și al filialelor acestora; întrucât cel de-al cincilea pachet de sancțiuni al UE include încă 217 de persoane și 18 de entități și interzice importul de cărbune din Rusia;

AV.

întrucât sancțiunile impuse Rusiei și Belarusului arată mai mult ca oricând unitatea statelor membre ale UE și au cauzat daune economice importante principalilor piloni ai economiei ruse și belaruse, ceea ce a dus până în prezent la prăbușirea temporară a rublei, la creșterea riscului de neplată a obligațiunilor, la închiderea temporară a bursei de valori din Moscova, la reduceri drastice ale comerțului cu petrol din Rusia și la excluderea Rusiei dintr-o gamă largă de organizații internaționale;

AW.

întrucât sancțiunile împotriva Rusiei îi aduc prejudicii reale și ar putea declanșa o recesiune; întrucât rubla s-a prăbușit temporar, riscul de neplată a obligațiunilor a crescut, bursa de valori din Moscova a fost închisă, iar tranzacțiile cu petrol din Rusia se fac cu reduceri de preț din ce în ce mai mari;

AX.

întrucât Ucraina a depus o cerere oficială de aderare la UE la 28 februarie 2022, urmată rapid de cereri de aderare la UE din partea Republicii Moldova și a Georgiei la 3 martie 2022;

AY.

întrucât, având în vedere războiul Rusiei împotriva Ucrainei, statele membre se confruntă cu un număr fără precedent de persoane strămutate, pe măsură ce ucrainenii fug din calea războiului; întrucât Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați estimează numărul lor între 6 și 8 milioane de refugiați; întrucât majoritatea refugiaților au fugit în statele membre ale UE învecinate, în special Polonia, România, Ungaria și Slovacia, precum și în Republica Moldova, a cărei situație este deja fragilă, cu mari dificultăți în a oferi ospitalitate și asistență; întrucât Comisia a activat mecanismul de protecție civilă al UE pentru a sprijini Ucraina și țările învecinate; întrucât Consiliul a aprobat o propunere legislativă privind Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa (CARE); întrucât a propus instrumente financiare importante, inclusiv 500 de milioane EUR din bugetul UE, propunerea de prelungire a perioadei de execuție a fondurilor disponibile statelor membre în cadrul fondurilor pentru afaceri interne pentru perioada 2014-2020 și utilizarea fondurilor pentru afaceri interne pentru perioada 2021-2027;

AZ.

întrucât, la scurt timp după începutul invaziei rusești, Consiliul European a convenit în unanimitate asupra activării pentru prima dată a Directivei privind protecția temporară (34), prin care s-a acordat cu efect imediat un statut protejat, precum și accesul la serviciile de sănătate, educație, dreptul la muncă și reședință în UE tuturor cetățenilor ucraineni, refugiaților și rezidenților pe termen lung care s-au refugiat din Ucraina;

BA.

întrucât Inițiativa celor trei mări (3SI), care implică 12 țări de pe flancurile estice și sudice ale UE și aproximativ 112 milioane de cetățeni care cooperează pentru a dezvolta rețelele de infrastructură, energie, transport și rețelele digitale, reprezintă o evoluție esențială, care poate fi extinsă pentru a include țările membre ale Parteneriatului estic în efortul de a consolida și mai mult legăturile cu UE;

BB.

întrucât Parlamentul European sprijină ferm Platforma internațională Crimeea, lansată în august 2021 la Kiev de Ucraina, de statele membre ale UE și de alți parteneri internaționali pentru a dezvolta o inițiativă a președintelui Ucrainei; întrucât Platforma internațională pentru Crimeea reprezintă un format important de consultare și de coordonare menit să sporească eficacitatea răspunsului internațional la ocupația ilegală actuală a Crimeei, să reafirme nerecunoașterea anexării acesteia și să realizeze eliberarea Crimeei și revenirea pașnică a acesteia sub controlul Ucrainei; întrucât, ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei, platforma exercită o presiune internațională crescută asupra Kremlinului, pentru a preîntâmpina noi încălcări ale drepturilor și a proteja victimele regimului de ocupație;

BC.

întrucât Rusia continuă să acorde ilegal și în masă pașapoarte cetățenilor ucraineni din teritoriile ucrainene ocupate temporar din Donețk și Luhansk;

BD.

întrucât, la 26 februarie 2022, Consiliul de Securitate al ONU a redactat un text prin care condamnă invadarea Ucrainei de către Rusia, referitor la care Rusia și-a exprimat dreptul de veto, iar China și Emiratele Arabe Unite s-au abținut;

BE.

întrucât, la 2 martie 2022, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție fără caracter obligatoriu prin care solicita încetarea imediată a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; întrucât documentul a fost adoptat cu o majoritate covârșitoare de 140 de țări, cu 5 voturi împotrivă și 38 abțineri;

BF.

întrucât, la 16 martie 2022, procurorul Curții Penale Internaționale Karim Khan, la întoarcerea în Ucraina, a declarat că „în cazul în care sunt îndreptate în mod intenționat atacuri împotriva populației civile: este o infracțiune pe care biroul meu o poate ancheta și urmări penal”;

BG.

întrucât, la 7 aprilie 2022, Adunarea Generală a ONU a votat suspendarea Rusiei din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului;

BH.

întrucât, ca răspuns la invadarea neprovocată și nejustificată a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, NATO a desfășurat mii de forțe defensive suplimentare terestre, aeriene și maritime în partea de est a Alianței; întrucât Alianța a activat Forța de reacție a NATO;

BI.

întrucât NATO contribuie la coordonarea cererilor de asistență depuse de Ucraina și acordă sprijin aliaților săi în furnizarea de ajutor umanitar și neletal;

BJ.

întrucât NATO și-a reconfirmat politica porților deschise; întrucât aliații NATO pregătesc forțe în rezervă și trimit nave și avioane de luptă suplimentare pentru misiunile NATO din Europa de Est, contând pe un efect disuasiv și de apărare al alianței;

BK.

întrucât o serie de aeronave rusești fără pilot la bord au violat spațiul aerian al mai multor membri NATO înainte de a se prăbuși pe teritoriile lor, violând în mod flagrant spațiul aerian al respectivelor țări membre ale NATO;

BL.

întrucât, la 8 martie 2022, președintele Ucrainei, V. Zelenski, a anunțat că nu va mai urmări aderarea la NATO și că Ucraina este dispusă la un compromis cu privire la statutul regiunilor separatiste ale Ucrainei, aflate sub controlul Rusiei, Luhansk și Donețk;

BM.

întrucât UE ar trebui să răspundă amenințărilor Kremlinului nu numai prin măsuri de securitate la obiect, cum ar fi furnizarea de arme Ucrainei pentru a se apăra, ci și prin utilizarea puterii diplomatice a instrumentelor europene, cum ar fi acordarea statutului de țară candidată la aderare;

BN.

întrucât PSAC trebuie să se bazeze pe o coordonare și o cooperare și mai strânse cu poziția NATO de apărare și descurajare și cu politica porților deschise, cu respectarea deplină a acordurilor de securitate ale statelor membre ale UE, pe lângă necesitatea unei coordonări strânse între UE și NATO pentru a asigura coerența între Busola strategică a UE și viitorul „concept strategic” al NATO; întrucât unele dintre țările Parteneriatului estic au aspirații de a adera la NATO;

BO.

întrucât, între 2014 și declanșarea războiului, Statele Unite au furnizat Ucrainei peste 2,9 miliarde USD sub formă de asistență în materie de securitate, cu o alocare anuală de 393 de milioane USD începând din 2021, ceea ce face din Ucraina cel mai important beneficiar unic de finanțare militară din Europa, și întrucât SUA antrenează anual patru brigăzi ale forțelor armate ucrainene; întrucât SUA a furnizat Ucrainei echipamente letale și a anunțat, foarte recent, un pachet de asistență în valoare de 800 de milioane USD, care include arme grele, artilerie, drone și muniție, aducând valoarea totală a asistenței de securitate a SUA pentru Ucraina la peste 4 miliarde USD de la începutul războiului;

BP.

întrucât, la 27 ianuarie 2022, Parlamentul Regatului Unit și parlamentul ucrainean au semnat un acord de achiziții militare pentru a asigura Ucrainei proiecte de investiții în perioada 2022-2023; întrucât acordul militar valorează în total 1,7 miliarde GBP și vizează lărgirea capacităților navale ucrainene;

BQ.

întrucât, începând cu 9 februarie 2022, ajutorul de urgență acordat de Regatul Unit pentru Ucraina a ajuns în prezent la 400 de milioane GBP și întrucât Regatul Unit a pregătit o mie de soldați, în stare de alertă, pentru a fi trimiși în Europa de Est spre securitatea refugiaților ucraineni;

BR.

întrucât Regatul Unit asigură consolidarea capacităților și antrenarea în utilizarea de echipamente neletale a peste 20 000 de membri ai personalului forțelor armate ucrainene și a trimis Ucrainei sisteme defensive; întrucât Regatul Unit a furnizat Ucrainei și echipamente de arme letale;

BS.

întrucât Canada a lansat operațiunea UNIFIER, Programul de formare și cooperare militară și Proiectul de asistență pentru formarea forțelor de poliție, instruind în mod colectiv peste 30 000 de membri ai forțelor de securitate și ai forțelor de poliție din Ucraina și furnizând echipamente și arme tactice; întrucât, în perioada ianuarie-aprilie 2022, Canada a devotat peste 118 de milioane CAD în echipamente militare pentru a sprijini Ucraina și a alocat 500 milioane CAD sub formă de ajutor militar suplimentar Ucrainei pentru exercițiul financiar 2022-2023;

BT.

întrucât Norvegia a donat arme antitanc și sisteme de apărare aeriană, împreună cu un pachet cuprinzător de ajutor militar neletal, cum ar fi veste antiglonț, căști, rații de campanie și alte materiale esențiale, alocând, în același timp, peste 40 milioane EUR în sprijinul Ucrainei;

BU.

întrucât Japonia a furnizat ajutor militar neletal, inclusiv veste antiglonț, căști, generatoare de energie și alimente, pe lângă un împrumut de 100 de milioane USD pentru Ucraina;

BV.

întrucât Consiliul consultativ pentru reforma apărării, alcătuit din experți la nivel înalt din Statele Unite, Regatul Unit, Canada, Polonia, Germania și Lituania, este cel mai înalt organism consultativ internațional din Ucraina;

BW.

întrucât rolul din ce în ce mai activ al Chinei în competiția din regiune pentru influența politică, socială și economică este în creștere în țările Parteneriatului estic, unde investițiile chineze, de exemplu prin inițiativa „O centură, un drum”, aduc împrumuturi ieftine care cresc ponderea datoriei publice în PIB, rezultatul preconizat fiind incapacitatea de plată a țărilor Parteneriatului estic, ceea ce atrage contrapartide agresive, adesea aproprierea infrastructurii strategice și alinierea politică;

BX.

întrucât influența țărilor terțe în țările Parteneriatului estic, cu precădere Iran, s-a concentrat îndeosebi asupra Caucazului de Sud unde influența sa culturală, religioasă, politică și economică de lungă durată continuă să crească, riscând să submineze securitatea și stabilitatea unor țări din cadrul Parteneriatului estic, din cauza tentativelor de asasinat legate de agenții din Corpul Gardienilor Revoluției Iraniene ce operează în Georgia și Azerbaidjan, însemnând o preocupare suplimentară pentru eforturile UE de a promova securitatea, stabilitatea și buna vecinătate între țările Parteneriatului estic;

BY.

întrucât conflictul de 44 de zile inițiat de Azerbaidjan a modificat în mod fundamental statu-quo-ul politic, strategic și operațional din Caucazul de Sud, a dus la mii de victime și zeci de mii de refugiați și a determinat Rusia să trimită aproximativ 2 000 de așa-zise „trupe de menținere a păcii” pe coridorul Lachin și în zona din Nagorno-Karabah și în jurul acesteia, ca parte a acordului de încetare a focului din 10 noiembrie 2020; întrucât între Azerbaidjan și Armenia continuă să aibă loc ciocniri, iar conflictul din Nagorno-Karabah nu a fost soluționat; întrucât Rusia nu va fi în măsură să soluționeze singură un conflict cu origini în spațiul post-sovietic; întrucât lipsa de previziune strategică și de inițiativă diplomatică a UE a permis Rusiei, Turciei, Iranului și altor actori să își consolideze influența în Caucazul de Sud;

BZ.

întrucât conducta principală de aprovizionare cu gaz a enclavei Nagorno-Karabah a fost avariată și, de la 8 martie 2022, regiunea nu mai este aprovizionată cu energie, ca urmare a ciocnirilor militare în curs între forțele armene și azere în Nagorno-Karabah;

CA.

întrucât, la începutul lunii ianuarie 2022, forțele CSTO (conduse de armata rusă și incluzând, printre altele, trupe din Belarus și Armenia) au intervenit în Kazahstan, la cererea guvernului, pentru a reprima protestele civile și a asigura rămânerea la putere a regimului actual, utilizând organizația în sprijinul intereselor sale;

CB.

întrucât Federația Rusă continuă să își consolideze prezența militară ilegală în teritoriile ocupate ale Georgiei, Abhazia și Osetia de Sud, să își dezvolte mijloacele militare și să intensifice exercițiile militare, sa distribuie pașapoarte rusești populației, precum și să amplifice „delimitarea frontierei” prin instalarea de garduri din sârmă ghimpată și alte bariere de-a lungul liniei de demarcație administrativă, destabilizând în mod grav situația de securitate de la fața locului și punând în pericol mijloacele de subzistență ale populației din zonele afectate de conflicte;

CC.

întrucât succesul oricărei misiuni PSAC depinde de caracteristicile mandatului său și de nivelul de voință politică și de coeziune dintre țările membre UE și țările partenere, precum și de disponibilitatea statelor membre de a-și investi expertiza, activele, personalul și resursele;

CD.

întrucât Capacitatea civilă de planificare și conducere a UE (CPCC) va trebui să analizeze modalitățile de protejare a personalului civil al UE împotriva unor astfel de amenințări tot mai mari;

CE.

întrucât, pentru ca misiunile PSAC să își atingă obiectivele, mandatele acestora trebuie să conțină sarcini de consiliere și formare pentru a face față tehnologiilor emergente și disruptive care pătrund rapid în mediul de „conflict înghețat”; întrucât misiunile PSAC în țările membre ale Parteneriatului estic trebuie să rămână în vigoare atât timp cât sunt considerate necesare de către țările beneficiare și statele membre pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor misiunilor;

CF.

întrucât Consiliul discută în prezent opțiunile pentru a spori prezența PSAC în Ucraina;

CG.

întrucât Misiunea UE de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM) este o misiune civilă lansată în 2014, la solicitarea guvernului ucrainean ca UE să sprijine reforma instituțiilor de aplicare a legii și a instituțiilor statului de drept, restabilind astfel încrederea cetățenilor ucraineni în urma evenimentelor violente legate de revoluția din Ucraina;

CH.

întrucât EUAM a identificat cinci domenii prioritare, inclusiv securitatea națională și de stat, criminalitatea organizată și transfrontalieră, justiția penală, siguranța comunității și gestionarea poliției, precum și transformarea digitală și inovarea, în sprijinirea reformei sectorului securității civile din Ucraina, având un buget anual de 29,5 milioane EUR și un personal autorizat de 371 de persoane, inclusiv cetățeni ucraineni și personal din alte țări terțe, mandatul său trebuind să fie reînnoit în 2024;

CI.

întrucât EUAM acoperă trei domenii de operațiuni: oferirea de consiliere strategică pentru elaborarea documentelor strategice și a legislației; sprijinirea punerii în aplicare a reformelor prin consiliere practică, formare și echipamente; și promovarea cooperării și coordonării pentru a asigura coerența și eforturile de reformă între Ucraina și actorii internaționali;

CJ.

întrucât EUAM își desfășoară activitățile în parteneriat cu Consiliul național de securitate și cu Serviciul de Informații Externe al Ucrainei; întrucât EUAM colaborează cu sistemul judiciar din Ucraina prin intermediul procurorilor săi pentru a asigura independența și eficiența parchetelor; întrucât EUAM instruiește și echipează forțele de poliție ucrainene prin intermediul birourilor sale regionale și al colaborării cu provinciile învecinate; întrucât EUAM își concentrează inițiativele de formare a poliției prin furnizarea de consiliere strategică și printr-un „dialog privind siguranța comunității” și formează poliția locală în domenii-cheie;

CK.

întrucât EUAM colaborează cu Evaluarea Europol privind amenințarea pe care o reprezintă criminalitatea gravă și organizată în UE (SOCTA) în sprijinirea autorităților ucrainene în ceea ce privește măsurile de consolidare a capacităților și gestionarea integrată a frontierelor pentru a sprijini capacitățile de anchetă penală ale țării;

CL.

întrucât activitatea EUAM de sprijinire a reformei Serviciului de Securitate al Ucrainei (SSU) rămâne o prioritate și aceasta trebuie să își concentreze sprijinul în vederea punerii în aplicare a reformei pentru a se asigura că SSU elimină treptat competențele de urmărire penală, demilitarizează serviciul, are o repartizare clară a competențelor în raport cu alte agenții de securitate, o supraveghere eficace și își reduce efectivul; întrucât, dacă este pusă în aplicare în mod corespunzător, Legea 3196 prevede că SSU își concentrează eforturile asupra activității de contrainformații, contracarării amenințărilor la adresa securității statului, luptei împotriva terorismului, securității cibernetice, protecției suveranității statale și a integrității teritoriale și protecției secretelor de stat; întrucât reformele necesare pentru a asigura dezvoltarea democratică impun ca SSU să aplice: o separare clară a funcțiilor, neimplicarea în investigarea infracțiunilor economice și de corupție (cu excepția cazurilor excepționale autorizate de procurorul general), independență politică, demilitarizare și optimizare ulterioară, o mai mare transparență și responsabilizare și o concentrare sporită asupra protecției infrastructurii critice;

CM.

întrucât asistența acordată de EUAM pentru înființarea Biroului de Securitate Economică (BES), care vizează criminalitatea financiară pe întregul teritoriu al Ucrainei, reprezintă un efort de reformă esențial; întrucât transparența în selectarea personalului BES și dizolvarea Serviciului fiscal de stat sunt esențiale pentru reducerea treptată a influenței oligarhilor asupra economiei Ucrainei; întrucât BES urmează să moștenească de la SSU competențe de urmărire penală în domeniul securității economice și trebuie să sprijine eforturile Ucrainei de a rezista presiunii din partea instituțiilor de aplicare a legii;

CN.

întrucât, în 2020, EUAM și-a înființat cel de-al patrulea birou local la Mariopol, pentru a sprijini punerea în aplicare la nivel local și regional a reformelor conduse de la nivel central, precum formarea și consilierea autorităților locale de aplicare a legii, reflectând rolul tot mai important al EUAM în consolidarea rezilienței Ucrainei în întreaga țară și dorința Ucrainei de a se alinia la obiectivele PSAC; întrucât biroul local din Mariupol a fost evacuat și apoi distrus de forțele rusești;

CO.

întrucât, ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, întregul personal internațional a fost forțat să evacueze țara în condiții de siguranță; întrucât misiunea menține în continuare contactul cu omologii ucraineni și rămâne în alertă, în așteptarea ordinelor de la Bruxelles;

CP.

întrucât, după invadarea Ucrainei, întregul personal al statelor membre din cadrul PSAC EUAM Ucraina a fost evacuat;

CQ.

întrucât Misiunea UE de asistență la frontieră în Republica Moldova și Ucraina (EUBAM) este o misiune civilă inițiată în 2005; întrucât această misiune are un mandat neexecutiv de consolidare a capacităților de gestionare a frontierelor ale polițiștilor de frontieră, ale autorităților vamale și ale autorităților de aplicare a legii din Ucraina și Republica Moldova, cu un buget anual de 12 milioane EUR și un personal care include peste 200 de angajați, mandatul său trebuind să fie prelungit în noiembrie 2023;

CR.

întrucât EUBAM sprijină Republica Moldova și Ucraina în vederea îndeplinirii obligațiilor din cadrul Zonei de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA), ca parte a acordurilor lor de asociere cu UE și are ca obiectiv sprijinirea autorităților vamale și de frontieră ale celor două țări; întrucât are următoarele obiective: combaterea fraudei vamale, a contrabandei cu droguri, a migrației neregulamentare și a traficului de persoane; sprijinirea facilitării comerțului și a gestionării integrate a frontierelor; și sprijinirea soluționării pașnice a conflictului transnistrean în formatul „5 + 2”;

CS.

întrucât contrabanda cu tutun, inclusiv cu produse contrafăcute, a cauzat o pierdere estimată de 10 miliarde EUR pe an la bugetele de stat ale Republicii Moldova, Ucrainei și statelor membre; întrucât, în perioada 2020-2021, EUBAM a dejucat mai multe operațiuni de contrabandă, confiscând cantități mari de muniție, tutun, alcool, etanol și heroină;

CT.

întrucât EUBAM sprijină autoritățile de frontieră ale Republicii Moldova și Ucrainei în elaborarea unor indicatori comuni generali, utilizați pentru identificarea victimelor traficului de persoane;

CU.

întrucât Grupul operativ al EUBAM privind combaterea traficului de droguri urmărește să implice serviciile partenere ale misiunii; întrucât EUBAM colaborează cu mai multe organizații internaționale, inclusiv cu Europol, FRONTEX și OSCE, prin intermediul Grupului de lucru privind armele, al operațiilor comune ORION II și al inițiativelor „UE pentru securitatea frontierelor”;

CV.

întrucât EUBAM a fost un susținător consecvent al redeschiderii coridoarelor internaționale de transport care traversează Transnistria și elaborează și susține măsuri tehnice de consolidare a încrederii între Chișinău și Tiraspol în materie de transporturi, vamă, aspecte sanitar-veterinare și fitosanitare și de aplicare a legii;

CW.

întrucât EUBAM contribuie la soluționarea pașnică a conflictului transnistrean prin măsuri de consolidare a încrederii și prin monitorizarea prezenței la segmentul transnistrean al frontierei dintre Republica Moldova și Ucraina;

CX.

întrucât Federația Rusă păstrează o așa-numită misiune de menținere a păcii în Transnistria, formată din aproximativ 500 de soldați, și Grupul operativ al trupelor ruse (OGRT) de aproximativ 1 500 de soldați, exercită controlul asupra grupurilor armate separatiste din Transnistria și organizează anual peste 100 de exerciții militare comune cu Transnistria; întrucât este preocupat de încercările separatiștilor din Tiraspol de a obține recunoașterea independenței Transnistriei la 4 martie 2022;

CY.

întrucât, ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, siguranța și securitatea PSAC EUBAM Moldova sunt grav periclitate și pot duce la o eventuală evacuare a personalului misiunii din țară;

CZ.

întrucât misiunea de monitorizare a Uniunii Europene în Georgia (EUMM) este o misiune civilă inițiată în 2008, ca urmare a acordului în șase puncte mediat de UE care a pus capăt războiului dintre Georgia și Rusia; întrucât, în cei 13 ani de existență, EUMM a reprezentat angajamentul politic puternic al UE în regiune, contribuind la consolidarea încrederii și normalizare între părțile la conflict și oferind stabilitate pe teren și în întreaga regiune;

DA.

întrucât EUMM găzduiește în prezent 325 de membri ai misiunii, inclusiv peste 200 de observatori civili, cu un buget alocat de 44,8 milioane EUR și un mandat de reînnoire în decembrie 2022;

DB.

întrucât mandatul inițial din 2008 rămâne neschimbat în ceea ce privește monitorizarea punerii în aplicare a acordului de încetare a focului din 12 august 2008 dintre Georgia și Rusia, mediat de UE, care cere: să nu se mai recurgă la violență, să se înceteze ostilitățile, să se acorde acces la ajutorul umanitar, să revină în garnizoane forțele armate georgiene, să se retragă forțele armate ruse pe pozițiile pe care le aveau înainte de inițierea ostilităților și deschiderea discuțiilor internaționale privind securitatea și stabilitatea Osetiei de Sud și a Abhaziei;

DC.

întrucât Rusia nu respectă acordul mediat de UE la 12 august 2008 – Acordul de încetare a focului între Rusia și Georgia, deoarece menține în mod ilegal prezența forțelor armate, a agenților Serviciului Federal de Securitate (FSB) și a polițiștilor de frontieră ai Federației Ruse în regiunile separatiste Abhazia și Osetia de Sud; întrucât Rusia nu permite instituirea unor mecanisme internaționale de securitate pe teren, împiedicând, de asemenea, intrarea EUMM pe teritoriile ocupate de Rusia, ceea ce reprezintă un obstacol major pentru îndeplinirea obiectivelor misiunii; întrucât mandatul EUMM este valabil pe întreg teritoriul Georgiei; întrucât EUMM se confruntă cu stabilirea frontierelor de către Rusia, ceea ce implică împingerea liniei de demarcație administrative în interiorul teritoriului georgian și extinderea ocupării teritoriale a Georgiei;

DD.

întrucât continuă încălcările flagrante ale Acordului de încetare a focului mediat de UE la 12 august 2008 de către Federația Rusă și sunt adesea întâmpinate cu răspunsuri limitate sau cu apeluri la acțiune din partea statelor membre, sau cu lipsa oricărui răspuns, ceea ce riscă să încurajeze Federația Rusă să desfășoare mai multe astfel de acțiuni; întrucât au avut loc arestări ilegale dincolo de liniile de demarcație administrative și activități ilegale de „delimitare a frontierei”;

DE.

întrucât EUMM nu este o misiune civilă obișnuită din cauza mandatului său și a faptului că se concentrează pe activități de monitorizare, pe consolidarea competențelor civile și pentru că conduce activități de consolidare a încrederii prin intermediul unor granturi mici și a unor proiecte specifice între cele două părți; întrucât mandatul îi permite să se concentreze pe amenințările hibride, drepturile omului, radicalizare, terorism, minorități și pe aspectele de securitate legate de mediu; întrucât EUMM a înființat Comitetul consultativ pentru războiul hibrid și are contacte periodice cu biroul de legătură al NATO și cu echipa care implementează Pachetul Substanțial de Măsuri NATO-Georgia;

DF.

întrucât EUMM facilitează reuniunile mecanismului de prevenire și reacție pentru incidente din Ergneti și asigură regularitatea acestor reuniuni care abordează situația de securitate la fața locului, și la care participă Guvernul Georgiei, regiunile separatiste și Federația Rusă; întrucât, din păcate, încă nu există un mecanism similar în Gali, Abhazia;

DG.

întrucât EUMM are o nevoie constantă de a-și extinde atenția și capacitățile analitice pentru a face față amenințărilor hibride persistente și are deci nevoie de un buget și de resurse suficiente;

DH.

întrucât EUMM este o țintă a activităților de dezinformare, în special de către mass-media și canalele de comunicare socială cu sediul în regiuni ocupate sprijinite de Rusia, ceea ce o obligă să își organizeze resursele interne pentru a oferi cooperarea necesară și a explora modalități de combatere a dezinformării;

DI.

întrucât EUMM a gestionat „linia telefonică de urgență”, un mecanism de consolidare a încrederii care servește drept canal semnificativ de comunicare 24/7 între guvernul Georgiei și autoritățile de facto din Abhazia și Osetia de Sud, inclusiv polițiștii de frontieră ai Federației Ruse trimiși în ambele regiuni, pentru incidente urgente pe teren; întrucât această linie telefonică a fost accesată de peste 2 100 de ori în 2021; întrucât EUMM sprijină formatele de negociere și canalele de comunicare prin participarea la dezbaterile internaționale de la Geneva (GID) și coprezidarea reuniunilor Mecanismului de prevenire și reacție la incidente (IPRM) de la Ergneti;

DJ.

întrucât, la 24 octombrie 2019, pentru prima dată în peste 10 ani, polițiștii FSB au trecut linia de demarcație administrativă, reținând observatori ai EUMM și obligând UE să negocieze eliberarea lor;

DK.

întrucât rolul EUMM în rezolvarea nevoilor de securitate umană și a celor umanitare a populației locale în zonele afectate de conflict și facilitarea schimburilor eficiente de informații, de exemplu legate de trecerea în scopuri medicale sau eliberarea persoanelor reținute la liniile de demarcație administrative (ABL), precum și în cofacilitarea dezbaterilor față în față în timpul reuniunilor din cadrul mecanismului de prevenire și reacție pentru incidente (IPRM) din Ergneti, adaugă o valoare enormă rolului important pe care EUMM îl joacă, contribuind atât la securitate și gestionarea conflictelor, cât și la consolidarea încrederii;

DL.

întrucât Georgia este unul dintre cei mai mari contribuitori pe cap de locuitor la misiunile PSAC din Africa;

DM.

întrucât țările Parteneriatului estic rămân foarte vulnerabile la insecuritatea energetică, în special Republica Moldova și Ucraina, care suferă în mod repetat de pe urma șantajului energetic practicat de Rusia;

DN.

întrucât măsurile UE menite să atenueze insecuritatea energetică prin diversificarea surselor de energie vor consolida, de asemenea, securitatea și stabilitatea în regiunea estică;

DO.

întrucât Comisia a luat deja măsuri pentru a reduce dependența Europei de un singur furnizor prin diversificarea furnizorilor de gaze; întrucât, ca răspuns la efectele generate de sancțiunile impuse Rusiei, pentru a pune capăt dependenței de importurile de energie din Rusia, Comisia a elaborat un nou plan pentru a înlocui, până la sfârșitul anului 2022, 100 miliarde de metri cubi de importuri de gaze din Rusia cu importuri mai mari de gaze naturale lichefiate și prin conducte de la furnizori din afara Rusiei, precum și prin volume mai mari de producție și importuri de biometan și hidrogen din surse regenerabile; întrucât planul vizează reducerea utilizării combustibililor fosili în locuințe, clădiri, industrii și sisteme energetice, precum și creșterea eficienței energetice, creșterea surselor regenerabile de energie și a electrificării, precum și eliminarea blocajelor din infrastructură,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

51.

52.

53.

54.

55.

56.

57.

58.

59.

60.

61.

62.

63.

64.

65.

66.

67.

68.

69.

70.

71.

72.

73.

74.

75.

76.

77.

78.

79.

80.

81.

82.

83.

84.

85.

86.

87.

88.