P9_TA(2022)0218

Lupta împotriva impunității pentru crimele de război din Ucraina

Rezoluția Parlamentului European din 19 mai 2022 referitoare la lupta împotriva impunității pentru crimele de război din Ucraina (2022/2655(RSP))

(2022/C 479/07)

Parlamentul European,

—	având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Ucraina și Rusia,

—	având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite,

—	având în vedere Convențiile de la Geneva din 1949 și protocoalele adiționale la acestea,

—	având în vedere Convențiile de la Haga din 1899 și 1907,

—	având în vedere Convenția ONU pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid din 9 decembrie 1948 (Convenția ONU privind genocidul) și protocoalele adiționale la aceasta,

—	având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI) din 17 iulie 1998 și amendamentele de la Kampala din 2010 privind crima de agresiune,

—	având în vedere principiile dreptului internațional recunoscute în Carta Tribunalului Nürnberg și în hotărârea Tribunalului (principiile de la Nürnberg) elaborate de Comisia de drept internațional a ONU, care stabilesc ce anume constituie o crimă de război,

—	având în vedere Rezoluția 1820 (2008) a Consiliului de Securitate al ONU privind violența sexuală ca armă de război și Rezoluția 1888 (2009) de instituire a Reprezentantului Special pentru violența sexuală în situații de conflict,

—	având în vedere definiția termenului „viol” în timp de război stabilită în 1998 de Tribunalul Penal Internațional pentru Rwanda și de Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie,

—	având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU din 2 martie 2022 referitoare la agresiunea împotriva Ucrainei și Rezoluția din 24 martie 2022 referitoare la consecințele umanitare ale agresiunii împotriva Ucrainei,

—	având în vedere rezoluția ONU adoptată de Consiliul pentru Drepturile Omului la 4 martie 2022 privind situația drepturilor omului în Ucraina ca urmare a agresiunii ruse, prin care Consiliul a decis să instituie o comisie internațională independentă de anchetă,

—	având în vedere Rezoluția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 28 aprilie 2022 intitulată „Agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei: asigurarea tragerii la răspundere pentru încălcări grave ale dreptului internațional umanitar și pentru alte infracțiuni internaționale”,

—	având în vedere Declarația de la Versailles din 11 martie 2022,

—	având în vedere vizita Președintei Metsola din 1 aprilie 2022 în Ucraina și declarația sa privind crimele de război internaționale comise în Ucraina,

—	având în vedere declarația din 4 aprilie 2022 a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, în numele UE, cu privire la atrocitățile ruse comise în Bucea și în alte orașe ucrainene,

—	având în vedere declarația procurorului CPI, Karim A.A. Khan QC, din 2 martie 2022, intitulată „Situația din Ucraina: Primirea de sesizări din partea a 39 de state părți și deschiderea unei anchete”,

—

având în vedere raportul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) din 13 aprilie 2022 privind încălcările dreptului internațional umanitar și ale dreptului internațional al drepturilor omului, crimele de război și crimele împotriva umanității comise în Ucraina începând cu 24 februarie 2022,

—	având în vedere Acordul din 2006 de cooperare și asistență dintre Curtea Penală Internațională și Uniunea Europeană,

—

având în vedere Decizia (PESC) 2022/638 a Consiliului din 13 aprilie 2022 de modificare a Deciziei 2014/486/PESC privind misiunea Uniunii Europene de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM Ucraina) (1), care a modificat mandatul EUAM Ucraina pentru a oferi sprijin autorităților ucrainene și a facilita investigarea și urmărirea penală a oricăror crime internaționale comise în contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei,

—

având în vedere propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1727 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește colectarea, păstrarea și analizarea probelor referitoare la genocid, la crime împotriva umanității și la crime de război în cadrul Eurojust (COM(2022)0187),

—	având în vedere rapoartele organizației Human Rights Watch privind Ucraina din 3 aprilie și 21 aprilie 2022 și raportul Amnesty International din 6 mai 2022,

—	având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

întrucât, începând cu 24 februarie 2022, când Rusia a început o nouă fază ilegală, neprovocată și nejustificată de război împotriva Ucrainei, forțele sale militare și aliații săi au desfășurat atacuri fără discriminare împotriva civililor, inclusiv răpiri, execuții extrajudiciare și tortură, atât în zonele nou invadate, cât și în cele ocupate anterior din Ucraina;

întrucât mii de persoane și-au pierdut viața sau au fost rănite, aproximativ 7,7 milioane de cetățeni ucraineni au fost strămutați în interiorul țării și aproape 6 milioane au fugit în țările învecinate; întrucât, potrivit Comisarului pentru drepturile omului al Parlamentului Ucrainei, 400 000 de civili ucraineni, inclusiv peste 200 000 de copii, au fost deportați cu forța din Ucraina în Federația Rusă începând cu 24 februarie 2022; întrucât forțele ruse au împiedicat de mai multe ori crearea de coridoare umanitare și, astfel, au blocat sau îngreunat evacuarea populației civile din teritoriile asediate;

întrucât atrocitățile comise de trupele rusești și aliații lor au atins un nou nivel de josnicie duminică, 3 aprilie 2022, când au fost descoperite trupuri neînsuflețite ale civililor pe străzile din Bucea, un oraș inaccesibil armatei ucrainene timp de aproape o lună; întrucât există relatări din mai multe orașe ucrainene ocupate anterior, inclusiv Bucea, Irpen, Hostomel, Ivankiv, precum și din alte locuri care au fost acum eliberate de forțele armate ucrainene, privind gropile comune care conțin sute de persoane și trupurile neînsuflețite ale civililor găsite pe străzi, inclusiv cele ale femeilor, copiilor și persoanelor în vârstă, unele cu mâinile legate la spate; întrucât în numeroase orașe și sate ucrainene invadate și încă ocupate de Rusia și aliații ei este foarte probabil să aibă loc frecvent atrocități similare cazurilor menționate mai sus, amploarea reală a crimelor de război fiind probabil mult mai mare decât s-a documentat;

întrucât numeroase rapoarte, completate de fotografii și înregistrări video, documentează execuții sumare ale civililor în timpul ocupării de către Rusia a satelor și orașelor, arestări ale civililor fără proceduri corespunzătoare și cu rele tratamente care echivalează cu tortură, cazuri de violare a civililor, inclusiv a copiilor, de către forțele armate ruse și aliații lor, precum și utilizarea artileriei neghidate, a munițiilor cu dispersie și a minelor terestre antipersonal în timpul atacurilor rusești în zone populate; întrucât Rusia utilizează violența sexuală ca armă de război pentru a submina moralul ucrainenilor și ca formă de tortură pentru a obține mărturii prin violuri, expunere forțată și amenințări cu violență sexuală împotriva copiilor, femeilor și bărbaților sau a rudelor acestora; întrucât violul ca crimă de război este o infracțiune extrem de greu de documentat astfel încât să poată fi dusă în instanță și să reziste la testul procesului; întrucât victimele crimelor sexuale de război se pot confrunta cu riscuri multiple de discriminare și stigmatizare, pe lângă vătămări fizice; întrucât timpul este de o importanță crucială pentru a colecta probe și mărturii și a acorda asistență medicală și psihologică victimelor violenței sexuale;

întrucât forțele armate ruse și aliații lor au reținut, au sechestrat, au răpit, au vizat și au ucis jurnaliști, primari și apărători ai drepturilor omului; întrucât jurnaliștii și lucrătorii din mass-media sunt protejați în temeiul dreptului internațional umanitar de articolul 79 din Protocolul adițional I la Convențiile de la Geneva; întrucât, potrivit platformei Consiliului Europei pentru protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor, cel puțin 10 lucrători din mass-media ucraineni și internaționali au fost uciși, în timp ce mulți alții au fost răniți;

întrucât forțele armate ruse și aliații lor au fost implicate în jefuirea bunurilor civile, inclusiv alimente, îmbrăcăminte, aparate de uz casnic, lemn de foc și cantități mari de cereale, precum și în distrugerea infrastructurilor civile, inclusiv a celor care răspund nevoilor grupurilor sociale vulnerabile, clădiri rezidențiale, școli, grădinițe și spitale; întrucât forțele armate ale Federației Ruse și aliații lor au sustras sistematic opere de artă, artefacte și alte obiecte de mare valoare culturală; întrucât Ucraina a acuzat Rusia că a furat câteva sute de mii de tone de cereale, iar ONU a confirmat că există tot mai multe dovezi că trupele ruse au jefuit stocuri de cereale ucrainene și au distrus spații de depozitare a cerealelor, ceea ce a agravat criza alimentară mondială și contribuie la o posibilă foamete în Ucraina; întrucât aproape 25 de milioane de tone de cereale rămân blocate în Ucraina din cauza distrugerii infrastructurii logistice și a blocadei maritime de către Rusia; întrucât impactul războiului asupra mediului și sănătății va fi, de asemenea, devastator și de lungă durată;

întrucât cele patru Convenții de la Geneva și Protocolul adițional I, la care Ucraina și Federația Rusă sunt state părți, prevăd că încălcările grave ale dreptului internațional umanitar, împreună cu abaterile grave, constituie crime de război; întrucât orice persoană care ordonă sau comite astfel de acte sau care le sprijină și le încurajează este responsabilă de astfel de crime;

întrucât, în noiembrie 2016, Rusia și-a retras semnătura de pe Statutul de la Roma; întrucât Ucraina nu este stat parte la Statutul de la Roma, dar și-a exercitat de două ori prerogativele pentru a accepta jurisdicția CPI asupra crimelor în temeiul Statutului de la Roma care se bănuiește că au loc pe teritoriul său, în conformitate cu articolul 12 alineatul (3) din statut;

I.	întrucât, la 2 martie 2022, procurorul CPI a anunțat că a deschis o anchetă privind situația din Ucraina pe baza sesizărilor primite de la statele părți (2);

J.	întrucât, la 3 martie 2022, Ucraina, cu sprijinul a 45 de state participante, a invocat mecanismul OSCE de la Moscova pentru a trata încălcările drepturilor omului și impactul umanitar al invaziei Ucrainei de către Rusia;

K.	întrucât, în primele trei luni ale războiului, procurorul general ucrainean a deschis cel puțin 9 300 de anchete și a identificat sute de suspecți din Rusia pentru presupuse crime de război, printre care jafuri, omoruri, tortură și viol;

L.	întrucât organismele judiciare guvernamentale și internaționale au inițiat o serie de eforturi de responsabilizare, inclusiv deschiderea unei anchete oficiale de către CPI, precum și anchete penale în temeiul principiului jurisdicției universale de către Franța, Germania, Lituania și Suedia;

întrucât, la 4 martie 2022, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a votat înființarea Comisiei internaționale de anchetă privind Ucraina, cu mandatul de a investiga încălcările drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia în 2022; întrucât Consiliul de Securitate al ONU este paralizat cu privire la situația din Ucraina din cauza capacității Rusiei de a se opune prin drept de veto oricărei acțiuni substanțiale;

întrucât, la 25 martie 2022, Polonia, Lituania și Ucraina au anunțat crearea unei echipe comune de anchetă pentru a strânge probe și a investiga crimele de război și crimele împotriva umanității, cu sprijinul Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și cu participarea Parchetului CPI, așa cum s-a anunțat la 25 aprilie 2022; întrucât coordonarea dintre anchetele CPI și cele ale organismelor guvernamentale și alte mecanisme este esențială pentru a se face rapid dreptate;

întrucât CPI nu are competență în ceea ce privește crima de agresiune în această situație, deoarece nici Ucraina, nici Federația Rusă nu au ratificat Statutul de la Roma și modificările aduse acestuia în legătură cu crima de agresiune; întrucât această lacună ar trebui remediată prin înființarea unui tribunal internațional special, care să fie mandatat să ancheteze și să urmărească penal presupusele crime de agresiune comise împotriva Ucrainei de liderii politici și comandanții militari ai Rusiei și de aliații săi,

condamnă din nou cât se poate de categoric războiul de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei și invazia acestei țări și solicită Rusiei să înceteze imediat toate activitățile militare din Ucraina și să-și retragă necondiționat toate forțele și echipamentele militare de pe întreg teritoriul recunoscut la nivel internațional al Ucrainei, așa cum a dispus Curtea Internațională de Justiție la 16 martie 2022;

își exprimă revolta și indignarea profundă cu privire la atrocitățile relatate, inclusiv bombardarea fără discriminare a localităților și orașelor, deportările forțate, utilizarea munițiilor interzise, atacurile împotriva civililor care încearcă să fugă din zonele de conflict prin coridoare umanitare convenite în prealabil, execuțiile civililor, violența sexuală, strămutarea forțată și jefuirea și vizarea deliberată a zonelor rezidențiale și a infrastructurii civile, cum ar fi spitalele, unitățile medicale, școlile, adăposturile și ambulanțele; toate aceste acte reprezintă încălcări grave ale dreptului internațional umanitar, pot constitui crime de război comise de Federația Rusă și de aliații săi în Ucraina și au rămas până în prezent neurmărite penal și nepedepsite;

condamnă ferm utilizarea îngrozitoare și sistematică a violenței sexuale și a violenței bazate pe gen ca armă de război de către forțele armate ruse și aliații lor și, reamintind Rezoluția ONU nr. 1820 (2008) privind violența sexuală ca armă de război, afirmă că violul și alte forme de violență sexuală pot constitui crime de război, crime împotriva umanității sau un act constitutiv de genocid și, prin urmare, ar trebui urmărite penal în conformitate cu dispozițiile dreptului internațional și cu Statutul de la Roma al CPI, în special cu articolele 7 și 8 din acesta; regretă progresele limitate în ceea ce privește urmărirea penală efectivă a infracțiunilor sexuale și bazate pe gen în cadrul CPI; consideră că, în acest sens, cazurile victimelor invaziei ilegale a Ucrainei ar putea crea un precedent; invită UE și statele sale membre să sprijine integrarea perspectivei de gen în toate anchetele actuale și viitoare;

își exprimă sprijinul deplin pentru ancheta lansată de procurorul CPI cu privire la presupusele crime de război, crime împotriva umanității și infracțiuni de genocid comise în Ucraina, pentru activitatea comisiei de anchetă din cadrul Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului și pentru eforturile organizațiilor independente ale societății civile de a colecta și păstra probe privind crimele de război; subliniază importanța unor acțiuni și progrese rapide pentru a obține dovezile necesare în scopul de a ancheta și urmări penal toate persoanele responsabile de autorizarea, comiterea și disimularea crimelor de război și a altor încălcări ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar; evidențiază riscul grav ca probele legate de crimele de război să fie distruse și să nu poată fi colectate și depozitate în condiții de siguranță în scopul anchetării crimelor de război din Ucraina, din cauza ostilităților în curs; consideră că acțiunile rapide au o importanță crucială pentru a lua toate măsurile necesare care să asigure tragerea la răspundere a persoanelor care au comis încălcări ale drepturilor omului și crime de război în Ucraina;

solicită să se acorde sprijin procurorului CPI în ceea ce privește anchetarea și urmărirea penală a persoanelor suspectate de crime de război, crime împotriva umanității și, eventual, genocid, prin furnizarea de sprijin politic, punerea la dispoziție a oricăror dovezi aflate în posesia lor, inclusiv informații și date din surse deschise, imagini prin satelit și interceptări ale comunicațiilor, precum și prin furnizarea de resurse umane și financiare adecvate pentru bugetul general al CPI, pentru a-i proteja pe deplin independența și imparțialitatea;

salută și sprijină pe deplin eforturile procurorilor și anchetatorilor ucraineni de a-i aduce în fața justiției pe cei responsabili de crime de război și crime împotriva umanității și invită statele membre ale UE, comunitatea internațională și instituțiile competente să sprijine pe deplin autoritățile ucrainene în acest proces;

invită statele membre și Comisia să ofere toată asistența necesară pentru a consolida capacitatea judiciară și resursele Ucrainei în scopul de a investiga și judeca în mod eficace crimele de război; invită Comisia și statele membre să sprijine autoritățile ucrainene să îndeplinească principalele criterii de referință pentru combaterea impunității în cazul crimelor internaționale grave, inclusiv al crimelor de război și al crimelor împotriva umanității la nivel național;

cere instituțiilor UE și statelor membre să ia toate măsurile necesare în cadrul instituțiilor și procedurilor internaționale și la CPI sau alte tribunale sau instanțe internaționale competente pentru a sprijini urmărirea în justiție a regimurilor rus și belarus pentru crime de război, crime împotriva umanității, genocid și crime de agresiune; mai cere și ca aceste anchete și urmărirea penală ulterioară să se aplice și întregului personal al forțelor armate ruse și funcționarilor guvernamentali implicați în crime de război; salută, prin urmare, anchetele și investigațiile lansate de mai multe state membre în temeiul principiului jurisdicției universale și pentru a sprijini activitatea desfășurată de CPI; salută, de asemenea, mandatul modificat al EUAM Ucraina, care îi va permite să sprijine autoritățile ucrainene în investigarea și urmărirea penală a oricăror crime internaționale comise în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia;

invită autoritățile ruse să pună capăt imediat strămutării forțate a cetățenilor ucraineni și să permită cetățenilor ucraineni strămutați forțat pe teritoriul Federației Ruse să se întoarcă în siguranță în Ucraina;

10.

invită statele membre să strângă probe și să sprijine o anchetă a procurorului CPI pentru a stabili dacă crimele de război și crimele împotriva umanității comise de forțele ruse și interpușii lor în Ucraina constituie genocid;

11.

insistă asupra necesității de a spori coordonarea diferitelor mecanisme instituite pentru combaterea impunității pentru crimele de război din Ucraina, inclusiv prin intermediul unei reuniuni internaționale menite să coordoneze strângerea probelor și, astfel, să îmbunătățească eficiența proceselor de tragere la răspundere; invită instituțiile UE să sprijine aceste eforturi de coordonare;

12.

invită instituțiile UE, în special Comisia, să sprijine crearea fără întârziere a unui temei juridic adecvat, cu sprijinul forurilor multilaterale consacrate, precum ONU și Consiliul Europei, pentru a permite înființarea unui tribunal internațional special pentru pedepsirea crimei de agresiune comise împotriva Ucrainei de liderii politici și comandanții militari ai Rusiei și aliații săi; invită instituțiile UE, în special Comisia, să pună la dispoziție, cât mai curând posibil, toate resursele umane și bugetare necesare, precum și sprijinul administrativ, de anchetă și logistic necesar pentru înființarea acestui tribunal;

13.

face un apel către instituțiile UE, în special Comisia, să solicite sprijin politic din partea partenerilor și organizațiilor internaționale care gândesc la fel, în special din partea Adunării Generale a ONU, pentru înființarea acestui tribunal;

14.

salută înființarea echipei comune de anchetă de către Lituania, Polonia și Ucraina, coordonată de Eurojust, la care Biroul Procurorului CPI va participa pentru prima dată, cu scopul de a facilita anchetele și urmăririle penale în statele participante, precum și pe cele care ar putea fi înaintate la CPI; încurajează statele membre să se alăture echipei comune de anchetă;

15.

salută propunerea Comisiei din 25 aprilie 2022 de a extinde mandatul și funcțiile operaționale ale Eurojust ce țin de analizarea, conservarea și transmiterea de probe în sprijinul anchetelor și urmăririlor penale privind principalele crime internaționale, îndeosebi genocidul, crimele împotriva umanității, crimele de război și infracțiunile conexe (3); invită Eurojust să se prevaleze de aceste noi competențe pentru a ajuta autoritățile competente ale statelor membre să analizeze probele astfel încât să poată fi admise după aceea în instanțe naționale sau internaționale sau în mecanisme echivalente; subliniază că extinderea mandatului ar trebui însoțită de o majorare adecvată a finanțării pentru Eurojust;

16.

subliniază că UE și statele sale membre trebuie să se folosească din plin de capacitățile și căile legale disponibile pentru a-i trage la răspundere pe autorii crimelor de război; felicită, în acest sens, Europol pentru disponibilitatea arătată de a sprijini o echipă comună de anchetă și roagă agenția să coopereze strâns cu Eurojust, dacă i se solicită colaborarea;

17.

reamintește că principiul jurisdicției universale urmărește să evite impunitatea criminalilor de război, permițând tuturor statelor să își îndeplinească datoria de a-i urmări penal și de a-i pedepsi pe făptași; consideră că este important să se ofere autorităților de aplicare a legii și autorităților judiciare din statele membre instrumente adecvate care să le permită efectiv să strângă probele necesare pentru condamnarea criminalilor de război; încurajează statele membre să utilizeze în mod eficient principiul jurisdicției universale pentru anchetarea și urmărirea penală a crimelor de război în Ucraina și să intensifice cooperarea dintre ele, Comisia având un rol de coordonare și de promovare;

18.

își reia apelul adresat Comisiei de a prezenta un plan de acțiune al UE privind impunitatea și solicită includerea unui capitol specific referitor la Ucraina;

19.

invită Comisia să colaboreze îndeaproape cu CPI și Eurojust în cadrul mandatului său revizuit privind documentarea violului în timpul războiului, a abuzurilor și a altor forme de violență sexuală în Ucraina, inclusiv prin strângerea de dovezi statistice sau mostre de probe uzuale de la experții în domeniu și din dosarele medicale și farmaceutice, precum și prin căutarea și documentarea relatărilor privind violurile de război din Ucraina care apar în presa online și pe platformele de comunicare socială și care pot duce anchetatorii la victimele violurilor și ale violenței sexuale; solicită ca această activitate să fie completată de eforturi similare în taberele de refugiați și, ori de câte ori este posibil, pe teren în Ucraina; invită UE și țările-gazdă și de tranzit să garanteze accesul la servicii de sănătate sexuală și reproductivă și la servicii legate de drepturile aferente, în special contracepția de urgență, profilaxia postexpunere și avortul, inclusiv pentru victimele violurilor;

20.

invită, de asemenea, comunitatea internațională să investigheze și să sancționeze în mod serios infracțiunile împotriva mediului, în special poluarea masivă a mediului, inclusiv daunele aduse mediului la nivel transfrontalier, întrucât Rusia continuă să vizeze instalațiile industriale și de alimentare cu combustibil, sursele de alimentare cu energie electrică, alimentarea cu apă, sistemele de canalizare și alte instalații, creând o contaminare pe scară largă și devastând zone umede, păduri, parcuri naționale, zone protejate, inclusiv zona de excludere de 30 km din Cernobîl, precum și zonele în care trăiesc specii pe cale de dispariție și amenințate, cu efecte grave pe termen lung;

21.

îndeamnă la anchetarea presupuselor jafuri și distrugeri ale instalațiilor de depozitare a alimentelor de către forțele ruse și interpușii lor, precum și la o evaluare temeinică a impactului global al acestora, în special asupra țărilor în curs de dezvoltare importatoare de alimente;

22.

subliniază importanța sistemelor informatice la scară largă ale UE pentru a garanta că infractorii de război nu pot fugi și intra pe teritoriul UE fără a fi descoperiți; este convins că reforma în curs a cadrului juridic al UE privind schimbul de informații între autoritățile de aplicare a legii va accelera compilarea informațiilor relevante referitoare la criminalii de război în bazele de date ale poliției din diferite state membre;

23.

regretă că Constituția Interpolului nu prevede posibilitatea de a suspenda calitatea de membru și invită Interpolul să suspende cel puțin accesul biroului național central al Rusiei la bazele sale de date;

24.

invită Comisia și statele membre să sprijine activitățile de facilitare a formării și a sensibilizării apărătorilor drepturilor omului, precum și a judecătorilor și procurorilor, cu privire la probele digitale și înregistrarea digitală a încălcărilor drepturilor omului, pentru a avea o mai mare claritate despre criteriile de admisibilitate în instanțele naționale și internaționale;

25.

salută adoptarea de către Rada Supremă a proiectului de lege nr. #7304, care autorizează CPI să activeze în Ucraina și invită autoritățile ucrainene să sprijine eforturile de pedepsire a crimelor internaționale grave prin ratificarea de urgență a Statutului de la Roma al CPI, și să fie de acord ca Ucraina să devină în mod oficial membră a CPI; invită autoritățile ucrainene să alinieze legislația și procedurile naționale ale Ucrainei la dreptul internațional, consolidând astfel mecanismele juridice interne de combatere a impunității pentru infracțiuni, să armonizeze legislația internă, în special Codul penal, cu dreptul penal internațional și cu dreptul internațional umanitar, și să adopte un cadru clar și practic de cooperare cu CPI și cu alte organisme care anchetează infracțiunile comise în Ucraina; reamintește că este necesar ca toate părțile implicate într-un conflict să respecte cu strictețe dreptul internațional umanitar;

26.

invită Comisia, statele membre și comunitatea internațională să ofere mai multe resurse financiare și asistență tehnică pentru colectarea și stocarea volumului enorm de probe privind încălcările dreptului internațional umanitar, crime de război și crime împotriva umanității în Ucraina; invită UE, în acest sens, să sprijine acest proces prin mărirea fondurilor din Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală”;

27.

consideră binevenite pachetele de sancțiuni împotriva Rusiei și subliniază că ele trebuie implementate integral și efectiv de întreaga UE și de aliații internaționali ai UE în regim de prioritate; solicită adoptarea rapidă a celui de-al șaselea pachet de sancțiuni; invită Comisia să instituie de urgență un instrument juridic care să permită confiscarea activelor și fondurilor rusești înghețate, astfel încât acestea să poată fi utilizate ca despăgubiri și pentru reconstrucția Ucrainei;

28.

apreciază și respectă nespus munca și devotamentul societății civile ucrainene, inclusiv munca sa de documentare a încălcărilor în curs din Ucraina și lupta pe care o duce împotriva impunității în Ucraina; ia act de faptul că pe teritoriul Ucrainei există numeroase organizații neguvernamentale care depun eforturi pentru a documenta crimele de război, inclusiv violurile în masă din timpul războiului, și că eforturile lor trebuie sprijinite și amplificate; invită toți actorii internaționali și naționali abilitați în ceea ce privește tragerea la răspundere să colaboreze îndeaproape cu societatea civilă pentru a sprijini procesele judiciare, inclusiv prin îmbunătățirea accesului la informații și a informării victimelor și a comunităților afectate, asigurând publicitatea, transparența procesului și implicarea societății civile ca răspuns la atrocitățile comise de Federația Rusă;

29.

îndeamnă statele membre, inclusiv prin participarea la Comisia a V-a a Adunării Generale a ONU, și ONU, să se asigure că Comisia de anchetă a Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU dispune de suficiente resurse financiare pentru a-și îndeplini mandatul sub toate aspectele în mod independent;

30.

regretă profund decizia de a închide misiunea specială de monitorizare a OSCE în Ucraina, ca urmare a lipsei unui consens în cadrul Consiliului Permanent al OSCE din 31 martie 2022 privind prelungirea mandatului misiunii și îndeamnă statele membre să analizeze toate opțiunile de restabilire a mandatului acesteia;

31.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, ONU, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, președintelui, guvernului și parlamentului Ucrainei, președintelui, guvernului și parlamentului Federației Ruse și procurorului general al CPI.

(1) JO L 117, 19.4.2022, p. 38.

(2) La 1 martie 2022, biroul său a primit o sesizare de la Republica Lituania, unul din statele părți. La 2 martie 2022, următorul grup coordonat de state părți a prezentat o sesizare comună: Republica Albania, Uniunea Australiană, Republica Austria, Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Canada, Republica Columbia, Republica Costa Rica, Republica Croația, Republica Cipru, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Estonia, Republica Finlanda, Republica Franceză, Georgia, Republica Federală Germania, Republica Elenă, Ungaria, Islanda, Irlanda, Republica Italiană, Republica Letonia, Principatul Liechtenstein, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Malta, Noua Zeelandă, Regatul Norvegiei, Regatul Țărilor de Jos, Republica Polonă, Republica Portugheză, România, Republica Slovacă, Republica Slovenia, Regatul Spaniei, Regatul Suediei, Confederația Elvețiană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

(3) Propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1727 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește colectarea, păstrarea și analizarea probelor referitoare la genocid, la crime împotriva umanității și la crime de război în cadrul Eurojust (COM(2022)0187).