P9_TA(2022)0136

Planul de acțiune al UE privind agricultura ecologică

Rezoluția Parlamentului European din 3 mai 2022 referitoare la planul de acțiune al UE privind agricultura ecologică (2021/2239(INI))

(2022/C 465/02)

Parlamentul European,

—	având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 39, articolul 192 alineatul (1) și articolul 349,

—	având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite (ONU) și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD),

—	având în vedere Acordul de la Paris încheiat în cadrul celei de a 21-a Conferințe a părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP21),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 martie 2021 privind un plan de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice (COM(2021)0141),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european (COM(2019)0640),

—	având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european (1),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului (2),

—	având în vedere rezoluția sa din 9 iunie 2021 referitoare la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030: readucerea naturii în viețile noastre (3),

—	având în vedere rezoluția sa din 20 octombrie 2021 referitoare la strategia „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic (4),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 (5),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/2117 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole, a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare, a Regulamentului (UE) nr. 251/2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate și a Regulamentului (UE) nr. 228/2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii (6),

—	având în vedere concluziile Consiliului din 19 iulie 2021 privind planul de acțiune pentru dezvoltarea agriculturii ecologice,

—	având în vedere rezoluția sa din 17 aprilie 2018 referitoare la o strategie europeană pentru promovarea culturilor proteice – încurajarea producției de plante proteice și leguminoase în sectorul agricol european (7),

—	având în vedere concluziile Consiliului din 19 octombrie 2020 privind strategia „De la fermă la consumator”,

—	având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 22 septembrie 2021 privind Planul de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice în UE,

—	având în vedere avizul Comitetului European al Regiunilor din 2 decembrie 2021 privind planul de acțiune al UE pentru agricultura ecologică,

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A9-0126/2022),

întrucât comunicarea Comisiei privind planul de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice (planul de acțiune pentru agricultura ecologică) subliniază că Pactul verde, strategiile „De la fermă la consumator” și privind biodiversitatea, care se află sub egida sa, reprezintă cheia gestionării tranziției către un sistem alimentar mai sustenabil, în special prin consolidarea eforturilor agricultorilor de a proteja mediul, de a conserva biodiversitatea și de a combate schimbările climatice; întrucât agricultura, în general, și agricultura ecologică, în special, joacă un rol esențial în atingerea acestui obiectiv;

B.	întrucât, după 12 luni de așteptare, lista cu toate actele de legislație secundară necesare pentru intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2018/848 este pregătită, dar nu și regulamentul delegat care reglementează producția de sare ecologică;

C.	întrucât regulamentul delegat va trebui să acorde prioritate proceselor naturale, fără aditivii sau emisiile de carbon care caracterizează producția de sare marină, astfel încât aceasta să poată fi clasificată drept sare ecologică;

întrucât sistemul alimentar european trebuie să furnizeze alimente produse în mod sustenabil și nutritive la prețuri accesibile și să asigure securitatea alimentară într-un mod care să garanteze o societate și o planetă sănătoasă, să contribuie la bunăstarea socială și economică, să protejeze atât sănătatea ecosistemelor, cât și pe cea a cetățenilor europeni și să asigure profitabilitatea producției agricole și, prin urmare, un trai echitabil pentru fermieri; întrucât este esențial să se asigure că creșterea suprafețelor de teren utilizate pentru agricultura ecologică corespunde capacității pieței de a absorbi produsele ecologice;

E.	întrucât Regulamentul (UE) 2018/848 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice obligă agricultorii să respecte o perioadă de conversie în timpul căreia trebuie să aplice toate normele privind producția ecologică;

F.	întrucât această perioadă poate dura până la trei ani; întrucât, în această perioadă, agricultorii trebuie să suporte costuri de producție mai mari fără a beneficia de prețuri de piață mai mari pentru produsele ecologice;

întrucât agricultura ecologică oferă diverse beneficii pentru mediu, inclusiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, și are potențialul de a ajuta sectorul agricol să joace un rol în lupta împotriva schimbărilor climatice, în adaptarea la schimbările climatice și în abordarea provocărilor-cheie, cum ar fi pierderea locurilor de muncă în zonele rurale, fertilitatea solului și pierderea biodiversității, precum și promovarea rezilienței în fața provocărilor economice;

H.	întrucât diversitatea agricolă și lanțurile mai scurte între agricultor și consumator sunt elemente importante pentru un sistem alimentar sănătos și sustenabil;

întrucât agricultura ecologică poate contribui la găsirea unui echilibru ambițios în ceea ce privește sustenabilitatea din punct de vedere economic, social și de mediu, promovând protecția solului, a apei și a biodiversității, precum și bunăstarea animalelor, și oferă tinerilor oportunități de a deveni agricultori;

întrucât standardele europene de mediu și cele privind condițiile bune de viață ale animalelor sunt printre cele mai ridicate din lume; întrucât terenurile agricole ecologice au o biodiversitate cu 30 % mai ridicată, sunt benefice pentru polenizatori și limitează utilizarea îngrășămintelor și a produselor fitosanitare artificiale;

întrucât agricultura ecologică poate contribui, de asemenea, la revitalizarea zonelor rurale, la crearea de locuri de muncă, la sustenabilitatea fermelor mici, la apropierea consumatorilor și a producătorilor, la consolidarea legăturilor cu economia locală și la stimularea multiplicatorilor economici pozitivi; întrucât noua politică agricolă comună (PAC) introduce noi măsuri ambițioase de încurajare a producției sustenabile, inclusiv a agriculturii ecologice;

L.	întrucât este esențial să se asigure faptul că consumatorii, care acordă o importanță din ce în ce mai mare calității alimentelor pe care le consumă, și sectorul de catering sunt în măsură să facă alegeri în cunoștință de cauză atunci când achiziționează produse alimentare;

M.	întrucât este necesar să se asigure informarea corespunzătoare a consumatorilor cu privire la beneficiile consumului de produse ecologice și protecția acestora împotriva etichetelor, ambalajelor și publicității înșelătoare în mod deliberat;

întrucât, în 2019, suprafața agricolă totală a UE alocată agriculturii ecologice a crescut la 13,8 milioane de hectare; întrucât această suprafață reprezintă în prezent 8,5 % din suprafața agricolă utilizată totală în UE; întrucât, între 2010 și 2019, valoarea pieței ecologice din UE a crescut de peste două ori;

întrucât vânzările cu amănuntul de produse ecologice au crescut de la 18 miliarde EUR la 41 miliarde EUR în perioada 2009-2019; întrucât creșterea producției ecologice depășește dezvoltarea pieței ecologice în anumite părți ale UE, cu diferențe semnificative în ceea ce privește consumul de produse ecologice de la un stat membru la altul; întrucât producția de produse ecologice este foarte scăzută sau inexistentă în anumite părți ale UE, cu mari disparități între statele membre, variind între 0,5 % și 26,5 % din suprafața disponibilă dedicată sectorului;

întrucât planul de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice include 23 de acțiuni, care reprezintă o bază solidă pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului ecologic; întrucât este prevăzută o evaluare a planului de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice la jumătatea perioadei, în 2024, și a fost instituită o „Zi europeană a agriculturii ecologice”, care reprezintă o oportunitate de a îmbunătăți vizibilitatea și recunoașterea agriculturii ecologice și de a sensibiliza publicul cu privire la beneficiile producției ecologice, deoarece fermierii ecologici sunt considerați „pionieri ai agriculturii sustenabile”;

Q.	întrucât Regulamentul (UE) 2018/848, care se va aplica de la 1 ianuarie 2022, vizează în special creșterea încrederii consumatorilor în produsele ecologice prin controale și norme mai stricte pentru importuri;

R.	întrucât în mai 2021 au fost publicate orientări strategice pentru o acvacultură mai sustenabilă și mai competitivă în UE pentru perioada 2021-2030, care vor fi puse în aplicare prin intermediul planurilor strategice naționale;

Observații generale

salută comunicarea Comisiei privind un plan de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice, obiectivul de creștere a suprafeței agricole a UE în cadrul agriculturii ecologice până în 2030 prin dezvoltarea cererii și ofertei, precum și recunoașterea de către Comisie a agriculturii ecologice ca fiind una dintre componentele principale ale traiectoriei UE către sisteme alimentare mai sustenabile, utilizând practici agricole mai sustenabile, o utilizare mai eficientă a surselor regenerabile, asigurând standarde mai ridicate pentru bunăstarea animalelor și contribuind la asigurarea unor venituri mai mari pentru fermierii europeni;

invită Comisia să efectueze o evaluare a impactului în ceea ce privește ponderea suprafeței agricole a UE dedicate agriculturii ecologice; consideră că dezvoltarea agriculturii ecologice, care generează numeroase externalități pozitive și beneficii pentru atenuarea schimbărilor climatice, biodiversitate și protecția solului, va contribui la realizarea obiectivelor strategiei „De la fermă la consumator” și ale strategiei privind biodiversitatea; recunoaște totodată potențialul altor metode agricole și de producție sustenabile, cum ar fi producția integrată și controlul biologic, de a contribui la obiectivele Pactului verde;

subliniază faptul că ponderea terenurilor agricole cultivate în regim de agricultură ecologică variază semnificativ între statele membre; subliniază că acest lucru trebuie luat în considerare atunci când se elaborează politici și instrumente menite să consolideze producția ecologică și îndeamnă Comisia să acorde o atenție deosebită sprijinirii statelor membre rămase în urmă;

insistă ca toate măsurile și instrumentele propuse în acest sens să se bazeze pe analize și evaluări de impact aprofundate; consideră că legislația și planurile de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice trebuie să ofere suficientă marjă de flexibilitate pentru a se ține seama de diferențele în ceea ce privește natura și condițiile agriculturii ecologice din statele membre;

menționează că, odată cu introducerea în 2022 a noului Regulament (UE) 2018/848 privind producția ecologică, Comisia trebuie să asigure o tranziție ordonată și proporțională de la legislația anterioară a UE în această materie, astfel încât sectorul ecologic să se poată familiariza rapid și în condiții de siguranță cu noul cadru de reglementare; solicită Comisiei să efectueze o evaluare a impactului noului regulament la cinci ani de la punerea sa în aplicare, pentru a se putea efectua modificările necesare;

subliniază că dezvoltarea și creșterea sectorului ecologic și a zonelor ecologice, astfel cum se prevede în Strategia „De la fermă la consumator”, cu un rol esențial în revitalizarea și menținerea unor zone rurale dinamice, trebuie să fie determinate de piață și să fie însoțite de evoluții holistice ale lanțului de aprovizionare, inclusiv de prelucrare, precum și de măsuri de politică pentru a stimula în continuare cererea și oferta de alimente ecologice și pentru a asigura încrederea consumatorilor;

subliniază că combinarea acestor abordări ar trebui să permită o dezvoltare echilibrată, în conformitate cu capacitatea pieței de a absorbi producția ecologică, pentru a proteja profitabilitatea viitoare a pieței ecologice și a agriculturii ecologice în UE;

subliniază, în acest context, necesitatea de a elimina sarcinile administrative excesive; subliniază că beneficiile pentru mediu ale agriculturii ecologice nu ar trebui să fie susținute doar de consumatorii de produse ecologice dispuși să plătească un preț mai mare, ci bugetul PAC ar trebui să recompenseze în mod corespunzător agricultorii din sectorul agriculturii ecologice pentru bunurile publice pe care le oferă, prin protecția mediului și a resurselor naturale, prin reducerea factorilor de producție și prin sprijinirea unor standarde mai ridicate de bunăstare a animalelor;

subliniază că stimularea sustenabilității agricole și a rezilienței sistemului alimentar al UE ar trebui să fie o prioritate și că agricultura ecologică este un element-cheie pentru atingerea obiectivelor de mediu și climatice; consideră că inovarea sustenabilă în practici precum agricultura ecologică și, în sens mai larg, agroecologia poate duce la o mai mare diversitate în cadrul sistemelor agricole;

10.

subliniază că este importantă coexistența diferitelor sisteme agricole, deoarece diversitatea este esențială pentru securitatea și reziliența sistemului alimentar și este benefică pentru dezvoltarea sustenabilă; reamintește că nu există un model agricol unic care să se potrivească tuturor țărilor și regiunilor și subliniază că ar trebui recunoscute avantajele diferitelor modele de agricultură sustenabilă;

11.

subliniază importanța creșterii în continuare a randamentelor ecologice pentru a preveni creșterea amprentei ecologice a producției alimentare în țările din afara UE, în timp ce în regiunile UE are loc o mai mare conversie la modelul agriculturii ecologice;

12.

subliniază că, pentru ca planul de acțiune al UE să aibă succes, acesta trebuie să stimuleze și să mobilizeze statele membre și autoritățile regionale și locale, ținând seama de specificul și de punctele de plecare diferite ale acestora; consideră că planurile regionale și locale pentru dezvoltarea producției ecologice ar trebui să joace, de asemenea, un rol în dezvoltarea sectorului agriculturii ecologice;

13.

consideră, prin urmare, că statele membre ar trebui încurajate să își stabilească propriile strategii naționale pentru agricultura ecologică și să își dezvolte propriile planuri naționale și/sau regionale, în coordonare cu planurile strategice naționale, care ar trebui să aibă un nivel ridicat de ambiție pentru dezvoltarea agriculturii ecologice, cu obiective, acțiuni, termene și bugete realiste și concrete, inclusiv stimulente pentru fermieri, care să faciliteze alegerea și să sprijine inițiativele de jos în sus;

14.

invită Comisia să se asigure că aceste condiții sunt respectate pe deplin atunci când aprobă planurile strategice naționale prezentate de statele membre și să se asigure că sunt puse la dispoziție resurse financiare suficiente, împreună cu cele mai eficiente instrumente, pentru a atinge obiectivele relevante în ceea ce privește dezvoltarea sectorului; evidențiază necesitatea de a face schimb de cunoștințe și de bune practici, deoarece unele state membre au mai multă experiență în elaborarea și punerea în aplicare a unor planuri ambițioase la nivel național;

15.

invită Comisia să includă astfel de schimburi în cadrul reuniunilor publice de monitorizare planificate; evidențiază că planurile naționale pentru dezvoltarea producției ecologice ar trebui să creeze predictibilitate și claritate pentru agricultori și industrie, încurajând astfel dezvoltarea sectorului agriculturii ecologice și comercializarea produselor ecologice;

16.

salută extinderea domeniului de aplicare al regulamentului privind agricultura ecologică la anumite produse strâns legate de agricultură, care nu sunt enumerate în anexa I la TFUE, cum ar fi sarea; își exprimă totuși îngrijorarea cu privire la raportul privind sarea ecologică publicat la 6 august 2021 de către Grupul de experți pentru consultanță tehnică privind producția ecologică (EGTOP), deoarece este în favoarea extinderii etichetei ecologice a UE la metode de producție care nu respectă principiile Regulamentului (UE) 2018/848; prin urmare, solicită Comisiei să nu urmeze sfatul EGTOP;

17.

subliniază că statele membre ar trebui să implice toate părțile interesate, în special fermierii și asociațiile ecologice, cooperativele, autoritățile locale și regionale, industria agroalimentară de-a lungul lanțului valoric, comercianții angro din sectorul agroalimentar, reprezentanții consumatorilor și ai sectorului privat și industria ospitalității, inclusiv unitățile de restaurație de mari dimensiuni și asociațiile de educație alimentară, precum și cetățenii, într-un proces consultativ atunci când concep, adoptă, revizuiesc și pun în aplicare planuri naționale și/sau regionale privind agricultura ecologică, pentru a obține cele mai bune sinergii posibile și pentru a atinge obiectivul de extindere a suprafeței agriculturii ecologice, astfel cum este stabilit în planurile lor strategice naționale;

18.

recunoaște că producția ecologică oferă venituri economice mai bune pentru fermieri, dar implică adesea costuri de producție mai ridicate și, prin urmare, solicită ca prețurile de piață și ajutoarele directe să fie suficiente pentru a recupera aceste costuri, astfel încât agricultorii să obțină venituri echitabile;

19.

subliniază că prețurile de consum mai ridicate pot reprezenta o barieră în calea expansiunii, dar că ele sunt necesare în prezent pentru a susține sectorul ecologic; reamintește că, în unele cazuri, produsele agricole ecologice nu găsesc un loc pe piață, agricultorii fiind constrânși să le vândă ca produse agricole convenționale la un preț mai mic;

20.

reamintește că agricultura ecologică implică standarde de producție foarte ridicate; subliniază necesitatea de a aborda problema accesibilității din punct de vedere financiar și, prin urmare, a accesibilității produselor ecologice; subliniază cu fermitate că producătorii trebuie să fie sprijiniți în procesul de conversie la producția ecologică și trebuie să beneficieze de valoarea adăugată a agriculturii ecologice; constată că, la fel ca în cazul produselor convenționale, o mai bună distribuție a valorii între actorii din lanțul alimentar ecologic ar aduce beneficii atât fermierilor, cât și consumatorilor;

21.

recunoaște că dezvoltarea sectorului ecologic va permite economii de scară în ceea ce privește prelucrarea și logistica, ceea ce va spori eficiența și va conduce la costuri mai mici; subliniază importanța Directivei privind practicile comerciale neloiale pentru dezvoltarea sectorului și pentru a garanta că comercianții cu amănuntul nu au marje de profit excesiv de ridicate pentru produsele ecologice; consideră, de asemenea, că produsele ecologice ar putea fi incluse în programele din cadrul Fondului de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane, atât timp cât sunt disponibile suficiente produse;

22.

salută faptul că Comisia lucrează la îmbunătățirea condițiilor generale de viață a animalelor și subliniază că sondajul Eurobarometru din 2020 privind agricultura și PAC a arătat că 80 % dintre cetățenii UE asociază agricultura ecologică cu un respect mai mare pentru condițiile de viață a animalelor; subliniază, în acest context, importanța sprijinirii creșterii ecologice a animalelor;

23.

recunoaște că este important să se accelereze dezvoltarea acvaculturii ecologice în UE și a pieței aferente în UE, precum și consolidarea cererii și a încrederii consumatorilor în aceste produse; subliniază că unul din patru produse pescărești provine din acvacultură; subliniază, cu toate acestea, că, întrucât cea mai mare parte a consumului acestor produse este satisfăcută prin importuri, reprezentând 60 % din oferta totală, există un potențial de creștere enorm de care trebuie să profităm pentru a dezvolta acvacultura europeană în general și acvacultura ecologică în special;

24.

subliniază necesitatea de a coordona măsurile privind acvacultura ecologică cu noile orientări strategice pentru o acvacultură mai sustenabilă și mai competitivă în UE pentru perioada 2021-2030 și dezvoltarea sectorului în statele membre și în regiuni;

Stimularea cererii și garantarea încrederii consumatorilor

25.

sprijină Comisia în promovarea în continuare și schimbul de informații cu privire la logoul ecologic al UE în rândul consumatorilor, inclusiv prin intermediul programelor pentru școli, care ar trebui să acorde o pondere mai mare produselor ecologice atunci când programele pentru școli sunt revizuite, precum și în alte instituții, cum ar fi centrele de îngrijire; sprijină promovarea logourilor ecologice locale care există în mai multe state membre și care oferă cel puțin aceleași garanții ca și logoul ecologic al UE și sunt utilizate împreună cu aceasta; constată că programele din școli ar trebui să constituie baza unei discuții pedagogice privind nutriția și alimentația sustenabilă și să fie însoțite de măsuri de informare și educare a copiilor cu privire la stiluri de alimentație mai bune;

26.

subliniază că este extrem de important ca sondajele privind produsele ecologice realizate în rândul consumatorilor să fie urmate de acțiuni care să vizeze creșterea gradului de sensibilizare cu privire la beneficiile agriculturii ecologice pentru sănătate, bunăstare și o calitate ridicată a vieții, asigurându-se, în același timp, că încrederea consumatorilor în siguranța și sustenabilitatea metodelor agricole convenționale din Uniune nu este subminată; subliniază necesitatea de a furniza informații exacte pentru a se asigura că noile inițiative care sunt în curs de elaborare cu privire la etichetarea produselor alimentare sustenabile nu afectează negativ logoul ecologic al UE și nu creează confuzie pentru consumator în ceea ce privește domeniul de aplicare și semnificația lor;

27.

își exprimă îngrijorarea cu privire la etichetele, ambalajele și publicitatea înșelătoare care fac dificilă pentru consumatori deosebirea produselor convenționale de cele ecologice; ia act de faptul că Regulamentul (UE) 2018/848 și controalele independente frecvente stau la baza încrederii consumatorilor în produsele ecologice și invită statele membre să comunice în mod clar cu privire la logoul ecologic al UE;

28.

subliniază rolul pe care trebuie să îl joace supermarketurile și diferitele lanțuri de aprovizionare cu alimente în promovarea și sprijinirea logoului ecologic al UE; așteaptă viitoarele inițiative ale Comisiei menite să ghideze mai bine consumatorii în alegerea produselor alimentare prin etichetare, promovare și campanii de informare, bazate pe date științifice solide, independente și operaționale și pe metodologii complete și coerente; constată că etichetarea obligatorie privind originea tuturor produselor alimentare din UE are potențialul de a spori semnificativ transparența și trasabilitatea, combătând astfel fraudele și metodele ilegale de producție, precum și asigurând o mai mare încredere a consumatorilor;

29.

reamintește că cerințele bucătăriilor profesioniste diferă de cele ale gospodăriilor; subliniază importanța creării de valoare adăugată pentru lanțul de aprovizionare și a creșterii nivelului de prelucrare a produselor ecologice pentru a răspunde nevoilor bucătăriilor profesioniste;

30.

consideră că revizuirea achizițiilor publice ecologice din 2019 ar trebui să fie mai bine mediatizată în statele membre pentru a spori gradul de informare și pentru a stimula puternic acțiunile care vizează promovarea producției ecologice și pentru a sprijini o alimentație mai sănătoasă și mai ecologică în instituții precum școli, spitale, case de bătrâni și închisori și, de asemenea, poate reduce cantitatea de deșeuri de produse ecologice în statele membre cu excedente; consideră că instituțiile UE ar trebui să conducă prin puterea exemplului în propriile structuri; consideră că, pentru a crește gradul de utilizare a achizițiilor publice ecologice, este esențială coordonarea cu sectorul prin intermediul organizațiilor sale reprezentative, pentru a asigura buna desfășurare a achizițiilor publice;

31.

invită Comisia să continue să investigheze care sunt barierele structurale și logistice actuale și să promoveze utilizarea criteriilor de achiziții publice ecologice în statele membre, precum și acțiunile de informare, educare și promovare în ceea ce privește produsele ecologice, pentru ca această măsură să fie mai eficientă; consideră că creșterea numărului de achiziții publice ecologice ar trebui să fie decisă la nivel național, în conformitate cu cererea națională și cu obiectivele stabilite în planurile naționale pentru dezvoltarea producției ecologice; consideră că în cadrul achizițiilor publice ecologice trebuie să se pună un accent puternic pe produsele ecologice din UE, ceea ce ar stimula producția și ar ajuta UE să își atingă obiectivele climatice;

32.

subliniază că producția și prelucrarea ecologică trebuie dezvoltate în mod corespunzător la nivel regional și local, cu implicarea agricultorilor ecologici locali; sprijină dezvoltarea unor sisteme alimentare regionale sustenabile bazate pe cooperare, care să implice toate părțile interesate din domeniul alimentar; regretă lipsa de date verificate cu privire la utilizarea produselor ecologice în cantinele și restaurantele publice;

33.

subliniază că autoritățile locale, regionale și naționale, împreună cu asociațiile de agricultori și comercianții angro din sectorul agroalimentar joacă un rol important în sprijinirea structurării sectorului ecologic în ceea ce privește producția, prelucrarea colectivă, logistica și comerțul, facilitarea accesului la terenuri pentru agricultorii ecologici, facilitarea cooperării între producători, între producători și consumatori, precum și în ceea ce privește serviciile alimentare;

34.

subliniază, de asemenea, rolul pe care trebuie să îl joace autoritățile locale, regionale și naționale în sensibilizarea publicului cu privire la toate tipurile de metode agricole sustenabile, în furnizarea de produse ecologice în cantine și în dezvoltarea de programe educaționale pentru grădinițe și școli;

35.

subliniază, în acest context, că piețele agricultorilor de la nivel local și regional reprezintă un instrument eficient de reducere a decalajului dintre producători și consumatori și ar trebui promovate; reamintește, de asemenea, că autoritățile locale și regionale și asociațiile de fermieri oferă asistență tehnică extrem de valoroasă fermierilor ecologici și celor implicați în procesul de transformare, ceea ce este esențial pentru implementarea acestor practici și care necesită o finanțare adecvată din partea PAC și din alte surse;

36.

subliniază că toate autoritățile trebuie să se asigure că cadrul de reglementare continuă să permită și să stimuleze dezvoltarea sectorului, menținând totodată sarcinile administrative la un nivel minim; reamintește că autoritățile locale și regionale din multe state membre sunt implicate de mult timp în sprijinirea dezvoltării agriculturii ecologice, în special prin gestionarea și implementarea programelor regionale de dezvoltare rurală;

37.

subliniază că, atunci când sunt implicate autoritățile locale și regionale, este necesară o abordare sensibilă la locul de desfășurare, în conformitate cu preceptele Agendei teritoriale 2030, pentru a răspunde nevoilor diferite ale zonelor rurale, periurbane și urbane din Europa;

38.

subliniază că succesul planului pentru dezvoltarea producției ecologice va depinde de o mai mare implicare a sectorului privat, pentru a se stimula cererea și a se genera venituri echitabile pentru agricultori, în special în țările cu piețe și producții ecologice mai puțin dezvoltate; invită Comisia să identifice un set de instrumente care să ajute statele membre să încurajeze lanțurile de vânzare cu amănuntul să contribuie activ la promovarea și comunicarea de informații referitoare la importanța consumului de produse ecologice, precum și la crearea unor lanțuri locale de aprovizionare cu produse ecologice; subliniază că o creștere a producției ecologice trebuie să provină în primul rând dintr-o cerere mai mare din sectorul privat și nu exclusiv din stimulente acordate prin politicile din sector;

39.

subliniază importanța îmbunătățirii transparenței în lanțul de aprovizionare cu alimente ecologice și a unei mai bune trasabilități a tuturor proceselor de producție și distribuție, în acord cu cerințele consumatorilor europeni de a avea mai multe informații privind originea și metodele de producție a produselor alimentare pe care le consumă; salută inițiativele voluntare ale comercianților cu amănuntul de a cumpăra produse de conversie la un preț mai mare și consideră că astfel de inițiative ar trebui promovate;

40.

ia act de dificultățile cu care se confruntă comercianții cu amănuntul în comercializarea acestor produse de conversie către consumatori, din cauza lipsei unor norme de marketing armonizate și invită Comisia să evalueze măsuri care să faciliteze comercializarea acestora, cum ar fi prin etichetarea armonizată;

41.

subliniază că este esențial ca Comisia, statele membre și părțile interesate să se implice activ în identificarea unor modalități prin care mecanismele existente de certificare și control pot deveni mai robuste pentru a preveni frauda în producția și comerțul cu produse ecologice;

42.

consideră că mecanismele de certificare și control trebuie să fie mai adaptate la realitatea de pe teren pentru agricultorii ecologici, iar procesul trebuie simplificat, inclusiv prin soluții informatice;

43.

subliniază că trebuie acordată o atenție deosebită procedurilor de autorizare a organismelor de certificare; subliniază că procesul de certificare în conversia la agricultura ecologică continuă să fie greoi și dificil de pus în aplicare și el ar trebui facilitat, în special pentru micii agricultori; consideră că agricultorii ar trebui sprijiniți în acoperirea costurilor de certificare;

44.

subliniază că este necesar să se instituie sisteme europene și armonizate de certificare a factorilor de producție pentru agricultura ecologică, pentru a împiedica proliferarea certificărilor private pentru care cerințele și sistemele de control sunt diferite; invită Comisia să promoveze armonizarea acestora la nivelul UE prin intermediul planului de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice;

45.

îndeamnă Comisia să consolideze controalele vamale prin intermediul unor mecanisme de control directe și unificate, în coordonare cu statele membre și în deplină conformitate cu principiul subsidiarității, pentru a preveni frauda alimentară, falsificarea alimentelor și importurile de produse care nu respectă standardele de producție ecologică ale UE, precum și pentru a evita riscul de a dezavantaja din punct de vedere competitiv sectorul ecologic al UE din cauza lipsei de convergență globală a standardelor și a creșterii costurilor pentru consumatori; subliniază, în acest context, necesitatea unei mai mari implicări a autorităților vamale competente pentru a garanta calitatea și siguranța produselor ecologice și pentru a asigura o concurență loială între producătorii din interiorul și din afara UE;

46.

regretă absența din planul de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice a oricărei referiri la dificultățile și costurile ridicate create pentru sector de necesitatea de a pune în aplicare măsuri adecvate pe parcursul cultivării, recoltării, transportului, depozitării și prelucrării pentru a menține produsele neautorizate, de exemplu, OMG-urile, în afara lanțului de producție ecologică;

47.

subliniază că produsele agricole originare din UE sunt recunoscute la nivel internațional pentru înalta lor calitate; consideră că sunt necesare acțiuni pozitive și de promovare a comerțului pentru a promova în continuare produsele ecologice din UE la nivel internațional; recunoaște, în acest sens, rolul potențial al politicii UE de promovare a producției ecologice; subliniază că această politică de promovare ar trebui să recunoască gama largă de metode de producție, practici și produse sustenabile din UE;

48.

subliniază că indicațiile geografice, care sunt sprijinite de politica de promovare a UE, contribuie în mod semnificativ la creșterea economică în multe zone rurale și reprezintă o inițiativă emblematică a agriculturii europene; solicită Comisiei să informeze Parlamentul cu privire la potențialul de extindere a pieței produselor ecologice și să accelereze negocierile în curs pentru a realiza trecerea de la echivalență la respectarea standardelor UE pentru importurile de produse ecologice;

49.

sprijină tranziția globală către sisteme alimentare sustenabile; consideră că acțiunile la nivelul UE, printre care se numără în special strategia „Pactul verde”, ar trebui să aibă ca obiectiv sensibilizarea periodică cu privire la aspectele de mediu la scară globală; regretă faptul că acordurile de liber schimb nu acordă uneori suficientă atenție diferențelor majore dintre UE și țările terțe în ceea ce privește standardele de producție agricolă în ceea ce privește protecția mediului și bunăstarea animalelor, ceea ce descurajează fermierii din UE să investească mai mult în domeniul mediului, inclusiv în producția ecologică;

Stimularea conversiei și consolidarea întregului lanț valoric

50.

consideră că, pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale planurilor strategice naționale, un buget adecvat al PAC și compatibilitatea cu alte fonduri sau programe europene sunt esențiale pentru a crea stimulente care să încurajeze fermierii să adopte și să mențină practici agricole ecologice, prin măsuri de dezvoltare rurală însoțite de resurse adecvate sau prin programe ecologice atractive din punct de vedere financiar sau printr-o combinație a celor două;

51.

solicită ca programele ecologice să fie accesibile atât fermierilor convenționali, cât și celor ecologici și să fie concepute astfel încât să fie compatibile și complementare cu măsurile de agromediu și climă; reamintește importanța sprijinirii agricultorilor din sectorul agriculturii ecologice și dincolo de etapa de conversie; invită statele membre să sprijine reînnoirea generațiilor în agricultura ecologică prin intermediul unor politici publice relevante, să promoveze antreprenoriatul agricol în rândul femeilor și să sprijine dezvoltarea de ferme ecologice mici și mijlocii viabile;

52.

regretă reducerea bugetului PAC în ultimele două decenii, concomitent cu creșterea cerințelor impuse sectorului agricol; ia act de faptul că, în cadrul actualei PAC, doar 1,8 % din buget este cheltuit pentru măsuri de sprijinire a agriculturii ecologice și salută faptul că noua PAC, în special prin intermediul programelor ecologice și al măsurilor de dezvoltare rurală, oferă statelor membre o mai mare flexibilitate pentru a majora sumele alocate sectorului ecologic;

53.

ia act de potențialul lanțurilor de aprovizionare alimentară scurte, locale, sezoniere și inteligente și al oportunităților de vânzare directă, inclusiv în piețele fermierilor, pentru ca producătorii de produse ecologice și economiile rurale să genereze beneficii în materie de mediu și de bunăstare a animalelor, asigurând totodată venituri, menținând și creând locuri de muncă, asigurând vitalitatea zonelor rurale și reducând decalajul dintre producătorii și consumatorii din UE; subliniază că dezvoltarea pieței constituie un element esențial pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului ecologic;

54.

invită statele membre să aloce suficiente resurse investițiilor care facilitează dezvoltarea lanțurilor alimentare scurte, de exemplu prin creșterea numărului de abatoare mobile sau de instalații de prelucrare la fermă; consideră că utilizarea lanțurilor de aprovizionare locale ar trebui să fie promovată în cadrul procedurilor de achiziții publice; subliniază că accentul pus pe producția locală și pe lanțurile scurte nu trebuie să conducă la obstacole suplimentare în cadrul pieței interne a UE;

55.

invită Comisia și statele membre să joace un rol activ în îmbunătățirea structurii lanțurilor de aprovizionare ecologice și în consolidarea capacității organizațiilor de producători ecologici; îndeamnă statele membre să utilizeze „intervențiile sectoriale” și toate măsurile disponibile pentru a îmbunătăți organizarea producătorilor ecologici în toate sectoarele relevante și pentru a-i ajuta în caz de supraproducție temporară;

56.

subliniază că fermele ecologice, a căror producție este mai redusă ca volum și deci mai costisitoare, pot avea o putere de negociere mai mică în contractele comerciale și, prin urmare, pot fi deosebit de vulnerabile în fața practicilor comerciale neloiale, în special sub forma întârzierii plății pentru produsele perisabile, a anulărilor de ultim moment sau a obligării furnizorilor să plătească pentru produsele nevândute și risipite; subliniază necesitatea unor condiții contractuale clare și a recunoașterii echitabile a activității producătorilor agricoli ecologici și consideră că ar trebui promovate instrumente precum contractele din cadrul lanțului de aprovizionare;

57.

salută sprijinul Comisiei pentru dezvoltarea eco-districtelor, denumite și eco-regiuni, în cadrul statelor membre, deoarece acestea au un caracter multifuncțional, promovează lanțurile scurte de aprovizionare și creează sinergii, printre altele, între agricultori, consumatori, întreprinderile de prelucrare, comercianții cu amănuntul, industria ospitalității și de catering și întreprinderile culturale; invită Comisia să furnizeze statelor membre informații cu privire la instrumentele pe care le-ar putea utiliza pentru a promova dezvoltarea eco-districtelor, acordând o atenție deosebită zonelor urbanizate; constată că succesul eco-districtelor depinde de o integrare regională puternică și de implicarea autorităților locale și regionale;

58.

subliniază importanța fundamentală a extinderii schimbului structurat de cunoștințe și bune practici privind agricultura ecologică între statele membre și agricultori; subliniază beneficiile intensificării colaborării dintre oamenii de știință, universitățile de științe agricole și sectorul mai larg al educației, serviciile de consiliere sau consultanță, fermieri și asociațiile și organizațiile acestora, precum și societate; subliniază rolul important pe care trebuie să îl joace în dezvoltarea producției ecologice serviciile independente de consiliere agricolă pe care statele membre trebuie să le includă în planurile lor strategice PAC și subliniază necesitatea de a le aloca resurse financiare suficiente;

59.

ia act de faptul că raportul Centrului Comun de Cercetare, intitulat „Modeling environmental and climate ambition in the agricultural sector with the CAPRI model” („Modelarea ambițiilor de mediu și climatice în sectorul agricol cu ajutorul modelului CAPRI”) (8) a indicat că este nevoie de creșteri ale productivității în ceea ce privește agricultura ecologică și gestionarea nutrienților, care pot fi obținute, printre altele, prin agricultura de precizie, noi tehnologii digitale și alte tehnici inovatoare;

60.

constată că instrumentele digitale inovatoare au potențialul de a spori în mod semnificativ transparența și trasabilitatea, combătând astfel frauda și metodele de producție ilegale, precum și îmbunătățind încrederea consumatorilor; încurajează, prin urmare, Comisia să asigure, inclusiv prin intermediul planurilor strategice PAC, o implementare pe scară mai largă a tehnologiilor digitale, cum ar fi agricultura de precizie și tehnologia blockchain în agricultura ecologică; subliniază, cu toate acestea, că aceste tehnologii completează abordarea de sustenabilitate sistemică a agriculturii ecologice și că trebuie să se asigure confidențialitatea, rentabilitatea și independența fermierilor în materie de date;

Îmbunătățirea contribuției agriculturii ecologice la sustenabilitate

61.

reiterează importanța cercetării și inovării pentru sustenabilitatea sectorului agriculturii ecologice și pentru îndeplinirea așteptărilor societății în ceea ce privește biodiversitatea, schimbările climatice și adaptarea la schimbările climatice, bunăstarea animalelor și utilizarea eficientă a resurselor și salută intenția Comisiei de a aloca fonduri în cadrul programului Orizont Europa pentru a sprijini aceste obiective; subliniază, în acest context, necesitatea ca cercetarea și inovarea să încurajeze conversia la agricultura ecologică, inclusiv în zootehnie, pentru a găsi alternative la anumiți factori de producție, atât în agricultură, cât și în prelucrare, astfel încât să se crească productivitatea și să se asigure disponibilitatea hranei proteice, vitaminelor și produselor de protecție a plantelor necesare, în special a soluțiilor de control biologic, îngrășămintelor și resurselor genetice, pentru a dezvolta în continuare sisteme agricole solide și a crește toleranța la secetă, dăunători și boli; invită Comisia să stimuleze și să încurajeze cooperarea dintre comunitățile de cercetare care lucrează în domeniul alimentelor și agriculturii ecologice și convenționale, în special prin intermediul Parteneriatului european pentru inovare în domeniul agriculturii (PEI-AGRI);

62.

încurajează o abordare bazată pe date științifice în ceea ce privește fertilitatea solului și necesitatea de a dezvolta, accepta și stimula inovațiile în ceea ce privește noile surse de nutrienți din plante în agricultura ecologică, inclusiv creșterea reciclării nutrienților prin prelucrarea adecvată și separarea nutrienților și, acolo unde este cazul, produsele fertilizante produse din surse regenerabile, cum ar fi deșeurile de biomasă și gunoiul de grajd, pentru a evita deficitele de nutrienți pe termen lung; reamintește importanța gunoiului de grajd ca îngrășământ ecologic și încurajează utilizarea sa sustenabilă în ciclul de cultivare; invită Comisia să evalueze noi materiale reciclate care conțin nutrienți esențiali din plante (fosfor, potasiu și azot) în vederea adăugării lor viitoare pe lista materiilor prime din Regulamentul (UE) 2018/848, în conformitate cu principiile agriculturii ecologice și asigurând calitatea, siguranța și încrederea consumatorilor;

63.

solicită mai multe cercetări și mai multe informații cu privire la beneficiile potențiale ale utilizării biostimulatorilor plantelor și bioamelioratorilor de sol în sistemele agricole ecologice și la modul în care aceștia contribuie la absorbția nutrienților și la o mai bună performanță a acestui model de producție, pentru a permite adoptarea pe scară mai largă a acestora și pentru a contribui la reducerea decalajului dintre randamentul ecologic și cel convențional; subliniază că promovarea utilizării unei combinații adecvate și specifice exploatației de diferiți nutrienți externi, pe lângă fixarea biologică a azotului, ar putea fi o soluție la problema reprezentată de dezechilibrele bugetelor de nutrienți din sistemele agricole ecologice;

64.

subliniază necesitatea urgentă de a dezvolta producția de proteine vegetale ecologice și de a stimula producția de leguminoase ecologice, inclusiv în sistemele furajere, în Uniunea Europeană, pentru a reduce dependența sectorului ecologic de importuri; îndeamnă Comisia să elaboreze un plan strategic specific în acest sens;

65.

salută contribuția agriculturii ecologice la reducerea utilizării pesticidelor sintetice și invită Comisia ca, atunci când elaborează noua legislație privind utilizarea sustenabilă a pesticidelor, să definească produsele de biocontrol și să sporească disponibilitatea soluțiilor de control biologic și a substanțelor naturale, care pot fi utilizate pe scară mult mai largă, prin îmbunătățirea și accelerarea procesului de evaluare și autorizare;

66.

reamintește Comisiei și statelor membre Rezoluția Parlamentului din 15 februarie 2017 referitoare la pesticidele cu risc redus de origine biologică (9) și subliniază necesitatea de a sprijini dezvoltarea unor produse fitosanitare alternative sigure, eficiente și la prețuri accesibile și de a încuraja utilizarea lor pe scară mai largă, în special prin facilitarea atât a procedurii de autorizare a substanțelor de bază, cât și a extinderii utilizării acestora, ca o componentă importantă în dezvoltarea producției ecologice; subliniază necesitatea de a crea condiții pentru un acces egal la produsele de protecție a plantelor și la îngrășămintele ecologice în statele membre; subliniază că reziduurile de pesticide care sunt prezente în mediul înconjurător pot afecta și produsele ecologice;

67.

subliniază că agricultorii ecologici, care garantează standarde de mediu ridicate în producție, nu trebuie să fie trași la răspundere pentru riscurile pe care nu le pot controla și invită Comisia să promoveze în continuare armonizarea în gestionarea constatărilor privind reziduurile de pesticide;

68.

subliniază că este important să se dispună de suficiente semințe ecologice de înaltă calitate, de material eterogen și de soiuri de plante cu randament ridicat, precum și de soiuri native și adoptate la nivel local; subliniază potențialul acestora de a crește rezistența plantelor la boli și în fața schimbărilor climatice; încurajează Comisia și statele membre să își intensifice eforturile, în special prin acțiuni specifice, de îmbunătățire a funcționării pieței semințelor ecologice și consideră că în acest sens ar fi utile perioade de tranziție; invită Comisia să se asigure că sunt alocate suficiente resurse financiare pentru cercetarea în domeniul semințelor ecologice și al ameliorării animalelor;

69.

evidențiază importanța susținerii programelor de conservare și selecție a raselor locale, care, dată fiind robustețea lor, sunt deosebit de potrivite pentru agricultura ecologică; subliniază necesitatea de a sprijini ameliorarea tradițională a culturilor pentru dezvoltarea unor soiuri sănătoase și reziliente, precum și necesitatea unor metode moderne, sustenabile și inovatoare pentru dezvoltarea de noi semințe și practici agricole ecologice, menținând un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului;

70.

subliniază, în acest context, rolul pe care îl pot juca inovațiile științifice în ameliorarea plantelor, în special în îmbunătățirea rezistenței soiurilor, în promovarea diversității resurselor genetice și în consolidarea sistemelor de producție alimentară, reamintind, în același timp, că utilizarea semințelor modificate genetic (OMG) nu este permisă în agricultura ecologică;

71.

sprijină intenția Comisiei de a extinde analizele realizate de observatoarele pieței UE la produsele ecologice; subliniază importanța intensificării colectării și a îmbunătățirii disponibilității unor date exacte și în timp util, inclusiv la nivel regional, cu privire la sectorul ecologic, astfel încât să se aprecieze mai bine efectele sale de mediu, economice și sociale;

72.

consideră că acestea ar trebui să includă date privind contribuția sectorului la sustenabilitatea mediului, precum și date privind producția, prelucrarea, consumul, inclusiv în sectorul ospitalității și în cantinele publice, privind comerțul în interiorul UE și cu țările din afara UE, precum și privind prețurile la poarta fermei și prețurile cu amănuntul, preferințele consumatorilor, structurile lanțului de aprovizionare, valoarea adăugată și ponderea fermierilor în lanțurile de aprovizionare; este convins că aceste date sunt esențiale pentru a defini și monitoriza politica UE privind producția ecologică și pentru a lua măsuri de remediere a dezechilibrelor dintre cerere și ofertă, pentru a evalua tendințele în materie de consum și producție și pentru a spori transparența și încrederea în acest sector;

73.

recunoaște potențialul unui spațiu european comun al datelor agricole pentru a spori cunoștințele și încrederea consumatorilor, precum și pentru a îmbunătăți trasabilitatea în lanțul de aprovizionare ecologic; subliniază că, pentru a stimula cererea, este esențial să se identifice nevoile consumatorilor prin evaluări relevante; invită statele membre să comunice mai bine rezultatele economice ale sectorului ecologic; invită Comisia să efectueze studii și analize cuprinzătoare privind impactul creșterii agriculturii ecologice atât asupra schimbărilor climatice, cât și asupra securității alimentare în Uniunea Europeană;

o o

74.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 270, 7.7.2021, p. 2.

(2) JO L 150, 14.6.2018, p. 1.

(3) JO C 67, 8.2.2022, p. 25.

(4) Texte adoptate, P9_TA(2021)0425.

(5) JO L 435, 6.12.2021, p. 1.

(6) JO L 435, 6.12.2021, p. 262.

(7) JO C 390, 18.11.2019, p. 2.

(8) Barreiro Hurle, J., Bogonos, M., Himics, M., Hristov, J., Perez Dominguez, I., Sahoo, A., Salputra, G., Weiss, F., Baldoni, E. și Elleby, C., „Modelling environmental and climate ambition in the agricultural sector with the CAPRI model”, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2021.

(9) JO C 252, 18.7.2018, p. 184.