COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 22.11.2022

COM(2022) 900 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

privind proiectele de planuri bugetare pentru 2023: evaluare generală

Rezumat Prezenta comunicare sintetizează evaluarea Comisiei cu privire la proiectele de planuri bugetare pentru 2023 prezentate de statele membre din zona euro, precum și de Croația, inclusiv situația bugetară generală din zona euro, inclusiv orientarea bugetară agregată, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 473/2013. Evaluarea Comisiei ia în considerare șocul macroeconomic legat de invadarea Ucrainei de către Rusia, precum și implicațiile sale pe termen lung pentru nevoile UE în materie de securitate energetică și aplicarea în continuare a clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere în 2023. Evaluarea se bazează pe recomandările de politică bugetară adoptate de Consiliu la 12 iulie 2022. Aceste orientări pot fi sintetizate după cum urmează. Pentru 2023, statele membre cu un nivel ridicat al datoriei ar trebui să asigure o politică bugetară prudentă, în special prin limitarea creșterii cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național sub creșterea potențială a producției pe termen mediu. Statele membre cu un nivel scăzut/mediu al datoriei ar trebui să asigure o concordanță între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare politică globală neutră. În ambele cazuri, evaluarea conformității cu orientările bugetare ar trebui să țină seama de sprijinul continuu, temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. Tuturor statelor membre li s-a solicitat să fie pregătite să ajusteze cheltuielile curente la evoluția situației. Statelor membre li s-a recomandat, de asemenea, să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) și a altor fonduri ale Uniunii. Proiectele de planuri bugetare pentru 2023 și evaluarea orientării bugetare pentru zona euro pot fi sintetizate după cum urmează: 1.Conform previziunilor Comisiei din toamna anului 2022, creșterea economică ar urma să atingă un nivel scăzut, dar în continuare pozitiv, de 0,3 % în zona euro în 2023, în contextul unei inflații ridicate și al normalizării politicilor bugetare și monetare. Proiectele de planuri bugetare tind să aibă scenarii macroeconomice mai favorabile. 2.În 2022, deficitele publice au continuat să scadă substanțial față de nivelurile maxime atinse în 2020 (7 % din PIB în zona euro), din cauza redresării economice puternice și a eliminării treptate a măsurilor de urgență temporare legate de pandemia de COVID-19. Cu toate acestea, în 2022, se preconizează că deficitele vor depăși nivelurile din 2019, anterioare pandemiei, în toate statele membre din zona euro (3,5 % din PIB pentru zona euro). Acest lucru rezultă din măsurile temporare reziduale legate de pandemie, din măsurile de redresare, din alte măsuri expansioniste fără caracter temporar și din noile măsuri adoptate pentru a atenua impactul prețurilor ridicate la energie. Costul bugetar net al celor din urmă este estimat la 1,3 % din PIB. Aceste măsuri sunt direcționate doar într-o proporție mai mică de 30 %. Aproximativ două treimi dintre măsurile din domeniul energiei sunt măsuri care vizează prețurile și care pot reduce stimulentele pentru scăderea consumului de energie și pentru creșterea eficienței energetice. Se preconizează că, în 2022, deficitul va rămâne în continuare de peste 3 % din PIB în zece dintre statele membre din zona euro. 3.În 2023, în timp ce proiectele de planuri bugetare indică o nouă scădere a deficitului în zona euro, la 3,2 % din PIB, previziunile Comisiei estimează o creștere la 3,7 %. Această diferență reflectă, de asemenea, o problemă legată de calendar, întrucât unele planuri au fost elaborate cu mult înainte de previziunile Comisiei. 4.Costul bugetar net al măsurilor din domeniul energiei din 2023 este estimat în prezent la 0,9 % din PIB în zona euro. Această proiecție este determinată în mare parte de pachetele de politici semnificative pentru întregul an, care au fost anunțate de câteva state membre mari. În același timp, unele state membre nu au anunțat încă nicio măsură în domeniul energiei pentru 2023 sau au anunțat expirarea măsurilor lor la începutul anului 2023. Dacă măsurile din domeniul energiei deja anunțate ar fi menținute pentru întregul an, costul net al acestora ar putea crește cu aproximativ 1 % din PIB. 5.Se estimează că ponderea datoriei în PIB va continua să scadă în zona euro la aproximativ 92 % în 2023 (comparativ cu 99 % în 2020), conform atât proiectelor de planuri bugetare, cât și previziunilor Comisiei. Pe termen scurt, creșterea nominală ridicată care rezultă din inflația ridicată sprijină scăderea ponderii datoriei. Diferența dintre rata dobânzii și rata de creștere devine mai favorabilă, în special în statele membre cu un nivel ridicat al datoriei, deoarece ratele mai mari ale dobânzii contribuie doar treptat la creșterea cheltuielilor cu dobânzile, datorită scadenței îndelungate a datoriilor publice. În 2023, se estimează că șase state membre din zona euro vor avea în continuare o pondere a datoriei de peste 100 % din PIB (Belgia, Grecia, Spania, Franța, Italia și Portugalia), o creștere suplimentară fiind preconizată doar în cazul Belgiei. 6.Se estimează că orientarea bugetară a zonei euro va rămâne în mod clar expansionistă în 2022, cu aproximativ 2¼ % din PIB; aceasta urmează unei politici expansioniste în 2020 (¼ % din PIB) și în 2021 (1¼ % din PIB). Orientarea bugetară este măsurată ca modificare a cheltuielilor primare nete în raport cu creșterea potențială pe termen mediu. Aceasta include toate măsurile legate de energie care au fost anunțate de statele membre din zona euro, dar exclude măsurile de urgență temporare legate de pandemia de COVID-19. Cea mai mare parte a acestei orientări expansioniste (aproape două puncte procentuale din PIB) se datorează creșterii cheltuielilor curente primare nete, dintre care două treimi reflectă măsurile menționate anterior adoptate pentru a atenua impactul prețurilor ridicate la energie. 7.În 2022 se preconizează un sprijin suplimentar pentru redresare și pentru tranziția verde și cea digitală din investițiile și cheltuielile finanțate la nivel național prin granturi din cadrul MRR și din alte fonduri ale UE (aproximativ ¼ puncte procentuale din PIB). 8.Pentru 2023, se preconizează că orientarea bugetară a zonei euro va fi în linii mari neutră; aceasta va urma unei expansiuni bugetare cumulate de 3¾ % din PIB în perioada 2020-2022. Se estimează o contribuție ușor contracționistă a cheltuielilor curente primare nete la orientarea bugetară a zonei euro în 2023, ca urmare a impactului net mai redus al măsurilor legate de energie comparativ cu 2022. 9.Se preconizează că investițiile și cheltuielile finanțate la nivel național prin granturi din cadrul MRR și din alte fonduri ale UE vor oferi un sprijin suplimentar pentru creștere în zona euro în 2023 (cu ¼ puncte procentuale din PIB), contribuind la tranziția verde și cea digitală, precum și la securitatea energetică. 10.Orientarea bugetară a zonei euro preconizată pentru 2023, precum și evoluțiile subiacente ale cheltuielilor curente primare nete și ale investițiilor sunt, în linii mari, conforme cu recomandările Consiliului din 12 iulie 2022 și cu Declarația Eurogrupului din 3 octombrie 2022 privind răspunsul în materie de politici bugetare la prețurile ridicate la energie și la presiunile inflaționiste. În declarația sus-menționată se solicita abținerea de la adoptarea unor politici care ar putea spori presiunile inflaționiste. Cu toate acestea, având în vedere incertitudinea în ceea ce privește evoluția prețurilor la energie și absența informațiilor cu privire la posibila prelungire a măsurilor din domeniul energiei până în 2023 pentru majoritatea statelor membre, există riscul ca orientarea bugetară să devină, în cele din urmă, mai expansionistă decât se preconizează în prezent. Avizele Comisiei privind proiectele de planuri bugetare pentru 2023 se axează pe coerența cu recomandările Consiliului din 12 iulie 2022. În cazul Italiei, Comisia nu publică un aviz cu privire la proiectul de plan bugetar pentru 2023 bazat pe ipoteza menținerii politicilor actuale, care a fost prezentat la 10 octombrie de către guvernul aflat la sfârșit de mandat. În schimb, Comisia va publica în timp util un aviz privind proiectul de plan bugetar actualizat pentru 2023, pe care noul guvern urmează să îl prezinte în curând. În continuare este prezentată o sinteză a avizelor Comisiei, care se bazează pe previziunile Comisiei din toamna anului 2022: State membre cu un nivel ridicat al datoriei (Belgia, Franța, Grecia, Portugalia și Spania) ·În ceea ce privește Franța, Grecia și Spania, se preconizează o creștere a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național sub nivelul creșterii potențiale a producției pe termen mediu, ținând seama de sprijinul temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie și de costul asistenței acordate persoanelor care fug din Ucraina, conform recomandării Consiliului. Acest lucru nu este valabil pentru Belgia, în cazul căreia creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național depășește creșterea potențială, ținând seama de sprijinul temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. În cazul Portugaliei, se preconizează o creștere a cheltuielilor curente finanțate la nivel național apropiată de creșterea potențială a producției pe termen mediu, în ipoteza reducerii planificate a măsurilor luate ca răspuns la prețurile ridicate la energie, inclusiv a sprijinului temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile. ·Toate statele membre intenționează să finanțeze investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, inclusiv prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale UE, conform recomandării Consiliului. Se preconizează că totalul investițiilor publice ca procent din PIB va crește sau va rămâne stabil în 2023 comparativ cu 2022 în toate statele membre, cu excepția Franței și a Greciei. Belgia, Franța, Grecia, Portugalia și Spania intenționează să mențină investițiile finanțate la nivel național, întrucât se preconizează că acestea vor crește sau vor rămâne stabile în perioada 2022-2023. Contribuția cheltuielilor finanțate prin granturi din cadrul MRR și din fonduri ale UE la orientarea bugetară generală este expansionistă sau neutră în toate statele membre, cu excepția Franței și a Greciei. ·În ansamblu, Comisia consideră că proiectele de planuri bugetare ale Franței, Greciei și Spaniei sunt în concordanță cu orientările bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022, în timp ce proiectul de plan bugetar al Belgiei este parțial în concordanță cu recomandarea, iar cel al Portugaliei riscă să fie doar parțial în concordanță cu recomandarea. State membre cu un nivel scăzut/mediu al datoriei (Austria, Cipru, Croația, Estonia, Finlanda, Germania, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Slovacia, Slovenia și Țările de Jos) ·Orientarea generală a politicii bugetare în 2023 variază de la un stat membru la altul: ocontracționistă (între +0,5 % și +2,3 % din PIB – prin convenție, un semn negativ indică o orientare expansionistă): Letonia, Irlanda, Cipru și Malta oîn linii mari, neutră (între -0,1 % și -0,2 % din PIB): Croația, Austria și Finlanda oexpansionistă (între -0,4 % și -2,6 % din PIB): Lituania, Germania, Estonia, Luxemburg, Țările de Jos, Slovenia și Slovacia ·Contribuția cheltuielilor curente finanțate la nivel național (excluzând noile măsuri în materie de venituri) la orientarea bugetară generală în 2023 variază, de asemenea, de la un stat membru la altul: ocontracționistă (între +0,4 și +1,7 puncte procentuale): Croația, Letonia, Irlanda, Cipru și Malta oîn linii mari, neutră (aproximativ zero puncte procentuale): Finlanda și Țările de Jos oexpansionistă (între -0,3 % și -1,7  puncte procentuale): Austria, Lituania, Germania, Estonia, Luxemburg, Slovenia și Slovacia. În toate cazurile, acest lucru nu reprezintă rezultatul sprijinului temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie și persoanelor care fug din Ucraina. ·Toate statele membre intenționează să finanțeze investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, inclusiv prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale UE, conform recomandării Consiliului. Se estimează că totalul investițiilor publice ca procent din PIB fie va crește, fie va rămâne stabil în 2023 comparativ cu 2022 în toate statele membre cu un nivel scăzut/mediu al datoriei. Toate statele membre intenționează să mențină investițiile finanțate la nivel național, cu excepția Ciprului, Letoniei și Maltei, în cazul cărora se estimează o scădere a acestor investiții în perioada 2022-2023. Contribuția la orientarea bugetară generală a cheltuielilor finanțate prin granturi din cadrul MRR și din fonduri ale UE este expansionistă sau neutră în toate statele membre, cu excepția Germaniei. ·În ansamblu, Comisia consideră că proiectele de planuri bugetare ale Croației, Ciprului, Finlandei, Irlandei, Letoniei și Maltei sunt conforme cu orientările bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Proiectele de planuri bugetare ale Austriei, Lituaniei, Germaniei, Estoniei, Luxemburgului, Țărilor de Jos, Sloveniei și Slovaciei sunt parțial în concordanță cu recomandarea. Deși statele membre au pus rapid în aplicare măsuri în domeniul energiei ca răspuns politic de urgență la creșterile excepționale ale prețurilor la energie, o prelungire a măsurilor de sprijin existente și/sau adoptarea de noi măsuri de sprijin ca răspuns la prețurile ridicate la energie ar contribui la o creștere mai mare a cheltuielilor curente nete finanțate la nivel național, precum și la o creștere a deficitului public și a datoriei publice preconizate în 2023. Prin urmare, este important ca statele membre să direcționeze mai bine aceste măsuri către gospodăriile cele mai vulnerabile și către întreprinderile cele mai expuse, pentru a menține stimulentele pentru reducerea cererii de energie și pentru a retrage aceste măsuri odată cu diminuarea presiunilor asupra prețurilor la energie.

I.Introducere 

Coordonarea politicilor bugetare naționale reprezintă o parte importantă a cadrului de guvernanță economică în uniunea economică și monetară 1 . Pentru a permite această coordonare, statele membre din zona euro prezintă Comisiei și Eurogrupului proiectele de planuri bugetare pentru anul următor până la jumătatea lunii octombrie. Aceste planuri sintetizează proiectele de bugete pe care guvernele intenționează să le prezinte parlamentelor naționale. Comisia emite un aviz pentru fiecare plan, evaluând dacă planul respectiv este conform cu obligațiile din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere ale respectivului stat membru. Avizele Comisiei oferă guvernelor naționale consiliere în materie de politici și informează parlamentele naționale pentru a sprijini adoptarea unor bugete conforme cu normele bugetare ale UE și cu recomandările Consiliului. La 1 ianuarie 2023, Croația va deveni unul dintre statele membre din zona euro și a decis, în mod voluntar, să își prezinte proiectul de plan bugetar pentru 2023. Prin urmare, planul Croației este inclus în prezenta comunicare, iar Comisia a emis un aviz cu privire la acesta. Guvernele Italiei și Letoniei, aflate la sfârșit de mandat, au prezentat proiecte de planuri bugetare pe baza ipotezei „menținerii politicilor actuale”; prin urmare, cifrele bugetare pentru 2023 pentru aceste țări incluse în prezenta comunicare nu reprezintă obiective de politică. De asemenea, Comisia furnizează o evaluare globală a situației și a perspectivelor bugetare pentru întreaga zonă euro.

Evaluarea Comisiei se bazează pe recomandările bugetare adoptate de Consiliu la 12 iulie 2022. Gradul ridicat de incertitudine și riscurile semnificative de evoluție negativă în ceea ce privește perspectivele economice în contextul războiului din Europa, al creșterilor fără precedent ale prețurilor la energie și al perturbărilor continue ale lanțului de aprovizionare au justificat extinderea, până în 2023, a clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, care a fost activată de Comisie și de Consiliu în martie 2020 2 . În acest context, recomandările bugetare ale Consiliului au fost formulate în termeni calitativi cu o bază cantitativă, cu unele diferențieri importante bazate pe provocările cu care se confruntă statele membre în ceea ce privește datoria publică.

Pentru 2023, recomandările Consiliului s-au axat pe direcția generală și pe structura orientării bugetare, inclusiv pe cheltuielile finanțate de Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) și de alte fonduri ale UE. Măsurile de urgență temporare legate de pandemia de COVID-19 sunt excluse din orientarea bugetară. Consiliul a recomandat ca statele membre cu un nivel ridicat al datoriei (Belgia, Grecia, Spania, Franța, Italia și Portugalia) să asigure o politică bugetară prudentă, în special prin limitarea creșterii cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național sub nivelul creșterii potențiale a producției pe termen mediu. Statelor membre cu un nivel scăzut/mediu al datoriei li s-a recomandat să se asigure că creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național este în concordanță cu o orientare politică globală neutră. În ambele cazuri, în recomandări s-a solicitat să se țină seama de sprijinul continuu, temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. Toate statele membre ar trebui să fie pregătite să ajusteze cheltuielile curente la evoluția situației. Tuturor statelor membre li s-a recomandat, de asemenea, să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale Uniunii.

Pentru perioada ulterioară anului 2023, tuturor statelor membre li s-a recomandat să aplice o politică bugetară care să vizeze obținerea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu. Statelor membre cu un nivel ridicat al datoriei li s-a recomandat, de asemenea, să asigure o reducere credibilă și treptată a datoriei și sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu prin consolidare treptată, investiții și reforme.

Prezenta comunicare are două obiective. În primul rând, comunicarea oferă o imagine globală a politicii bugetare la nivelul zonei euro, pornind de la o evaluare transnațională a proiectelor de planuri bugetare pentru 2023. În al doilea rând, comunicarea oferă o imagine de ansamblu a proiectelor de planuri bugetare la nivel de țară și explică abordarea Comisiei în ceea ce privește evaluarea acestora, acordând o atenție deosebită măsurilor bugetare adoptate sau anunțate în mod credibil de către guverne, pentru atenuarea impactului prețurilor ridicate la energie, precum și calității măsurilor din domeniul energiei.

 Tabelul 1: Rezumatul evaluării concordanței proiectelor de planuri bugetare pentru 2023 cu recomandările Consiliului

	Orientarea bugetară generală	Contribuția cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național la orientarea bugetară Ținând seama de costurile specifice legate de energie și de refugiați: nicio modificare a concluziei	Creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național sub nivelul creșterii potențiale a producției pe termen mediu Ținând seama de costurile specifice legate de energie și de refugiați: nicio modificare a concluziei	Investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică	Evaluare generală	Menținerea investițiilor finanțate la nivel național	Contribuția cheltuielilor finanțate prin granturi din cadrul MRR și din fonduri ale UE
State membre cu un nivel scăzut/mediul al datoriei
Austria			*				
Croația			*				
Cipru			*				
Estonia			*				
Finlanda			*				
Germania			*				
Irlanda			*				
Letonia			*				
Lituania			*				
Luxemburg			*				
Malta			*				
Țările de Jos			*				
Slovenia			*				
Slovacia			*				
State membre cu un nivel ridicat al datoriei
Belgia	*	*					
Franța	*	*					
Grecia	*	*					
Portugalia	*	*	1				
Spania	*	*					
* În acest tabel au fost incluse numai elementele relevante pentru concordanța proiectelor de planuri bugetare ale statelor membre cu recomandările Consiliului. Pentru statele membre cu un nivel scăzut/mediu al datoriei, recomandarea nu se referă la creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național sub nivelul creșterii potențiale a producției pe termen mediu, în timp ce, pentru statele membre cu un nivel ridicat al datoriei, recomandarea nu se referă la orientarea bugetară generală și nici la contribuția cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național la orientarea bugetară. 1 În cazul Portugaliei, se estimează o creștere a cheltuielilor curente finanțate la nivel național apropiată de creșterea potențială a producției pe termen mediu, în ipoteza reducerii planificate a măsurilor luate ca răspuns la prețurile ridicate la energie, inclusiv a sprijinului temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile.

II. Principalele constatări privind zona euro

Perspectiva economică

Graficul 2.1Zona euro: creșterea PIB-ului real, 2019-2023 (%)

Notă: Franța nu a prezentat programul de stabilitate pentru 2022, prin urmare, nu este inclusă în cifrele agregate privind programele de stabilitate pentru 2022 din zona euro. Surse: proiectele de planuri bugetare pentru 2023 (PPB2023), previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2022 (AF2022) și programele de stabilitate din 2022 (PS2022).

Economia zonei euro și-a continuat redresarea puternică după pandemie în 2022, dar se preconizează că activitatea economică va scădea drastic în 2023, pe fondul unei inflații ridicate. În termeni trimestriali, PIB-ul real al zonei euro a atins nivelul anterior pandemiei (ultimul trimestru al anului 2019) chiar în al treilea trimestru al anului 2021, datorită îmbunătățirii situației sanitare și sprijinului politic eficace la nivel național și la nivelul UE. Activitatea economică și-a menținut reziliența până în al treilea trimestru al anului 2022, în pofida unor turbulențe financiare semnificative. Consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și întreruperea aprovizionării Europei cu gaze naturale din Rusia s-au adăugat la blocajele și perturbările care existau deja în lanțurile de aprovizionare de la nivel mondial. Creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie a condus la niveluri excepțional de ridicate ale inflației IAPC în zona euro (10,6 % în octombrie 2022) și la creșterea diferențelor între statele membre în ceea ce privește nivelul inflației ca urmare a mixurilor energetice naționale diferite și a măsurilor de politică bugetară inegale. În pofida inflației ridicate, consumul privat a continuat să se redreseze în primele trei trimestre ale anului 2022, datorită relansării tuturor serviciilor care implică contactul fizic, a creșterii cererii reprimate datorată economiilor acumulate, care au atins un maxim istoric în 2020 și în 2021, și sprijinului acordat de guverne pentru atenuarea impactului prețurilor ridicate la energie. Cu toate acestea, șocul prețurilor la energie afectează în mod semnificativ condițiile de tranzacționare ale economiei zonei euro, care, la rândul lor, afectează veniturile disponibile reale ale gospodăriilor și profiturile reale ale întreprinderilor. Se preconizează că acest lucru se va traduce printr-o scădere a consumului privat și a investițiilor în trimestrele următoare. Investițiile începuseră deja să se reducă din cauza gradului sporit de incertitudine și a condițiilor de finanțare mai puțin favorabile, în timp ce redresarea turismului în străinătate a sprijinit exporturile. Indicatorii disponibili indică o scădere continuă a ritmului, iar previziunile Comisiei din toamna anului 2022 indică o recesiune tehnică, cu două valori negative ale PIB-ului real în ultimul trimestru al anului 2022 și în primul trimestru al anului 2023. Per ansamblu, în 2022, se preconizează că economia zonei euro va crește cu 3,2 %, după redresarea de 5,3 % înregistrată în 2021. Prin urmare, în 2022, se estimează că nivelul anual al PIB-ului real va fi cu peste două puncte procentuale peste nivelul anterior pandemiei din 2019.

Proiecțiile macroeconomice care stau la baza proiectelor de planuri bugetare și a previziunilor Comisiei din toamna anului 2022 sunt similare pentru anul 2022, însă diferă semnificativ pentru anul 2023. Proiecțiile din proiectele de planuri bugetare cu privire la creșterea PIB-ului real al zonei euro la 3,4 % în 2022 sunt doar ușor mai favorabile decât cele din previziunile Comisiei din toamna anului 2022 (graficul 2.1 și tabelul IV.1 din anexă). Pentru 2023, deși previziunile Comisiei estimează că economia zonei euro va stagna în linii mari, cu o creștere de numai 0,3 %, proiectele de planuri bugetare estimează în continuare că activitatea economică va continua să înregistreze o creștere solidă, deși într-un ritm mult mai lent (1,6 %) decât în 2022. Programele de stabilitate din 2022 au fost și mai optimiste, creșterea economică fiind estimată la 2,6 % în 2023.

Riscurile în ceea ce privește creșterea economică în 2023 înclină spre o tendință descendentă, din cauza presiunilor inflaționiste ridicate, a constrângerilor legate de aprovizionarea cu energie și a înăspririi condițiilor de finanțare. Tensiunile geopolitice, în special războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, implică un grad sporit de incertitudine pentru economia zonei euro. Aprovizionarea cu gaze ar trebui să fie suficientă pentru iarna următoare, dar securitatea energetică durabilă și accelerarea tranziției verzi vor necesita investiții suplimentare. Inflația ar putea crește și mai mult și ar putea afecta redresarea, în timp ce creșterea costurilor îndatorării ar putea amplifica vulnerabilitățile financiare preexistente în sectorul corporativ, cu un impact potențial asupra creșterii economice. În plus, o eventuală neconcordanță între obiectivele politicii bugetare și cele ale politicii monetare ar putea avea consecințe negative. În final, riscurile generate de economia mondială sunt în continuare importante.

Perspectiva bugetară

Graficul 2.2Zona euro: deficitul total, 2019-2023 (% din PIB)

Notă: cifrele agregate privind programele de stabilitate pentru 2022 din zona euro nu includ date pentru Franța, având în vedere că Franța nu a prezentat un program de stabilitate pentru 2022. Surse: proiectele de planuri bugetare pentru 2023 (PPB2023), previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2022 (AF2022) și programele de stabilitate din 2022 (PS2022).

Proiectele de planuri bugetare estimează o nouă scădere a deficitului zonei euro în 2023, în timp ce previziunile Comisiei estimează o ușoară creștere (graficul 2.2 și tabelul IV.2 din anexă). După o scădere a deficitului zonei euro de la 7 % din PIB în 2020 la 5,1 % din PIB în 2021, se preconizează o nouă scădere a acestuia în 2022 (la 3,9 % și, respectiv, 3,5 % din PIB), atât în proiectele de planuri bugetare, cât și în previziunile Comisiei. Cu toate acestea, deficitul din 2022 ar rămâne cu mult peste nivelul anterior pandemiei din 2019 în zona euro (0,6 % din PIB), inclusiv din cauza cheltuielilor curente suplimentare fără caracter temporar adoptate ulterior pandemiei. Pentru 2023, proiectele de planuri bugetare indică o reducere suplimentară de 0,7 puncte procentuale din PIB a deficitului în zona euro, până la 3,2 %. Cu toate acestea, proiecția privind deficitul este mai favorabilă decât previziunile Comisiei, care estimează, în schimb, o creștere a deficitului cu 0,2 puncte procentuale din PIB anul viitor, până la 3,7 %. Această creștere ușoară este determinată de factori de stabilizare bugetară automată în contextul încetinirii preconizate a creșterii economice, al creșterii cheltuielilor cu dobânzile și al scăderii veniturilor ca urmare a unei compoziții a creșterii mai puțin bogate în venituri fiscale 3 . Se estimează că acești factori de creștere a deficitului ar trebui să compenseze într-o mare măsură costurile bugetare nete mai mici ale măsurilor legate de energie – cu condiția confirmării întreruperii unei părți dintre aceste măsuri în cursul anului 2023 (de la 1,3 % din PIB în 2022 la 0,9 % în 2023) – și eliminarea completă a măsurilor de urgență temporare legate de pandemia de COVID-19 (estimate la 0,9 % din PIB în 2022 – tabelul IV.4 din anexă). Majoritatea statelor membre din zona euro preconizează un deficit mai scăzut în 2023 comparativ cu 2022. Scăderi mai mari de un punct procentual din PIB sunt preconizate în Grecia (cu 2,1 puncte procentuale, până la 2,1 %), în Germania (cu 1,6 puncte procentuale, până la 2 %) și în Spania (cu 1,1 puncte procentuale, până la 3,9 %). Proiecțiile mai mari din previziunile Comisiei reflectă, de asemenea, o problemă legată de calendar, întrucât unele proiecte de planuri bugetare au fost elaborate cu mult înainte de previziunile Comisiei din toamna anului 2022. Zece state membre din zona euro estimează un deficit de peste 3 % din PIB în 2023, prin care se numără și patru state membre cu un nivel ridicat al datoriei (Belgia, Spania, Franța și Italia).

Graficul 2.3Zona euro: datoria publică, 2019-2023 (% din PIB)

Notă: Franța nu a prezentat programul de stabilitate pentru 2022, prin urmare, nu este inclusă în cifrele agregate privind programele de stabilitate pentru 2022 din zona euro. Surse: proiectele de planuri bugetare pentru 2023 (PPB2023), previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2022 (AF2022) și programele de stabilitate din 2022 (PS2022).

Atât proiectele de planuri bugetare, cât și previziunile Comisiei indică o scădere a ponderii datoriei în PIB în 2022 și în 2023 (graficul 2.3 și tabelul IV.3 din anexă). Proiectele de planuri bugetare estimează că ponderea datoriei 4 va ajunge la 94 % din PIB în 2022 (în scădere de la 97 % în 2021) și va continua să scadă în 2023 până la aproximativ 92 % 5 . Această proiecție este, în esență, identică celei din previziunile Comisiei din toamna anului 2022. Deficitul primar va continua să afecteze dinamica datoriei în zona euro în 2023 (graficul 2.4).

Din cauza inflației ridicate, se preconizează că diferența dintre rata dobânzii și creștere va rămâne favorabilă în 2023, contribuind la scăderea datoriei. Inflația surprinzător de ridicată (măsurată cu ajutorul deflatorului PIB) mărește numitorul ponderii datoriei în PIB, în timp ce ratele mai mari ale dobânzii afectează doar treptat numărătorul prin cheltuieli mai mari cu dobânzile, datorită scadenței destul de îndelungate a datoriilor publice în zona euro.  6 Acest efect al „bulgărelui de zăpadă” care determină reducerea datoriei 7 este deosebit de puternic în statele membre cu un nivel ridicat al datoriei. În 2023, se estimează scăderi semnificative ale ponderii datoriei în PIB în Grecia, Portugalia, Cipru și Irlanda, țări care se preconizează că vor înregistra, de asemenea, excedente primare. Se preconizează că șase state membre vor avea o pondere a datoriei de peste 100 % din PIB în 2023 (Belgia, Grecia, Spania, Franța, Italia și Portugalia), ponderea datoriei urmând să crească doar în cazul Belgiei.

Proiecțiile privind datoria pentru anii următori prezintă un grad sporit de incertitudine. Simulările stocastice, care aplică o gamă largă de șocuri macroeconomice în jurul scenariului central, sugerează că ponderea datoriei în PIB în zona euro se va situa probabil între 87 % și 98 % din PIB în 2023 și între 80 % și 102 % din PIB în 2027 (anexa III). Pe de o parte, mai mulți factori afectează sustenabilitatea finanțelor publice. În special, se preconizează că mediul inflaționist ridicat va avea un efect negativ asupra dinamicii pe termen lung a datoriei publice. Pe termen scurt, se preconizează că ponderea datoriei în PIB va scădea ca urmare a creșterii mai mari a PIB-ului nominal. Pe termen lung, creșterea ratelor dobânzii se va reflecta în cele din urmă la dinamica datoriei. În contextul unor perspective de creștere incerte, acest lucru riscă să fie în detrimentul evoluției datoriei pe termen lung, subliniind importanța punerii în aplicare a reformelor și investițiilor în vederea relansării potențialului de creștere și a aplicării unor politici bugetare responsabile. În plus, datoriile contingente care decurg din furnizarea de garanții publice, inclusiv cele acordate în contextul pandemiei de COVID-19, ar putea avea un efect negativ asupra datoriei publice și asupra deficitelor publice, în cazul în care ar fi executate 8 . În general, recurgerea la împrumuturi garantate a fost eterogenă în toate statele membre, unele țări prezentând deja sume importante din împrumuturile garantate de stat înainte de izbucnirea pandemiei (caseta 1). Pe de altă parte, mai mulți factori atenuează riscurile legate de sustenabilitatea finanțelor publice. Printre acești factori se numără prelungirea scadențelor datoriei publice în ultimii ani (a se vedea nota de subsol 6), surse de finanțare stabile și inițiative ale UE, cum ar fi Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) și, mai important, instrumentul Next Generation EU și Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), prin finanțarea de investiții și reforme care să stimuleze creșterea economică. În plus, o mare parte din datoria publică, cuprinsă între 10 % și 35 % în majoritatea țărilor din zona euro 9 , este deținută de Sistemul European al Băncilor Centrale.

Graficul 2.4Defalcarea modificării ponderii datoriei, 2023 (puncte procentuale din PIB)

Sursă: previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2022.

Răspunsul bugetar la repercusiunile economice ale agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei

Statele membre au adoptat numeroase măsuri bugetare ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia și la criza energetică care a urmat în 2022. Statele membre au pus în aplicare o serie de politici pentru a atenua impactul economic și social direct al creșterii vertiginoase a prețurilor la energie asupra gospodăriilor și întreprinderilor. În acest context, un obiectiv-cheie de politică este protejarea gospodăriilor cu venituri mici, precum și a industriilor energointensive împotriva acestei volatilități bruște a prețurilor. Previziunile Comisiei estimează costul bugetar net al noilor măsuri discreționare de atenuare a impactului economic și social pe termen scurt al prețurilor ridicate la energie la 1,3 % din PIB în zona euro (tabelul IV.5 din anexă). Aceste măsuri au fost anunțate ca fiind în cea mai mare parte temporare. Cu toate acestea, deși aproximativ o treime (sau 0,4 % din PIB în zona euro) din aceste măsuri sunt direcționate (pentru mai multe detalii cu privire la modul în care sunt definite aceste măsuri, a se vedea secțiunea III, capitolul intitulat „Evaluarea măsurilor destinate gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie”) către gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie, două treimi dintre aceste măsuri (sau 0,9 % din PIB în zona euro, excluzând veniturile obținute din profiturile excepționale ale întreprinderilor din sectorul energetic) nu sunt considerate a fi bine direcționate. În 2022, costul bugetar asociat cazării și integrării persoanelor care fug din Ucraina din cauza războiului de agresiune al Rusiei este estimat la 0,1 % din PIB în zona euro în ansamblu, cu diferențe între statele membre.

Retragerea treptată preconizată a măsurilor legate de energie în 2023 se bazează pe măsurile anunțate în proiectele de planuri bugetare și prezintă incertitudini legate de evoluția prețurilor la energie, în timp ce costul bugetar asociat cazării refugiaților din Ucraina ar trebui să fie în continuare destul de limitat. În 2023, conform previziunilor Comisiei, costul bugetar net al măsurilor legate de energie va scădea la 0,9 % din PIB în zona euro, deoarece unele state membre au adoptat (sau au anunțat) măsuri doar pentru o perioadă de câteva luni din anul viitor sau nu au adoptat nicio măsură. Prin urmare, extinderea sau adoptarea de noi măsuri legate de energie ar crește probabil costurile bugetare nete ale acestor măsuri în 2023, în pofida impozitelor suplimentare percepute pe profiturile suplimentare ale întreprinderilor energetice, cu încă 1 % din PIB în zona euro, ajungând la aproape 2 % din PIB în 2023 (pentru mai multe detalii, a se vedea secțiunea III, capitolul intitulat „Evaluarea măsurilor destinate gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie”). Se estimează că, în urma războiului de agresiune al Rusiei, costul bugetar asociat cazării și integrării persoanelor care fug din Ucraina va rămâne la 0,1 % din PIB în zona euro.

Evaluarea orientării bugetare a zonei euro 10

Graficul 2.5Orientarea bugetară a zonei euro și componentele acesteia, 2020-2023 (% din PIB)

Sursă: previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2022.

Orientarea bugetară a zonei euro a fost foarte expansionistă în 2022.  Pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2022, orientarea bugetară a zonei euro a continuat să fie expansionistă în 2022, cu aproximativ 2¼ % din PIB, după creșteri de 1¼ % și ¼ % din PIB înregistrate în 2021 și, respectiv, în 2020 (graficul 2.5). Orientarea bugetară include impulsul atât din partea bugetelor naționale, cât și a bugetului UE, dar exclude măsurile de urgență temporare legate de pandemia de COVID-19 11 . Toate măsurile legate de energie sunt incluse în orientarea bugetară. Cu toate acestea, în conformitate cu recomandările Consiliului din 12 iulie 2022, prezenta comunicare ia în considerare, în evaluarea sa, sprijinul temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina.

Per ansamblu, în 2022, evoluția cheltuielilor curente primare nete pare să fi fost în mare măsură expansionistă. Se preconizează că, în 2022, cheltuielile curente primare nete finanțate la nivel național vor contribui în mod semnificativ la orientarea expansionistă, cu aproape două puncte procentuale din PIB. Aproximativ două treimi din contribuția expansionistă este legată de măsurile luate de guverne pentru a atenua impactul prețurilor ridicate la energie asupra gospodăriilor și întreprinderilor. Aceste măsuri par, în cea mai mare parte, generale, nefiind direcționate către grupurile vulnerabile. Restul de o treime este legat de creșterea cheltuielilor curente nete subiacente, în special a transferurilor sociale, la o rată peste creșterea potențială pe termen mediu. Această tendință expansionistă a contribuit la sprijinirea cererii interne, sporind în același timp presiunile inflaționiste și afectând poziția bugetară a mai multor state membre, inclusiv a statelor membre cu un nivel ridicat al datoriei. În 2022 se preconizează contribuții expansioniste suplimentare (aproximativ ¼ puncte procentuale din PIB) din investițiile finanțate la nivel național și din cheltuielile plătite prin Mecanismul de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE.

După trei ani de expansiune bugetară, se preconizează în prezent că orientarea bugetară pentru 2023 va fi în linii mari neutră, cu condiția retragerii planificate a măsurilor legate de energie. Previziunile Comisiei, care includ informațiile furnizate în proiectele de planuri bugetare, indică faptul că orientarea bugetară a zonei euro va deveni, în linii mari, neutră în 2023. Această orientare ar trebui luată în considerare în contextul unei expansiuni cumulate de 3¾ % din PIB în perioada ulterioară pandemiei 2020-2022. În plus, această orientare bugetară neutră presupune o retragere parțială a măsurilor legate de energie în raport cu anul 2022, ceea ce reprezintă o sursă de incertitudine (pentru mai multe detalii, a se vedea secțiunea III, capitolul intitulat „Evaluarea măsurilor destinate gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie”).

Se preconizează că investițiile și cheltuielile finanțate la nivel național prin granturi din cadrul MRR și din alte fonduri ale UE se vor extinde și mai mult în 2023. Această sporire suplimentară a cheltuielilor care stimulează creșterea economică (cu aproximativ ¼ % din PIB) va contribui la reducerea dependenței de importurile de energie din combustibili fosili, în special din Rusia. În plus, sprijinul bugetar preconizat pentru investițiile publice și private, precum și reformele de stimulare a productivității vor avea un impact pozitiv asupra creșterii potențiale și, prin urmare, asupra sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu.

Cheltuielile curente primare nete ar avea o contribuție ușor contracționistă în 2023. Impactul net estimat mai redus al măsurilor legate de energie în zona euro explică în mare măsură această contribuție contracționistă de aproximativ ½ puncte procentuale din PIB. Totuși, această evaluare poate fi revizuită dacă măsurile existente au fost prelungite sau dacă s-a acordat un sprijin suplimentar în cazul unor prețuri constant ridicate la energie.

Orientarea bugetară preconizată a zonei euro, precum și evoluția subiacentă a cheltuielilor curente primare nete și a investițiilor par să fie în concordanță cu recomandarea bugetară pentru 2023. În ansamblu, se preconizează că politicile bugetare planificate pentru anul 2023 nu vor contribui pentru moment la presiunile inflaționiste asupra cererii și vor consolida economia zonei euro din perspectiva ofertei, completând normalizarea politicii monetare, desfășurată în prezent de către BCE.

Orientarea politicii monetare

Normalizarea politicii monetare implică o creștere rapidă a ratelor dobânzii de politică monetară pe fondul unei inflații extrem de ridicate. Inflația ridicată, care a atins un maxim istoric de 10,7 % în zona euro în octombrie 2022, a determinat o creștere rapidă a ratelor dobânzii de politică monetară, care au crescut cu două puncte procentuale din luna iulie. Normalizarea ratelor dobânzii de politică monetară a început la scurt timp după încheierea achizițiilor nete de active de către Eurosistem la începutul lunii iulie. În viitor, se preconizează că ratele dobânzii de politică monetară vor crește și mai mult (graficul 2.6). În același timp, titlurile de valoare ajunse la scadență, achiziționate în cadrul programului de achiziții de urgență pandemică ar trebui să fie reinvestite în continuare până la sfârșitul anului 2024, iar principiile care reglementează relaxarea din cadrul programului de achiziționare de active ar trebui anunțate în cadrul reuniunii BCE din decembrie. În cadrul reuniunii sale din octombrie, BCE a decis, de asemenea, să ofere băncilor stimulente pentru rambursarea anticipată a fondurilor obținute în cadrul programului de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung, în vederea epuizării surplusului de lichidități din sistemul financiar.

În timp ce inflația implică rate reale ale dobânzii temporar scăzute, condițiile financiare nominale s-au înăsprit semnificativ. Condițiile financiare bazate pe piață s-au înăsprit, la fel ca standardele de creditare ale băncilor din zona euro. O măsură compozită a costurilor de finanțare 12 indică o tendință ascendentă puternică de la sfârșitul anului trecut pentru gospodării și, în special, pentru societățile nefinanciare. Normalizarea politicii monetare a fost însoțită de creșterea randamentelor obligațiunilor suverane, precum și de o creștere a marjelor dintre ratele dobânzilor plătite de statele membre din zona euro, atât de cele cu un nivel scăzut al datoriei, cât și de cele cu un nivel ridicat al datoriei. Cu toate că inflația ridicată indică faptul că ratele reale ale dobânzii pe termen scurt sunt în prezent negative, se preconizează o înăsprire în viitor a condițiilor financiare în ceea ce privește ratele reale ale dobânzii, ca urmare a scăderii inflației și a trecerii progresive de la rate ale dobânzii de politică monetară mai ridicate la rate ale dobânzii la credite comerciale.

Graficul 2.6Ratele dobânzii de politică monetară ale BCE

Notă: proiecții privind rata dobânzii la facilitatea de depozit pe baza ratelor forward OIS €STER. Sursă: Bloomberg, calcule proprii

În contextul unei inflații ridicate și persistente, este esențial să se mențină un mix coerent de politici monetare și bugetare. În perioada 2020-2021, politica monetară foarte acomodativă a contribuit la extinderea marjei de manevră bugetară a statelor membre, care a fost utilizată pentru contracararea efectelor negative ale pandemiei de COVID-19. Pe de altă parte, politica bugetară a contribuit la transmiterea fără probleme a politicii monetare prin extinderea garanțiilor pentru împrumuturile bancare. Normalizarea în curs a politicii monetare reduce în prezent marja de manevră bugetară în contextul unei inflații ridicate și persistente. Acest lucru necesită o utilizare judicioasă a măsurilor de politică bugetară, care ar trebui direcționate către gospodăriile și întreprinderile vulnerabile, menținând în același timp semnalul de preț și evitând o dinamică inflaționistă continuă.

III. Prezentare generală a proiectelor de planuri bugetare

Evaluarea orientării bugetare a statelor membre

Orientarea bugetară în 2022

În 2022, se preconizează o orientare bugetară expansionistă în aproape toate statele membre din zona euro, inclusiv în statele membre cu un nivel ridicat al datoriei, cărora Consiliul le-a recomandat să urmărească o politică bugetară prudentă (graficul 3.1). Estonia este singura țară cu o orientare estimată contracționistă în acest an, pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2022, în timp ce Finlanda și Irlanda au o orientare în linii mari neutră. În cazul Estoniei, creșterea excepțională – și parțial neanticipată – a deflatorului PIB prevăzută pentru 2022 (14,3 %) este unul dintre motivele care stau la baza rezultatului contracționist, întrucât anumite cheltuieli publice (de exemplu, transferurile sociale sau salariile din sectorul public) pot reflecta o inflație ridicată cu o întârziere de un an. Creșteri foarte puternice ale deflatorului PIB (peste 10 %) sunt preconizate, de asemenea, în cazul Lituaniei (16,5 %) și Letoniei (11,0 %), în timp ce previziunile privind inflația deflatorului PIB în zona euro indică un procent de 4,6 %. La 18 iunie 2021, Consiliul a recomandat o orientare bugetară care să sprijine activitatea economică pentru 2022 numai statelor membre cu un nivel scăzut/mediu al datoriei. Toate statele membre cu un nivel ridicat al datoriei, cărora li s-a recomandat să aplice o politică bugetară prudentă și să mențină investițiile finanțate la nivel național, prezintă o orientare foarte expansionistă în acest an, cheltuielile curente primare nete fiind principalul factor determinant în majoritatea cazurilor 13 . În primăvara anului 2023, Comisia va evalua, pe baza datelor privind rezultatul execuției bugetare pentru 2022, respectarea recomandărilor bugetare specifice fiecărei țări adresate statelor membre de către Consiliu.

Graficul 3.1Orientarea bugetară și componentele acesteia în statele membre din zona euro, 2022 (% din PIB)

Sursă: previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2022.

Cheltuielile de capital au fost sprijinite atât din fonduri naționale, cât și din fonduri ale UE în majoritatea statelor membre. În recomandările sale din 18 iunie 2021, Consiliul a invitat toate statele membre să mențină investițiile finanțate la nivel național în 2022 și să utilizeze Mecanismul de redresare și reziliență pentru a sprijini redresarea. Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național au fost menținute în majoritatea statelor membre din zona euro. Excepție fac Italia, Letonia, Croația, Lituania și Estonia în cazul cărora se estimează o scădere de peste 0,1 puncte procentuale din PIB a acestei componente a orientării bugetare în 2022. Cu toate acestea, se preconizează o creștere a gradului de absorbție a granturilor din cadrul MRR în cazul statelor membre menționate. Se estimează că, în acest an, cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE au crescut sau s-au stabilizat în linii mari în toate țările din zona euro, cu excepția Portugaliei, Maltei și Ciprului, din cauza scăderii cheltuielilor legate de alte fonduri ale UE (graficul 3.1).

În 2022, măsurile legate de energie au fost principalul, dar nu singurul factor determinant al evoluțiilor expansioniste ale cheltuielilor curente primare nete în majoritatea statelor membre (graficul 3.2). În majoritatea statelor membre din zona euro, se preconizează că nivelul de creștere al cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (excluzând măsurile discreționare privind veniturile) a depășit rata de creștere potențială pe termen mediu. Se pare că doar în Finlanda, Irlanda și Estonia această contribuție a fost (ușor) contracționistă. În cursul anului 2022, toate guvernele din zona euro au luat măsuri de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, măsurile respective nu au fost direcționate către gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile la creșterea abruptă a prețurilor la energie. În plus, majoritatea statelor membre cu un nivel ridicat al datoriei și o serie de țări cu un nivel scăzut/mediu al datoriei au mărit cheltuielile curente nete care nu sunt legate de măsurile din domeniul energiei în 2022 (a se vedea bara de culoare albastru închis din graficul 3.2), în principal din cauza creșterii semnificative a transferurilor sociale subiacente și, în Belgia și Italia, din cauza salariilor din sectorul public. Prin urmare, chiar și după luarea în considerare a măsurilor specifice legate de energie și a sprijinului acordat persoanelor care fug din Ucraina, contribuția acestei componente ar rămâne semnificativ expansionistă (peste 0,5 puncte procentuale din PIB), în toate statele membre cu un nivel ridicat al datoriei și în mai multe țări cu un nivel scăzut/mediu al datoriei, astfel cum se arată în graficul 3.2.

Graficul 3.2Cheltuieli curente primare nete finanțate la nivel național: contribuția la orientarea bugetară și factorii determinanți, 2022 (puncte procentuale din PIB)

Sursă: previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2022.

Orientarea bugetară în 2023

În 2023, se estimează că orientarea bugetară va fi diferită de la un stat membru la altul (graficul 3.3). Pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2022, care includ informațiile furnizate în proiectele de planuri bugetare, se preconizează că orientarea bugetară în 2023 va fi (ușor) expansionistă în jumătate dintre statele membre din zona euro și, în linii mari, neutră sau contracționistă în cealaltă jumătate. Acest lucru se explică în mare parte prin faptul că unele guverne au anunțat deja măsuri legate de energie pentru întregul an 2023, în timp ce altele au inclus în planurile lor măsurile respective numai pentru primele luni ale anului 2023 sau nu au inclus nicio astfel de măsură. Orientarea bugetară în linii mari neutră pentru agregatul zonei euro în 2023 este, prin urmare, afectată de incertitudine și, în cele din urmă, se poate dovedi expansionistă într-o mai mare măsură decât se preconizează în prezent.

Graficul 3.3Orientarea bugetară și componentele acesteia în statele membre din zona euro, 2023 (% din PIB)

Sursă: previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2022.

Reducerea preconizată a măsurilor legate de energie modelează evoluțiile planificate ale cheltuielilor curente primare nete în 2023, în timp ce alte cheltuieli curente continuă să crească în aproximativ jumătate dintre țări (graficul 3.4). În 2023, în statele membre cu un nivel ridicat al datoriei, scăderea preconizată a măsurilor legate de energie determină contribuția contracționistă a cheltuielilor curente primare nete în Spania, Italia și Grecia, precum și contribuția în linii mari neutră a acestei componente în Portugalia. În schimb, această scădere nu modifică contribuția expansionistă în ansamblu a cheltuielilor curente primare nete, preconizată în cazul Belgiei. Dacă s-ar lua în considerare doar măsurile specifice legate de energie și sprijinul acordat persoanelor care fug din Ucraina, cheltuielile curente primare nete ar depăși nivelul de creștere potențială a producției pe termen mediu, oferind o contribuție expansionistă la orientarea bugetară, atât în Belgia, cât și în Portugalia (graficul 3.4). Se preconizează o creștere a cheltuielilor curente primare nete, care nu includ măsurile legate de energie, cu o rată mai mare decât creșterea potențială pe termen mediu în toate statele, cu excepția Franței (a se vedea bara de culoare albastru închis din graficul 3.4), în principal ca urmare a creșterii semnificative a transferurilor sociale subiacente. În ceea ce privește țările cu un nivel scăzut/mediu al datoriei, se preconizează că numai Finlanda și Țările de Jos vor avea o contribuție în linii mari neutră a cheltuielilor curente primare nete la orientarea bugetară. Dacă s-ar lua în considerare măsurile legate de energie și sprijinul acordat persoanelor care fug din Ucraina, această contribuție ar rămâne în linii mari neutră numai în cazul Finlandei. Se estimează că Slovacia, Lituania, Luxemburg, Estonia și Austria vor avea o contribuție expansionistă considerabilă (peste 0,5 puncte procentuale din PIB) la cheltuielile curente primare nete în 2023. Acest lucru ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste în țările respective. Se estimează că, în Germania, contribuția expansionistă a acestei componente va fi mai mică (¼ puncte procentuale din PIB). Se preconizează o contribuție contracționistă a cheltuielilor curente primare nete la orientarea bugetară în Malta, Irlanda și Letonia și, într-o mai mică măsură, în Croația și în Cipru. Acest lucru pare justificat de evoluția situației economice, în special de inflația ridicată.

Graficul 3.4Cheltuieli curente primare nete finanțate la nivel național: contribuția la orientarea bugetară și factorii determinanți, 2023 (puncte procentuale din PIB)

Sursă: previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2022.

Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național, precum și investițiile finanțate prin MRR sau din alte fonduri ale UE se vor stabiliza sau se vor extinde în majoritatea statelor membre din zona euro în 2023. Conform previziunilor Comisiei din toamna anului 2022, contribuția investițiilor finanțate la nivel național va fi neutră sau pozitivă în toate statele membre, cu excepția Ciprului, a Maltei și a Letoniei (graficul 3.3) 14 . În același timp, absorbția granturilor din cadrul MRR și a altor fonduri ale UE contribuie la menținerea sau la creșterea investițiilor publice globale în 2023 și în Cipru, Malta și Letonia. Dacă se analizează evoluțiile în raport cu nivelurile anterioare pandemiei din 2019, se preconizează că, în 2023, toate țările din zona euro vor menține sau vor crește investițiile finanțate la nivel național, cu excepția Croației și a Letoniei (graficul 3.6).

Evoluția generală a investițiilor publice

Se preconizează că investițiile publice în zona euro vor continua să crească. În pofida șocurilor macroeconomice anterioare, valoarea investițiilor publice a rămas ridicată și în timpul pandemiei de COVID-19, și în timpul actualei crize energetice. Ponderea investițiilor publice în PIB în zona euro a crescut de la 2,8 % în 2019 la 3 % în 2020 și în 2021. Se estimează că această pondere va crește la 3,1 % în 2022 și la 3,2 % în 2023 (graficul 3.5) 15 . 

Se preconizează că investițiile publice vor crește în 2023 în majoritatea statelor membre din zona euro (graficul 3.6). În Recomandarea sa din 12 iulie 2022, Consiliul invită toate statele membre să „[...]extindă investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale Uniunii”. Evaluarea Comisiei se bazează pe evoluția formării brute totale de capital fix, ținând seama, în același timp, de proiectele care vizează realizarea tranziției verzi și a celei digitale și sporirea securității energetice. În 2023, se estimează că

Graficul 3.5Zona euro:  investiții publice brute și nete, 1995-2023 (% din PIB)

Sursă: previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2022.

investițiile vor crește cu peste 0,1 puncte procentuale din PIB comparativ cu 2022 în 12 state membre din zona euro (Cipru, Spania, Portugalia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Luxemburg, Slovacia, Croația, Letonia, Estonia și Slovenia) și vor rămâne, în linii mari, stabile în șapte state membre (Irlanda, Germania, Belgia, Austria, Franța, Malta și Finlanda). Se preconizează că investițiile publice vor scădea în 2023 numai în Grecia, ca urmare a scăderii investițiilor finanțate de UE, dar se vor menține la peste 4 % din PIB după creșterea semnificativă preconizată pentru 2022.

O parte substanțială a creșterii investițiilor publice în perioada 2019-2023 este sprijinită prin finanțare din partea UE. Granturile acordate în cadrul MRR vor finanța proiecte de investiții și reforme care să stimuleze productivitatea, fără a genera deficite și datorii mai mari în bugetele naționale 16 . Investițiile publice finanțate prin MRR vor acoperi o parte din nevoile substanțiale de investiții pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru consolidarea securității energetice. În unele state membre, granturile din cadrul MRR sprijină, de asemenea, investițiile gospodăriilor și ale întreprinderilor pentru tranziția verde și cea digitală, cum ar fi digitalizarea administrației publice, digitalizarea școlilor și a IMM-urilor sau proiectele legate de alfabetizarea digitală, securitatea cibernetică și conectivitatea 5G.

Numeroase state membre din zona euro planifică investiții pentru a sprijini tranziția verde și pentru a spori securitatea și eficiența energetică în 2023. O serie de proiecte de planuri bugetare includ proiecte legate de îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor (Belgia, Croația, Estonia, Franța, Grecia, Lituania și Spania). Alte domenii includ investiții în mobilitatea durabilă, în special în rețelele feroviare (Belgia, Estonia, Italia și Slovenia), decarbonizarea industriilor energointensive (Austria și Portugalia), hidrogen (Italia și Țările de Jos), sprijinirea gospodăriilor pentru a trece la sisteme energetice mai durabile (Austria) și panouri solare (Grecia și Spania).

Proiectele de planuri bugetare includ, de asemenea, investiții publice care sprijină tranziția digitală. Proiectele se axează pe digitalizarea administrației publice într-o serie de state membre (Belgia, Croația, Cipru, Franța și Italia). Digitalizarea școlilor (Irlanda și Portugalia) și a IMM-urilor (Grecia, Franța și Slovenia) sunt, de asemenea, domenii importante de investiții în 2023. Proiectele vizează, de asemenea, formarea studenților și îmbunătățirea gradului de alfabetizare digitală al acestora (Franța și Țările de Jos), securitatea cibernetică și conectivitatea 5G (Spania), infrastructura gigabiților (Slovenia), precum și diagnosticarea digitală și echipamentele din spitale (Croația).

Graficul 3.6Investiții publice, 2019, 2022 și 2023 (% din PIB)

Sursă: previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2022.

Evaluarea măsurilor de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie asupra gospodăriilor și întreprinderilor

Proiecțiile bugetare sunt afectate de o serie de măsuri bugetare menite să atenueze impactul prețurilor ridicate la energie asupra gospodăriilor și întreprinderilor. Costul bugetar net al acestor măsuri este estimat de serviciile Comisiei la 1,3 % din PIB în 2022 și la 0,9 % în 2023 pentru zona euro în ansamblu (tabelul IV.5 din anexă). În sensul acestei estimări, „măsurile din domeniul energiei” sunt definite după cum urmează: (1) măsuri care au un impact direct asupra costului marginal al consumului de energie pentru gospodării și/sau întreprinderi („măsuri privind prețurile”); (2a) măsuri care oferă sprijin temporar pentru venit gospodăriilor (prin urmare, creșterile permanente ale salariilor și ale drepturilor de natură salarială, ale pensiilor sau ale altor prestații sociale nu sunt luate în considerare aici, deoarece nu se preconizează o scădere a acestora odată cu scăderea din nou a prețurilor la energie); (2b) măsuri care oferă compensații întreprinderilor (altele decât măsurile privind prețurile) din industriile energointensive (ambele denumite „măsuri privind veniturile”) și (3) veniturile obținute din (impozite sau taxe noi pe) profiturile excepționale ale întreprinderilor din sectorul energetic 17 . 

Majoritatea măsurilor adoptate nu sunt suficient direcționate către gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile. Măsurile specifice sunt măsuri de care vor beneficia numai categoriile cele mai vulnerabile ale populației, care implică un anumit grad de evaluare a mijloacelor și care sunt selective în funcție de venit sau de nevoile sociale specifice. Exemple tipice de astfel de măsuri sunt: finanțarea suplimentă pentru majorarea venitului minim sau al pensiilor mai mici, reduceri forfetare deduse din factura la energie pentru gospodăriile cu venituri mici sau un preț redus per kWh de energie pentru gospodăriile cu venituri mici. În schimb, măsurile nespecifice sunt măsuri generale care se aplică majorității populației fără (mare) diferențiere în funcție de venit sau de nevoi specifice. Pentru 2023, aproximativ 90 % din impactul bugetar este reprezentat de măsurile nespecifice.

Majoritatea măsurilor adoptate denaturează semnalul de preț și reduc stimulentele pentru limitarea consumului de energie și creșterea eficienței energetice. Măsurile privind veniturile, astfel cum sunt definite mai sus, oferă sprijin temporar gospodăriilor sau întreprinderilor, sub formă de transferuri sau subvenții, fără a afecta costul marginal al consumului de energie. Măsurile privind prețurile au un impact asupra costului marginal al consumului de energie și, prin urmare, reduc stimulentele pentru reducerea consumului de energie și pentru creșterea eficienței energetice. Pentru 2023, aproximativ două treimi din impactul bugetar este generat de măsurile care denaturează semnalul de preț.

Dacă prețurile la energie rămân ridicate în 2023, costurile bugetare finale ar putea depăși estimările bazate pe măsurile anunțate în prezent. Aceste costuri diferă de la un stat membru la altul, reflectând factorii specifici fiecărei țări, cum ar fi conceperea pachetelor naționale de politici și a mixului energetic. Este important de menționat faptul că, în proiectele lor de planuri bugetare, unele state membre nu anunțaseră încă măsurile din domeniul energiei pe care le-au planificat pentru 2023. Pentru a estima costul bugetar al măsurilor din domeniul energiei din 2023, serviciile Comisiei au ținut seama de data de intrare în vigoare a măsurilor anunțate sau decise de guvern și data de expirare anunțată a acestora. În cazul mai multor state membre, se preconizează că măsurile din domeniul energiei vor expira în cursul anului 2023 (unele dintre acestea chiar la sfârșitul primului trimestru al anului) 18 . Cu toate acestea, în cazul în care prețurile la energie se mențin ridicate, statele membre pot decide să prelungească măsurile existente sau să pună în aplicare măsuri noi. Prin urmare, pentru zona euro în ansamblu și pentru o serie de state membre, costul bugetar al măsurilor din domeniul energiei din 2023 ar putea fi subestimat.

Graficul 3.7Costul bugetar al măsurilor din domeniul energiei în perioada 2022-2023 (% din PIB)

Sursă: previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2022.

Serviciile Comisiei au estimat costul bugetar suplimentar potențial al măsurilor din domeniul energiei în cazul extinderii măsurilor existente pe parcursul întregului an 2023. Acesta este în mod evident un exercițiu extrem de stilizat, care utilizează previziunile de toamnă ca punct de plecare și care nu ia în considerare impactul pe care extinderea măsurilor din domeniul energiei l-ar putea avea asupra activității economice și a inflației. Acest exercițiu indică faptul că, dacă măsurile din domeniul energiei ar trebui menținute pe tot parcursul anului 2023, costul acestora ar putea crește cu încă 1 % din PIB în zona euro, ajungând la aproape 2 % din PIB în 2023, fiind semnificativ mai mare decât în 2022 (graficul 3.7) 19 . Situația diferă de la un stat membru la altul, în funcție de particularitățile măsurilor cunoscute până în prezent (în vigoare, adoptate sau anunțate), inclusiv în funcție de amploarea măsurilor și de datele lor de expirare declarate. Acest exercițiu ilustrează modul în care măsurile din domeniul energiei pot avea un impact asupra evoluțiilor bugetare și atrage atenția asupra importanței adoptării de către statele membre a unor măsuri care pot fi susținute din punct de vedere bugetar, care să fie direcționate către cei mai vulnerabili și care să ofere stimulente pentru reducerea consumului de energie.

Evaluarea efectuată de Comisie cu privire la proiectele de planuri bugetare pentru 2023

Majoritatea statelor membre din zona euro și-au prezentat proiectele de planuri bugetare până la 15 octombrie, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. 473/2013 20 . Proiectele de planuri bugetare ale Italiei și Letoniei au fost prezentate de guvernele aflate la sfârșit de mandat pe baza ipotezei menținerii politicilor din momentul respectiv și ținând cont de ciclul lor politic (alegerile din 25 septembrie și, respectiv, 1 octombrie). Prin urmare, cifrele prezentate pentru deficitul public pentru 2023, precum și pentru alte variabile bugetare din aceste două proiecte de planuri bugetare nu reprezintă obiective de politică. În cazul Italiei, Comisia nu publică un aviz cu privire la proiectul de plan bugetar pentru 2023 bazat pe ipoteza menținerii politicilor actuale, care a fost prezentat la 10 octombrie de către guvernul aflat la sfârșit de mandat. În schimb, Comisia va publica în timp util un aviz privind proiectul de plan bugetar actualizat pentru 2023, pe care noul guvern urmează să îl prezinte în curând. Letonia este invitată să prezinte Comisiei și Eurogrupului un proiect de plan bugetar actualizat cât mai curând posibil și cu cel puțin o lună înainte de data planificată pentru adoptarea de către parlamentul național a proiectului de lege a bugetului. 

În cazul Croației, este pentru prima dată când Comisia evaluează un proiect de plan bugetar. Întrucât Croația va adera la zona euro în câteva săptămâni, la 1 ianuarie 2023, Comisia salută decizia Croației de a transmite proiectul său de plan bugetar ca și cum ar fi deja membru al zonei euro.

Comisia a evaluat coerența proiectelor de planuri bugetare pentru 2023 cu recomandările Consiliului din 12 iulie 2022. Consiliul a recomandat ca politica bugetară a statelor membre să țină seama de sprijinul continuu, temporar și specific acordat gospodăriilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. În plus, Consiliul a recomandat statelor membre să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale Uniunii. Statele membre ar trebui, de asemenea, să fie pregătite să ajusteze cheltuielile curente la evoluția situației. În plus, în recomandările Consiliului se face o distincție între statele membre în funcție de marja lor de manevră bugetară, ilustrată de nivelurile datoriei lor:

·Statelor membre cu un nivel ridicat al datoriei li s-a recomandat să asigure o politică bugetară prudentă, în special prin limitarea creșterii cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național sub nivelul creșterii potențiale a producției pe termen mediu. Pentru perioada ulterioară anului 2023, statelor membre cu un nivel ridicat al datoriei li s-a recomandat să aplice o politică bugetară care să vizeze obținerea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu și asigurarea unei reduceri credibile și treptate a datoriei, precum și a sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu prin consolidare treptată, investiții și reforme. 

·Statele membre cu un nivel scăzut/mediu al datoriei ar trebui să asigure, în 2023, o concordanță între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare politică globală neutră. Pentru perioada ulterioară anului 2023, aceste state ar trebui să aplice o politică bugetară care să vizeze obținerea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu.

În continuare este prezentată o sinteză a avizelor Comisiei 21 . Avizele se bazează pe previziunile Comisiei din toamna anului 2022, care includ informațiile din proiectele de planuri bugetare:

State membre cu un nivel ridicat al datoriei (Belgia, Franța, Grecia, Portugalia și Spania)

·În ceea ce privește Franța, Grecia și Spania, se preconizează o creștere a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național sub nivelul creșterii potențiale a producției pe termen mediu, ținând seama de sprijinul temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie și de costul asistenței acordate persoanelor care fug din Ucraina, conform recomandării Consiliului. Acest lucru nu este valabil pentru Belgia, în cazul căreia creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național depășește creșterea potențială, ținând seama de sprijinul temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. În cazul Portugaliei, se preconizează o creștere a cheltuielilor curente finanțate la nivel național apropiată de creșterea potențială a producției pe termen mediu, în ipoteza reducerii planificate a măsurilor luate ca răspuns la prețurile ridicate la energie, inclusiv a sprijinului temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile.

·Toate statele membre intenționează să finanțeze investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, inclusiv prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale UE, conform recomandării Consiliului. Se preconizează că totalul investițiilor publice ca procent din PIB va crește sau va rămâne stabil în 2023 comparativ cu 2022 în toate statele membre, cu excepția Franței și a Greciei. Belgia, Franța, Grecia, Portugalia și Spania intenționează să mențină investițiile finanțate la nivel național, întrucât se preconizează că acestea vor crește sau vor rămâne stabile în perioada 2022-2023. Contribuția cheltuielilor finanțate prin granturi din cadrul MRR și din fonduri ale UE la orientarea bugetară generală este expansionistă sau neutră în toate statele membre, cu excepția Franței și a Greciei.

·În ansamblu, Comisia consideră că proiectele de planuri bugetare ale Franței, Greciei și Spaniei sunt în concordanță cu orientările bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022, în timp ce proiectul de plan bugetar al Belgiei este parțial în concordanță cu recomandarea, iar cel al Portugaliei riscă să fie doar parțial în concordanță cu recomandarea.

State membre cu un nivel scăzut/mediu al datoriei (Austria, Cipru, Croația, Estonia, Finlanda, Germania, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Slovacia, Slovenia și Țările de Jos)

·Orientarea generală a politicii bugetare în 2023 variază de la un stat membru la altul:

oContracționistă (între +0,5 % și +2,3 % din PIB) 22 : Letonia, Irlanda, Cipru și Malta

oÎn linii mari, neutră (între -0,1 % și -0,2 % din PIB): Croația, Austria și Finlanda

oExpansionistă (între -0,4 % și -2,6 % din PIB): Lituania, Germania, Estonia, Luxemburg, Țările de Jos, Slovenia și Slovacia

·Contribuția cheltuielilor curente finanțate la nivel național (excluzând noile măsuri în materie de venituri) la orientarea bugetară generală în 2023 variază, de asemenea, de la un stat membru la altul:

ocontracționistă (între +0,4 și +1,7 puncte procentuale): Croația, Letonia, Irlanda, Cipru și Malta

oîn linii mari, neutră (aproximativ zero puncte procentuale): Finlanda și Țările de Jos

oexpansionistă (între -0,3 % și -1,7  puncte procentuale): Austria, Lituania, Germania, Estonia, Luxemburg, Slovenia și Slovacia. În toate cazurile, acest lucru nu reprezintă rezultatul sprijinului temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie și persoanelor care fug din Ucraina 23 . 

·Toate statele membre intenționează să finanțeze investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, inclusiv prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale UE, conform recomandării Consiliului. Se estimează că totalul investițiilor publice ca procent din PIB fie va crește, fie va rămâne stabil în 2023 comparativ cu 2022 în toate statele membre cu un nivel scăzut/mediu al datoriei. Toate statele membre intenționează să mențină investițiile finanțate la nivel național, cu excepția Ciprului, Letoniei și Maltei, în cazul cărora se estimează o scădere a acestor investiții în perioada 2022-2023. Contribuția la orientarea bugetară generală a cheltuielilor finanțate prin granturi din cadrul MRR și din fonduri ale UE este expansionistă sau neutră în toate statele membre, cu excepția Germaniei.

·În ansamblu, Comisia consideră că proiectele de planuri bugetare ale Croației, Ciprului, Finlandei, Irlandei, Letoniei și Maltei sunt conforme cu orientările bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Proiectele de planuri bugetare ale Austriei, Lituaniei, Germaniei, Estoniei, Luxemburgului, Țărilor de Jos, Sloveniei și Slovaciei sunt parțial în concordanță cu recomandarea.

Deși statele membre au pus rapid în aplicare măsuri în domeniul energiei ca răspuns politic de urgență la creșterile excepționale ale prețurilor la energie, o prelungire a măsurilor de sprijin existente și/sau adoptarea de noi măsuri de sprijin ca răspuns la prețurile ridicate la energie ar contribui la o creștere mai mare a cheltuielilor curente nete finanțate la nivel național, precum și la o creștere a deficitului public și a datoriei publice preconizate în 2023. Prin urmare, este important ca statele membre să direcționeze mai bine aceste măsuri către gospodăriile cele mai vulnerabile și către întreprinderile cele mai expuse, pentru a menține stimulentele pentru reducerea cererii de energie și pentru a retrage aceste măsuri odată cu diminuarea presiunilor asupra prețurilor la energie.

Comisia invită Belgia, Portugalia, Austria, Lituania, Germania, Estonia, Luxemburg, Țările de Jos, Slovenia și Slovacia să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a se asigura că bugetul pentru 2023 este în concordanță cu recomandările adoptate de Consiliu la 12 iulie 2022.

Proiectele de planuri bugetare includ, în general, măsuri care vizează consolidarea calității și a structurii finanțelor publice și contribuie la o redresare durabilă și favorabilă incluziunii. Printre aceste măsuri se numără investiții care să stimuleze creșterea economică, în special investiții de sprijinire a tranziției verzi și a celei digitale, precum și a securității energetice. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2023 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2023.

ANEXA I: Evaluări specifice fiecărei țări privind proiectele de planuri bugetare pentru 2022

În cazul Austriei, pe baza previziunilor Comisiei și a informațiilor incluse în proiectul de plan bugetar, se estimează că orientarea generală a politicii bugetare va fi, în linii mari, neutră în 2023. Acest lucru include o contribuție expansionistă la orientarea bugetară generală a cheltuielilor curente finanțate la nivel național. Această contribuție expansionistă nu reprezintă rezultatul sprijinului temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie și al costului asistenței acordate persoanelor care fug din Ucraina. În general, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național nu este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Austria intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul MRR și al altor fonduri ale UE, menținând totodată investițiile finanțate la nivel național. Aceasta intenționează să finanțeze investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică. În ansamblu, Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Austriei este parțial în concordanță cu orientările bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Comisia invită Austria să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a se asigura că bugetul pentru 2023 este în concordanță cu recomandarea adoptată de Consiliu la 12 iulie 2022. Deși Austria a pus rapid în aplicare măsuri în domeniul energiei ca răspuns politic de urgență la creșterile excepționale ale prețurilor la energie, o prelungire a măsurilor de sprijin existente și/sau adoptarea de noi măsuri de sprijin ca răspuns la prețurile ridicate la energie ar contribui la o creștere mai mare a cheltuielilor curente nete finanțate la nivel național, precum și la o creștere a deficitului public și a datoriei publice preconizate în 2023. Prin urmare, este important ca statele membre să direcționeze mai bine aceste măsuri către gospodăriile cele mai vulnerabile și către întreprinderile cele mai expuse, pentru a menține stimulentele pentru reducerea cererii de energie și pentru a retrage aceste măsuri odată cu diminuarea presiunilor asupra prețurilor la energie. Comisia consideră totodată că Austria a realizat anumite progrese în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 în contextul semestrului european și invită așadar autoritățile să accelereze progresele. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2023 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2023.

În cazul Belgiei, pe baza previziunilor Comisiei și a informațiilor incluse în proiectul de plan bugetar, se preconizează că nivelul de creștere a cheltuielilor curente finanțate la nivel național nu se va situa sub cel al creșterii potențiale a producției pe termen mediu în 2023. Acest lucru nu reprezintă rezultatul sprijinului temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile prețurilor la energie și al costului asistenței acordate persoanelor care fug din Ucraina. Prin urmare, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național nu este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Belgia intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul MRR și al altor fonduri ale UE, menținând totodată investițiile finanțate la nivel național. Aceasta intenționează să finanțeze investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică. În ansamblu, Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Belgiei este parțial în concordanță cu orientările bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Comisia invită Belgia să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a se asigura că bugetul pentru 2023 este în concordanță cu recomandarea adoptată de Consiliu la 12 iulie 2022. Deși Belgia a pus rapid în aplicare măsuri în domeniul energiei ca răspuns politic de urgență la creșterile excepționale ale prețurilor la energie, o prelungire a măsurilor de sprijin existente și/sau adoptarea de noi măsuri de sprijin ca răspuns la prețurile ridicate la energie ar contribui la o creștere mai mare a cheltuielilor curente nete finanțate la nivel național, precum și la o creștere a deficitului public și a datoriei publice preconizate în 2023. Prin urmare, este important ca statele membre să direcționeze mai bine aceste măsuri către gospodăriile cele mai vulnerabile și către întreprinderile cele mai expuse, pentru a menține stimulentele pentru reducerea cererii de energie și pentru a retrage aceste măsuri odată cu diminuarea presiunilor asupra prețurilor la energie. Comisia consideră totodată că Belgia a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 în contextul semestrului european, și invită așadar autoritățile să accelereze progresele. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2023 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2023.

În cazul Croației, pe baza previziunilor Comisiei și a informațiilor incluse în proiectul de plan bugetar, se estimează că orientarea generală a politicii bugetare va fi, în linii mari, neutră în 2023. Acest lucru include o contribuție contracționistă la orientarea bugetară generală a cheltuielilor curente finanțate la nivel național. În ansamblu, având în vedere evoluția situației, în special orientarea bugetară expansionistă din 2022 și presiunile inflaționiste ridicate, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Croația intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul MRR și al altor fonduri ale UE, menținând totodată investițiile finanțate la nivel național. Aceasta intenționează să finanțeze investiții publice și credite fiscale pentru investiții pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică. În ansamblu, Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Croației este în concordanță cu orientările bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Deși Croația a pus rapid în aplicare măsuri în domeniul energiei ca răspuns politic de urgență la creșterile excepționale ale prețurilor la energie, o prelungire a măsurilor de sprijin existente și/sau adoptarea de noi măsuri de sprijin ca răspuns la prețurile ridicate la energie ar contribui la o creștere mai mare a cheltuielilor curente nete finanțate la nivel național, precum și la o creștere a deficitului public și a datoriei publice preconizate în 2023. Prin urmare, este important ca statele membre să direcționeze mai bine aceste măsuri către gospodăriile cele mai vulnerabile și către întreprinderile cele mai expuse, pentru a menține stimulentele pentru reducerea cererii de energie și pentru a retrage aceste măsuri odată cu diminuarea presiunilor asupra prețurilor la energie. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2023 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2023.

În cazul Ciprului, pe baza previziunilor Comisiei și a informațiilor incluse în proiectul de plan bugetar, se estimează că orientarea generală a politicii bugetare va fi contracționistă în 2023. Acest lucru include o contribuție contracționistă la orientarea bugetară generală a cheltuielilor curente finanțate la nivel național. În ansamblu, având în vedere evoluția situației, în special orientarea bugetară expansionistă din 2022 și presiunile inflaționiste ridicate, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Cipru intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul MRR și al altor fonduri ale UE, însă fără să mențină și investițiile finanțate la nivel național. Cipru intenționează să finanțeze investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică. În ansamblu, Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Ciprului este în concordanță cu orientările bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2023 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2023.

În cazul Estoniei, pe baza previziunilor Comisiei și a informațiilor incluse în proiectul de plan bugetar, se estimează că orientarea generală a politicii bugetare va fi expansionistă în 2023. Acest lucru include o contribuție expansionistă la orientarea bugetară generală a cheltuielilor curente finanțate la nivel național. Această contribuție expansionistă nu reprezintă rezultatul sprijinului temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie și al costului asistenței acordate persoanelor care fug din Ucraina. În general, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național nu este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Estonia intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul MRR și al altor fonduri ale UE și să mențină totodată investițiile finanțate la nivel național. Aceasta intenționează să finanțeze investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică. În ansamblu, Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Estoniei este parțial în concordanță cu orientările bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Comisia invită Estonia să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a se asigura că bugetul pentru 2023 este în concordanță cu recomandarea adoptată de Consiliu la 12 iulie 2022. Deși Estonia a pus rapid în aplicare măsuri în domeniul energiei ca răspuns politic de urgență la creșterile excepționale ale prețurilor la energie, o prelungire a măsurilor de sprijin existente și/sau adoptarea de noi măsuri de sprijin ca răspuns la prețurile ridicate la energie ar contribui la o creștere mai mare a cheltuielilor curente nete finanțate la nivel național, precum și la o creștere a deficitului public și a datoriei publice preconizate în 2023. Prin urmare, este important ca statele membre să direcționeze mai bine aceste măsuri către gospodăriile cele mai vulnerabile și către întreprinderile cele mai expuse, pentru a menține stimulentele pentru reducerea cererii de energie și pentru a retrage aceste măsuri odată cu diminuarea presiunilor asupra prețurilor la energie. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2023 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2023.

În cazul Finlandei, pe baza previziunilor Comisiei și a informațiilor incluse în proiectul de plan bugetar, se estimează că orientarea generală a politicii bugetare va fi, în linii mari, neutră în 2023. Acest lucru include, de asemenea, o contribuție neutră la orientarea bugetară generală a cheltuielilor curente finanțate la nivel național. În general, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Finlanda intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul MRR și al altor fonduri ale UE, menținând totodată investițiile finanțate la nivel național. Țara intenționează să finanțeze investiții publice pentru tranziția verde și pentru securitatea energetică. În ansamblu, Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Finlandei este în concordanță cu orientările bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Deși Finlanda a pus rapid în aplicare măsuri în domeniul energiei ca răspuns politic de urgență la creșterile excepționale ale prețurilor la energie, o prelungire a măsurilor de sprijin existente și/sau adoptarea de noi măsuri de sprijin ca răspuns la prețurile ridicate la energie ar contribui la o creștere mai mare a cheltuielilor curente nete finanțate la nivel național, precum și la o creștere a deficitului public și a datoriei publice preconizate în 2023. Prin urmare, este important ca statele membre să direcționeze mai bine aceste măsuri către gospodăriile cele mai vulnerabile și către întreprinderile cele mai expuse, pentru a menține stimulentele pentru reducerea cererii de energie și pentru a retrage aceste măsuri odată cu diminuarea presiunilor asupra prețurilor la energie. Comisia consideră totodată că Finlanda nu a realizat încă progrese în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 în contextul semestrului european, și invită așadar autoritățile să accelereze progresele. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2023 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2023.

În cazul Franței, pe baza previziunilor Comisiei și a informațiilor incluse în proiectul de plan bugetar, se preconizează că nivelul de creștere a cheltuielilor curente finanțate la nivel național nu se va situa sub cel al creșterii potențiale a producției pe termen mediu în 2023. Prin urmare, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Franța intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență și al altor fonduri ale UE, menținând totodată investițiile finanțate la nivel național. Aceasta intenționează să finanțeze investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică. În ansamblu, Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Franței este în concordanță cu orientările bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Deși Franța a pus rapid în aplicare măsuri în domeniul energiei ca răspuns politic de urgență la creșterile excepționale ale prețurilor la energie, o prelungire a măsurilor de sprijin existente și/sau adoptarea de noi măsuri de sprijin ca răspuns la prețurile ridicate la energie ar contribui la o creștere mai mare a cheltuielilor curente nete finanțate la nivel național, precum și la o creștere a deficitului public și a datoriei publice preconizate în 2023. Prin urmare, este important ca statele membre să direcționeze mai bine aceste măsuri către gospodăriile cele mai vulnerabile și către întreprinderile cele mai expuse, pentru a menține stimulentele pentru reducerea cererii de energie și pentru a retrage aceste măsuri odată cu diminuarea presiunilor asupra prețurilor la energie. Comisia consideră totodată că Franța nu a realizat încă progrese în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 în contextul semestrului european, și invită așadar autoritățile să accelereze progresele. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2023 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2023.

În cazul Germaniei, pe baza previziunilor Comisiei și a informațiilor incluse în proiectul de plan bugetar, se estimează că orientarea generală a politicii bugetare va fi expansionistă în 2023 în situația unei inflații ridicate. Acest lucru include o contribuție expansionistă la orientarea bugetară generală a cheltuielilor curente finanțate la nivel național. Această contribuție expansionistă nu reprezintă rezultatul sprijinului temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie și al costului asistenței acordate persoanelor care fug din Ucraina. În general, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național nu este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Germania intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul MRR și al altor fonduri ale UE, menținând totodată investițiile finanțate la nivel național. Aceasta intenționează să finanțeze credite fiscale pentru investiții și diverse alte măsuri, inclusiv stimulente fiscale pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică. În ansamblu, Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Germaniei este parțial în concordanță cu orientările bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Comisia invită Germania să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a se asigura că bugetul pentru 2023 este în concordanță cu recomandarea adoptată de Consiliu la 12 iulie 2022. Deși Germania a pus rapid în aplicare măsuri în domeniul energiei ca răspuns politic de urgență la creșterile excepționale ale prețurilor la energie, o prelungire a măsurilor de sprijin existente și/sau adoptarea de noi măsuri de sprijin ca răspuns la prețurile ridicate la energie ar contribui la o creștere mai mare a cheltuielilor curente nete finanțate la nivel național, precum și la o creștere a deficitului public și a datoriei publice preconizate în 2023. Prin urmare, este important ca statele membre să direcționeze mai bine aceste măsuri către gospodăriile cele mai vulnerabile și către întreprinderile cele mai expuse, pentru a menține stimulentele pentru reducerea cererii de energie și pentru a retrage aceste măsuri odată cu diminuarea presiunilor asupra prețurilor la energie. Comisia consideră totodată că Germania a realizat progrese limitate în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 în contextul semestrului european, și invită așadar autoritățile să accelereze progresele. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2023 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2023.

În cazul Greciei, pe baza previziunilor Comisiei și a informațiilor incluse în proiectul de plan bugetar, se preconizează că nivelul de creștere a cheltuielilor curente finanțate la nivel național se va situa sub cel al creșterii potențiale a producției pe termen mediu în 2023. Prin urmare, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Grecia intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul MRR și al altor fonduri ale UE și să mențină investițiile finanțate la nivel național. Aceasta intenționează să finanțeze investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală. În ansamblu, Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Greciei este în concordanță cu orientările bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Deși Grecia a pus rapid în aplicare măsuri în domeniul energiei ca răspuns politic de urgență la creșterile excepționale ale prețurilor la energie, adoptarea de noi măsuri de sprijin ca răspuns la prețurile ridicate la energie ar contribui la o creștere mai mare a cheltuielilor curente nete finanțate la nivel național, precum și la o creștere a deficitului public și a datoriei publice preconizate în 2023. Prin urmare, este important ca statele membre să direcționeze mai bine aceste măsuri către gospodăriile cele mai vulnerabile și către întreprinderile cele mai expuse, pentru a menține stimulentele pentru reducerea cererii de energie și pentru a retrage aceste măsuri odată cu diminuarea presiunilor asupra prețurilor la energie. Comisia consideră totodată că Grecia a realizat anumite progrese în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 în contextul semestrului european, și invită așadar autoritățile să accelereze progresele. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2023 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2023.

În cazul Irlandei, pe baza previziunilor Comisiei și a informațiilor incluse în proiectul de plan bugetar, se estimează că orientarea generală a politicii bugetare va fi contracționistă în 2023. Acest lucru include o contribuție contracționistă la orientarea bugetară generală a cheltuielilor curente finanțate la nivel național. În ansamblu, având în vedere evoluția situației, în special orientarea bugetară expansionistă din 2022 și presiunile inflaționiste ridicate, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Irlanda intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul MRR și al altor fonduri ale UE, menținând totodată investițiile finanțate la nivel național. Aceasta intenționează să finanțeze investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică. În ansamblu, Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Irlandei este în concordanță cu orientările bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Deși Irlanda a pus rapid în aplicare măsuri în domeniul energiei ca răspuns politic de urgență la creșterile excepționale ale prețurilor la energie, o prelungire a măsurilor de sprijin existente și/sau adoptarea de noi măsuri de sprijin ca răspuns la prețurile ridicate la energie ar contribui la o creștere mai mare a cheltuielilor curente nete finanțate la nivel național, precum și la o creștere a deficitului public și a datoriei publice preconizate în 2023. Prin urmare, este important ca statele membre să direcționeze mai bine aceste măsuri către gospodăriile cele mai vulnerabile și către întreprinderile cele mai expuse, pentru a menține stimulentele pentru reducerea cererii de energie și pentru a retrage aceste măsuri odată cu diminuarea presiunilor asupra prețurilor la energie. Comisia consideră totodată că Irlanda nu a realizat încă progrese în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 în contextul semestrului european, și invită așadar autoritățile să accelereze progresele. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2023 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2023.

În cazul Letoniei, pe baza previziunilor Comisiei și a informațiilor incluse în proiectul de plan bugetar, se estimează că orientarea generală a politicii bugetare va fi contracționistă în 2023. Acest lucru include o contribuție contracționistă la orientarea bugetară generală a cheltuielilor curente finanțate la nivel național. În ansamblu, având în vedere evoluția situației, în special orientarea bugetară expansionistă din 2022 și presiunile inflaționiste ridicate, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Letonia intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul MRR și al altor fonduri ale UE, însă fără să mențină și investițiile finanțate la nivel național. Aceasta intenționează să finanțeze investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală. În ansamblu, Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Letoniei, care se bazează pe ipoteza „menținerii politicilor actuale”, este în concordanță cu orientările bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Deși Letonia a pus rapid în aplicare măsuri în domeniul energiei ca răspuns politic de urgență la creșterile excepționale ale prețurilor la energie, o prelungire a măsurilor de sprijin existente și/sau adoptarea de noi măsuri de sprijin ca răspuns la prețurile ridicate la energie ar contribui la o creștere mai mare a cheltuielilor curente nete finanțate la nivel național, precum și la o creștere a deficitului public și a datoriei publice preconizate în 2023. Prin urmare, este important ca statele membre să direcționeze mai bine aceste măsuri către gospodăriile cele mai vulnerabile și către întreprinderile cele mai expuse, pentru a menține stimulentele pentru reducerea cererii de energie și pentru a retrage aceste măsuri odată cu diminuarea presiunilor asupra prețurilor la energie. Comisia consideră totodată că Letonia a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare cuprinse în recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 în contextul semestrului european și invită așadar autoritățile să accelereze progresele. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2023 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2023. De îndată ce noul guvern va prelua mandatul și, de regulă, cu cel puțin o lună înainte de data planificată pentru adoptarea de către parlamentul național a proiectului de lege a bugetului, Letonia este invitată să prezinte Comisiei și Eurogrupului un proiect de plan bugetar actualizat. 

În cazul Lituaniei, pe baza previziunilor Comisiei și a informațiilor incluse în proiectul de plan bugetar, se estimează că orientarea generală a politicii bugetare va fi expansionistă în 2023 în situația unei inflații ridicate. Acest lucru include o contribuție expansionistă la orientarea bugetară generală a cheltuielilor curente finanțate la nivel național. Această contribuție expansionistă nu reprezintă rezultatul sprijinului temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie și al costului asistenței acordate persoanelor care fug din Ucraina. În general, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național nu este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Lituania intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul MRR și al altor fonduri ale UE, menținând totodată investițiile finanțate la nivel național. Aceasta intenționează să finanțeze investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică. În ansamblu, Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Lituaniei este parțial în concordanță cu orientările bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Comisia invită Lituania să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a se asigura că bugetul pentru 2023 este în concordanță cu recomandarea adoptată de Consiliu la 12 iulie 2022. Deși Lituania a pus rapid în aplicare măsuri în domeniul energiei ca răspuns politic de urgență la creșterile excepționale ale prețurilor la energie, o prelungire a măsurilor de sprijin existente și/sau adoptarea de noi măsuri de sprijin ca răspuns la prețurile ridicate la energie ar contribui la o creștere mai mare a cheltuielilor curente nete finanțate la nivel național, precum și la o creștere a deficitului public și a datoriei publice preconizate în 2023. Prin urmare, este important ca statele membre să direcționeze mai bine aceste măsuri către gospodăriile cele mai vulnerabile și către întreprinderile cele mai expuse, pentru a menține stimulentele pentru reducerea cererii de energie și pentru a retrage aceste măsuri odată cu diminuarea presiunilor asupra prețurilor la energie. Comisia consideră totodată că Lituania a realizat anumite progrese în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 în contextul semestrului european, și invită așadar autoritățile să accelereze progresele. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2023 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2023.

În cazul Luxemburgului, pe baza previziunilor Comisiei și a informațiilor incluse în proiectul de plan bugetar, se estimează că orientarea generală a politicii bugetare va fi expansionistă în 2023 în situația unei inflații ridicate. Acest lucru include o contribuție expansionistă la orientarea bugetară generală a cheltuielilor curente finanțate la nivel național. Această contribuție expansionistă nu reprezintă rezultatul sprijinului temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie și al costului asistenței acordate persoanelor care fug din Ucraina. În general, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național nu este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Luxemburgul intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul MRR și al altor fonduri ale UE, menținând totodată investițiile finanțate la nivel național. Luxemburgul intenționează să finanțeze investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală. În ansamblu, Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Luxemburgului este parțial în concordanță cu orientările bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Comisia invită Luxemburgul să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a se asigura că bugetul pentru 2023 este în concordanță cu recomandarea adoptată de Consiliu la 12 iulie 2022. Deși Luxemburgul a pus rapid în aplicare măsuri în domeniul energiei ca răspuns politic de urgență la creșterile excepționale ale prețurilor la energie, o prelungire a măsurilor de sprijin existente și/sau adoptarea de noi măsuri de sprijin ca răspuns la prețurile ridicate la energie ar contribui la o creștere mai mare a cheltuielilor curente nete finanțate la nivel național, precum și la o creștere a deficitului public și a datoriei publice preconizate în 2023. Prin urmare, este important ca statele membre să direcționeze mai bine aceste măsuri către gospodăriile cele mai vulnerabile și către întreprinderile cele mai expuse, pentru a menține stimulentele pentru reducerea cererii de energie și pentru a retrage aceste măsuri odată cu diminuarea presiunilor asupra prețurilor la energie. Comisia consideră totodată că Luxemburgul a realizat progrese limitate în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 în contextul semestrului european, și invită așadar autoritățile să accelereze progresele. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2023 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2023.

În cazul Maltei, pe baza previziunilor Comisiei și a informațiilor incluse în proiectul de plan bugetar, se estimează că orientarea generală a politicii bugetare va fi contracționistă în 2023. Acest lucru include o contribuție contracționistă la orientarea bugetară generală a cheltuielilor curente finanțate la nivel național. În ansamblu, având în vedere evoluția situației, în special orientarea bugetară expansionistă din 2022 și presiunile inflaționiste ridicate, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Malta intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență și al altor fonduri ale UE, însă fără să mențină și investițiile finanțate la nivel național. Aceasta intenționează să finanțeze investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică. În ansamblu, Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Maltei este în concordanță cu orientările bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Deși Malta a pus rapid în aplicare măsuri în domeniul energiei ca răspuns politic de urgență la creșterile excepționale ale prețurilor la energie, o prelungire a măsurilor de sprijin existente și/sau adoptarea de noi măsuri de sprijin ca răspuns la prețurile ridicate la energie ar contribui la o creștere mai mare a cheltuielilor curente nete finanțate la nivel național, precum și la o creștere a deficitului public și a datoriei publice preconizate în 2023. Prin urmare, este important ca statele membre să direcționeze mai bine aceste măsuri către gospodăriile cele mai vulnerabile și către întreprinderile cele mai expuse, pentru a menține stimulentele pentru reducerea cererii de energie și pentru a retrage aceste măsuri odată cu diminuarea presiunilor asupra prețurilor la energie. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2023 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2023.

În cazul Țărilor de Jos, pe baza previziunilor Comisiei și a informațiilor incluse în proiectul de plan bugetar, se estimează că orientarea generală a politicii bugetare va fi expansionistă în 2023 în situația unei inflații ridicate. Această orientare bugetară expansionistă nu reprezintă rezultatul sprijinului temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie și al costului asistenței acordate persoanelor care fug din Ucraina. În ansamblu, orientarea bugetară expansionistă nu este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Țările de Jos intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul MRR și al altor fonduri ale UE și să mențină investițiile finanțate la nivel național. Țara intenționează să finanțeze investiții pentru tranziția verde și cea digitală, inclusiv prin intermediul unor fonduri specifice. În ansamblu, Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Țărilor de Jos este parțial în concordanță cu orientările bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Comisia invită Țările de Jos să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a se asigura că bugetul pentru 2023 este în concordanță cu recomandarea adoptată de Consiliu la 12 iulie 2022. Deși Țările de Jos au pus rapid în aplicare măsuri în domeniul energiei ca răspuns politic de urgență la creșterile excepționale ale prețurilor la energie, o prelungire a măsurilor de sprijin existente și/sau adoptarea de noi măsuri de sprijin ca răspuns la prețurile ridicate la energie ar contribui la o creștere mai mare a cheltuielilor curente nete finanțate la nivel național, precum și la o creștere a deficitului public și a datoriei publice preconizate în 2023. Prin urmare, este important ca statele membre să direcționeze mai bine aceste măsuri către gospodăriile cele mai vulnerabile și către întreprinderile cele mai expuse, pentru a menține stimulentele pentru reducerea cererii de energie și pentru a retrage aceste măsuri odată cu diminuarea presiunilor asupra prețurilor la energie. Comisia consideră totodată că Țările de Jos au realizat progrese limitate în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 în contextul semestrului european, și invită așadar autoritățile să accelereze progresele. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2023 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2023.

În cazul Portugaliei, pe baza previziunilor Comisiei și a informațiilor incluse în proiectul de plan bugetar, se preconizează o creștere a cheltuielilor curente finanțate la nivel național apropiată de creșterea potențială a producției pe termen mediu în 2023, în ipoteza reducerii planificate a măsurilor luate ca răspuns la prețurile ridicate la energie, inclusiv a sprijinului temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile. Prin urmare, creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național riscă să nu fie în concordanță cu recomandarea Consiliului. Portugalia intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul MRR și al altor fonduri ale UE, menținând totodată investițiile finanțate la nivel național. Țara intenționează să finanțeze investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică. În ansamblu, Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Portugaliei este parțial în concordanță cu orientările bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Comisia invită Portugalia să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a se asigura că bugetul pentru 2023 este în concordanță cu recomandarea adoptată de Consiliu la 12 iulie 2022. Deși Portugalia a pus rapid în aplicare măsuri în domeniul energiei ca răspuns politic de urgență la creșterile excepționale ale prețurilor la energie, o prelungire a măsurilor de sprijin existente și/sau adoptarea de noi măsuri de sprijin ca răspuns la prețurile ridicate la energie ar contribui la o creștere mai mare a cheltuielilor curente nete finanțate la nivel național, precum și la o creștere a deficitului public și a datoriei publice preconizate în 2023. Prin urmare, este important ca statele membre să direcționeze mai bine aceste măsuri către gospodăriile cele mai vulnerabile și către întreprinderile cele mai expuse, pentru a menține stimulentele pentru reducerea cererii de energie și pentru a retrage aceste măsuri odată cu diminuarea presiunilor asupra prețurilor la energie. Comisia consideră totodată că Portugalia a realizat progrese limitate în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 în contextul semestrului european, și invită așadar autoritățile să accelereze progresele. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2023 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2023.

În cazul Slovaciei, pe baza previziunilor Comisiei și a informațiilor incluse în proiectul de plan bugetar, se estimează că orientarea generală a politicii bugetare va fi expansionistă în 2023 în situația unei inflații ridicate. Acest lucru include o contribuție expansionistă la orientarea bugetară generală a cheltuielilor curente finanțate la nivel național, reflectând totodată creditele bugetare considerabile menționate mai sus, destinate sprijinului guvernamental pentru atenuarea impactului prețurilor ridicate la energie, care nu au fost suficient de detaliate în proiectul de plan bugetar. Orientarea expansionistă nu poate fi considerată, în acest stadiu, rezultatul sprijinului temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie și al costului asistenței acordate persoanelor care fug din Ucraina. În general, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național nu este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Slovacia intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul MRR și al altor fonduri ale UE, menținând totodată investițiile finanțate la nivel național. Aceasta intenționează să finanțeze investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică. În ansamblu, Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Slovaciei este parțial în concordanță cu orientările bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Comisia invită Slovacia să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a se asigura că bugetul pentru 2023 este în concordanță cu recomandarea adoptată de Consiliu la 12 iulie 2022. Deși Slovacia a pus rapid în aplicare măsuri în domeniul energiei ca răspuns politic de urgență la creșterile excepționale ale prețurilor la energie, o prelungire a măsurilor de sprijin existente și/sau adoptarea de noi măsuri de sprijin ca răspuns la prețurile ridicate la energie ar contribui la o creștere mai mare a cheltuielilor curente nete finanțate la nivel național, precum și la o creștere a deficitului public și a datoriei publice preconizate în 2023. Prin urmare, este important ca statele membre să direcționeze mai bine aceste măsuri către gospodăriile cele mai vulnerabile și către întreprinderile cele mai expuse, pentru a menține stimulentele pentru reducerea cererii de energie și pentru a retrage aceste măsuri odată cu diminuarea presiunilor asupra prețurilor la energie. Comisia consideră totodată că Slovacia nu a realizat deocamdată progrese în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 în contextul semestrului european, și invită așadar autoritățile să accelereze progresele. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2023 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2023.

În cazul Sloveniei, pe baza previziunilor Comisiei și a informațiilor incluse în proiectul de plan bugetar, se estimează că orientarea generală a politicii bugetare va fi expansionistă în 2023 în situația unei inflații ridicate. Acest lucru include o contribuție expansionistă la orientarea bugetară generală a cheltuielilor curente finanțate la nivel național. Această contribuție expansionistă reflectă creditele bugetare considerabile menționate mai sus, destinate sprijinului guvernamental pentru atenuarea impactului prețurilor ridicate la energie asupra întreprinderilor. Ca urmare a unei detalieri insuficiente a acestor măsuri în proiectul de plan bugetar, orientarea expansionistă nu poate fi considerată, în acest stadiu, rezultatul sprijinului temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie și al costului asistenței acordate persoanelor care fug din Ucraina. În general, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național nu este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Slovenia intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul MRR și al altor fonduri ale UE, menținând totodată investițiile finanțate la nivel național. Slovenia intenționează să finanțeze investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală (inclusiv prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale UE). În ansamblu, Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Sloveniei este parțial în concordanță cu orientările bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Comisia invită Slovenia să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a se asigura că bugetul pentru 2023 este în concordanță cu recomandarea adoptată de Consiliu la 12 iulie 2022. Deși Slovenia a pus rapid în aplicare măsuri în domeniul energiei ca răspuns politic de urgență la creșterile excepționale ale prețurilor la energie, o prelungire a măsurilor de sprijin existente și/sau adoptarea de noi măsuri de sprijin ca răspuns la prețurile ridicate la energie ar contribui la o creștere mai mare a cheltuielilor curente nete finanțate la nivel național, precum și la o creștere a deficitului public și a datoriei publice preconizate în 2023. Prin urmare, este important ca statele membre să direcționeze mai bine aceste măsuri către gospodăriile cele mai vulnerabile și către întreprinderile cele mai expuse, pentru a menține stimulentele pentru reducerea cererii de energie și pentru a retrage aceste măsuri odată cu diminuarea presiunilor asupra prețurilor la energie. Comisia consideră totodată că Slovenia a realizat progrese limitate în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 în contextul semestrului european și invită așadar autoritățile să accelereze progresele. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2023 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2023.

În cazul Spaniei, pe baza previziunilor Comisiei și a informațiilor incluse în proiectul de plan bugetar, se preconizează că nivelul de creștere a cheltuielilor curente finanțate la nivel național se va situa sub cel al creșterii potențiale a producției pe termen mediu în 2023. Prin urmare, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Spania intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul MRR și al altor fonduri ale UE, menținând totodată investițiile finanțate la nivel național. Aceasta intenționează să finanțeze investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică. În ansamblu, Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Spaniei este în concordanță cu orientările bugetare cuprinse în Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Deși Spania a pus în aplicare măsuri în domeniul energiei ca răspuns politic de urgență la creșterile excepționale ale prețurilor la energie, o prelungire a măsurilor de sprijin existente și/sau adoptarea de noi măsuri de sprijin ca răspuns la prețurile ridicate la energie ar contribui la o creștere mai mare a cheltuielilor curente nete finanțate la nivel național, precum și la o creștere a deficitului public și a datoriei publice preconizate în 2023. Prin urmare, este important ca statele membre să direcționeze mai bine aceste măsuri către gospodăriile cele mai vulnerabile și către întreprinderile cele mai expuse, pentru a menține stimulentele pentru reducerea cererii de energie și pentru a retrage aceste măsuri odată cu diminuarea presiunilor asupra prețurilor la energie. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2023 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2023.

ANEXA II: Metodologia și ipotezele care stau la baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2022

În conformitate cu articolul 7 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 473/2013, „metodologia [...] și ipotezele celor mai recente previziuni economice emise de serviciile Comisiei pentru fiecare stat membru, inclusiv estimările de impact al măsurilor bugetare agregate asupra creșterii economice, se anexează la evaluarea globală”. Ipotezele care stau la baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2022, elaborate în mod independent de serviciile Comisiei, sunt explicate chiar în documentul previzional 24 .

Datele bugetare anterioare anului 2021 se bazează pe datele care au fost notificate Comisiei de către statele membre înainte de 1 octombrie 2022 și validate de Eurostat la 21 octombrie 2022. Eurostat nu a adus modificări datelor raportate de statele membre în cursul rundei de notificare din toamna anului 2022 și nu are nicio obiecție cu privire la respectivele date.

Pentru realizarea previziunilor, au fost înregistrate măsuri de sprijinire a stabilității financiare, în conformitate cu Decizia Eurostat din 15 iulie 2009 25 . Cu excepția cazului în care statul membru în cauză a furnizat alte indicații, injecțiile de capital în legătură cu care se cunoșteau suficiente detalii au fost incluse în previziuni ca tranzacții financiare, ducând astfel la creșterea datoriei, dar nu și a deficitului. Garanțiile de stat pentru pasivele și depozitele bancare nu sunt incluse drept cheltuieli publice, cu excepția cazului în care, la momentul finalizării previziunilor, există dovezi că au fost mobilizate. Cu toate acestea, împrumuturile acordate băncilor de guvern sau de alte entități clasificate ca făcând parte din sectorul guvernamental se adaugă, de obicei, la datoria publică.

Pentru 2023, se iau în considerare bugetele adoptate sau prezentate parlamentelor naționale și toate celelalte măsuri în legătură cu care se cunosc suficiente detalii. Toate informațiile incluse în proiectele de planuri bugetare prezentate până la jumătatea lunii octombrie sunt reflectate în previziunile din toamnă. Pentru 2024, ipoteza „menținerii politicilor actuale” utilizată în previziuni presupune extrapolarea tendințelor legate de venituri și de cheltuieli și includerea măsurilor în legătură cu care se cunosc suficiente detalii.

Cifrele agregate la nivel european pentru datoria publică generală din perioada de previzionare 2022-2024 sunt publicate pe o bază neconsolidată (adică nu sunt corectate pentru a ține seama de împrumuturile interguvernamentale). Pentru a se asigura coerența între seriile de timp, datele istorice sunt și ele publicate pe aceeași bază. Proiecțiile privind datoria publică generală pentru fiecare stat membru în parte pentru perioada 2022-2024 includ impactul garanțiilor în cadrul Fondului european de stabilitate financiară, împrumuturile bilaterale către alte state membre, precum și participarea la capitalul Mecanismului european de stabilitate, astfel cum a fost planificată la data-limită luată în calcul în previziuni 26 .

ANEXA III: Analiza sustenabilității datoriei și analiza de senzitivitate

Această anexă prezintă o analiză de senzitivitate a evoluției datoriei publice la eventualele șocuri macroeconomice, astfel cum se prevede la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 473/2013. Sunt utilizate proiecțiile stocastice privind datoria pentru a se evalua posibilul impact asupra dinamicii datoriei publice al riscurilor la adresa creșterii PIB-ului nominal, al evoluțiilor pieței financiare și al șocurilor bugetare care afectează poziția finanțelor publice ( 27 ).

Proiecțiile stocastice explică incertitudinea macroeconomică în jurul unui scenariu „central” de previzionare a datoriei în perioada 2023-2027: scenariul din previziunile Comisiei din toamna anului 2022 și scenariul din proiectele de planuri bugetare (PPB) pentru 2023. În ambele cazuri, ipoteza obișnuită a „menținerii politicilor bugetare actuale” depășește perioada analizată în previziuni ( 28 ).

Se aplică șocuri condițiilor macroeconomice presupuse în scenariul central pentru a se obține distribuția traiectoriilor posibile ale datoriei („conul” din diagramele de tip evantai prezentate în graficul III.1). Conul corespunde unei game largi de condiții macroeconomice posibile, fiind simulate până la 2 000 de șocuri asupra creșterii, asupra ratelor dobânzii și asupra soldului primar. Amploarea și corelarea acestor șocuri reflectă volatilitatea istorică și relațiile dintre aceste variabile ( 29 ). Prin urmare, graficele de tip evantai oferă informații probabilistice privind dinamica datoriei pentru zona euro, ținând seama de eventuala apariție a unor șocuri asupra creșterii, asupra ratelor dobânzii și asupra soldului primar, a căror amploare și corelare le reflectă pe cele observate în trecut.

Fiecare grafic de tip evantai raportează traiectoria estimată a datoriei conform scenariului central sub formă de linie punctată. Mediana rezultatelor simulărilor este prezentată ca o linie neagră continuă. Conul acoperă 80 % din totalul traiectoriilor posibile ale datoriei, în timp ce traiectoriile derivate din cele 20 % șocuri mai puțin probabile nu sunt prezentate. Zonele hașurate în mod diferit din cadrul conului corespund diferitelor zone ale distribuției generale a traiectoriilor posibile ale datoriei.

În 2023, simulările sugerează că ponderea datoriei în zona euro se va situa între 87 % și 98 % din PIB, cu o probabilitate de 80 % conform scenariului Comisiei și scenariului din proiectele de planuri bugetare. Până în 2027, ar exista o probabilitate de 50 % ca ponderea datoriei să depășească 90 % din PIB, atât conform scenariului Comisiei, cât și conform scenariului din proiectele de planuri bugetare.

Aceste proiecții prezintă riscuri suplimentare. Dat fiind faptul că amploarea și corelarea șocurilor reflectă comportamentul istoric al variabilelor, metodologia nu surprinde incertitudinea în timp real, în special pentru evaluarea deviației PIB-ului. Această incertitudine sugerează o sursă suplimentară de riscuri pentru traiectoriile viitoare ale datoriei, care nu se reflectă în această analiză. O altă sursă de incertitudine se referă la realizarea datoriilor contingente, deoarece graficele de tip evantai reflectă doar riscurile care s-au materializat în trecut printr-o deteriorare a soldului primar.

Graficul III.1: Grafice de tip evantai cuprinzând proiecțiile stocastice ale datoriei publice pe baza scenariului de previzionare al Comisiei și a scenariului de previzionare din proiectele de planuri bugetare; zona euro

ANEXA IV: Tabele

Tabelul IV.1: Creșterea PIB-ului real (%) conform programelor de stabilitate (PS), proiectelor de planuri bugetare (PPB) pentru 2023 și previziunilor Comisiei din toamna anului 2022 (COM)

Notă: Franța nu a prezentat programul de stabilitate pentru 2022, prin urmare, nu este inclusă în cifrele agregate privind programele de stabilitate pentru 2022 din zona euro.

Tabelul IV.2: Soldul total (% din PIB) conform programelor de stabilitate (PS) din 2022, proiectelor de planuri bugetare (PPB) pentru 2023 și previziunilor Comisiei din toamna anului 2022 (COM)

Notă: Franța nu a prezentat programul de stabilitate pentru 2022, prin urmare, nu este inclusă în cifrele agregate privind programele de stabilitate pentru 2022 din zona euro.

Tabelul IV.3: Ponderea datoriei în PIB (% din PIB) conform programelor de stabilitate (PS) din 2022, proiectelor de planuri bugetare (PPB) pentru 2023 și previziunilor Comisiei din toamna anului 2022 (COM)

Notă: Franța nu a prezentat programul de stabilitate pentru 2022, prin urmare, nu este inclusă în cifrele agregate privind programele de stabilitate pentru 2022 din zona euro.

Tabelul IV.4: Măsuri de urgență temporare în contextul pandemiei de COVID-19 (niveluri exprimate ca % din PIB)

Sursă: previziunile Comisiei din toamna anului 2022.

Tabelul IV.5: Costul bugetar al măsurilor din domeniul energiei în perioada 2022-2023 (niveluri exprimate ca % din PIB)

 Sursă: previziunile Comisiei din toamna anului 2022.

(1)

 Astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro (JO L 140, 27.5.2013, p. 11).

(2)

 În comunicarea către Consiliu privind activarea clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, Bruxelles, 20.3.2020, COM(2020) 123 final, Comisia și-a exprimat opinia potrivit căreia condițiile pentru activarea clauzei derogatorii generale erau îndeplinite, având în vedere încetinirea severă a creșterii economice preconizată în urma pandemiei de COVID-19. La 23 martie 2020, miniștrii de finanțe ai statelor membre au fost de acord cu aprecierea Comisiei. La 23 mai 2022, Comisia a prelungit până în 2023 perioada de activare a clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere.

(3)

Veniturile excepționale (deficitele) sunt estimate prin creșterea (reducerea) ponderii veniturilor în PIB care nu se explică prin măsuri discreționare sau transferuri de la bugetul UE. Pentru zona euro, previziunile Comisiei din toamna anului 2022 estimează venituri excepționale de ¾ % din PIB în 2021 și de ½ % din PIB în 2022. Pentru 2023 se preconizează o scădere a veniturilor de aproximativ ¾ % din PIB.

(4)

Aceste date privind datoria nu sunt consolidate pentru împrumuturile interguvernamentale.

(5)

 Statele membre cu creșteri preconizate ale ponderii datoriei în 2023 sunt Belgia, Estonia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta și Finlanda. Majoritatea statelor membre care au înregistrat cele mai ridicate ponderi ale datoriei înainte de criză preconizează o scădere a ponderii datoriei lor în 2023.

(6)

Scadența medie în zona euro este în prezent de 8,1 ani [date pentru septembrie 2022, sursa: Government finance statistics (Statistici privind finanțele publice), BCE].

(7)

 Așa-numitul „efect al bulgărelui de zăpadă” reflectă impactul cheltuielilor cu dobânzile asupra acumulării anuale a datoriei, precum și impactul creșterii PIB-ului real și al inflației (deflatorul PIB) asupra ponderii datoriei.

(8)

Datoriile contingente s-ar reflecta, în general, în datoria publică și în deficitele publice numai în cazul în care ar fi executate, cu excepția garanțiilor standard. În anumite cazuri, guvernele au emis garanții standard ca răspuns la criza provocată de pandemia de COVID-19 și, pentru astfel de garanții, se înregistrează încă de la început un impact estimat al deficitului, în conformitate cu normele SEC 2010.

(9)

Date pentru 2021, sursa: Government finance statistics (Statistici privind finanțele publice), BCE.

(10)

Orientarea bugetară măsoară impulsul pe termen scurt către economie generat de politica bugetară discreționară. În conformitate cu abordarea utilizată după adoptarea recomandărilor Consiliului privind programele de stabilitate din 2021, prezenta comunicare evaluează orientarea bugetară analizând creșterea anuală a cheltuielilor primare nete în raport cu creșterea potențială pe 10 ani. Pentru informații suplimentare, a se vedea caseta: Indicatorii utilizați în evaluarea proiectelor de planuri bugetare pentru 2023 din anexa statistică.

(11)

Măsurile de urgență temporare legate de pandemia de COVID-19 constau în principal în transferuri necesare pentru a menține gospodăriile și întreprinderile afectate de pandemie pe linia de plutire. Aceste măsuri sunt excluse din orientarea bugetară, deoarece se presupune că impactul lor direct asupra creșterii economice va fi limitat la momentul plăților, ca urmare a restricțiilor legate de activitatea economică din timpul pandemiei (de exemplu, măsurile pe scară largă de limitare a mișcării persoanelor, restricțiile de călătorie etc.). Ratele de economisire ale gospodăriilor, care au atins un maxim istoric în 2020 și în 2021, precum și consumul privat rezilient din 2022 confirmă această ipoteză. Dacă măsurile de urgență temporare legate de pandemia de COVID-19 nu ar fi fost excluse, orientarea bugetară a zonei euro ar fi părut în mare măsură expansionistă în 2020 (cu aproximativ 3,5 % din PIB) și ar fi rămas expansionistă în aceeași măsură în 2021 (cu 1¼ %), deși ar fi părut în linii mari neutră în 2022 și contracționistă în 2023 (cu aproximativ 1 %).

(12)

Și anume, indicatorul compozit al costului creditului (CCCI), calculat de către serviciile Comisiei, care este o măsură sintetică a costurilor de finanțare externă pentru sectorul corporativ din zona euro și pentru gospodării. CCCI al societăților nefinanciare include costurile creditelor acordate atât de bănci, cât și de piețele financiare. CCCI al gospodăriilor include costul creditelor bancare acordate pentru consum, pentru achiziționarea de locuințe și pentru alte scopuri.

(13)

Consiliul a recomandat Italiei și Portugaliei să limiteze creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național în 2022, în timp ce Bulgariei, Croației, Letoniei și Lituaniei li s-a recomandat să țină această creștere sub control. Se preconiza că, la momentul respectiv (în primăvara anului 2021), aceste state membre vor înregistra în 2022 o contribuție de susținere semnificativă a acestor cheltuieli la orientarea bugetară (peste 0,5 puncte procentuale din PIB).

(14)

Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că ponderea investițiilor publice în PIB în Letonia este cu mult peste media zonei euro.

(15)

Aceste cifre se referă la formarea brută de capital fix, în timp ce, după luarea în considerare a consumului de capital fix, formarea netă de capital fix a sectorului administrației publice din zona euro ar crește de la 0,1 % din PIB în 2019 la 0,6 % în 2023 (graficul 3.5).

(16)

Cheltuielile finanțate prin împrumuturi din MRR sunt incluse în cheltuielile finanțate la nivel național.

(17)

Veniturile obținute din (impozite sau taxe pe) profiturile excepționale constituie o categorie specială, deoarece acestea nu reprezintă o măsură de sprijin, ci mai degrabă o sursă de finanțare. Acest tip specific de venituri este inclus în estimări, având în vedere legătura foarte directă cu creșterea prețurilor la energie și deoarece numeroase state membre utilizează deja sau au în vedere să utilizeze această sursă de venituri pentru a finanța măsuri de sprijin.

(18)

Proiecția actuală privind costul bugetar al măsurilor legate de prețurile ridicate la energie este determinată în mare parte de câteva state membre mari care au anunțat deja pachete de politici semnificative pentru întregul an.

(19)

 Pentru anumite state membre, această estimare presupune, de asemenea, utilizarea efectivă a creditelor bugetare prevăzute în prezent de unele guverne pentru a finanța măsuri suplimentare în domeniul energiei în 2023, ale căror detalii nu au fost încă specificate. Impactul bugetar al acestora s-a reflectat deja în prognozele privind deficitul public și datoria publică din 2023, care stau la baza previziunilor de toamnă, dar nu și în costul bugetar global al măsurilor din domeniul energiei din anul respectiv.

(20)

În conformitate cu articolul 6 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 473/2013, Grecia, Irlanda și Țările de Jos au furnizat în PPB-urile lor estimări cantitative privind efectele distributive ale măsurilor bugetare planificate. Malta a prezentat o analiză distributivă a măsurilor deja puse în aplicare cu scopul de a atenua impactul inflației ridicate.

(21)

Avizele sunt însoțite de o anexă statistică, care include informațiile necesare pentru evaluarea planurilor statelor membre.

(22)

Un semn negativ (pozitiv) corespunde unui excedent (deficit) de creștere a cheltuielilor primare în raport cu creșterea potențială pe termen mediu, indicând o politică bugetară expansionistă (contracționistă).

(23)

În cazul Slovaciei și al Sloveniei, măsurile de sprijin pentru energie incluse în proiectele de planuri bugetare nu sunt suficient de detaliate. Prin urmare, orientarea expansionistă nu poate fi considerată, în acest stadiu, rezultatul sprijinului temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina.

(24)

     Ipotezele metodologice aflate la baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2022 sunt disponibile la adresa: https://economy-finance.ec.europa.eu/system/files/2022-11/ip187_en_0.pdf.

(25)

     Disponibilă la: http://ec.europa.eu/eurostat/documents/1015035/2041337/FT-Eurostat-Decision-9-July-20093--final-.pdf .

(26)

     În conformitate cu Decizia Eurostat din 27 ianuarie 2011 privind înregistrarea statistică a operațiunilor din cadrul FESF, disponibilă la adresa: http://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/5034386/2-27012011-AP-EN.PDF .

(27)

Metodologia pentru proiecțiile stocastice ale datoriei publice utilizată aici este prezentată în Monitorul privind sustenabilitatea datoriei din 2019 al Comisiei Europene, anexa A7, și în Berti K. (2013), „Stochastic public debt projections using the historical variance-covariance matrix approach for EU countries”, European Economy Economic Paper nr. 480.

(28)

Previziunile Comisiei din toamna anului 2022 includ măsuri de politică bugetară care au fost adoptate sau cel puțin anunțate în mod credibil, precum și informații disponibile la 31 octombrie 2022. După 2024 (ultimul an previzionat), soldul structural primar este modificat doar de costurile (nete) preconizate ale îmbătrânirii populației.

(29)

Se presupune că șocurile urmează o distribuție normală comună.