COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 23.5.2022
COM(2022) 611 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind Programul național de reformă al Finlandei pentru 2022 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Finlandei pentru 2022
{SWD(2022) 611 final} - {SWD(2022) 640 final}
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind Programul național de reformă al Finlandei pentru 2022 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Finlandei pentru 2022
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice 1 , în special articolul 5 alineatul (2),
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice 2 , în special articolul 6 alineatul (1),
având în vedere recomandarea Comisiei Europene,
având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,
având în vedere concluziile Consiliului European,
având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,
având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,
având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,
având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,
întrucât:
(1)Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului 3 , care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență, a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul de redresare și reziliență oferă sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. Mecanismul contribuie la redresarea economică și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, care stimulează creșterea, în special pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală, consolidând totodată reziliența și creșterea potențială a economiilor statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea sustenabilității finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung. Contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență [a fost] actualizată la [XX] iunie 2022, în concordanță cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241.
(2)La data de 24 noiembrie 2021, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii durabile, care marchează începutul semestrului european din 2022 pentru coordonarea politicilor economice. Comisia a ținut seama în mod corespunzător de angajamentul comun reafirmat în cadrul Summitului social de la Porto din mai 2021 de a continua punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la 17 noiembrie 2017. Consiliul European a aprobat prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2022 la 25 martie 2022. Totodată, la 24 noiembrie 2021, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă, în care nu a identificat Finlanda printre statele membre pentru care ar fi necesar un bilanț aprofundat 4 . La aceeași dată, Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, care a fost adoptată de Consiliu la 5 aprilie 2022, precum și Propunerea de raport comun pentru 2022 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale și care a fost adoptată de Consiliu la 14 martie 2022.
(3)Invadarea Ucrainei de către Rusia, în urma pandemiei mondiale, a modificat în mod semnificativ contextul geopolitic și economic. Impactul invaziei asupra economiilor statelor membre a fost resimțit, de exemplu, prin creșterea prețurilor la energie și alimente, precum și prin perspective de creștere mai slabe. Prețurile mai mari la energie afectează în special gospodăriile cele mai vulnerabile care se confruntă cu sărăcia energetică sau sunt expuse riscului de sărăcie energetică. De asemenea, UE se confruntă cu un aflux fără precedent de persoane care fug din Ucraina. În acest context, la 4 martie 2022, Directiva privind protecția temporară a fost activată 5 pentru prima dată, acordând persoanelor strămutate din Ucraina dreptul de ședere legală în UE, precum și accesul la educație și formare, la piața muncii, la asistență medicală, la locuințe și la asistență socială.
(4)Având în vedere evoluția rapidă a situației economice și geopolitice, semestrul european reia în 2022 coordonarea generală a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă, evoluând, în același timp, pentru a ține seama de cerințele de punere în aplicare ale Mecanismului de redresare și reziliență, astfel cum se subliniază în Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2022. Pentru îndeplinirea priorităților în materie de politică prevăzute în cadrul semestrului european, este esențial ca planurile de redresare și reziliență adoptate să fie implementate, întrucât acestea abordează toate recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în ciclurile semestrului din 2019 și 2020 sau un subset semnificativ al acestor recomandări. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019 și 2020 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241, pe lângă eventualele recomandări specifice fiecărei țări emise până la data transmiterii planului modificat.
(5)Clauza derogatorie generală este activă din martie 2020 6 . În comunicarea sa din 3 martie 2021 7 , Comisia a exprimat, de asemenea, opinia conform căreia decizia privind dezactivarea sau aplicarea în continuare a clauzei derogatorii generale ar trebui luată ca o evaluare generală a stării economiei, un criteriu cantitativ cheie fiind nivelul activității economice din UE sau din zona euro, comparativ cu nivelurile anterioare crizei (finele anului 2019). Incertitudinea sporită și riscurile puternice de evoluție negativă a perspectivelor economice în contextul războiului din Europa, creșterile abrupte fără precedent ale prețurilor la energie și perturbările continue ale lanțului de aprovizionare justifică extinderea până în 2023 a clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere.
(6)Urmând abordarea din avizul Consiliului din 18 iunie 2021 privind Programul de stabilitate pentru 2021, orientarea bugetară este în prezent cel mai bine măsurată ca variație a cheltuielilor primare (fără măsurile discreționare privind veniturile), excluzând măsurile de urgență temporare legate de criza provocată de pandemia de COVID-19, dar incluzând cheltuielile finanțate prin sprijin nerambursabil (granturi) din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE, în raport cu creșterea potențială pe termen mediu 8 . Pentru a evalua dacă politica bugetară națională este prudentă și are o compoziție favorabilă unei redresări sustenabile, în concordanță cu tranziția verde și tranziția digitală, se acordă atenție, pe lângă orientarea bugetară generală, și evoluției cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național 9 (fără măsurile discreționare privind veniturile și excluzând măsurile de urgență temporare legate de criza provocată de pandemia de COVID-19) și investițiilor.
(7)La 2 martie 2022, Comisia a adoptat o comunicare ce oferă orientări generale pentru politica bugetară în 2023, cu scopul de a sprijini pregătirea programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre și de a consolida astfel coordonarea politicilor 10 . Comisia a observat că, pe baza perspectivelor macroeconomice din previziunile de iarnă pentru anul 2022, tranziția de la o orientare bugetară agregată favorabilă în perioada 2020-2022 la o orientare bugetară agregată în linii mari neutră pare adecvată în 2023, rămânând în același timp pregătită să reacționeze la evoluțiile situației economice. Comisia a anunțat că recomandările bugetare pentru anul 2023 ar trebui să facă în continuare diferența între statele membre și să țină seama de posibilele efecte de propagare transnaționale. Comisia a invitat statele membre să reflecte orientările în programele lor de stabilitate și de convergență. Comisia s-a angajat să monitorizeze îndeaproape evoluțiile economice și să își ajusteze orientările de politică în funcție de necesități și cel târziu în pachetul său de primăvară al semestrului de la sfârșitul lunii mai 2022.
(8)În ceea ce privește orientările bugetare prezentate la 2 martie 2022, recomandările bugetare pentru 2023 iau în considerare înrăutățirea perspectivelor economice, incertitudinea sporită și alte riscuri de evoluție negativă, precum și creșterea inflației în comparație cu previziunile de iarnă. Având în vedere aceste aspecte, răspunsul bugetar trebuie să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală și pentru securitatea energetică și să susțină puterea de cumpărare a gospodăriilor celor mai vulnerabile, astfel încât să atenueze impactul creșterii abrupte a prețurilor la energie și să contribuie la limitarea presiunilor inflaționiste generate de efectele secundare prin măsuri specifice și temporare; politica bugetară trebuie să rămână flexibilă pentru a se adapta la circumstanțele care evoluează rapid și să fie diferențiată de la o țară la alta, în funcție de situația lor bugetară și economică, inclusiv în ceea ce privește expunerea la criză și afluxul de persoane strămutate din Ucraina.
(9)La 27 mai 2021, Finlanda a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 29 octombrie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Finlandei. Eliberarea tranșelor este condiționată de o decizie a Comisiei, adoptată în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, conform căreia Finlanda a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte presupune că nu s-a anulat atingerea jaloanelor și a țintelor anterioare.
(10)Finlanda și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2022 și Programul de stabilitate pentru 2022 la 13 aprilie 2022, în concordanță cu termenul stabilit la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2022 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Finlanda cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.
(11)Comisia a publicat raportul de țară din 2022 pentru Finlanda 11 la 23 mai 2022. În acest raport au fost evaluate progresele pe care Finlanda le-a realizat în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări adoptate de Consiliu în 2019, 2020 și 2021 și s-a făcut bilanțul implementării de către Finlanda a planului de redresare și reziliență, pe baza tabloului de bord privind redresarea și reziliența. Pe baza acestei analize, în raportul de țară au fost identificate deficiențe în ceea ce privește provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente, inclusiv cele legate de invadarea Ucrainei de către Rusia. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Finlanda în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale UE în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.
(12)La 23 mai 2022, Comisia a emis un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE. În acest raport a fost analizată situația bugetară a Finlandei, întrucât în 2021 datoria sa publică a depășit valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat și nu a respectat criteriul de referință privind reducerea datoriei. Conform concluziilor raportului, criteriul datoriei nu a fost îndeplinit. În concordanță cu comunicarea din 2 martie 2022, Comisia a considerat, în cadrul evaluării sale privind toți factorii relevanți, că respectarea criteriului de referință privind reducerea datoriei ar implica un efort bugetar prea solicitant concentrat la începutul perioadei, ceea ce ar risca să pună în pericol creșterea. Prin urmare, în opinia Comisiei, respectarea criteriului de referință privind reducerea datoriei nu este justificată în condițiile economice excepționale actuale. După cum a anunțat, Comisia nu a propus deschiderea unor noi proceduri de deficit excesiv în primăvara anului 2022 și va reevalua relevanța propunerii de deschidere a procedurilor de deficit excesiv în toamna anului 2022.
(13)La 20 iulie 2020, Consiliul a recomandat Finlandei ca în 2020 și 2021 să ia toate măsurile necesare, în conformitate cu clauza derogatorie generală, pentru a combate în mod eficace pandemia, a susține economia și a sprijini redresarea viitoare. De asemenea, acesta a recomandat Finlandei să aplice, atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, politici bugetare prin care se urmărește să se ajungă la poziții bugetare prudente pe termen mediu și să se asigure sustenabilitatea datoriei, consolidând în același timp investițiile. În 2021, pe baza datelor validate de Eurostat, deficitul public al Finlandei a scăzut de la 5,5 % din PIB în 2020 la 2,6 % în 2021. Răspunsul în materie de politică bugetară al Finlandei a sprijinit redresarea economică în 2021, iar măsurile temporare de sprijin de urgență au scăzut de la 2,8 % din PIB în 2020 la 1,7 % în 2021. Măsurile luate de Finlanda în 2021 au fost conforme cu recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020. Măsurile bugetare discreționare adoptate de guvern în 2020 și 2021 au fost temporare sau însoțite de măsuri compensatorii. Pe baza datelor validate de Eurostat, datoria publică s-a situat la 65,8 % din PIB în 2021.
(14)Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din Programul de stabilitate pentru 2022 este realist. Potrivit guvernului, PIB-ul real ar urma să crească cu 1,5 % în 2022 și cu 1,7 % în 2023. Prin comparație, potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022, creșterea PIB-ului real ar urma să fie ușor mai mare, ajungând la 1,6 % în 2022 și la 1,7 % în 2023. În Programul său de stabilitate pentru 2022, guvernul preconizează că deficitul total va scădea ușor la 2,2 % din PIB în 2022 și la 1,7 % în 2023. Scăderea din 2022 reflectă în principal creșterea accentuată a activității economice și corectarea majorității măsurilor de urgență. Conform programului, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va crește la 66,2 % în 2022, urmând să ajungă la 66,9 % în 2023. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2022 estimează, pe baza măsurilor de politică cunoscute la data-limită a acestor previziuni, un deficit public pentru 2022 și 2023 de 2,2 % din PIB și, respectiv, de 1,7 %. Acesta este în concordanță cu deficitul preconizat în Programul de stabilitate pentru 2022. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2022 estimează o pondere similară a datoriei publice în PIB, de 65,9 % în 2022 și de 66,6 % în 2023.
Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022, creșterea potențială a producției pe termen mediu (media pe 10 ani) este estimată la 1,2 %. Această estimare nu include însă impactul reformelor care fac parte din Planul de redresare și reziliență și pot stimula creșterea potențială a Finlandei.
(15)În 2022, guvernul a eliminat treptat majoritatea măsurilor luate ca răspuns la criza provocată de pandemia de COVID-19, astfel încât se preconizează că măsurile temporare de sprijin de urgență vor scădea de la 1,7 % din PIB în 2021 la 0,2 % în 2022. Deficitul public este afectat de măsurile adoptate pentru a contracara impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie, care, în previziunile Comisiei din primăvara anului 2022, sunt estimate la 0,1 % din PIB în 2022 și la 0,0 % din PIB în 2023 12 . Aceste măsuri constau în principal în măsuri fiscale temporare (de exemplu, deducerea cheltuielilor de călătorie) și au fost anunțate ca fiind temporare. Totuși, în cazul în care prețurile la energie rămân ridicate și în 2023, unele dintre ele ar putea fi menținute. Deficitul public este, de asemenea, afectat de costurile de acordare a protecției temporare persoanelor strămutate din Ucraina, care, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022, sunt estimate la 0,1 % din PIB în 2022 și la 0,2 % în 2023 13 , precum și de creșterea costului cheltuielilor de apărare cu 0,3 % din PIB în 2022 și cu 0,1 % din PIB în 2023.
(16)La 18 iunie 2021, Consiliul a recomandat ca, în 2022, Finlanda 14 să mențină o orientare bugetară favorabilă, inclusiv din impulsul oferit de Mecanismul de redresare și reziliență, și să păstreze investițiile finanțate la nivel național. De asemenea, Consiliul a recomandat Finlandei să aplice, atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, o politică bugetară vizând realizarea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu și asigurarea sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu și să sporească investițiile pentru a stimula potențialul de creștere.
(17)În 2022, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022 și incluzând informațiile cuprinse în Programul de stabilitate al Finlandei pentru 2022, se preconizează că orientarea bugetară va fi favorabilă, situându-se la – 0,6 % din PIB 15 . Finlanda intenționează să ofere sprijin continuu pentru redresare prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență pentru a finanța investiții suplimentare, conform recomandării Consiliului. Conform proiecțiilor, contribuția pozitivă a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE la activitatea economică va crește cu 0,2 puncte procentuale din PIB comparativ cu 2021. Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 0,2 puncte procentuale în 2022 16 . Prin urmare, Finlanda intenționează să mențină investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, se preconizează că în 2022 creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) va avea o contribuție în general neutră de – 0,1 puncte procentuale la orientarea bugetară generală. Această contribuție include impactul suplimentar al măsurilor de abordare a impactului economic și social aferent creșterii prețurilor la energie (0,1 % din PIB), precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB).
(18)În 2023, orientarea bugetară este estimată în previziunile Comisiei din primăvara anului 2022 la + 0,3 % din PIB, în ipoteza menținerii politicilor actuale 17 . Se preconizează că Finlanda va continua să utilizeze în 2023 granturile din Mecanismul de redresare și reziliență pentru a finanța investiții suplimentare în sprijinul redresării. Conform proiecțiilor, contribuția pozitivă a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE la activitatea economică va crește cu 0,2 puncte procentuale din PIB comparativ cu 2022. Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 0,1 puncte procentuale în 2023 18 . În același timp, se preconizează că în 2023 creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) va avea o contribuție restrictivă de 0,4 puncte procentuale la orientarea bugetară generală. Aceasta include impactul generat de eliminarea treptată a măsurilor de abordare a prețurilor majorate la energie (0,1 % din PIB), precum și costurile suplimentare pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB).
(19)În Programul de stabilitate pentru 2022, se estimează că deficitul public va scădea treptat la 1,4 % din PIB în 2024 și la 1,8 % până în 2025. Prin urmare, deficitul public este planificat să rămână sub 3 % din PIB pe durata programului. Conform programului, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va crește până în 2025, mai exact la 68,0 % în 2024, urmând să ajungă la 69,1 % în 2025. Pe baza analizei Comisiei, riscurile legate de sustenabilitatea datoriei par a fi medii pe termen mediu.
(20)Sistemul de securitate socială din Finlanda oferă o acoperire largă și o protecție eficace împotriva sărăciei, dar se caracterizează și printr-o complexitate ridicată și unele ineficiențe inerente. Este vorba, în special, de combinarea veniturilor din muncă cu prestațiile sociale și de combaterea șomajului de lungă durată. Pentru raționalizarea sistemului de securitate socială și pentru stimulente mai puternice în vederea încadrării în muncă, va fi esențială o reformă cuprinzătoare a acestui sistem, menținându-se în același timp protecția socială și creșterea ratei de ocupare a forței de muncă, în concordanță cu obiectivele pe termen lung ale guvernului. Această reformă ar trebui să conducă la creșterea veniturilor publice provenite din impozitele pe venit și la o mai mare eficiență a cheltuielilor cu protecția socială, sprijinind astfel sustenabilitatea finanțelor publice. În 2020, o comisie parlamentară specializată a fost însărcinată cu conceperea reformei până în anul 2027. În ianuarie 2022, această comisie a publicat rezultatele activității sale de cartografiere a problemelor, iar următoarea etapă constă în elaborarea unor posibile soluții la problemele identificate și în propunerea unor modalități alternative de organizare a chestiunilor de securitate socială. Prin adoptarea unei foi de parcurs guvernamentale pentru reforma sistemului de securitate socială, bazată pe activitatea comisiei, ar trebui să se stimuleze înregistrarea de progrese în ceea ce privește pregătirea reformei și să se pregătească terenul pentru punerea în aplicare a acesteia.
(21)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) și cu criteriul 2.2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Acestea contribuie la abordarea tuturor provocărilor economice și sociale sau a unei părți semnificative a acestora, care sunt prezentate în recomandările specifice adresate Finlandei de către Consiliu în cadrul semestrului european în 2019 și 2020, pe lângă orice alte recomandări specifice acestei țări emise până la data adoptării unui plan. În special, planul cuprinde actualizarea Legii privind schimbările climatice și reformele în curs în ceea ce privește învățarea continuă, aspectele sociale și asistența medicală. Planul include și măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă, precum și măsuri de consolidare a combaterii spălării banilor și de sprijinire a creării unui registru de credite pozitiv.
(22)Se preconizează că implementarea planului de redresare și reziliență al Finlandei va contribui la realizarea de progrese suplimentare în ceea ce privește tranziția verde și cea digitală. Măsurile de sprijinire a obiectivelor climatice în Finlanda reprezintă 50,1 % din alocarea totală a planului, în timp ce măsurile de sprijinire a obiectivelor digitale reprezintă 27,5 % din alocarea totală a planului. Implementarea integrală a planului de redresare și reziliență, în concordanță cu jaloanele și țintele relevante, va ajuta Finlanda să se redreseze rapid în urma consecințelor crizei provocate de pandemia de COVID-19, consolidându-și în același timp reziliența. Implicarea sistematică a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante rămâne importantă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență, precum și a altor politici economice și de ocupare a forței de muncă ce nu se limitează la planul respectiv, în scopul de a asigura asumarea pe scară largă a agendei politice globale.
(23)La 5 mai 2022, Comisia a aprobat documentele de programare ale politicii de coeziune 19 aferente Finlandei, cu excepția Fondului pentru o tranziție justă și a programului politicii de coeziune pentru Insulele Åland. Insulele Åland au prezentat programul politicii de coeziune la 4 aprilie 2022. În concordanță cu Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021, Finlanda a ținut seama de recomandările de țară relevante specifice acestei țări la programarea fondurilor politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027. Aceasta este o condiție prealabilă pentru îmbunătățirea eficacității și maximizarea valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit din fondurile politicii de coeziune, promovându-se, în același timp, coordonarea, complementaritatea și coerența dintre aceste fonduri și alte instrumente și fonduri ale Uniunii. Implementarea cu succes a Mecanismului de redresare și reziliență și a programelor politicii de coeziune depinde, de asemenea, de eliminarea blocajelor din calea investițiilor ce vizează sprijinirea tranziției verzi și digitale, precum și dezvoltarea teritorială echilibrată.
(24)Ca răspuns la mandatul acordat de șefii de stat sau de guvern din UE prevăzut în Declarația de la Versailles, planul REPowerEU vizează eliminarea treptată a dependenței Uniunii Europene de importurile de combustibili fosili din Rusia cât mai curând posibil. În acest scop, în dialog cu statele membre sunt identificate cele mai adecvate proiecte, investiții și reforme la nivel național, regional și la nivelul UE. Aceste măsuri au scopul de a reduce dependența generală de combustibilii fosili și de a renunța la importurile de combustibili fosili din Rusia.
(25)Deși economia finlandeză este printre cele mai mari consumatoare de energie din UE, Finlanda și-a stabilit drept obiectiv ca până în 2035 să devină neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon și prima societate a bunăstării fără surse fosile. Energia, industria, transporturile și clădirile sunt principalele sectoare care vor trebui să contribuie la reduceri masive ale emisiilor de gaze cu efect de seră. Printre provocările întâmpinate în vederea atingerii acestui obiectiv se numără un deficit important de investiții private și publice, precum și întârzieri ale investițiilor în energie din surse regenerabile, cauzate de numărul de autorizații de mediu care nu au fost încă prelucrate. Potrivit datelor din 2020, Finlanda depinde în mare măsură de Rusia în ceea ce privește importurile de gaze (67 % față de 44 % în UE), de petrol (84 % față de 26 % în UE) și de cărbune (55 % față de 54 % în UE) 20 . Cu toate acestea, economia finlandeză depinde doar într-o măsură limitată de importurile de gaze (care au reprezentat 6,9 % din mixul energetic în 2020), iar importurile aferente celor trei resurse pot fi înlocuite în mare parte de alți combustibili sau de importuri din alte țări. Finlanda instituie măsuri de contingență care să asigure funcționarea în continuare a sectoarelor dependente de acești combustibili în cazul unor perturbări în materie de aprovizionare și întreprinde acțiuni pentru diversificarea importurilor sale de energie din alte țări decât Rusia. Finlanda utilizează cantități minime de gaze pentru încălzirea locuințelor, iar centralele electrice pot, în general, să înlocuiască utilizarea gazelor cu alți combustibili. Finlanda nu are acces la instalații interne de stocare a gazelor, dar gazoductul cu flux bidirecțional Balticconnector a devenit operațional în 2020, iar în a doua jumătate a acestui an țara preconizează finalizarea celui de al treilea terminal de GNL. Cu cele două terminale de GNL deja existente și cu eventuale proiecte viitoare, se estimează că în curând capacitatea totală de import de gaze va acoperi o parte semnificativă a necesarului Finlandei în materie de import de gaze. Se recomandă ca noile investiții în infrastructură și în rețele legate de gaze să fie adaptate exigențelor viitorului, acolo unde este posibil, pentru a facilita sustenabilitatea pe termen lung a acestora prin reorientarea viitoare către combustibili durabili. Aproximativ o treime din mixul energetic al Finlandei constă încă din petrol și cărbune, deși Finlanda își diversifică, totodată, importurile de petrol și cărbune din alte țări decât Rusia. Energia nucleară a reprezentat 17 % din mixul energetic în 2020, Rusia fiind o sursă importantă de combustibil nuclear. În Finlanda, rata de interconectare a rețelelor electrice este în prezent de 29 %, dar se preconizează că aceasta va crește pe termen mediu. Transportul de energie electrică la nivel național în Finlanda ar putea fi consolidat. În general, deși Finlanda încearcă să renunțe la dependența sa limitată de importurile de combustibili fosili din Rusia, circumstanțele actuale impun accelerarea și creșterea investițiilor în decarbonizare și asigurarea eficienței energetice și a securității aprovizionării. În acest sens, se are în vedere simplificarea în continuare a procedurilor de autorizare pentru a recupera întârzierile proiectelor energetice în curs și pentru a facilita mai multe investiții prioritare. Pentru a fi în concordanță cu obiectivele pachetului „Pregătiți pentru 55”, va fi necesar ca Finlanda să își sporească nivelul de ambiție în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și recurgerea în mai mare măsură la sursele regenerabile de energie și la eficiența energetică.
(26)Deși accelerarea tranziției către neutralitatea climatică și renunțarea la combustibilii fosili vor crea costuri de restructurare semnificative în mai multe sectoare, Finlanda poate utiliza Mecanismul pentru o tranziție justă în contextul politicii de coeziune pentru a atenua impactul socioeconomic al tranziției în regiunile cele mai afectate. În plus, Finlanda poate utiliza Fondul social european Plus pentru a îmbunătăți oportunitățile de ocupare a forței de muncă și pentru a consolida coeziunea socială.
(27)Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2022 prin prisma evaluării efectuate de Comisie, iar avizul său 21 se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.
(28)Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru a pune în aplicare recomandarea privind politica economică a zonei euro. În cazul Finlandei, acest lucru se reflectă în special în recomandările 1 și 2 de mai jos,
RECOMANDĂ ca, în 2022 și în 2023, Finlanda să întreprindă acțiuni astfel încât:
1.În 2023, să asigure o concordanță între creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național și o orientare politică globală neutră, ținând seama de sprijinul continuu temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. Să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente la evoluția situației. Să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și digitală și pentru securitatea energetică, inclusiv prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență, a planului REPowerEU și a altor fonduri ale UE. Pentru perioada ulterioară anului 2023, să aplice o politică bugetară care să vizeze obținerea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu. Să prezinte propuneri de politică pentru reforma securității sociale, cu scopul de a spori eficiența sistemului de prestații sociale, de a îmbunătăți stimulentele pentru muncă și, de asemenea, de a sprijini sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice.
2.Să continue implementarea planului său de redresare și reziliență, în concordanță cu jaloanele și țintele prevăzute în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 29 octombrie 2021. Să continue punerea în aplicare a programului convenit privind politica de coeziune pentru Finlanda aferent perioadei 2021-2027 și să finalizeze rapid negocierile cu Comisia cu privire la documentele de programare ale politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 aferente Insulelor Åland și la Fondul pentru o tranziție justă, în vederea începerii punerii lor în aplicare.
3.Să reducă dependența generală de importurile de combustibili fosili și să diversifice aceste importuri prin accelerarea utilizării surselor regenerabile de energie, inclusiv prin simplificarea în continuare a procedurilor de autorizare, și să stimuleze investițiile în decarbonizarea industriei și electrificarea transporturilor. Să dezvolte infrastructura energetică pentru a spori securitatea aprovizionării.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele