COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 23.5.2022
COM(2022) 607 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind Programul național de reformă al Danemarcei pentru 2022 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Danemarcei pentru 2022
{SWD(2022) 607 final} - {SWD(2022) 640 final}
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind Programul național de reformă al Danemarcei pentru 2022 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Danemarcei pentru 2022
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice 1 , în special articolul 9 alineatul (2),
având în vedere recomandarea Comisiei Europene,
având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,
având în vedere concluziile Consiliului European,
având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,
având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,
având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,
având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,
întrucât:
(1)Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului 2 , care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență, a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul de redresare și reziliență oferă sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. Mecanismul contribuie la redresarea economică și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, care stimulează creșterea, în special pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală, consolidând totodată reziliența și creșterea potențială a economiilor statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea sustenabilității finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung. Contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență [a fost] actualizată la [XX] iunie 2022, în concordanță cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241.
(2)La data de 24 noiembrie 2021, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii durabile, care marchează începutul semestrului european din 2022 pentru coordonarea politicilor economice. Comisia a ținut seama în mod corespunzător de angajamentul comun reafirmat în cadrul Summitului social de la Porto din mai 2021 de a continua punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la 17 noiembrie 2017. Consiliul European a aprobat prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2022 la 25 martie 2022. Totodată, la 24 noiembrie 2021, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă, în care nu a identificat Danemarca printre statele membre pentru care ar fi necesar un bilanț aprofundat 3 . La aceeași dată, Comisia a adoptat, de asemenea, Propunerea de raport comun pentru 2022 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a Orientărilor privind ocuparea forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale și care a fost adoptată de Consiliu la 14 martie 2022.
(3)Invadarea Ucrainei de către Rusia, în urma pandemiei mondiale, a modificat în mod semnificativ contextul geopolitic și economic. Impactul invaziei asupra economiilor statelor membre a fost resimțit, de exemplu, prin creșterea prețurilor la energie și alimente, prin afluxul de refugiați din Ucraina, precum și prin perspective de creștere mai slabe. Prețurile mai mari la energie afectează în special gospodăriile cele mai vulnerabile care se confruntă cu sărăcia energetică sau sunt expuse riscului de sărăcie energetică. De asemenea, UE se confruntă cu un aflux fără precedent de persoane care fug din Ucraina. În acest context, la 4 martie 2022, Directiva privind protecția temporară a fost activată 4 pentru prima dată, acordând persoanelor strămutate din Ucraina dreptul de ședere legală în UE, precum și accesul la educație și formare, la piața muncii, la asistență medicală, la locuințe și la asistență socială.
(4)Având în vedere evoluția rapidă a situației economice și geopolitice, semestrul european reia în 2022 coordonarea generală a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă, evoluând, în același timp, pentru a ține seama de cerințele de punere în aplicare ale Mecanismului de redresare și reziliență, astfel cum se subliniază în Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2022. Pentru îndeplinirea priorităților în materie de politică prevăzute în cadrul semestrului european, este esențial ca planurile de redresare și reziliență adoptate să fie implementate, întrucât acestea abordează toate recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în ciclurile semestrului din 2019 și 2020 sau un subset semnificativ al acestor recomandări. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019 și 2020 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241, pe lângă eventualele recomandări specifice fiecărei țări emise până la data transmiterii planului modificat.
(5)Clauza derogatorie generală este activă din martie 2020 5 . În comunicarea sa din 3 martie 2021 6 , Comisia a exprimat, de asemenea, opinia conform căreia decizia privind dezactivarea sau aplicarea în continuare a clauzei derogatorii generale ar trebui luată ca o evaluare generală a stării economiei, un criteriu cantitativ cheie fiind nivelul activității economice din UE sau din zona euro, comparativ cu nivelurile anterioare crizei (finele anului 2019). Incertitudinea sporită și riscurile puternice de evoluție negativă a perspectivelor economice în contextul războiului din Europa, creșterile abrupte fără precedent ale prețurilor la energie și perturbările continue ale lanțului de aprovizionare justifică extinderea până în 2023 a clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere.
(6)Urmând abordarea din avizul Consiliului din 18 iunie 2021 privind Programul de convergență pentru 2021, orientarea bugetară este în prezent cel mai bine măsurată ca variație a cheltuielilor primare (fără măsurile discreționare privind veniturile), excluzând măsurile de urgență temporare legate de criza provocată de pandemia de COVID-19, dar incluzând cheltuielile finanțate prin sprijin nerambursabil (granturi) din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE, în raport cu creșterea potențială pe termen mediu 7 . Pentru a evalua dacă politica bugetară națională este prudentă și are o compoziție favorabilă unei redresări sustenabile, în concordanță cu tranziția verde și tranziția digitală, se acordă atenție, pe lângă orientarea bugetară generală, și evoluției cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național 8 (fără măsurile discreționare privind veniturile și excluzând măsurile de urgență temporare legate de criza provocată de pandemia de COVID-19) și investițiilor.
(7)La 2 martie 2022, Comisia a adoptat o comunicare ce oferă orientări generale pentru politica bugetară în 2023, cu scopul de a sprijini pregătirea programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre și de a consolida astfel coordonarea politicilor 9 . Comisia a observat că, pe baza perspectivelor macroeconomice din previziunile de iarnă pentru anul 2022, tranziția de la o orientare bugetară agregată favorabilă în perioada 2020-2022 la o orientare bugetară agregată în linii mari neutră pare adecvată în 2023, rămânând în același timp pregătită să reacționeze la evoluțiile situației economice. Comisia a anunțat că recomandările bugetare pentru anul 2023 ar trebui să facă în continuare diferența între statele membre și să țină seama de posibilele efecte de propagare transnaționale. Comisia a invitat statele membre să reflecte orientările în programele lor de stabilitate și de convergență. Comisia s-a angajat să monitorizeze îndeaproape evoluțiile economice și să își ajusteze orientările de politică în funcție de necesități și cel târziu în pachetul său de primăvară al semestrului de la sfârșitul lunii mai 2022.
(8)În ceea ce privește orientările bugetare prezentate la 2 martie 2022, recomandările bugetare pentru 2023 iau în considerare înrăutățirea perspectivelor economice, incertitudinea sporită și alte riscuri de evoluție negativă, precum și creșterea inflației în comparație cu previziunile de iarnă. Având în vedere aceste aspecte, răspunsul bugetar trebuie să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală și pentru securitatea energetică și să susțină puterea de cumpărare a gospodăriilor celor mai vulnerabile, astfel încât să atenueze impactul creșterii abrupte a prețurilor la energie și să contribuie la limitarea presiunilor inflaționiste generate de efectele secundare prin măsuri specifice și temporare; politica bugetară trebuie să rămână flexibilă pentru a se adapta la circumstanțele care evoluează rapid și să fie diferențiată de la o țară la alta, în funcție de situația lor bugetară și economică, inclusiv în ceea ce privește expunerea la criză și afluxul de persoane strămutate din Ucraina.
(9)La 30 aprilie 2021, Danemarca a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 13 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Danemarcei 10 . Eliberarea tranșelor este condiționată de o decizie a Comisiei, adoptată în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, conform căreia Danemarca a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte presupune că nu s-a anulat atingerea jaloanelor și a țintelor anterioare.
(10)Danemarca și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2022 la 29 aprilie 2022, iar Programul de convergență pentru 2022, la 12 mai 2022, după termenul stabilit la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2022 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Danemarca cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.
(11)Comisia a publicat raportul de țară din 2022 pentru Danemarca 11 la 23 mai 2022. În acest raport au fost evaluate progresele pe care Danemarca le-a realizat în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări adoptate de Consiliu în 2019, 2020 și 2021 și s-a făcut bilanțul implementării de către Danemarca a planului de redresare și reziliență, pe baza redresării și a rezilienței. Pe baza acestei analize, în raportul de țară au fost identificate deficiențe în ceea ce privește provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente, inclusiv cele legate de invadarea Ucrainei de către Rusia. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Danemarca în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale UE în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.
(12)La 20 iulie 2020, Consiliul a recomandat Danemarcei ca în 2020 și 2021 să ia toate măsurile necesare, în conformitate cu clauza derogatorie generală, pentru a combate în mod eficace pandemia, a susține economia și a sprijini redresarea viitoare. De asemenea, Consiliul a recomandat Danemarcei să aplice, atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, politici bugetare prin care se urmărește să se ajungă la poziții bugetare prudente pe termen mediu și să se asigure sustenabilitatea datoriei, consolidând în același timp investițiile. În 2021, pe baza datelor validate de Eurostat, soldul bugetului general al Danemarcei s-a îmbunătățit de la un deficit de 0,2 % din PIB în 2020 la un excedent de 2,3 % în 2021, datorită veniturilor fiscale nerecurente. Răspunsul în materie de politică bugetară al Danemarcei a sprijinit redresarea economică în 2021, iar măsurile temporare de sprijin de urgență au crescut de la 2,6 % din PIB în 2020 la 4,0 % în 2021. Măsurile luate de Danemarca în 2021 au fost conforme cu recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020. Măsurile bugetare discreționare adoptate de guvern în 2020 și 2021 au fost în cea mai mare parte temporare sau însoțite de măsuri compensatorii. Pe baza datelor validate de Eurostat, datoria publică s-a situat la 36,7 % din PIB în 2021.
(13)Scenariul macroeconomic care stă la baza proiecțiilor bugetare din Programul de convergență pentru 2022 este favorabil în 2022 și realist în 2023. Potrivit guvernului, PIB-ul real ar urma să crească cu 3,4 % în 2022 și cu 1,9 % în 2023. Prin comparație, previziunile Comisiei din primăvara anului 2022 estimează o creștere mai mică a PIB-ului real, de 2,6 % în 2022 și de 1,8 % în 2023, în principal din cauza unei creșteri mai scăzute a consumului privat. În Programul său de convergență pentru 2022, guvernul preconizează că excedentul total va scădea la 0,6 % din PIB în 2022 și la 0,2 % din PIB în 2023. Scăderea din 2022 reflectă în principal o încetinire a activității economice și caracterul nerecurent al anumitor venituri fiscale. Conform programului, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 33,3 % în 2022, urmând să ajungă la 32,5 % în 2023. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2022 estimează, pe baza măsurilor de politică cunoscute la data-limită a acestor previziuni, un excedent public pentru 2022 și 2023 de 0,9 % din PIB și, respectiv, de 0,6 %. Acesta este puțin mai mare decât excedentul estimat în Programul de convergență pentru 2022. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2022 estimează o pondere mai mare a datoriei publice în PIB, de 34,9 % în 2022 și de 33,9 % în 2023. Diferența se datorează unor elemente mai mari de ajustare stoc-flux care au fost asumate, în special sprijinul pentru locuințele sociale.
Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022, creșterea potențială a producției pe termen mediu (media pe 10 ani) este estimată la 1,9 %. Această estimare nu include însă impactul reformelor care fac parte din Planul de redresare și reziliență și pot stimula creșterea potențială a Danemarcei.
(14)În 2022, guvernul a eliminat treptat majoritatea măsurilor luate ca răspuns la criza provocată de pandemia de COVID-19, astfel încât se preconizează că măsurile temporare de sprijin de urgență vor scădea de la 4,0 % din PIB în 2021 la 0,0 % din PIB în 2022. Deficitul public este afectat de măsurile adoptate pentru a contracara impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie, care, în previziunile Comisiei din primăvara anului 2022, sunt estimate la 0,1 % din PIB în 2022 și la 0,0 % din PIB în 2023 12 . Aceste măsuri constau în principal în transferuri sociale către gospodăriile cu venituri mai mici și au fost anunțate ca fiind temporare. Totuși, în cazul în care prețurile la energie rămân ridicate și în 2023, unele dintre ele ar putea fi menținute. Deficitul public este, de asemenea, afectat de costurile de acordare a protecției temporare persoanelor strămutate din Ucraina, care, în previziunile Comisiei din primăvara anului 2022, sunt estimate la 0,2 % din PIB în 2022 și 2023 13 .
(15)La 18 iunie 2021, Consiliul a recomandat ca, în 2022, Danemarca 14 să mențină o orientare bugetară favorabilă, inclusiv din impulsul oferit de Mecanismul de redresare și reziliență, și să păstreze investițiile finanțate la nivel național. De asemenea, Consiliul a recomandat Danemarcei să aplice, atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, o politică bugetară vizând realizarea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu și asigurarea sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu și să sporească investițiile pentru a stimula potențialul de creștere.
(16)În 2022, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022 și incluzând informațiile cuprinse în Programul de convergență al Danemarcei pentru 2022, se preconizează că orientarea bugetară va fi favorabilă, situându-se la – 1,6 % din PIB, conform recomandării Consiliului 15 . Danemarca intenționează să ofere sprijin continuu pentru redresare prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență pentru a finanța investiții suplimentare, conform recomandării Consiliului. Conform proiecțiilor, contribuția pozitivă a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE la activitatea economică va rămâne stabilă comparativ cu 2021. Se preconizează că în 2022 investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție neutră la orientarea bugetară de 0,0 puncte procentuale din PIB 16 . Prin urmare, Danemarca intenționează să mențină investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, se preconizează că în 2022 creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) va avea o contribuție expansionistă de 1,6 puncte procentuale la orientarea bugetară generală. Această contribuție expansionistă semnificativă include impactul suplimentar al măsurilor de abordare a impactului economic și social aferent creșterii prețurilor la energie (0,1 % din PIB), precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,2 % din PIB). Printre alte cheltuieli majorate se numără, în special, consumul guvernamental legat de politica de apărare și de securitate, precum și cheltuielile suplimentare menite să accelereze tranziția verde și să pună capăt dependenței de combustibilii fosili importați.
(17)În 2023, orientarea bugetară este estimată în previziunile Comisiei din primăvara anului 2022 la + 1,6 % din PIB, în ipoteza menținerii politicilor actuale 17 . Se preconizează că Danemarca va continua să utilizeze în 2023 granturile din Mecanismul de redresare și reziliență pentru a finanța investiții suplimentare în sprijinul redresării. Conform proiecțiilor, contribuția pozitivă a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și al altor fonduri ale UE, la activitatea economică, va scădea cu 0,1 puncte procentuale din PIB comparativ cu 2022, reflectând sprijinul financiar concentrat la începutul perioadei din Mecanismul de redresare și reziliență în 2021 și 2022. Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea bugetară, situându-se la 0,4 puncte procentuale comparativ cu anul 2022 18 . În același timp, se preconizează că în 2023 creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) va avea o contribuție restrictivă de 1,4 puncte procentuale la orientarea bugetară generală. Aceasta include impactul generat de eliminarea treptată a măsurilor de abordare a prețurilor majorate la energie (0,1 % din PIB), precum și costurile suplimentare pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB). Printre alți factori determinanți se numără reducerea cheltuielilor publice în ceea ce privește consumul de energie.
(18)În Programul de convergență pentru 2022, se estimează că excedentul public se va stabiliza treptat la 0,6 % din PIB în 2024 și va scădea la 0,4 % din PIB până în 2025. Conform programului, se așteaptă ca ponderea datoriei publice în PIB să crească la 34,0 % din PIB în 2024 și la 33,9 % din PIB în 2025. Pe baza analizei Comisiei, riscurile legate de sustenabilitatea datoriei par scăzute pe termen mediu.
(19)În Danemarca, în momentul de față impozitele recurente pe proprietate sunt plafonate, prin urmare nu cresc odată cu prețurile pieței. Așadar, acestea nu sunt în măsură să modereze ciclurile prețurilor locuințelor și să genereze efecte distributive negative. Încă din 2017 Parlamentul a aprobat un nou sistem de impozitare a proprietăților, dar nu este încă în vigoare. Creșterea prețurilor locuințelor și perioadele lungi de așteptare pentru locuințele sociale au dus la o penurie de locuințe accesibile în principalele zone urbane. În plus, ponderea creditelor ipotecare cu un raport între serviciul datoriei și venituri mai mare de 4 și un raport între valoarea creditului acordat și cea a garanției aferente creditului de peste 60 % a crescut substanțial în zona orașului Copenhaga, ceea ce a făcut ca acești debitori să fie potențial vulnerabili la creșterea ratelor dobânzii sau la orice scădere accentuată a prețurilor locuințelor. Consiliul danez pentru riscuri sistemice a emis recomandări de reducere a riscurilor pentru astfel de credite ipotecare, dar recomandările nu au fost puse în aplicare.
(20)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) și cu criteriul 2.2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Acestea abordează toate provocările economice și sociale prezentate în recomandările specifice adresate Danemarcei de către Consiliu în cadrul semestrului european în 2019 și 2020, pe lângă orice alte recomandări specifice acestei țări emise până la data adoptării unui plan. În special, planul se axează pe investițiile în tranziția verde și tranziția digitală, cu precădere în producția și utilizarea energiei în mod curat și eficient, transportul durabil, precum și cercetare și inovare. Măsurile din domeniul cercetării au potențialul de a extinde baza de inovare și de a implica mai multe întreprinderi în activitățile de cercetare și inovare. Unele recomandări specifice acestei țări, și anume „axarea politicii economice legate de investiții pe educație și competențe”, precum și măsurile de abordare a deficitului de lucrători din domeniul sănătății și de asigurare a supravegherii și a aplicării eficace a cadrului de combatere a spălării banilor, au fost abordate în afara planului. Măsurile legate de aceste domenii nu au fost incluse în planul de redresare și reziliență.
(21)Se preconizează că implementarea planului de redresare și reziliență al Danemarcei va contribui la realizarea de progrese suplimentare în ceea ce privește tranziția verde și cea digitală. Măsurile de sprijinire a obiectivelor climatice în Danemarca reprezintă 59 % din alocarea totală a planului, în timp ce măsurile de sprijinire a obiectivelor digitale reprezintă 25 % din alocarea totală a planului. Implementarea integrală a planului de redresare și reziliență, în concordanță cu jaloanele și țintele relevante, va ajuta Danemarca să se redreseze rapid în urma consecințelor crizei provocate de pandemia de COVID-19 și va continua să îi consolideze reziliența. Implicarea sistematică a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante rămâne importantă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență, precum și a altor politici economice și de ocupare a forței de muncă ce nu se limitează la planul respectiv, în scopul de a asigura asumarea pe scară largă a agendei politice globale.
(22)Danemarca a prezentat acordul de parteneriat la 4 aprilie 2022 și primul document de programare al politicii de coeziune 19 la 11 aprilie 2022. În concordanță cu Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021, Danemarca trebuie să țină seama de recomandările de țară relevante specifice acestei țări la programarea fondurilor politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027. Aceasta este o condiție prealabilă pentru îmbunătățirea eficacității și maximizarea valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit din fondurile politicii de coeziune, promovându-se, în același timp, coordonarea, complementaritatea și coerența dintre aceste fonduri și alte instrumente și fonduri ale Uniunii. Implementarea cu succes a Mecanismului de redresare și reziliență și a programelor politicii de coeziune depinde, de asemenea, de eliminarea blocajelor din calea investițiilor ce vizează sprijinirea tranziției verzi și digitale, precum și dezvoltarea teritorială echilibrată.
(23)Pe lângă provocările economice și sociale abordate de planul de redresare și reziliență, Danemarca se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de reducerea dependenței de combustibilii fosili, consolidarea economiei circulare pentru a sprijini tranziția verde și creșterea gradului de reziliență pe piața locuințelor și în rândul gospodăriilor îndatorate.
(24)Deși planul danez de redresare și reziliență alocă 59 % din fonduri inițiativelor ecologice, Danemarca înregistrează rezultate slabe în unele domenii ale economiei circulare. În Danemarca, ratele de utilizare circulară a materialelor sunt cu mult sub media UE. Această țară produce în prezent cea mai mare cantitate de deșeuri municipale pe cap de locuitor din UE, cu 845 kg/cap de locuitor/an. Deși se situează cu puțin peste media UE în ceea ce privește deșeurile municipale colectate în vederea reciclării (53,9 % în 2020, comparativ cu media UE de 47,8 %), Danemarca incinerează 45,2 % din deșeurile sale municipale, valoare aproape dublă în raport cu media UE. O mare parte din deșeurile din Danemarca sunt incinerate pentru producerea de energie, ratându-se astfel oportunități de îmbunătățire a utilizării eficiente a resurselor. Este necesar să fie puse în aplicare în timp util atât o nouă strategie privind gestionarea deșeurilor și economia circulară, cât și programe și planuri naționale conexe pentru deșeuri și economia circulară. Pierderile generate de producția mai mică de energie din cauza incinerării reduse a deșeurilor ar putea fi compensate prin metode mai ecologice, inclusiv prin îmbunătățiri ale eficienței energetice și prin utilizarea pompelor de căldură electrice.
(25)Ca răspuns la mandatul acordat de șefii de stat sau de guvern din UE prevăzut în Declarația de la Versailles, planul REPowerEU vizează eliminarea treptată a dependenței Uniunii Europene de importurile de combustibili fosili din Rusia cât mai curând posibil. În acest scop, în dialog cu statele membre sunt identificate cele mai adecvate proiecte, investiții și reforme la nivel național, regional și la nivelul UE. Aceste măsuri au scopul de a reduce dependența generală de combustibilii fosili și de a renunța la importurile de combustibili fosili din Rusia.
(26)Danemarca s-a angajat să atingă, până în 2030, obiectivul de reducere cu 70 % față de nivelurile din 1990 a emisiilor de gaze cu efect de seră, iar până în 2028, obiectivul de eliminare treptată a cărbunelui. Pentru a atinge aceste obiective ambițioase, Planul național danez privind energia și clima prevede investiții substanțiale în capacități suplimentare de energie din surse regenerabile, precum și investiții în eficiența energetică. Prin raționalizarea și accelerarea procedurilor de autorizare ar putea fi încurajată implementarea într-un ritm mai rapid a surselor regenerabile de energie și a hidrogenului produs din surse regenerabile. Deși Danemarca s-a angajat să majoreze capacitatea de producere a energiei din surse regenerabile provenite din parcurile eoliene offshore, sunt necesare investiții suplimentare în rețelele de transport de energie pentru a se asigura că ponderea tot mai mare a energiei din surse regenerabile poate fi utilizată în mod eficient. Investițiile în interconectarea energetică și a rețelelor electrice – inclusiv în activele hibride offshore – cu țările învecinate ar spori considerabil securitatea aprovizionării cu energie și adaptabilitatea la variațiile regionale, inclusiv în contextul invadării Ucrainei de către Rusia. Per total, dependența energetică a Danemarcei de importurile de combustibili fosili din Rusia este de 21,1 % (media UE fiind de 24,4 %), ținând seama de dependențele secundare care permit urmărirea tuturor reimporturilor pe baza ipotezelor aplicabile. În 2020, dependența de combustibilii fosili din Rusia în mixul energetic global al Danemarcei a fost mai mică decât media UE pentru petrol (12 % față de media UE de 36,5 %). Deși a fost mai mare pentru cărbune (97 % față de media UE de 19,3 %), ponderea cărbunelui în mixul energetic al Danemarcei este scăzută (4,3 %). Gazele naturale reprezintă 12,8 % din mixul său energetic și, cu toate că Danemarca nu importă gaze rusești direct pentru uz intern, dependența sa prin importurile de gaze din Germania implică o dependență secundară semnificativă, mai mare decât media UE: 65 % din consumul intern de gaze este importat din Rusia, comparativ cu 41,1 % în medie în UE. Deși, potrivit datelor din 2020, dependența Danemarcei de importurile de gaze și de petrol din Rusia este încă semnificativă 20 , se preconizează că această dependență va fi eliminată începând din 2023, când se va finaliza reabilitarea unui zăcământ existent în Marea Nordului, iar Danemarca va fi din nou un exportator net de gaze. Accelerarea proiectelor de interconectare în curs poate favoriza, totodată, diversificarea aprovizionării cu energie. Se recomandă ca noile investiții în infrastructură și în rețele legate de gaze să fie adaptate exigențelor viitorului, acolo unde este posibil, pentru a facilita sustenabilitatea pe termen lung a acestora prin reorientarea viitoare către combustibili durabili. Danemarca ar putea avea ambiții și mai mari în materie de eficiență energetică dacă ar investi mai mult și în mod corespunzător în decarbonizarea industriei, a serviciilor, a locuințelor private și a transporturilor. Pentru a fi în concordanță cu obiectivele pachetului „Pregătiți pentru 55”, va fi necesar ca Danemarca să își sporească nivelul de ambiție în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și recurgerea în mai mare măsură la sursele regenerabile de energie și la eficiența energetică.
(27)Deși accelerarea tranziției către neutralitatea climatică și renunțarea la combustibilii fosili vor crea costuri de restructurare semnificative în mai multe sectoare, Danemarca poate utiliza Mecanismul pentru o tranziție justă în contextul politicii de coeziune pentru a atenua impactul socioeconomic al tranziției în regiunile cele mai afectate. În plus, Danemarca poate utiliza Fondul social european Plus pentru a îmbunătăți oportunitățile de ocupare a forței de muncă și pentru a consolida coeziunea socială.
(28)Consiliul a examinat Programul de convergență pentru 2022 prin prisma evaluării efectuate de Comisie, iar avizul său 21 se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.
RECOMANDĂ ca, în 2022 și în 2023, Danemarca să întreprindă acțiuni astfel încât:
1.În 2023, să asigure o concordanță între creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național și o orientare politică globală neutră, ținând seama de sprijinul continuu temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. Să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente la evoluția situației. Să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și digitală și pentru securitatea energetică, inclusiv prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență, a planului REPowerEU și a altor fonduri ale UE. Pentru perioada ulterioară anului 2023, să aplice o politică bugetară care să vizeze obținerea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu. Să implementeze noul sistem de impozitare a proprietăților pentru a restabili legătura dintre prețurile pieței și impozite și pentru a asigura o impozitare mai echitabilă. Să stimuleze investițiile în construcția de locuințe accesibile pentru a atenua nevoile cele mai presante. Să mărească reziliența financiară a debitorilor cu un grad ridicat de îndatorare.
2.Să continue implementarea planului său de redresare și reziliență, în concordanță cu jaloanele și țintele prevăzute în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 13 iulie 2021. Să finalizeze rapid negocierile cu Comisia cu privire la programele politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 și să înceapă implementarea lor.
3.Să consolideze economia circulară și politicile de gestionare a deșeurilor, inclusiv prin promovarea prevenirii și reutilizării deșeurilor, prin intensificarea reciclării și trecerea treptată de la incinerarea deșeurilor municipale la surse mai ecologice de producere a energiei termice.
4.Să reducă dependența generală de combustibilii fosili. Să diversifice în continuare aprovizionarea cu energie și să contribuie la decarbonizarea economiei prin accelerarea implementării surselor regenerabile de energie, inclusiv prin introducerea unor reforme menite să simplifice și să accelereze procedurile administrative și de autorizare, prin modernizarea rețelelor de transport al energiei, prin creșterea interconexiunilor cu țările învecinate și prin îmbunătățirea eficienței energetice.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele