4.Valoarea adăugată a Regulamentului de activare a ESI în contextul pandemiei de COVID-19

5.Calea de urmat

1.Introducere

La 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a clasificat epidemia de COVID-19 drept pandemie. Pandemia a dus la pierderi masive de vieți omenești în Uniunea Europeană și în întreaga lume, iar statele membre au adoptat măsuri excepționale pentru a limita răspândirea virusului, cu consecințe sociale și economice grave. Sistemele naționale de sănătate au fost și, în unele cazuri, sunt în continuare supuse unor presiuni severe: statele membre s-au confruntat cu nevoi urgente și însemnate de dispozitive medicale, echipamente individuale de protecție și medicamente, inclusiv tratamente și vaccinuri împotriva COVID-19, paturi suplimentare pentru spitale și consolidarea forței de muncă. Deși toate statele membre ale UE au relaxat restricțiile impuse de pandemie, iar gravitatea bolii cauzate de varianta Omicron a virusului – cuplată cu o imunizare sporită indusă de vaccinare – a scăzut în ultimele luni, virusul rămâne în continuare o amenințare persistentă, iar presiunile suplimentare asupra serviciilor de sănătate ar putea continua cu noi valuri de infectări cu virusul COVID-19.

Răspândirea rapidă a virusului în primăvara anului 2020 și situația critică au necesitat un răspuns cuprinzător din partea UE pentru a aborda criza într-un spirit al solidarității. A devenit rapid clar că acțiunile timpurii întreprinse de statele membre în mod independent nu răspund nevoilor cetățenilor și riscă să aducă prejudicii mai mari pieței unice.

S-a ajuns rapid la un consens la nivelul UE cu privire la furnizarea de sprijin de urgență în funcție de nevoi pentru prevenirea și atenuarea suferinței umane și pentru menținerea demnității umane. Acest sprijin ar veni în completarea eforturilor statelor membre. În aprilie 2020, Consiliul a convenit să activeze Instrumentul de sprijin de urgență (ESI). ESI a permis un sprijin direct pentru statele membre prin măsuri specifice implementate în mod strategic și coordonat.

ESI a dotat sectoarele asistenței medicale din statele membre cu un set amplu de instrumente pentru a sprijini și a completa sistemele naționale de sănătate în eforturile lor de combatere a pandemiei. ESI a oferit un instrument rapid, flexibil și eficient pentru atenuarea consecințelor acute imediate ale pandemiei.

Prezentul raport urmărește să ofere o imagine de ansamblu a impactului esențial al ESI de la activarea sa în contextul pandemiei de COVID-19, o analiză a principalelor provocări întâmpinate și o prezentare a activităților viitoare planificate.

2.Activarea Instrumentului de sprijin de urgență

ESI a fost instituit în 2016 [Regulamentul (UE) 2016/369 al Consiliului din 15 martie 2016 1 ] și a fost activat pentru prima dată pentru o perioadă de trei ani ca răspuns la afluxul de refugiați și migranți în Uniune.

La 2 aprilie 2020, Comisia a propus 2 activarea ESI în contextul pandemiei de COVID-19 pentru perioada 1 februarie 2020 -31 ianuarie 2022. Comisia s-a bazat pe o primă anchetă privind nevoile legate de criză (evaluarea nevoilor) realizată de departamentele Comisiei, care a furnizat lista neexhaustivă a posibilelor domenii de acțiune ale ESI cuprinse în propunerea de activare. În paralel, Comisia a propus și a negociat cu autoritatea bugetară proiectul de buget rectificativ 2/2020 aferent pentru furnizarea sumei de 3 000 000 000 EUR în credite de angajament și a sumei de 1 530 000 000 EUR în credite de plată, din care 2 700 000 000 EUR în credite de angajament și 1 380 000 000 EUR în credite de plată în cadrul rubricii 3, Securitate și cetățenie, pentru a finanța furnizarea de sprijin de urgență pe teritoriul Uniunii prin intermediul Instrumentului de sprijin de urgență.

La 14 aprilie 2020, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) 2020/521 al Consiliului de activare a sprijinului de urgență în temeiul Regulamentului (UE) 2016/369 al Consiliului și de modificare a dispozițiilor acestuia în vederea finanțării cheltuielilor necesare pentru combaterea pandemiei de COVID-19. Bugetul rectificativ 2/2020 a fost adoptat la 17 aprilie 2020.

2.1.Un instrument creat pentru a răspunde unei crize în continuă schimbare

Activarea ESI a fost concepută astfel încât să permită un răspuns cuprinzător și flexibil la nevoile urgente, în continuă evoluție și diverse ale statelor membre apărute în timpul pandemiei.

În special în faza incipientă a crizei, lipsa de informații cu privire la nevoi atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național/subnațional a încetinit răspunsul comun. Pentru a atenua această situație, activitatea centrului de coordonare pentru echipamente medicale (COVID-19) 3 și, în special, rezultatele anchetelor și proiecțiilor privind nevoile statelor membre au fost mobilizate în vederea elaborării unui program de acțiune pentru acest instrument. Nevoile raportate de statele membre au fost corelate cu metodologia epidemiologică a Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) pentru a asigura distribuirea echitabilă a echipamentelor și produselor destinate donării către statele membre.

În conformitate cu temeiul juridic, Comisia a cooperat strâns cu statele membre pentru punerea în aplicare a instrumentului. Discuțiile din cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți (Coreper) și reuniunile privind mecanismul integrat pentru un răspuns politic la crize (IPCR) au fost deosebit de importante pentru furnizarea de informații cu privire la posibile domenii de acțiune, pe lângă reuniunile dedicate cu punctele de contact ale statelor membre.

2.2.Guvernanța și procesul decizional

Instrumentul de sprijin de urgență se fundamentează pe articolul 122 alineatul (1) din TFUE, care permite Consiliului, la propunerea Comisiei, să decidă, în spiritul solidarității dintre statele membre, să adopte măsuri corespunzătoare situației economice, în special în cazul în care apar dificultăți grave în aprovizionarea cu anumite produse.

Existau deja alte instrumente ale Uniunii pentru a răspunde diferitelor tipuri de provocări interne, de exemplu măsurile prevăzute în cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii (UCPM) instituit prin Decizia 1313/2013/UE, rescEU sau Acordul privind achizițiile publice comune de medicamente și echipamente medicale. Cu toate acestea, deși UE a beneficiat deja de aceste instrumente, amploarea lor a fost limitată, iar răspunsul pe care l-au putut oferi a fost insuficient pentru abordarea nevoilor excepționale și ample generate de pandemie. În cadrul domeniului său de aplicare și numai în circumstanțe excepționale, atunci când niciun alt instrument aflat la dispoziția statelor membre și a Uniunii nu s-ar dovedi suficient, ESI a completat eforturile statelor membre, menținând, în același timp, o strânsă cooperare și consultare cu acestea.

Pentru a asigura coordonarea strategică a instrumentului, în special în ceea ce privește stabilirea priorităților și alocarea fondurilor, a fost creat un mecanism specific de guvernanță internă. Mecanismul a inclus un comitet director („Comitetul director al ESI”), printre ale cărui sarcini principale s-au numărat furnizarea de orientări pentru a asigura acțiuni strategice în temeiul cadrului ESI, stabilirea priorităților și alocarea bugetului relevant și, în cele din urmă, evaluarea progreselor înregistrate. Prezidat de Secretariatul General (SG) – și, începând cu 15 iulie 2021, de Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară (DG SANTE) –, acesta a fost alcătuit din directorii generali ai Direcțiilor Generale Buget (BUDG), Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri (GROW), Sănătate și Siguranță Alimentară (SANTE), Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene (ECHO), Migrație și Afaceri Interne (HOME) și Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie (CNECT).

Comitetul director al ESI a fost sprijinit de grupul operativ ESI, responsabil de elaborarea ordinii de zi și de coordonarea activităților comitetului director, asigurând transmiterea promptă a deciziilor sale și punerea în aplicare eficace a acțiunilor sale. Împreună, Comitetul director și grupul operativ ESI au selectat activitățile beneficiarilor, în funcție de nevoile emergente în fiecare moment al pandemiei, după ce s-au asigurat că nu există nicio posibilitate de a finanța aceste activități prin intermediul altor mecanisme și fonduri ale UE.

Ca urmare a selecției acțiunilor prioritare pentru finanțare, au existat și alte servicii suplimentare care au executat o parte din buget, prin codelegații sau subdelegații transversale [DG Informatică (DIGIT), DG Mobilitate și Transporturi (MOVE), DG Mediu (ENV), Centrul Comun de Cercetare (JRC), Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA) și Parteneriate Internaționale (INTPA)]. Nu au fost puse în aplicare acțiuni în domeniul pieței interne, industriei, antreprenorialului și IMM-urilor.

ESI a fost gestionat la nivel central de Comisie și a fost pus în aplicare în mare măsură prin gestiune directă [granturi (9 %) și achiziții publice (89 %)], aproximativ 2 % din finanțare fiind executată prin gestiune indirectă prin intermediul Federației Internaționale a Crucii Roșii (IFRC), al Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA) și al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM).

2.3.Buget și execuție

După activarea ESI, la 14 aprilie 2020, autoritatea bugetară a autorizat suma de 2 700 000 000 EUR pentru punerea în aplicare a acțiunilor aferente sprijinului de urgență. Prin Decizia sa C(2020) 2794 4 , Comisia a autorizat finanțarea acțiunilor de sprijin de urgență în temeiul Regulamentului privind ESI.

În iunie 2020, Comisia a aprobat 5 acordul cu statele membre referitor la achiziția de vaccinuri împotriva COVID-19 în numele statelor membre și a decis 6 să utilizeze o parte din finanțarea disponibilă în cadrul finanțării ESI pentru achiziționarea de vaccinuri împotriva COVID-19 (așa-numita inițiativă privind „Instrumentul pentru vaccinuri”) și, deja în iulie 2020, a fost luată 7 o decizie urgentă de majorare a finanțării alocate acestei acțiuni.

În decembrie 2020, au fost adăugate noi acțiuni la Instrumentul de sprijin de urgență prin Decizia C(2020) 8800 8 , care reflectă nevoile emergente legate de criză. Decizia din urmă a adaptat, de asemenea, bugetul „Instrumentului pentru vaccinuri” în urma contribuțiilor din partea statelor membre în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul privind ESI, care prevede posibilitatea ca statele membre și alți donatori publici sau privați să contribuie la ESI prin venituri alocate externe, în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046. Au fost necesare resurse suplimentare, deoarece toate mecanismele de flexibilitate existente în cadrul bugetului 2020 fuseseră deja epuizate.

Până la sfârșitul lunii decembrie 2020, statele membre au contribuit la instrument cu o sumă totală de 750 de milioane EUR din venituri alocate externe în contextul inițiativei privind vaccinurile. Astfel, până la sfârșitul anului 2020, suma pentru „Instrumentul pentru vaccinuri” s-a ridicat la 2,9 miliarde EUR.

Având în vedere nevoile emergente legate de apariția unor noi variante, s-a decis consolidarea bugetului ESI și mobilizarea acestuia pentru măsuri suplimentare. Comisia a propus consolidarea ESI cu o sumă suplimentară de 231,7 milioane EUR în credite de angajament [75,5 milioane EUR prin intermediul unui transfer al autorității bugetare DEC 5/2021 din Rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență (SEAR) și 156,2 milioane EUR prin proiectul de buget rectificativ nr. 2/2021] pentru a acoperi noi acțiuni. S-a creat o rezervă de 100 de milioane EUR pentru nevoile emergente. În urma unor negocieri intense cu privire la regulament între Parlamentul European, Consiliu și Comisie, această rezervă a fost alocată ulterior granturilor pentru statele membre pentru a sprijini accesibilitatea testelor de diagnosticare care îndeplinesc condițiile pentru eliberarea certificatului digital al UE privind COVID 9 .

Decizia C(2021) 2347 10 din 29 martie 2021 a prevăzut că modificarea pachetului bugetar global rezervat pentru fiecare linie din bugetul general al Uniunii și pentru fiecare metodă de punere în aplicare va fi efectuată prin decizii ulterioare ale Comitetului director, în conformitate cu flexibilitatea prevăzută la articolul 4 din Decizia C(2020) 2794. De asemenea, aceasta a prelungit perioada de valabilitate a deciziei de finanțare până la încheierea perioadei de activare a ESI, având în vedere necesitatea de a consolida sprijinul de urgență prin acțiuni suplimentare și bugetul aferent în 2021.

ESI a expirat la 31 ianuarie 2022 și, prin urmare, nu au fost solicitate credite de angajament pentru 2022.

În cadrul discursului privind starea Uniunii din 15 septembrie 2021, președinta von der Leyen a anunțat donarea a încă 200 de milioane de doze de vaccin țărilor cu venituri mici. Creditele neutilizate în cadrul contribuției excepționale a statelor membre din 2020 (cu acordul statelor membre respective) au fost redirecționate către această nouă acțiune. Finanțarea ESI 11 a completat finanțarea acestei acțiuni prin intermediul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI).

Ulterior, la 12 mai 2022, în cadrul celui de al doilea Summit mondial privind COVID-19, președinta a anunțat intenția de a accelera punerea la dispoziție a vaccinurilor și creșterea ratei de vaccinare, precum și alte instrumente împotriva COVID-19 în țările cu venituri mici.

Această intenție a fost formulată ținând seama de schimbarea considerabilă a situației ofertei și cererii de vaccinuri împotriva COVID-19 care a avut loc în ultimele luni. Cu toate acestea, provocarea de a corela oferta cu capacitatea de absorbție a țărilor în ceea ce privește dozele donate rămâne parțial nesatisfăcută, din cauza sistemelor de sănătate adesea slabe din punct de vedere structural și a accesului redus la asistență medicală în țările terțe. Prin urmare, s-a decis ca acțiunea să fie reorientată pentru a sprijini mai bine țările cu venituri mici și medii inferioare să introducă vaccinarea împotriva COVID-19 și, de asemenea, să acopere alte nevoi legate de răspunsul lor la COVID-19, și anume materiale auxiliare, metode de diagnosticare, tratamente și consolidarea sistemelor de sănătate asociate. Obiectivul inițial de a stimula vaccinarea la nivel mondial pentru a contribui la imunizarea globală care ar proteja, de asemenea, UE de apariția altor variante în altă parte a rămas neschimbat.

În cele din urmă, din veniturile alocate externe în valoare de 750 de milioane EUR provenite din contribuțiile statelor membre, 27 de milioane EUR nu au fost cheltuite ca urmare a răspunsurilor negative din partea statelor membre, ceea ce indică faptul că acestea au refuzat utilizarea contribuției lor pentru acțiuni propuse care diferă de acordurile preliminare de achiziție inițiale privind vaccinurile.

Donarea dozelor de vaccinuri și revânzarea la prețul plătit către țări terțe

În temeiul ESI, au fost semnate opt acorduri preliminare de achiziție (APA) între Comisie și contractanți. Există dispoziții privind revânzarea dozelor de vaccin de către statele membre în toate APA, cu excepția unuia singur, în care revânzarea este posibilă și de către Comisie, și privind donațiile către țări terțe, în toate APA, cu excepția unuia singur, în care donarea este posibilă numai către statele membre.

APA au inclus finanțare anticipată din partea UE pentru a reduce riscurile investițiilor esențiale în vederea creșterii vitezei și a amplorii producției de vaccinuri eficace. În schimb, APA ar oferi dreptul – sau, în anumite circumstanțe, obligația – statelor membre participante de a cumpăra un anumit număr de doze de vaccin într-un anumit interval de timp și la un anumit preț. Cu toate acestea, ultimul APA (2021) nu a primit finanțare prin intermediul ESI, ci a fost finanțat în întregime de statele membre.

Având în vedere „spiritul solidarității dintre statele membre” prevăzut la articolul 122 alineatul (1) din TFUE, orientarea fondurilor ESI către țările terțe ar putea fi demonstrată ca „măsuri corespunzătoare situației economice” în sensul articolului respectiv. În acest sens, abordarea privind absența sumelor rambursabile în cazul donațiilor sau revânzărilor fără avantaj economic a fost prezentată de Comisie Comitetului director pentru vaccinuri (statele membre) în decembrie 2021. În consecință, în februarie 2022, Comisia a adoptat decizia 12 privind absența creanțelor în cadrul ESI în cazul donațiilor sau al revânzărilor fără un avantaj economic al dozelor de vaccin împotriva COVID-19 de către statele membre către țări terțe. Această decizie concluzionează că nu ar trebui să existe creanțe în sensul articolului 98 din Regulamentul financiar în cazul donațiilor și al vânzărilor la prețul plătit de către statele membre.

Revânzarea dozelor de vaccinuri cu avantaj economic

În ceea ce privește revânzările efectuate de statele membre la un preț care include contribuția ESI, statele membre au fost, de asemenea, informate că Comisia va recupera fondurile ESI în cazul revânzării dozelor de vaccin către țări terțe la prețul integral. Prin urmare, Comisia a solicitat statelor membre să transmită informații cu privire la aceste revânzări. Până la 12 mai 2022, a fost rambursată de către statele membre o sumă de 22 de milioane EUR, însă procesul este în curs.

2.4. Comunicare și coordonare

De la activarea ESI, Comisia a depus eforturi pentru a raporta toate evoluțiile importante legate de aprobarea și punerea în aplicare a măsurilor create prin intermediul instrumentului. În acest scop, a fost creat un site web dedicat . Site-ul web oficial a fost actualizat periodic prin aplicarea instrumentului 13 .

În plus, Comisia a menținut o comunicare regulată cu statele membre cu privire la nevoile acestora și la modul în care acestea au fost luate în considerare în programare, informându-le, în același timp, cu privire la stadiul acțiunilor care urmează să fie finanțate prin intermediul instrumentului. Acest lucru s-a realizat prin informări scrise, prin intermediul Coreper și al reuniunilor din cadrul Mecanismului integrat pentru un răspuns politic la crize (IPCR), precum și prin intermediul unor reuniuni dedicate cu punctele de contact ale statelor membre. Comitetul pentru securitate sanitară, rețeaua de e-sănătate și Comitetul pentru protecție civilă au fost, de asemenea, implicate în mod regulat. Parlamentul European a fost, de asemenea, informat cu privire la fondurile suplimentare din partea statelor membre, revânzările de vaccinuri și alocarea de granturi statelor membre pentru a sprijini punerea în aplicare a certificatului digital al UE privind COVID.

Această cooperare și acest schimb de opinii au permis stabilirea priorităților în ceea ce privește acțiunile care trebuie întreprinse, în absența unor obiective specifice în temeiul juridic.

3.Realizări și rezultate

3.1. Acțiuni finanțate în cadrul ESI

În conformitate cu domeniul de aplicare larg al posibilelor intervenții prevăzute de temeiul juridic și de raționamentul său bazat pe necesități, ESI a finanțat o gamă de acțiuni aleasă în mod strategic. Acestea au reflectat nevoile exprimate de statele membre în cursul consultărilor și s-au axat pe răspuns și pe creșterea gradului de pregătire, generând, în același timp, un impact rapid, specific și tangibil cu o valoare adăugată maximă la nivelul UE.

Acordul preliminar de achiziție, certificatul digital al UE privind COVID, crearea unui pachet de mobilitate pentru a facilita transportul medicamentelor, al personalului sau al pacienților și achiziționarea de produse sanitare esențiale sunt unele dintre cele mai importante acțiuni stabilite în cadrul ESI. Lista completă a acțiunilor puse în aplicare în cadrul ESI și bugetele aferente alocate acestora sunt detaliate în anexa la prezentul raport.

3.1.1. Pachetul privind mobilitatea

În cadrul pachetului privind mobilitatea (ESI-MP), coordonat de DG ECHO, în iunie 2020 au fost lansate următoarele acțiuni prin intermediul unei prime invitații de depunere a cererilor către statele membre:

·transportul de mărfuri (de exemplu, echipamente de protecție personală, echipamente medicale și legate de vaccinare și tratamente) către UE din țări terțe și în interiorul UE;

·transferul pacienților în interiorul UE și din UE către țări terțe (dintr-un stat membru fie într-un stat membru, fie într-o țară terță care primește pacienți) și

·transportul personalului medical și al echipelor medicale, în interiorul UE și în UE din țări terțe, precum și sprijinul operațional pentru capacitățile mobile de răspuns medical.

Începând din aprilie 2020, peste 2 000 de operațiuni pe cale aeriană, terestră sau maritimă pentru transportul de echipamente medicale și transportul a aproximativ 515 lucrători din domeniul îngrijirii sănătății și a 135 de pacienți au fost sprijinite prin intermediul a 78 de proiecte (60 legate de operațiunile de transport de mărfuri și 18, de transferul de pacienți și echipe medicale), fiind semnate 73 de acorduri de grant. În general, operațiunile de transport de mărfuri au fost finanțate cu peste 164 de milioane EUR, iar până în prezent statelor membre li s-au acordat 9 milioane EUR pentru transportul echipelor medicale și transferul pacienților.

3.1.2. Facilități pentru produse esențiale din domeniul sănătății

ESI a permis accesul tuturor statelor membre la tratamentul cu Remdesivir (aproximativ 34 000 de cicluri de tratament), primul medicament autorizat de UE pentru tratarea COVID-19 și la cele mai bune dovezi științifice disponibile la momentul respectiv, deși acest lucru a fost ulterior contestat, și într-un moment în care contractele naționale cu unicul producător nu făceau parte din ofertă.

Tot în cadrul acestei facilități, instrumentul a permis Uniunii să achiziționeze și să doneze statelor membre interesate peste 23 de milioane de teste antigenice rapide și 10 milioane de măști.

Acțiunea prin care s-a asigurat formare în domeniul competențelor de terapie intensivă s-a dovedit a fi de mare succes în ceea ce privește sporirea capacității disponibile de a sprijini personalul unităților de terapie intensivă obișnuite la îngrijirea pacienților care suferă de COVID-19. În colaborare cu Societatea Europeană de Anestezie și Terapie Intensivă (ESICM), peste 17 000 de profesioniști au fost instruiți în 24 de state membre ale UE plus Regatul Unit, în 717 spitale în perioada august 2020-mai 2021. În total, au fost certificați 5 696 de medici și 6 400 de asistenți medicali autorizați.

În urma succesului inițiativei, Comisia a primit solicitări din partea țărilor terțe și a organizațiilor internaționale de a beneficia de sistemul instituit și de a avea acces la platforma de formare. Prin urmare, a fost semnat un contract de cesiune care reglementează transferul drepturilor de la CE către ESICM. Ca rezultat, ESICM a lansat programul C19_SPACE de formare pentru toți profesioniștii din domeniul sănătății interesați și, până în martie 2022, 700 de utilizatori suplimentari finalizaseră deja programul. În martie 2022, ESICM a semnat un contract cu OMS pentru organizarea programului de formare C19_SPACE în cele 6 limbi ale OMS, urmând ca acesta să înceapă în cel de al doilea trimestru al anului 2022.

3.1.3. Tratamentul pacienților afectați de COVID-19 cu plasmă convalescentă

În ceea ce privește tratamentul pacienților afectați de COVID-19 cu plasmă convalescentă, instrumentul a finanțat 20 de proiecte în 13 state membre și în Regatul Unit. Aceasta a vizat creșterea capacității serviciilor publice și ale ONG-urilor de a colecta plasmă de la donatorii care s-au vindecat de COVID-19, implicând 150 de centre de colectare.

Din cele 35 de milioane EUR alocate, aproximativ 22,5 milioane EUR au fost cheltuite: pentru achiziționarea sau închirierea a 299 de aparate de plasmafereză, extinderea capacității de stocare a plasmei prin achiziționarea a 145 de congelatoare de temperatură joasă și achiziționarea de echipamente/mobilier și a peste 70 000 de seturi de colectare. În plus, au fost deschise 35 de noi centre de colectare, în timp ce ceilalți beneficiari au putut să își extindă capacitatea de colectare. Conform rapoartelor finale furnizate, beneficiarii au colectat 165 444 de unități de plasmă convalescentă. Creșterea capacității de plasmafereză va avea un beneficiu secundar pe termen lung, și anume acela de a contribui la abordarea unei dependențe semnificative a UE de SUA pentru o aprovizionare adecvată cu plasmă provenită din donații pentru fabricarea de medicamente esențiale.

3.1.4. Testarea clinică a medicamentelor repoziționate pentru tratarea pacienților infectați cu SARS-COV-2

În ceea ce privește studiile clinice intervenționale pentru testarea medicamentelor repoziționate, a fost lansată o cerere de propuneri pentru cinci beneficiari ai finanțării în cadrul programului Orizont 2020. Intenția a fost de a dezvolta generarea de date clinice în sprijinul solicitării autorizației de introducere pe piață pentru medicamentele existente care urmează să fie repoziționate pentru tratarea pacienților afectați de COVID-19. Obiectivul final a fost de a spori capacitatea statelor membre de a face față cererii de medicamente și terapii, de a evalua siguranța și eficacitatea medicamentelor pentru investigație clinică la subiecții umani în tratamentul pentru COVID-19 și de a se asigura că toate statele membre beneficiază de acces echitabil la medicamente esențiale pentru tratarea COVID-19, inclusiv la tratamente noi și repoziționate. Din păcate, rezultatele nu au fost adecvate.

Un solicitant a primit un grant în valoare de 1 milion EUR pentru efectuarea unui studiu clinic intervențional cu substanța Raloxifen, pentru a studia utilizarea acesteia în prevenirea evoluției COVID-19 către o formă gravă și critică a bolii. În ceea ce privește studiul clinic intervențional în sine, întreprinderea s-a confruntat cu mai multe probleme de natură operațională și, prin urmare, acțiunea a fost (ușor) prelungită în vederea recrutării numărului prevăzut de participanți. Rezultatele studiului acționează ca validare a conceptului privind utilizarea raloxifenului. Alte trei observații au fost respinse, deoarece nu intrau în domeniul de aplicare al cererii de propuneri, iar una nu s-a aplicat.

3.1.5. Creșterea capacității de testare

În colaborare cu sucursalele naționale ale Federației Internaționale a Crucii Roșii, instrumentul a asigurat intensificarea capacității de testare în șapte state membre care și-au exprimat interesul. În perioada iulie 2020-septembrie 2021, un număr total de 9 222 de voluntari și profesioniști au fost instruiți în domeniul tehnicilor de testare, au fost înființate 1 795 de echipe mobile de testare și au fost efectuate 1 263 309 teste.

3.1.6. Sprijin pentru centrele de primire din Grecia

Acțiunea de asigurare a capacităților medicale pentru centrele de primire și comunitățile-gazdă ale acestora din Grecia a fost complementară și s-a bazat pe lecțiile învățate din furnizarea de investiții structurale pentru a spori capacitatea spitalelor locale și în cadrul centrelor de primire, orientate către provocările specifice legate de pandemia de COVID-19. Accentul pus pe investițiile structurale a sporit sustenabilitatea acțiunii, în conformitate cu recomandările evaluării. Nevoile au fost evaluate în comun, prin consultare în cadrul unei abordări ascendente cu spitalele locale și cu partenerii eleni din domeniul sănătății, iar selecția partenerilor pentru grant asigură o combinație între implicarea de la nivel local și expertiza relevantă. Acțiunea a fost pusă în aplicare de Organizația Internațională pentru Migrație și se va desfășura până la 30 iunie 2022, când se preconizează că toate procesele relevante de achiziții publice vor fi finalizate și transferate autorităților elene. În cele din urmă, acțiunea a fost concepută pentru a fi complementară finanțării asistenței medicale în sistemul elen de primire a migraților în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare.

3.1.7. Sisteme revoluționare pentru a face față în mod eficace răspândirii virusului

Instrumentul a finanțat furnizarea a 305 roboți de dezinfecție cu ultraviolete către spitale din toate cele 27 de state membre, oferind soluții inovatoare, eficiente și eficace pentru a asigura siguranța mediilor de asistență medicală și a personalului acestora.

Sistemul UE de monitorizare a apelor uzate sau caracterizarea urgentă a variantei Omicron a virusului SARS-CoV-2 au fost alte acțiuni suplimentare finanțate prin acest instrument și care nu ar fi putut fi puse în aplicare în alt mod.

Instrumentul a finanțat, de asemenea, caracterizarea biologică, imunologică și epidemiologică a variantei Omicron a virusului SARS-CoV-2. Caracterizarea variantei Omicron a adus o mare valoare adăugată punerii în aplicare a unor măsuri eficiente de sănătate publică, deoarece a contribuit la înțelegerea virulenței, a patogenității și a caracteristicilor imunologice ale variantei.

Prin intermediul acestui instrument, Uniunea a fost în măsură să ofere soluții la alte provocări comune, cum ar fi dezvoltarea interoperabilității dintre aplicațiile naționale de depistare a contacților. Sistemul a intrat în funcțiune în octombrie 2020.

3.1.8. Criteriul de referință al răspunsului UE la pandemie: certificatul digital al UE privind COVID (EU DCC)

Instituirea unui cadru pentru eliberarea, verificarea și acceptarea în comun a certificatelor interoperabile de vaccinare, testare și vindecare de COVID-19 a fost unul dintre succesele majore ale UE pentru a permite mobilitatea cetățenilor și a contribui la reluarea serviciilor și a călătoriilor.

Instrumentul a finanțat granturi pentru 24 de state membre interesate pentru dezvoltarea de sisteme de eliberare și verificare a certificatelor digitale ale UE privind COVID (EU DCC) ca dovadă a vaccinării, a vindecării sau a testului negativ, în perioada 29 martie-31 decembrie 2021. Piatra de temelie a sistemului EU DCC este portalul EU DCC, dezvoltat și întreținut de Comisia Europeană. Portalul este esențial pentru cadrul de încredere al certificatului digital al UE privind COVID-19, deoarece este utilizat pentru schimbul de informații referitoare la semnături digitale, norme comerciale, seturi de valori și liste de certificate revocate. Dezvoltarea portalului EU DCC a fost, de asemenea, finanțată prin intermediul instrumentului. În plus, granturile acordate unui număr de 18 state membre interesate au sprijinit accesibilitatea testelor pentru furnizarea certificatului digital privind COVID, pentru perioada 1 iunie-31 octombrie 2021.

3.1.9. Platforma comună pentru schimbul de date privind formularul electronic de localizare a pasagerilor

Platforma comună pentru schimbul de date privind formularul electronic de localizare a pasagerilor (inclusiv proiectul-pilot), și anume platforma de schimb ePLF, a fost, de asemenea, finanțată prin intermediul instrumentului. Această platformă a oferit posibilitatea de a consolida capacitățile statelor membre de depistare a contacților pentru călătoriile transfrontaliere prin intermediul unei platforme dedicate schimbului și prelucrării de date selective privind pasagerii între statele membre.

Pentru a permite funcționarea platformei, actele de punere în aplicare din mai și iulie 2021 au instituit această platformă, au specificat operatorii și au indicat o serie de date minime care trebuie colectate prin intermediul PLF-urilor naționale pentru a se asigura că toți pasagerii potențial expuși sunt identificați și au subliniat necesitatea unei platforme de schimb specifice, eficace în depistarea transfrontalieră a contacților. Actele precizează că schimbul de date încetează să existe după 31 mai 2022 sau până când Organizația Mondială a Sănătății declară, în conformitate cu Regulamentul sanitar internațional, că urgența de sănătate publică de interes internațional cauzată de SARS-CoV-2 s-a încheiat.

În urma apariției variantei Omicron în toamna anului 2021, Comisia a prezentat proiecte de măsuri pentru ca procesul de colectare a formularelor de localizare a pasagerilor (PLF) și conectarea la platforma pentru schimbul de date privind PLF să devină obligatorii pentru toate statele membre. Cu toate acestea, inițiativa a întâmpinat o rezistență puternică din partea mai multor state membre și nu a fost continuată.

În aprilie 2022, existau cinci țări conectate la platforma pentru schimbul de date privind ePLF, și anume Franța, Italia, Malta, Slovenia și Spania. În urma expirării deciziilor de punere în aplicare relevante la 31 mai 2022, în prezent nu este posibil niciun schimb de date. Schimbul de mesaje prin intermediul acestei platforme pentru schimbul de date privind PLF a fost limitat. Din primăvara anului 2022, Comisia și ECDC lucrează la un proiect de integrare a platformei pentru schimbul de date privind PLF și a sistemului de alertă precoce și răspuns rapid (SAPR), având în vedere eventualele nevoi viitoare.

3.2. Punere în aplicare și performanță

ESI și-a dovedit eficacitatea în ceea ce privește mobilizarea rapidă a resurselor pentru nevoile identificate în contextul pandemiei de COVID-19. Prin urmare, a reușit să răspundă în mod eficace nevoilor urgente, în continuă evoluție și diverse ale statelor membre în ceea ce privește răspunsul la criză. Flexibilitatea consacrată în temeiul juridic și în mandatul acordat Comisiei de a gestiona la nivel central finanțarea, în cooperare cu statele membre, a permis stabilirea priorității acțiunilor colective care ar putea genera intervenții și rezultate mai rapide care nu ar fi putut fi obținute de statele membre acționând individual.

Execuția financiară pentru instrument – atât în ceea ce privește angajamentele, cât și plățile – este pe drumul cel bun. Rata de execuție a creditelor de angajament în 2020 și 2021 a fost de 100 % în ceea ce privește creditele bugetare disponibile în valoare de 2,9 miliarde EUR. Din cele 750 de milioane EUR reprezentând venituri alocate externe provenite din contribuțiile statelor membre, 27 de milioane EUR nu au fost cheltuite în urma unor răspunsuri negative din partea statelor membre, ceea ce, în caz contrar, ar fi permis ca aceste fonduri să fie utilizate în cadrul inițiativei de partajare a vaccinurilor pentru țările cu venituri mici.

Instrumentul este unic din mai multe puncte de vedere. El a fost pus în aplicare într-un mediu cu evoluție rapidă, marcat de incertitudini cu privire la natura virusului, răspunsul medical adecvat și atât la cerere, cât și la ofertă. În același timp însă, a avut un răspuns eficace atunci când a fost necesar, de exemplu, prin furnizarea de mijloace medicale de contracarare (Remdesivir, teste antigenice rapide etc.) în sprijinul nevoilor statelor membre. În cele din urmă, amploarea domeniului de aplicare și eventualele intervenții au necesitat, de asemenea, elaborarea de politici specializate în contextul unei situații epidemiologice în continuă schimbare. Acest lucru este deosebit de lăudabil, în special având în vedere competențele de sprijin ale UE în domeniul sănătății.

3.2.1. Un efort fără precedent: finanțarea vaccinurilor în UE și în afara acesteia

Programul a acordat o atenție deosebită (aproximativ 70 % din finanțare) inițiativei privind vaccinurile. Acest lucru a permis încheierea, într-un stadiu incipient, a unor acorduri preliminare de achiziție cu întreprinderile farmaceutice care dezvoltă vaccinuri candidate împotriva COVID-19, în vederea realizării investițiilor necesare pentru a accelera dezvoltarea științifică a vaccinurilor respective și, în paralel, dezvoltarea capacităților de producție necesare pentru producerea lor la scara necesară.

Drept rezultat, 2,2 miliarde de doze de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru statele membre au fost asigurate prin mecanisme finanțate cu fonduri ESI 14 . Instrumentul a oferit temeiurile financiare pentru a încuraja statele membre să adopte o abordare comună în acest domeniu. Drept rezultat, a oferit statelor membre acces la un portofoliu mai larg de vaccinuri candidate. Într-adevăr, multe state membre individuale ar fi avut puține pârghii pentru a colabora cu dezvoltatorii de vaccinuri în vederea asigurării aprovizionării. Acțiunea comună a sporit șansele ca statele membre să aibă acces la oricare dintre vaccinurile candidate care s-au dovedit a fi eficace în cele din urmă.

Finanțarea ESI a creat, de asemenea, un sprijin mai mare pentru vaccinurile candidate decât un eventual sprijin acordat în cadrul unui acord individual. Cu alte cuvinte, abordarea facilitată de ESI a asigurat disponibilitatea unor vaccinuri eficace mai devreme și la o scară mai mare decât în cazul în care s-ar fi utilizat alte mijloace, vaccinurile fiind puse la dispoziția tuturor statelor membre în condiții de egalitate. Această abordare comună a mobilizat, de asemenea, puterea de cumpărare oferită de investițiile Uniunii în vederea reducerii prețurilor și a obținerii de condiții contractuale privind aspecte precum răspunderea și creșterea capacității care vor atenua riscurile statelor membre în viitor.

În același timp, APA finanțate prin intermediul instrumentului au fost întotdeauna cunoscute ca fiind investiții riscante prin natura lor. Deși Comisia a conceput un portofoliu de contracte cu cei mai promițători candidați într-o gamă largă de tehnologii, nu a existat nicio garanție că vaccinurile individuale vor avea succes și că vor fi autorizate în UE. Strategia privind vaccinurile s-a bazat pe ipoteza că este suficient ca cel puțin unul dintre vaccinurile candidate să aibă succes. Riscul a fost atenuat și mai mult prin dispozițiile acordurilor preliminare de achiziție care prevedeau rambursarea unei părți din investițiile neutilizate ale UE într-un astfel de caz.

Instrumentul ESI a contribuit cu 461 de milioane EUR la sprijinirea răspunsului la COVID-19 și a eforturilor de vaccinare la nivel mondial în țările cu venituri mici și medii inferioare – acțiuni care vor fi puse în aplicare în 2022. Acest sprijin pentru introducerea vaccinării împotriva COVID-19 vizează obiectivul inițial de stimulare a vaccinării la nivel mondial pentru a contribui la imunizarea globală care ar proteja UE și împotriva altor variante.

4.Valoarea adăugată a Regulamentului de activare a ESI în contextul pandemiei de COVID-19

ESI a fost conceput pentru a răspunde consecințelor grave în plan umanitar rezultate în urma unor crize acute. În perioada 2016-2018, ESI a permis Uniunii să ofere sprijin adecvat și în timp util refugiaților și migranților prezenți în Grecia, iar în 2020 a permis UE să sprijine în mod direct sistemele de sănătate ale statelor membre ale UE în eforturile lor de combatere a pandemiei de COVID-19. Având în vedere contextul specific și accentul pus de obiectivele primei activări, constatările evaluării au o relevanță limitată pentru prezentul program.

În perioada februarie 2020-ianuarie 2022, ESI a furnizat un instrument rapid, flexibil și eficient pentru implementarea de acțiuni specifice de prevenire și atenuare a consecințelor acute imediate în unul sau mai multe state membre și pentru a sprijini în mod coordonat nevoile legate de pandemia de COVID-19.

Complementaritatea și sinergiile cu alte mecanisme au reprezentat un test esențial în selectarea acțiunilor. De exemplu, nu a existat niciun alt instrument al UE disponibil pentru finanțarea acordurilor preliminare de achiziție cu dezvoltatorii de vaccinuri: fără finanțarea ESI și fără temeiul juridic al ESI, o abordare comună ar fi fost mult mai dificil de construit, cu rezultatul foarte probabil că statele membre ar fi înregistrat diferențe mari în ceea ce privește accesul la vaccinuri sigure și eficace împotriva COVID-19. În plus, în ceea ce privește sprijinul acordat unităților medicale din Grecia, niciun alt instrument nu a dispus de temeiul juridic necesar pentru a furniza finanțare pentru consolidarea capacității infrastructurii locale în ansamblu de a răspunde nevoilor comunităților-gazdă, precum și ale celor din cadrul centrelor de primire. Acțiuni precum donațiile directe de roboți de dezinfecție cu raze ultraviolete au fost realizate în parteneriat cu actorii locali beneficiari, la nivelul spitalelor individuale. Acțiunea de creștere a capacității de testare a fost pusă în aplicare prin intermediul Comitetului Internațional al Crucii Roșii, care își desfășoară activitatea prin intermediul sucursalelor sale de la nivel național și de la nivel regional pentru a asigura o capacitate locală sporită de testare.

ESI a contribuit în mod direct și integral (3,7 miliarde EUR) la obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 3: o stare bună de sănătate și bunăstare. Organizația Națiunilor Unite (ONU) a recunoscut că pandemia de COVID-19 răspândește suferința umană, destabilizează economia mondială și afectând viețile a miliarde de oameni din întreaga lume și că pandemia reprezintă un moment critic pentru pregătirea pentru situații de urgență sanitară. ESI, utilizat ca răspuns la criza sanitară, sprijină răspunsul necesar la nivelul întregii administrații și la nivelul întregii societăți, fiind în concordanță cu hotărârea lucrătorilor din domeniul sănătății din prima linie.

În cadrul ESI au fost furnizate echipamente medicale pentru lucrătorii din domeniul sănătății în primele zile ale crizei și mijloace terapeutice pentru tratarea a aproape 35 000 de pacienți ulterior. ESI a asigurat furnizarea de teste antigenice rapide și, de asemenea, a sprijinit statele membre să efectueze un număr mai mare de teste. Instrumentul a oferit capacități de testare sporite și a promovat disponibilitatea unor tratamente precum cel cu plasmă convalescentă. El a oferit soluții pentru a sprijini interoperabilitatea aplicațiilor de depistare a contacților și de avertizare la nivel transfrontalier, contribuind la întreruperea lanțului de infecții cu coronavirus și la salvarea de vieți omenești. Cel mai important, ESI a contribuit la accelerarea dezvoltării de vaccinuri și a asigurat accesul la mai multe miliarde de doze de vaccinuri pentru statele membre ale UE și – prin intermediul COVAX – în întreaga lume.

ESI a sprijinit statele membre ale UE pentru crearea și valorificarea sistemului de certificate digitale ale UE privind COVID (EU DCC). Cu 60 de țări conectate la nivel mondial, EU DCC a reprezentat cel mai mare sistem de certificate digitale interoperabile privind COVID-19 de la nivel mondial, permițând interoperabilitatea între toate țările conectate, nu numai cu UE și pe teritoriul UE. Astfel cum s-a raportat într-un studiu Bruegel 15 , certificatul digital al UE privind COVID 16 a contribuit la creșterea ratei de vaccinare, la evitarea a mii de decese și la îmbunătățirea sănătății publice și a performanței economice, prevenind pierderi de miliarde de euro.

Formularele electronice de localizare a pasagerilor au fost esențiale în ceea ce privește permiterea schimbului eficace de date privind pasagerii între statele membre și ar trebui să fie păstrate, iar simplificarea și îmbunătățirea lor în continuare ar trebui încurajată. Acest lucru ar permite platformei să existe în modul „standby” și să fie mai ușor de activat în cazul în care este necesar, nu numai pentru pandemia de COVID-19, ci și pentru alte boli transfrontaliere potențiale.

Pe scurt, ESI a fost esențial pentru a răspunde și a combate pandemia, niciun alt mecanism al UE neputând face acest lucru singur sau chiar în combinație cu alte mecanisme. El a avut un rol esențial în sprijinirea tuturor statelor membre ale UE și garantarea faptului că toate acestea au avut acces la aceleași produse și medicamente în același timp și că au cooperat și au răspuns ca o veritabilă uniune a sănătății în termeni practici, chiar și în absența unei legislații specifice.

5.Calea de urmat

Natura și consecințele pandemiei de COVID-19 din 2020 au fost la scară largă și transnaționale și, prin urmare, au necesitat un răspuns cuprinzător. Măsurile prevăzute în cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii/rescEU, al Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus pentru mobilizarea fondurilor structurale și de investiții europene și al altor instrumente ale Uniunii au contribuit parțial la abordarea actualei urgențe de sănătate publică. Cu toate acestea, amploarea și anvergura provocării au necesitat un răspuns mai puternic, direcționat în special către sectorul asistenței medicale din UE. Din acest motiv, Comisia a propus mobilizarea ESI pentru a dota UE cu un set de instrumente mai amplu, proporțional cu amploarea actualei pandemii de COVID-19. O acțiune coordonată la nivelul UE a făcut posibilă atât abordarea crizei actuale, cât și asigurarea unui răspuns adecvat în urma acesteia. Pentru cetățenii UE, ESI a fost o dovadă clară a solidarității, demonstrând că UE poate aborda provocările umanitare presante într-un efort colectiv.

Activarea instrumentului a expirat la 31 ianuarie 2022, iar Comisia este în curs de finalizare a activităților aferente acesteia.

În prezent, nu există nicio intenție de a continua, a extinde sau a implementa din nou instrumentul pentru actuala pandemie.

Cele 24 de luni de punere în aplicare au permis utilizarea altor instrumente juridice, în cadrul uniunii europene a sănătății, pentru a consolida competența UE în ceea ce privește amenințările transfrontaliere la adresa sănătății și a consolida domeniul de aplicare și competențele Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor și ale Agenției Europene pentru Medicamente.

Pe baza valorii adăugate a intervențiilor ESI, HERA a fost înființată în octombrie 2021 ca serviciu al Comisiei pentru a stabili calea de urmat în ceea ce privește anticiparea și abordarea în comun a riscurilor. HERA a fost mandatată să evalueze amenințările la adresa sănătății, să colecteze informații și să promoveze cercetarea și dezvoltarea în ceea ce privește mijloacele medicale de contracarare și tehnologiile conexe, să abordeze provocările de pe piață, să stimuleze autonomia strategică a Uniunii în ceea ce privește producția de mijloace medicale de contracarare și să consolideze cunoștințele și competențele în domeniu în întreaga UE. Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA) a Comisiei va dispune de finanțare din diverse surse, inclusiv din bugetul majorat pentru programul EU4Health, Orizont Europa și rescEU, inclusiv activarea finanțării de urgență în cazul unei crize sanitare.

Punerea în aplicare a ESI a permis conturarea căii de urmat către o mai bună pregătire și un răspuns mai bun în viitor.

Comisia lucrează în prezent la o propunere privind un instrument pentru situații de urgență al pieței unice, pentru a asigura buna funcționare a pieței unice, libera circulație a mărfurilor, serviciilor și persoanelor, cu un grad mai mare de transparență și coordonare în perioadele de criză. Noul instrument va fi aliniat la inițiativele de politică relevante, cum ar fi înființarea Autorității pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA) a Comisiei și planul de urgență adoptat pentru transporturi și mobilitate. Adoptarea propunerii este planificată pentru al treilea trimestru al anului 2022.

(1) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32016R0369&from=EN.

(2) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52020PC0175&from=EN.

(3) https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/coronavirus-response/emergency-support-instrument/covid-19-clearing-house-medical-equipment_ro.

(4) Decizia C(2020) 2794 a Comisiei din 24 aprilie 2020 privind finanțarea sprijinului de urgență în temeiul Regulamentului (UE) 2016/369 al Consiliului.

(5) Decizia C(2020) 4192 a Comisiei din 18 iunie 2020 de modificare a Deciziei C(2020) 2794 privind aprobarea acordului cu statele membre referitor la achiziția de vaccinuri împotriva COVID-19 în numele statelor membre și la procedurile aferente.

(6) Decizia C(2020) 4193 a Comisiei din 18 iunie 2020 de modificare a Deciziei C(2020) 2794 în ceea ce privește finanțarea instrumentului pentru vaccinuri.

(7)

Decizia C(2020) 5162 a Comisiei din 23 iulie 2020 de modificare a Deciziei C(2020) 2794 în ceea ce privește finanțarea unor acțiuni suplimentare în cadrul Instrumentului de sprijin de urgență și majorarea bugetului alocat instrumentului pentru vaccinuri.

(8) Decizia C(2020) 8800 a Comisiei din 4 decembrie 2020 de modificare a Deciziei C(2020) 2794 în ceea ce privește finanțarea unor acțiuni suplimentare în cadrul Instrumentului de sprijin de urgență și majorarea bugetului Instrumentului pentru vaccinuri în ceea ce privește donațiile din partea statelor membre.

(9) Decizia C(2021) 4791 a Comisiei din 24 iunie 2021 de modificare a Deciziei C(2020) 2794 în ceea ce privește finanțarea unor acțiuni suplimentare în cadrul Instrumentului de sprijin de urgență și majorarea bugetului Instrumentului pentru vaccinuri în ceea ce privește donațiile din partea statelor membre.

(10) Decizia C(2021) 2347 a Comisiei din 29 martie 2021 de modificare a Deciziei C(2020) 2794 în ceea ce privește finanțarea acțiunilor suplimentare în cadrul Instrumentului de sprijin de urgență.

(11) Decizia C(2021) 10001 a Comisiei din 20 decembrie 2021 în ceea ce privește finanțarea acțiunilor suplimentare în cadrul Instrumentului de sprijin de urgență.

(12) Decizia Comisiei C(2022) 698.

(13) https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/coronavirus-response/emergency-support-instrument_ro#general .

(14) În total, au fost semnate contracte pentru 4,6 miliarde de doze; totuși, acestea au inclus atât acordurile preliminare de achiziție, cât și acordurile de achiziție. În plus, nu toți producătorii de vaccinuri au reușit să obțină o autorizație de introducere pe piață condiționată pentru vaccinuri.

(15) „The effect of COVID certificates on vaccine uptake, public health, and the economy” (Efectul certificatelor COVID asupra ratei de vaccinare, asupra sănătății publice și asupra economiei) | Bruegel .

(16) Regulamentul privind certificatul digital al UE privind COVID s-a aplicat inițial până la 30 iunie 2022 și se prelungește cu un an, până la 30 iunie 2023.

	Alocare (milioane EUR) Total: 3 677,6
Pachetul privind mobilitatea	175,3
Facilități pentru produse esențiale legate de sănătate (de exemplu, măști, Remdesivir, formarea personalului medical în domeniul competențelor de terapie intensivă, teste antigenice rapide)	201,97
Instrumentul de vaccinare	2 553,79
Tratamentul pacienților care suferă de COVID-19 (plasmă convalescentă)	35,15
Testarea clinică a medicamentelor repoziționate	1,0
Creșterea capacității de testare	35,47
Interoperabilitatea aplicațiilor de depistare: Portal federativ Sprijin pentru statele membre	13,02
Roboți de dezinfecție cu raze ultraviolete pentru spitale	12,0
Capacități medicale pentru centrele de primire și comunitățile-gazdă ale acestora din Grecia	25,37
Platforma comună pentru schimbul de date privind formularul electronic de localizare a pasagerilor (PLF) (inclusiv proiectul-pilot)	2,8
Certificate digitale ale UE privind COVID (EU DCC)	37,1
Sistemul UE de monitorizare a apelor uzate	21,2
Teste accesibile în cadrul domeniului de aplicare al Regulamentului privind certificatul digital al UE privind COVID	94,6
Sprijinirea răspunsului la pandemia de COVID-19 și a eforturilor de vaccinare la nivel mondial în țările cu venituri mici și medii inferioare	461,4
Revocarea certificatelor digitale privind COVID-19/certificatelor digitale verzi false și menținerea certificatelor EU DCC	7,0
Caracterizarea variantei Omicron	0,5