COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 1.8.2022
COM(2022) 366 final
RAPORT AL COMISIEI
RAPORTUL ANUAL PE 2021
PRIVIND APLICAREA PRINCIPIILOR SUBSIDIARITĂȚII ȘI PROPORȚIONALITĂȚII ȘI RELAȚIILE CU PARLAMENTELE NAȚIONALE
RAPORTUL ANUAL PE 2021
PRIVIND APLICAREA PRINCIPIILOR SUBSIDIARITĂȚII ȘI PROPORȚIONALITĂȚII ȘI RELAȚIILE CU PARLAMENTELE NAȚIONALE
1.introducere
Acesta este cel de al 29-lea raport privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, prezentat în temeiul articolului 9 din Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității (denumit în continuare „Protocolul nr. 2”) la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Ca și cele trei rapoarte anterioare, acesta acoperă, de asemenea, relațiile Comisiei cu parlamentele naționale, care joacă un rol major în aplicarea acestor principii.
În 2021, Parlamentul European, Consiliul, Comisia și Comitetul Regiunilor au continuat să aplice și să dezvolte în continuare instrumentele și procedurile lor testate pentru a asigura respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității în contextul activității de elaborare a legislației UE. Comisia, consolidându-și politica privind o mai bună legiferare, a adoptat noi orientări și un set de instrumente, punând pe deplin în aplicare angajamentul său de a elabora grila de evaluare a subsidiarității propusă de Grupul operativ privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient” 1 pentru toate propunerile legislative importante și sensibile din punct de vedere politic, însoțite de o evaluare a impactului. Acest aspect a pus accentul într-o mai mare măsură pe un instrument puternic care, dacă este utilizat de toți actorii implicați, poate facilita în mod semnificativ evaluarea obiectivă a modului în care sunt respectate principiile subsidiarității și proporționalității în legislația UE. De asemenea, Comitetul Regiunilor și-a dezvoltat în continuare contribuția la agenda pentru o mai bună legiferare, în special prin intermediul rețelei sale de centre regionale, și a promovat conceptul de „subsidiaritate activă” 2 .
Instituțiile și-au adaptat pe deplin metodele de lucru pentru a ține seama de condițiile impuse de pandemia de COVID-19 și de evoluția acesteia. În acest al doilea an de restricții, colaborarea cu parlamentele naționale s-a intensificat. Parlamentele naționale au prezentat 360 de avize, ceea ce reprezintă cu mult mai mult decât în ultimii 2 ani (225 în 2020 și 159 în 2019) 3 , reflectând parțial numărul crescut de propuneri prezentate de Comisie. Dintre acestea, 16 avize au fost motivate, fiind exprimate preocupări cu privire la încălcarea principiului subsidiarității. Majoritatea acestora s-au axat pe propunerile legislative din pachetul „Pregătiți pentru 55”. Nicio propunere individuală nu a generat mai mult de trei avize motivate. Pachetul care a beneficiat de cea mai mare atenție a fost „Pregătiți pentru 55”, iar propunerile individuale care au primit cele mai multe observații au fost Actul legislativ privind serviciile digitale (10 avize), Directiva privind salariile minime adecvate (9 avize) și cele două propuneri privind certificatul digital al UE privind COVID (8 avize fiecare).
Schimbul efectuat în scris cu parlamentele naționale a continuat să se intensifice în 2021, la fel ca și dialogul politic oral în formele sale multiple. Reuniunile au avut loc în format fizic, virtual sau hibrid, iar numărul acestora și participarea Comisiei la evenimente interparlamentare au continuat să se intensifice, parțial datorită posibilităților oferite de videoconferințe.
Alte elemente notabile în relațiile parlamentelor naționale cu instituțiile UE în 2021 au fost: (i) rolul esențial pe care l-au jucat majoritatea parlamentelor naționale, în conformitate cu normele lor constituționale naționale, în ceea ce privește aprobarea Deciziei Consiliului din 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și (ii) nivelul lor ridicat de implicare în pregătirea și punerea în aplicare a Conferinței privind viitorul Europei.
2.aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității de către instituții
Comisia
În 2021, Comisia a continuat să aplice agenda sa pentru „o mai bună legiferare”, care asigură o legiferare transparentă și bazată pe dovezi la nivelul UE, și să integreze principiile subsidiarității și proporționalității în toate etapele procesului său de elaborare a politicilor. Aceasta a sprijinit inițiativele care ar putea avea un impact semnificativ prin evaluări cuprinzătoare ale impactului. De asemenea, Comisia și-a respectat angajamentul de a evalua politicile existente înainte de a prezenta propuneri de revizuire a acestora. Aceste studii de impact și evaluări includ analizarea măsurii în care inițiativele respectă principiile subsidiarității și proporționalității.
O mai bună legiferare: noi comunicări, orientări și seturi de instrumente
În noiembrie 2021, Comisia a adoptat noi orientări privind o mai bună legiferare 4 și un nou set de instrumente pentru o mai bună legiferare 5 . Orientările s-au bazat pe aspectele-cheie prezentate în comunicarea sa privind o mai bună legiferare 6 din 29 aprilie 2021, care a anunțat o nouă generație de sisteme pentru o mai bună legiferare.
Comunicarea a propus o serie de îmbunătățiri ale procesului legislativ al UE, în conformitate cu obiectivele ambițioase ale Comisiei von der Leyen, și s-a bazat pe realizarea bilanțului activității pentru o mai bună legiferare din 2019 7 , care a identificat o serie de domenii care necesitau îmbunătățiri în agenda pentru o mai bună legiferare. Comunicarea a reiterat faptul că o mai bună legiferare este un obiectiv comun al tuturor părților interesate, pentru a se asigura că legislația este de cea mai înaltă calitate și că UE ar trebui să intervină numai atunci când este necesar (subsidiaritatea) și în măsura în care este necesar (proporționalitatea). De asemenea, Comisia a anunțat publicarea unei grile de evaluare a subsidiarității împreună cu fiecare propunere legislativă sensibilă din punct de vedere politic sau importantă, însoțită de o evaluare a impactului, care contribuie la punerea în practică a acestor principii. Acestea sunt acțiuni întreprinse în urma recomandărilor Grupului operativ privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient” 8 .
Noile elemente introduse includ adoptarea unei abordări bazate pe principiul numărului constant pentru a reduce la minimum sarcina pe care o reprezintă noua legislație a UE pentru cetățeni și întreprinderi și pentru a îmbunătăți modul în care o mai bună legiferare abordează și sprijină durabilitatea și transformarea digitală. Simplificarea consultărilor publice prin introducerea unei singure „cereri de contribuții”, care înlocuiește mai multe consultări anterioare în diferite etape ale elaborării politicilor, pe portalul îmbunătățit „Exprimați-vă părerea” 9 prezintă o relevanță directă pentru parlamentele naționale. Contribuțiile pe care parlamentele naționale și regionale sau autoritățile naționale, regionale și locale pot decide să le ofere sunt clar identificate și diferențiate de contribuțiile altor părți interesate. Cu toate acestea, doar un număr redus de parlamente naționale au utilizat acest portal în 2021.
Platforma „Pregătiți pentru viitor”
Înființată în mai 2020 pentru a succeda platformei REFIT, platforma „Pregătiți pentru viitor” (denumită în continuare „platforma”) este un grup de experți la nivel înalt care sprijină Comisia în eforturile sale de simplificare a legislației, de reducere a sarcinilor de reglementare inutile aferente, precum și de valorificare a expertizei și experienței de la nivelurile inferioare de guvernanță și a părților interesate pentru a se asigura că legislația își atinge obiectivele în cel mai eficient mod, ținând seama de experiența autorităților naționale, locale și regionale.
Platforma reunește reprezentanți ai autorităților naționale, regionale și locale ale statelor membre, ai Comitetului Regiunilor – cu sprijinul rețelei sale RegHub 10 –, ai Comitetului Economic și Social European și ai părților interesate care reprezintă întreprinderi și organizații neguvernamentale. Platforma joacă un rol important în furnizarea de informații cu privire la modul în care legislația este pusă în aplicare. În 2021, Comisia a prezentat un prim program anual de lucru ambițios 11 , care vizează 15 teme diferite dintr-o gamă largă de sectoare, având ca priorități digitalizarea, etichetarea eficientă, obligațiile de autorizare și de raportare și simplificarea legislației UE.
Evaluările impactului
Comisia analizează principiul subsidiarității și al proporționalității în toate evaluările impactului elaborate pentru propunerile de politici. Evaluările respective fac obiectul unui control independent al calității, efectuat de Comitetul de control normativ 12 . În 2021, Comitetul de control normativ a analizat 83 de evaluări ale impactului, ceea ce reprezintă o creștere considerabilă în comparație cu anul precedent (41).
Evaluări și verificări ale adecvării
Subsidiaritatea și proporționalitatea sunt, de asemenea, aspecte esențiale ale evaluărilor și ale verificărilor adecvării, care analizează dacă acțiunea de la nivelul UE a avut rezultatele preconizate în ceea ce privește eficiența, eficacitatea, coerența, relevanța și valoarea adăugată a UE.
În 2021, Comitetul de control normativ a analizat 15 evaluări majore, inclusiv 2 verificări ale adecvării, față de 13 în 2020. Unele dintre aspectele vizate de evaluări sunt deosebit de relevante în ceea ce privește subsidiaritatea și proporționalitatea. De exemplu, evaluarea Regulamentului (UE) nr. 1315/2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport 13 (TEN-T) a analizat, printre altele, modificările care pot fi invocate în mod rezonabil datorate intervenției din partea UE și care depășesc ceea ce s-ar fi putut aștepta în contextul acțiunilor naționale ale statelor membre. Evaluarea a concluzionat că alinierea efectivă și punerea în aplicare a acțiunilor la nivel național, regional și local se datorează unei politici europene unice și puternice. Aceasta a remarcat, de asemenea, că o valoare adăugată semnificativă generată de cooperarea TEN-T cu țări terțe nu ar fi putut fi obținută dacă statele membre ar fi acționat în mod individual.
Parlamentul European 14
În 2021, Parlamentul European a primit în mod oficial 227 de comunicări din partea parlamentelor naționale în conformitate cu Protocolul nr. 2, dintre care 24 au fost avize motivate 15 și 203 au fost contribuții (comunicări care nu au exprimat preocupări legate de subsidiaritate). Prin comparație, în 2020, Parlamentul European a primit 134 de comunicări, dintre care 13 au fost avize motivate 16 .
Dl Nacho Sánchez Amor (S&D/ES) și dl Gilles Lebreton (ID/FR) au fost raportorii permanenți pentru subsidiaritate ai Comisiei pentru afaceri juridice (JURI) în 2021, în prima și, respectiv, în a doua jumătate a anului. În cursul mandatului său, Comisia – care, în conformitate cu anexa VI la Regulamentul de procedură al Parlamentului European, este cea care are întreaga răspundere pentru asigurarea respectării de către legislația UE a principiului subsidiarității – a publicat un raport referitor la rapoartele anuale ale Comisiei privind subsidiaritatea și proporționalitatea pentru perioada 2017-2019 17 . Raportorul a fost dl Mislav Kolakušić (NI/HR). Comisia a contribuit, de asemenea, la cel de al 35-lea 18 și al 36-lea 19 raport bianual elaborat de Conferința organelor parlamentare specializate în chestiunile Uniunii ale parlamentelor Uniunii Europene (COSAC) privind practicile parlamentare.
Serviciul de cercetare al Parlamentului European (EPRS) a continuat să ofere asistență Parlamentului European pentru integrarea aspectelor legate de subsidiaritate și proporționalitate în activitatea sa prin:
-analizarea sistematică a aspectelor legate de subsidiaritate și proporționalitate în cadrul evaluărilor impactului realizate de Comisie și prin atragerea atenției asupra eventualelor preocupări exprimate, în special de parlamentele naționale și de Comitetul Regiunilor;
-asigurarea respectării pe deplin a acestor principii în cadrul activității proprii a Parlamentului European, de exemplu, prin realizarea de evaluări ale impactului cu privire la propriile modificări de fond sau prin analizarea valorii adăugate a noilor propuneri legislative ale Parlamentului, în temeiul articolului 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și costul lipsei de acțiune la nivelul UE;
-analizarea aspectelor legate de subsidiaritate și proporționalitate în cadrul elaborării evaluărilor impactului, concentrându-se pe valoarea adăugată a UE.
În 2021, EPRS a realizat 33 de aprecieri inițiale ale evaluărilor de impact ale Comisiei și două evaluări de impact înlocuitoare 20 , șapte evaluări ex post ale punerii în aplicare la nivel european, 27 de aprecieri ale punerii în aplicare, trei documente „aplicarea în practică”, alte două evaluări ex post (inclusiv o publicație privind noile orientări privind o mai bună legiferare) și o publicație privind „o mai bună legiferare în acțiune”, care analizează programul anual de lucru al Comisiei. În ceea ce privește valoarea adăugată a UE, au fost finalizate două rapoarte privind costul non-Europei, 12 evaluări ale valorii adăugate a UE și un document privind valoarea adăugată a politicilor UE existente.
Consiliul
În 2021, Consiliul Uniunii Europene (denumit în continuare „Consiliul”) – inclusiv grupurile sale de lucru relevante – a continuat să monitorizeze punerea în aplicare efectivă a concluziilor adoptate de Consiliu și de Consiliul European în anii precedenți, referitoare la principiile subsidiarității și proporționalității. Acestea au fost concluziile Consiliului European privind „Realizarea în continuare a agendei privind piața unică” 21 , concluziile Consiliului în legătură cu „O mai bună legiferare – asigurarea competitivității și a durabilității, creșterea favorabilă incluziunii” 22 și concluziile Consiliului privind „Spațiile de testare în materie de reglementare și clauzele de experimentare drept instrumente pentru un cadru de reglementare orientat spre inovare, adaptat exigențelor viitorului, durabil și rezilient, care face față provocărilor disruptive în era digitală” 23 .
Pe lângă obligațiile sale din tratat, Consiliul informează statele membre despre avizele parlamentelor naționale privind propunerile legislative ale Comisiei. În 2021, Secretariatul General al Consiliului a distribuit 16 avize motivate primite în cadrul Protocolului nr. 2 și 165 de avize emise în cadrul dialogului politic 24 .
Comitetul Regiunilor
Activitățile Comitetului Regiunilor legate de subsidiaritate în 2021 au fost ghidate de prioritățile pentru perioada de mandat 2020-2025 pe care le-a stabilit în anul precedent 25 . Acestea au reiterat hotărârea Comitetului Regiunilor de a continua să amelioreze calitatea legislației UE, pentru a anticipa mai bine impactul teritorial al acesteia și pentru a promova principiul subsidiarității active 26 . Această hotărâre a fost susținută de concluziile Barometrului regional și local anual al UE pentru 2021 al Comitetului Regiunilor 27 , care a subliniat că aproape două treimi dintre politicienii locali consideră că regiunile, orașele și satele nu au destulă influență asupra elaborării politicilor UE. În acest sens, Comitetul Regiunilor a concluzionat 28 că „Europa poate deveni mai democratică și, de asemenea, mai rezilientă din punct de vedere ecologic în urma crizei de COVID-19, cu recunoașterea și aplicarea oficială a subsidiarității active, pentru a garanta că se iau măsuri la nivelul la care acțiunea va genera o valoare adăugată maximă pentru cetățeni și că sunt instituite procese decizionale coordonate și eficace”.
În 2021, Comitetul Regiunilor a emis 59 de avize și 9 rezoluții. Dintre acestea, 10 avize legislative, 17 avize fără caracter legislativ și 5 rezoluții au inclus trimiteri specifice la respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității sau recomandări concrete pentru îmbunătățirea acestei conformități. Multe dintre acestea s-au bazat pe cele 30 de contribuții privind subsidiaritatea și proporționalitatea transmise în 2021 prin REGPEX, subrețeaua din cadrul Rețelei de monitorizare a subsidiarității 29 , deschisă parlamentelor și guvernelor regiunilor cu atribuții legislative, pentru a sprijini participarea acestora la etapa inițială a procesului legislativ (analiza subsidiarității).
Grupul de coordonare privind subsidiaritatea, consiliat de Grupul de experți privind subsidiaritatea al Comitetului Regiunilor, a identificat cinci inițiative prioritare în programul de lucru privind subsidiaritatea pentru 2021 30 .
În 2021, Comitetul Regiunilor a adoptat avize privind ceea ce consideră a fi două dintre cele mai sensibile propuneri legislative în ceea ce privește subsidiaritatea: noul Pact privind migrația și azilul 31 și propunerea de Directivă privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană 32 . După consultarea Rețelei sale de monitorizare a subsidiarității, Comitetul Regiunilor a concluzionat că propunerile respective respectă principiul subsidiarității.
În cadrul Săptămânii europene a regiunilor și orașelor 33 din octombrie 2021, Comitetul Regiunilor a organizat – împreună cu Conferința adunărilor legislative regionale europene (CALRE) 34 – un atelier cu tema „Guvernanța pe mai multe niveluri și subsidiaritatea activă pentru o redresare durabilă și reziliență”. Concluziile atelierului, preluate în rezoluția Comitetului Regiunilor privind Barometrul anual pe 2021, au reafirmat necesitatea de a implica autoritățile locale și regionale în evaluarea și punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență și, mai precis, a planurilor naționale de redresare și reziliență, și au regretat faptul că această implicare s-a dovedit a fi limitată până în prezent.
În cadrul sesiunii sale plenare din decembrie 2021 35 , Comitetul și-a reiterat solicitarea ca Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare să fie revizuit pentru a include dimensiunea pe mai multe niveluri a procesului legislativ european, astfel cum a sugerat Grupul operativ privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient”.
Comitetul Regiunilor s-a angajat, de asemenea, să creeze un set de instrumente pentru o mai bună legiferare al Comitetului Regiunilor pentru a integra toate instrumentele sale existente pentru o mai bună legiferare (Rețeaua de monitorizare a subsidiarității, RegHub 36 și evaluările impactului teritorial 37 ) într-un singur cadru de guvernanță, pentru a îmbunătăți cooperarea, legăturile și sinergiile dintre instrumentele și actorii individuali și pentru a consolida legăturile cu setul de instrumente pentru o mai bună legiferare al Comisiei (care include un instrument privind impactul teritorial 38 ) și cu instrumentele dezvoltate de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European.
În ceea ce privește agenda mai amplă privind subsidiaritatea, Comitetul Regiunilor s-a poziționat în cadrul Conferinței privind viitorul Europei. Acesta a contribuit la „utilizarea «subsidiarității active» pentru o mai bună implicare a parlamentelor, regiunilor și orașelor în elaborarea politicilor europene” 39 .
Curtea de Justiție a Uniunii Europene
În 2021, Curtea de Justiție nu a pronunțat hotărâri semnificative cu privire la principiile subsidiarității și proporționalității.
3.aplicarea mecanismului de control al subsidiarității de către parlamentele naționale
În 2021, Comisia a primit 16 avize motivate din partea parlamentelor naționale 40 . Acest număr este mai mare decât în ultimii 2 ani (cu 9 mai mult decât în 2020 și fără niciun aviz motivat în 2019), dar mai mic decât în anii precedenți (2016-2018), atât în cifre absolute 41 , cât și proporțional cu numărul total de avize transmise de parlamentele naționale 42 (a se vedea, de asemenea, diagrama „Tipuri de avize” din secțiunea 4).
Dintre cele 16 avize motivate primite în 2021, 9 făceau referire la pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”, 3 la pachetul privind uniunea europeană a sănătății, 2 la Pactul privind migrația și azilul, 1 la propunerea de Directivă privind salariile minime adecvate în UE și 1 la propunerea de modificare a Directivei TVA în ceea ce privește conferirea de competențe de executare Comisiei pentru a stabili sensul termenilor utilizați în anumite dispoziții ale directivei respective.
Cele 9 avize motivate referitoare la propunerile din pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”, adoptat de Comisie la 14 iulie 2021, au fost primite de la 4 parlamente naționale 43 și au vizat 13 propuneri diferite. Cele mai multe dintre acestea vizau partea din pachet care se referă la solidaritatea dintre statele membre, preocupările exprimate cel mai frecvent fiind o evaluare insuficientă a impactului și o lipsă de dovezi privind valoarea adăugată a acțiunii la nivel european. Cu toate acestea, nicio propunere individuală nu a generat mai mult de trei avize motivate și, prin urmare, niciuna nu a atins pragul pentru un răspuns agregat din partea Comisiei 44 , cu atât mai puțin pentru un „cartonaș galben” 45 care ar impune Comisiei să prezinte motive pentru menținerea, modificarea sau retragerea propunerii sale.
Parlamentul Național al Irlandei a transmis două avize motivate cu privire la acest pachet, fiecare vizând șase propuneri. În primul aviz 46 , acesta a susținut că propunerile nu respectă principiul subsidiarității, deoarece Comisia nu a îndeplinit în mod adecvat cerințele de procedură pentru a furniza o fișă detaliată cu indicatori cantitativi și calitativi suficienți, pentru a permite parlamentelor naționale să evalueze pe deplin toate implicațiile propunerilor de acest tip la nivelul UE. În al doilea aviz 47 , referitor la alte puncte din pachet, principala preocupare a Parlamentului Național al Irlandei a fost aceea că „necesitatea” și „beneficiile mai mari” ale propunerilor, spre deosebire de măsurile luate la nivelul statelor membre, nu au fost stabilite în mod adecvat și că, prin urmare, propunerile nu au fost nici proporționale, nici conforme cu principiul subsidiarității. Aceștia au exprimat, de asemenea, preocupări specifice cu privire la propunerea de instituire a unui nou sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru sectorul transportului rutier și al clădirilor și cu privire la alocarea veniturilor prin intermediul Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, abordate în continuare la punctele corespunzătoare.
În răspunsurile sale, Comisia a clarificat necesitatea și beneficiile mai mari ale acestor propuneri și a explicat că toate se bazează pe Comunicarea Comisiei referitoare la planul pentru atingerea obiectivului pentru 2030 privind clima 48 , care a fost însoțită de o evaluare cuprinzătoare a impactului care stă la baza unui plan cuprinzător de creștere responsabilă a obiectivului obligatoriu al UE pentru 2030 la o reducere netă a emisiilor cu cel puțin 55 %. Fiecare dintre propunerile care fac obiectul avizului motivat a fost susținută de o evaluare specifică a impactului. Comisia a subliniat, de asemenea, că s-a străduit să combine efectele diverselor propuneri de politică în cadrul unei evaluări a scenariilor statelor membre care încearcă să surprindă impactul combinat al acestora (scenariul „MIX”). Toate aceste informații sunt disponibile online pentru public 49 .
În ceea ce privește Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice 50 , Riksdag din Suedia a pus sub semnul întrebării beneficiile climatice ale măsurii, întrucât sprijinul direct pentru venit nu ar conduce neapărat la reducerea emisiilor și nu ar contribui la obiectivele comune. De asemenea, a criticat legătura directă dintre sprijinul pentru venitul gospodăriilor la nivel național și bugetul UE. În răspunsul său, Comisia a explicat că Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice a fost propus pentru a aborda potențialul impact social inegal pe care l-ar putea avea un nou sistem de comercializare a certificatelor de emisii atât în interiorul statelor membre, cât și între acestea. Obiectivele fondului ar trebui realizate prin sprijin pentru investiții și sprijin temporar pentru venit. Cu toate acestea, nu ar exista plăți din bugetul UE direct către cetățeni. Statele membre ar urma să primească sprijin de la bugetul UE și, ulterior, să plătească sprijinul temporar direct pentru venit din bugetele lor naționale, iar orice astfel de scheme ar fi instituite și gestionate de autoritățile naționale în conformitate cu legislația și reglementările naționale.
Parlamentul Național al Irlandei a pus sub semnul întrebării metodologia Comisiei de calculare a alocărilor financiare pentru statele membre din Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, având în vedere lipsa datelor naționale relevante. În răspunsul său, Comisia a explicat că nevoile specifice ale diferitelor state membre s-au reflectat în metodologia de alocare. Funcționarea fondului ar asigura, de asemenea, faptul că statele membre pot lua măsuri pentru a completa acțiunile climatice la nivelul UE. Acestea sunt cele mai în măsură să conceapă și să selecteze măsurile și investițiile care reflectă particularitățile naționale.
Senát din Republica Cehă a considerat că propunerea de reformare a Directivei privind impozitarea energiei 51 aduce atingere competențelor fiscale ale statelor membre în mai multe moduri: (i) prin faptul că nu permite statelor membre să stabilească rate de impozitare diferite pentru produsele energetice din aceeași categorie; (ii) mecanismul de indexare automată a nivelurilor de impozitare a încălcat competențele fiscale ale statelor membre, împiedicând o politică fiscală rațională, în special în cazul în care există o inflație ridicată; (iii) nivelurile minime de impozitare constituie un element esențial și, prin urmare, ar trebui ajustate doar printr-un act legislativ, nu printr-un act delegat al Comisiei și (iv) definiția gospodăriilor vulnerabile care ar putea beneficia de reduceri fiscale nu a fost suficient de flexibilă și a limitat în mod semnificativ opțiunile statelor membre în ceea ce privește abordarea impactului social al directivei.
În răspunsul său, Comisia a precizat că propunerea menține flexibilitatea de care dispun statele membre pentru a adapta legislația națională la contextul și nevoile lor specifice. Structura fiscală propusă ar grupa produsele energetice și energia electrică în categorii și le-ar clasifica în funcție de performanța de mediu a acestora, iar grupurile de produse cu caracteristici similare (cum ar fi combustibilii fosili) ar beneficia de același tratament fiscal. Cu toate acestea, statele membre și-ar putea stabili nivelurile de impozitare peste nivelul minim pe care îl consideră adecvat, atât timp cât respectă această clasificare. Mecanismul de indexare propus, bazat pe un indice armonizat de la Eurostat, ar menține relevanța ratelor minime de impozitare și valoarea lor reală în timp. În cele din urmă, posibila scutire fiscală pentru gospodăriile vulnerabile ar fi legată de un criteriu armonizat, însă aplicarea acestui criteriu ar depinde de situațiile naționale.
În avizul său motivat referitor la revizuirea Directivei de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii 52 , Senát din Republica Cehă a considerat că evaluarea și analiza impactului care însoțesc propunerile legislative ale Comisiei nu includeau analize de impact specifice fiecărei țări. Potrivit Senát din Republica Cehă, Comisia nu a luat suficient în considerare efectele sociale și economice negative ale introducerii sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în sectorul transportului rutier și în cel al construcțiilor în statele membre cu putere de cumpărare mai scăzută, în special având în vedere lipsa unor mecanisme de prevenire a comerțului speculativ.
În răspunsul său, Comisia a explicat că scenariul de politică, ce combină diferitele propuneri de politică, se bazează pe date specifice fiecărei țări aflate la dispoziția publicului. Comisia propusese introducerea unui preț al carbonului în plus față de politicile la nivel național, deoarece anii precedenți demonstraseră că politicile europene și naționale existente de reducere a emisiilor în sectorul transportului rutier și în cel al construcțiilor nu au oferit rezultate suficiente pentru a atinge obiectivul de reducere a emisiilor cu 55 % până în 2030. Dacă stabilirea prețului carbonului pentru emisiile de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier ar avea un impact social inegal atât în interiorul statelor membre, cât și între acestea, Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice ar aborda aceste efecte asupra celor mai vulnerabile persoane și gospodării.
Parlamentul Național al Irlandei a susținut că sistemul propus de comercializare a certificatelor de emisii nu ar oferi probabil un nivel al veniturilor comparabil cu cel al taxei naționale pe emisiile de carbon și, prin urmare, ar avea un impact asupra capacității Irlandei de a pune în aplicare măsuri climatice de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de a-și îndeplini obiectivul național de neutralitate climatică. Acțiunea statelor membre ar fi mai eficace decât acțiunea la nivelul UE. Comisia a răspuns că noul sistem de comercializare a certificatelor de emisii nu ar împiedica statele membre să pună în aplicare politici naționale mai ambițioase de stabilire a prețului carbonului prin intermediul impozitării, dacă doresc acest lucru.
În ceea ce privește propunerea de Regulament privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi 53 , Senát din Republica Cehă a considerat că Comisia nu a demonstrat că obiectivele obligatorii propuse pentru infrastructura dedicată vehiculelor grele pot fi atinse în mod realist, cu un cost rezonabil pentru statele membre și, prin urmare, nu a reușit să demonstreze valoarea adăugată reală a abordării alese la nivelul UE. În răspunsul său, Comisia a explicat că obiectivele obligatorii se vor aplica numai rețelei europene centrale de autostrăzi („rețeaua TEN-T”) și că echiparea acesteia cu o infrastructură adecvată ar necesita o acțiune la nivelul UE, având în vedere caracterul său transnațional și importanța sa la nivel european. Deși, în temeiul propunerii de regulament, statele membre au posibilitatea de a stabili mijloacele de realizare a obiectivelor, statele membre care au avut în vedere cofinanțarea ar putea utiliza fondurile furnizate de Mecanismul de redresare și reziliență.
În ceea ce privește partea referitoare la energie a pachetului „Pregătiți pentru 55” – și anume propunerile referitoare la Directiva privind energia din surse regenerabile 54 și la Directiva privind eficiența energetică 55 –, Comisia a primit două avize motivate, din partea Riksdag din Suedia cu privire la prima propunere și din partea Senát din Republica Cehă cu privire la ambele propuneri. Acestea au criticat nivelul detaliat de reglementare (Riksdag) și au considerat că situațiile specifice din statele membre nu au fost luate în considerare (Senát). În temeiul acestor propuneri ar fi excluse soluții mai raționale și mai eficiente din punctul de vedere al costurilor (Riksdag, Senát). În plus, obiectivele au fost puse sub semnul întrebării pe fond, în special în sectorul încălzirii, de exemplu în ceea ce privește încălzirea centralizată 56 (Senát). În ceea ce privește sursele regenerabile de energie, Senát a subliniat că, având în vedere situația geografică a Cehiei și potențialul limitat de energie din surse regenerabile în țară, energia nucleară ar trebui să fie recunoscută ca fiind durabilă în taxonomia UE, precum și gazele pentru o perioadă de tranziție.
Comisia a susținut că acțiunea UE este justificată în conformitate cu articolul 191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, întrucât coordonarea la nivelul UE sporește securitatea energetică și beneficiile pentru mediu și climă. Un cadru legislativ eficace și o abordare coordonată și armonizată la nivelul UE au fost necesare pentru a îndeplini obiectivul principal al UE în materie de eficiență energetică. Statele membre și-ar păstra același nivel de flexibilitate în ceea ce privește selectarea mixului lor de politici, a sectoarelor și a măsurilor individuale pentru realizarea economiilor de energie necesare, ținând seama de contextul și de particularitățile lor naționale. Obiectivul obligatoriu al UE de reducere cu 9 % a consumului de energie primară și finală s-a dovedit necesar în contextul pachetului legislativ care va determina reducerea cu 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră.
În ceea ce privește propunerea de modificare a Regulamentului privind emisiile de gaze cu efect de seră și absorbțiile rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF) 57 , Sénat din Franța și-a exprimat preocupările, recunoscând totodată că stabilirea unui obiectiv de neutralitate climatică pentru UE până în 2050 avea valoare adăugată la nivelul UE. Potrivit Sénat din Franța, competența conferită Comisiei, pentru perioada 2026-2029, de a adopta acte de punere în aplicare cu un domeniu de aplicare potențial nelimitat de a impune fiecărui stat membru niveluri obligatorii de CO2 pentru activitățile agricole nu respectă principiile subsidiarității și proporționalității. În plus, a afirmat că mecanismele de guvernanță asociate cu stabilirea obiectivelor statelor membre pentru perioada 2026-2030 nu au prevăzut în mod suficient procedurile de monitorizare pentru parlamentele naționale.
În răspunsul său, Comisia a explicat că a propus un obiectiv pentru 2030 în conformitate cu o traiectorie către un sector al terenurilor neutru din punct de vedere climatic în 2035 și că repartizarea propusă între statele membre s-a bazat pe două elemente: (i) fiecare stat membru își menține nivelul recent de absorbții și emisii raportate (și anume media pentru perioada 2016˗2018) – reprezentând același nivel inițial precum cel aplicat în temeiul Regulamentului privind partajarea eforturilor; (ii) deficitul care trebuie acoperit pentru a atinge obiectivul UE în 2030 va fi distribuit proporțional cu suprafața terenurilor gestionate în fiecare stat membru. Comisia a clarificat faptul că propunerea nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor. În ceea ce privește guvernanța, Comisia a explicat că, odată cu tranziția la obiective naționale anuale pentru sectorul exploatării terenurilor, al schimbării destinației terenurilor și al silviculturii în perioada 2026-2030, vor fi introduse principii similare celor predominante în cadrul de conformitate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842 privind partajarea eforturilor. Statelor membre li se va solicita să prezinte planuri naționale în care să își detalieze contribuția la îndeplinirea obiectivului pentru 2035. În cele din urmă, în exercitarea competențelor sale de executare, Comisia a semnalat că a fost asistată de un Comitet privind schimbările climatice, în cadrul căruia au fost reprezentate toate statele membre.
Sénat din Franța a emis avize motivate cu privire la fiecare dintre cele trei propuneri din pachetul privind uniunea europeană a sănătății. Sénat din Franța a criticat ceea ce consideră a fi o încălcare a competențelor naționale în propunerea de Regulament privind consolidarea rolului Agenției Europene pentru Medicamente 58 . Sénat a considerat că dreptul preconizat al Comisiei de a lua toate măsurile necesare pentru a atenua efectele deficitelor reale sau potențiale de medicamente sau dispozitive medicale, considerate esențiale în contextul unei urgențe sanitare, contravine competenței statelor membre de a presta servicii de sănătate și de îngrijire medicală, în conformitate cu articolul 168 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În propunerea de Regulament privind Centrul European de prevenire și control al bolilor 59 , Sénat a criticat o presupusă armonizare la nivelul UE a actelor cu putere de lege sau a normelor administrative necesare pentru interoperabilitatea planurilor naționale de pregătire și răspuns la amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății ca fiind contrară tratatelor și, cu referire la evaluarea impactului, a pus sub semnul întrebării capacitatea centrului de a efectua evaluări și audituri. În ceea ce privește propunerea de Regulament privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate 60 , Sénat a criticat utilizarea actelor de punere în aplicare și a evidențiat un conflict de competențe și incertitudini în ceea ce privește coordonarea cu mecanismul integrat al UE pentru un răspuns politic la crize.
În răspunsul său, Comisia s-a opus opiniei potrivit căreia propunerea de Regulament privind Agenția Europeană pentru Medicamente a încălcat responsabilitățile statelor membre în temeiul articolului 168 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, întrucât urgențele de sănătate publică de amploarea crizei provocate de pandemia de COVID-19 au repercusiuni asupra tuturor statelor membre, care, la nivel individual, nu sunt în măsură să ofere un răspuns suficient. Monitorizarea coordonată la nivelul UE a posibilelor deficite ar putea facilita statelor membre o mai bună pregătire în cazul creșterii bruște a cererii, evitarea restricțiilor la export în cadrul pieței unice, prevenirea creării unor rezerve excesive și disproporționate și alocarea resurselor într-un mod mai eficient la nivel național și european. Niciuna dintre propunerile sale nu ar necesita armonizarea planurilor naționale de pregătire, a actelor cu putere de lege sau a normelor administrative naționale. Măsurile de punere în aplicare vizau doar proceduri și nu ar conferi competențe suplimentare Comitetului pentru securitate sanitară, nici nu ar impune caracterul obligatoriu al avizelor Comitetului pentru securitate sanitară.
La fel ca în 2020, noul Pact privind migrația și azilul 61 a declanșat, de asemenea, în 2021, avize motivate din partea Národná rada din Slovacia cu privire la propunerea privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație 62 și din partea Senato della Repubblica din Italia cu privire la cele cinci propuneri legislative care alcătuiesc pachetul 63 . Národná Rada a considerat că a existat o încălcare a principiului subsidiarității, deoarece propunerea nu a identificat temeiul juridic pentru cheia de repartizare și pentru competențele Agenției Europene pentru Azil și ale poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european. De asemenea, a pus sub semnul întrebării utilizarea actelor delegate și a susținut că fiecare stat membru are competența de a decide cu privire la admiterea persoanelor pe teritoriul său, pe baza legislației sale naționale în materie de azil. Senato della Repubblica a constatat o încălcare a subsidiarității în măsura în care propunerile au relevat o asimetrie evidentă între obligații și solidaritate, nu au soluționat problemele actuale și, prin urmare, acțiunea la nivelul UE nu a avut nicio valoare adăugată. În ceea ce privește proporționalitatea, Senato a susținut că sistemul „premergător intrării” risca să afecteze în mod excesiv sistemul juridic național și protecția jurisdicțională din țara de intrare; că pragul sub care trebuie activată procedura la frontieră însemna că aproape toți migranții care folosesc ruta maritimă vor fi supuși procedurii la frontieră în locul procedurilor de transfer; precum și că această reglementare a mecanismului de preluare a sarcinii de returnare a sporit costurile și birocrația pentru statul membru de intrare.
În răspunsurile sale, Comisia a explicat că respectiva cheie de repartizare nu este un element nou și că Agenția Uniunii Europene pentru Azil și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) vor facilita doar aspectele operaționale ale unui act de punere în aplicare. În ceea ce privește actele delegate, Comisia a subliniat că aceste dispoziții se bazează pe Regulamentul Dublin III și nu modifică normele în vigoare în prezent. De asemenea, Comisia a luat act de faptul că articolul 78 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene adaugă o opțiune specifică pentru Consiliu de a acționa în cazul în care există o situație de urgență caracterizată de o creștere bruscă a numărului de resortisanți sosiți din țări terțe. Numai în cazul în care o situație de returnare de pe teritoriul statelor membre beneficiare nu ar avea succes, statul membru care preia sarcina de returnare ar fi solicitat să transfere migrantul aflat în situație ilegală pe teritoriul său pentru a continua eforturile de returnare a migrantului.
Comisia a considerat că pactul asigură echilibrul corect între responsabilitate și solidaritate, deoarece o serie de excepții au asigurat flexibilitatea procedurii la frontieră și cazurile în care aceasta trebuie aplicată. Criteriul responsabilității legat de prima țară de intrare ar trebui luat în considerare în coroborare cu celelalte criterii privind responsabilitatea. Scopul mecanismului de solidaritate al pactului a fost, de asemenea, de a reduce numărul de persoane prezente în statele membre cu un număr mare de sosiri și de a oferi sprijin pentru consolidarea capacităților, a operațiunilor și a măsurilor în domeniul relațiilor externe, în cazul în care acestea ar putea afecta fluxurile de migrație către anumite state membre. Preluarea sarcinii de returnare nu ar crește costurile pentru statul membru beneficiar.
Referitor la propunerea de Directivă privind salariile minime adecvate în UE 64 , adoptată la 28 octombrie 2020, Comisia a primit un al treilea aviz motivat din partea Kamra tad‑Deputati din Malta, ca urmare a celor două avize motivate primite deja în 2020 65 .
Kamra tad-Deputati a contestat alegerea temeiului juridic. În ceea ce privește subsidiaritatea, Comisia a considerat că obiectivele propunerii ar putea fi realizate în mod eficient prin acțiuni ale statelor membre, având în vedere diferențele în materie de stabilire a salariilor. În schimb, propunerea ar putea avea efecte negative, cum ar fi îngreunarea procesului de negociere colectivă și creșterea riscului de conflict industrial în anumite sectoare.
Comisia a explicat că majoritatea statelor membre s-au confruntat cu problema caracterului inadecvat și/sau a acoperirii insuficiente a salariilor minime, iar măsurile luate la nivel național s-au dovedit insuficiente pentru a soluționa problema. Aceasta a evidențiat diferențele mari în ceea ce privește standardele privind accesul la o protecție adecvată a salariului minim și că astfel de discrepanțe ar putea fi abordate cel mai bine la nivelul UE. Statele membre cu o acoperire a negocierilor colective mai mică de 70 % ar trebui să ofere un cadru de condiții favorizante și să elaboreze un plan de acțiune pentru promovarea negocierilor colective, dar, în caz contrar, elaborarea cadrului și a planului de acțiune ar fi de competența exclusivă a fiecărei țări în parte.
Referitor la propunerea de modificare a Directivei TVA în ceea ce privește conferirea de competențe de executare Comisiei pentru a stabili sensul termenilor utilizați în anumite dispoziții ale directivei respective, Riksdag din Suedia a reafirmat într-un aviz motivat importanța cerinței unanimității în materie de impozitare și a considerat că procedura decizională propusă de Comisie ar însemna un transfer de competențe de la nivel național la nivelul UE într-un domeniu fundamental pentru suveranitatea națională, depășind ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor propunerii.
Comisia a răspuns că aplicarea nearmonizată de către statele membre a conceptelor identificate în Directiva TVA a împiedicat buna funcționare a pieței interne și ar putea duce la dubla impunere sau la neimpozitare și că nu a fost posibil ca statele membre să abordeze singure aceste probleme. Propunerea prevedea adoptarea de către Comisie a unor acte de punere în aplicare numai în legătură cu un set limitat de norme de punere în aplicare a dispozițiilor Directivei TVA, pentru care se impunea aplicarea uniformă a conceptelor din legislația UE în materie de TVA. Votul cu majoritate calificată și procedura comitetului erau deja utilizate în ceea ce privește impozitarea indirectă, iar procedura comitetului era abordarea standard consacrată, utilizată în dreptul Uniunii pentru a facilita apariția unei viziuni și a unei practici comune.
4.dialogul politic scris cu parlamentele naționale
Pe lângă mecanismul de control al subsidiarității prevăzut în Protocolul nr. 2 la tratate, relațiile Comisiei cu parlamentele naționale includ, de asemenea, o serie de activități suplimentare, în special dialogul politic care a fost instituit în 2006. Aceasta include schimburi de informații în formă scrisă cu privire la orice inițiativă a Comisiei în raport cu care parlamentele naționale doresc să furnizeze contribuții sau observații și dialogul politic oral, descrise în detaliu în secțiunea 5 de mai jos.
Observații generale
În 2021, parlamentele naționale au transmis Comisiei 360 de avize. Aceasta a reprezentat o creștere semnificativă în comparație cu cei 2 ani precedenți (255 în 2020 și 159 în 2019), însă numărul avizelor a fost mai mic decât în ultimii ani ai mandatului anterior al Comisiei (569 în 2018, 576 în 2017 și 620 în 2016).
Din cele 360 de avize, 199 (55,3 %), inclusiv cele 16 avize motivate (4,4 %), au vizat propuneri legislative ale Comisiei care au făcut obiectul mecanismului de control al subsidiarității 66 . Acesta reprezintă un număr și un procent mult mai mari decât în ultimii 2 ani, probabil o consecință a creșterii numărului de propuneri legislative prezentate de Comisie.
Celelalte 161 de avize (44,7 %) fie au vizat în principal inițiative fără caracter legislativ, cum ar fi comunicările, fie au fost avize din proprie inițiativă care nu aveau legătură cu o inițiativă a Comisiei, un număr stabil (156 în 2020) relevând faptul că unele parlamente naționale au continuat să furnizeze Comisiei o contribuție politică valoroasă, orientată spre viitor.
Comisia aduce întotdeauna aspectele semnalate de parlamentele sau camerele naționale în atenția serviciilor relevante ale Comisiei și a membrilor Comisiei și, în cazul propunerilor legislative, în atenția reprezentanților Comisiei care participă la negocierile colegiuitorilor.
Participare și domeniu de aplicare
La fel ca în anii precedenți, numărul de avize transmise Comisiei a variat semnificativ de la un parlament național la altul. Cele mai active 10 camere au emis 285 de avize. Aceasta reprezintă 79 % din numărul total, în concordanță cu media din ultimii ani 67 . Numărul parlamentelor sau al camerelor naționale care nu au emis avize a scăzut 68 la 8 camere 69 (dintr-un total de 39), ceea ce înseamnă că 5 state membre 70 – reprezentând mai puțin de o cincime din total – nu s-au angajat în dialogul politic scris în 2021. Acest fapt demonstrează un interes din ce în ce mai mare din partea parlamentelor naționale pentru participarea la controlul subsidiarității și la dialogul politic.
Cele 12 parlamente sau camere naționale 71 care au trimis cel mai mare număr de avize în 2021 au fost: Cortes Generales din Spania (57 de avize), Assembleia da República din Portugalia (54 de avize), Senát din Republica Cehă (47 de avize), Camera Deputaților din România (27 de avize), Bundesrat din Germania (24 de avize), Senatul României (18 avize), Sénat din Franța (17 avize), Eerste Kamer din Țările de Jos (17 avize), Poslanecká sněmovna din Republica Cehă (12 avize), Camera dei Deputati din Italia (12 avize), Senatul din Polonia (12 avize) și Riksdag din Suedia (12 avize). Acestea s-au numărat, de asemenea, printre cele mai active camere din anii precedenți. Anexa 2 prezintă numărul de avize transmise de fiecare cameră.
Natura avizelor a variat, de asemenea, de la un parlament național la altul sau de la o cameră națională la alta. Unele s-au axat în principal pe verificarea conformității unei propuneri a Comisiei cu principiile subsidiarității și proporționalității, în timp ce altele au formulat observații mai detaliate cu privire la conținutul propunerilor sau au trimis avize din proprie inițiativă. În cadrul acestui din urmă grup, Senát din Republica Cehă, Camera Deputaților și Senatul din România, Bundesrat din Germania și Sénat din Franța au fost deosebit de active.
Principalele subiecte ale avizelor în dialogul politic
Pachetele care au beneficiat de cea mai mare atenție în 2021 au fost „Pregătiți pentru 55” (49 de avize), noul Pact privind migrația și azilul (17 avize), serviciile digitale (17 avize) și uniunea europeană a sănătății (11 avize). În ceea ce privește inițiativele individuale, parlamentele naționale au transmis majoritatea avizelor referitoare la actul legislativ privind serviciile digitale (10 avize), propunerea privind salariile minime adecvate (9 avize), cele două propuneri privind certificatul digital al UE privind COVID (8 avize fiecare), propunerea privind Fondul pentru azil și migrație (7 avize), Actul legislativ privind piețele digitale (7 avize), propunerea privind Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice (6 avize), propunerea modificată de instituire a unei proceduri comune de examinare a cererii de azil în Uniune (6 avize) și propunerea privind remunerația egală pentru muncă egală (6 avize). În cadrul a 6 avize privind programul legislativ și de lucru al Comisiei pentru 2021, parlamentele naționale au indicat Comisiei, de asemenea, propriile priorități anuale pentru 2021.
Dintre cele 49 de avize referitoare la pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”, 9 au fost avize motivate (prezentate deja în detalii în secțiunea anterioară), iar 14 au confirmat pur și simplu conformitatea propunerilor cu principiul subsidiarității. Dintre inițiativele incluse în pachet, cele mai multe observații au vizat propunerea de modificare a Regulamentului privind emisiile de gaze cu efect de seră și absorbțiile rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF) 72 , propunerea de revizuire a Directivei privind eficiența energetică 73 , propunerea de Directivă privind energia din surse regenerabile 74 , propunerea de revizuire a Directivei privind impozitarea energiei 75 , propunerea de Regulament privind instituirea unui mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon 76 , propunerea de Regulament de instituire a Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice 77 și Comunicarea privind noua strategie a UE pentru păduri 78 .
În ceea ce privește propunerea de modificare a Regulamentului privind emisiile de gaze cu efect de seră și absorbțiile rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF), Comisia a primit trei avize 79 în cadrul dialogului politic. În unul dintre acestea s-au exprimat preocupări cu privire la capacitatea de realizare a neutralității climatice până în 2035, s-a constatat lipsa stimulentelor pentru intensificarea absorbțiilor (care sunt necesare pentru realizarea neutralității climatice), s-a considerat că raportarea exactă și armonizată și un sistem de sancțiuni sunt elemente importante pentru îndeplinirea obiectivelor regulamentului propus, precum și că măsurile de realizare a neutralității climatice ar trebui deja incluse în planurile strategice ale politicii agricole comune pentru perioada 2023-2027. Un alt aviz a solicitat Comisiei să elaboreze un studiu de impact care să descrie fezabilitatea specifică a măsurilor propuse și să cuantifice efectele modificărilor planificate, în special costurile și beneficiile pentru Republica Cehă.
În răspunsurile sale, Comisia a explicat modul în care intenționează să realizeze neutralitatea climatică și evaluările impactului pe care le-a efectuat înainte de a prezenta propunerile incluse în pachetul „Pregătiți pentru 55”. În ceea ce privește obiectivele pentru 2030 și 2035, Comisia a subliniat importanța primirii unor planuri strategice ambițioase din partea statelor membre vizând politica agricolă comună pentru perioada 2023-2027 și a salutat sprijinul pentru monitorizarea și raportarea precise și armonizate, precum și un sistem de sancțiuni, ca elemente esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor regulamentului propus.
Comisia a primit șase avize vizând partea referitoare la impozitare din pachetul „Pregătiți pentru 55”, trei avize 80 vizând propunerea de instituire a unui mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon 81 și trei avize 82 , printre care un aviz motivat 83 , vizând propunerea de reformare a Directivei privind impozitarea energiei 84 . În ceea ce privește mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon, parlamentele naționale au solicitat informații cu privire la compatibilitatea acestuia cu normele Organizației Mondiale a Comerțului, impactul mecanismului asupra competitivității UE și posibilitatea menținerii temporare a certificatelor cu titlu gratuit. Comisia a răspuns că propunerea a fost concepută în conformitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului, că, potrivit evaluării sale de impact, impactul asupra competitivității va fi scăzut, precum și că menținerea certificatelor cu titlu gratuit ar putea avea un impact negativ asupra motivației de a investi în producția mai ecologică. În ceea ce privește reformarea Directivei privind impozitarea energiei, în timp ce în avizul motivat s-au exprimat preocupări cu privire la interferența cu competențele fiscale ale statelor membre, celelalte două avize au fost favorabile, în pofida unei observații privind riscul de dublă impunere. În raport cu aceasta din urmă, Comisia a răspuns că Directiva privind impozitarea energiei și sistemul de comercializare a certificatelor de emisii nu se suprapun, întrucât cea dintâi stabilește obligații privind consumul de energie, iar cea din urmă abordează problema emisiilor.
În ceea ce privește propunerile referitoare la Directiva privind energia din surse regenerabile 85 și la Directiva privind eficiența energetică 86 , pe lângă avizele motivate care au făcut deja obiectul secțiunii anterioare, Comisia a primit, în general, avize de susținere din partea a trei camere 87 . Ca și în avizele motivate, au fost exprimate critici cu privire la obiective, având în vedere termenele prevăzute în propuneri, în special în ceea ce privește sectorul încălzirii. În ceea ce privește energia din surse regenerabile, o cameră a subliniat că energia nucleară ar trebui să fie recunoscută ca fiind durabilă în taxonomia UE, precum și gazele pentru o perioadă de tranziție. În ceea ce privește obiectivele și implicațiile acestora, Comisia a evidențiat faptul că diferitele puncte de plecare ale statelor membre au fost avute în vedere în contextul elaborării propunerii și, în special, atunci când au fost propuse obiective și criterii de referință pentru sursele regenerabile de energie în general și în sectoare individuale. Aceasta a subliniat că, în ultimul deceniu, datorită progreselor tehnologice, costul producerii de energie din surse regenerabile a scăzut foarte mult și că, prin urmare, obiectivul propus de 40 % în ceea ce privește ponderea surselor regenerabile de energie în UE până în 2030 a fost realizabil din punct de vedere economic. În ceea ce privește rolul energiei nucleare și al gazelor naturale, Comisia a constatat că actul delegat complementar privind taxonomia UE (în domeniul climei) include anumite activități din sectorul energiei nucleare și al gazelor în categoria activităților de tranziție, care intră sub incidența articolului 10 alineatul (2) din Regulamentul privind taxonomia, sub rezerva unor criterii stricte.
Parlamentele naționale au sprijinit crearea Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice 88 și au salutat alocarea a 25 % din veniturile din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii pentru transportul rutier și clădiri pentru a sprijini transformarea energetică a persoanelor care se confruntă cu sărăcia energetică. Cu toate acestea, o cameră și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la definiția la nivelul UE a „sărăciei energetice” în scopul identificării persoanelor și entităților care au nevoie de sprijin din partea fondului și a considerat că această definiție ar trebui să țină mai bine seama de particularitățile fiecărui stat membru. O altă cameră și-a exprimat îngrijorarea cu privire la instrumentele existente în bugetul UE care au fost concepute pentru a îndeplini aceleași obiective.
În ceea ce privește definiția la nivelul UE a „sărăciei energetice”, Comisia a subliniat flexibilitatea pe care a acordat-o statelor membre în ceea ce privește identificarea gospodăriilor, a microîntreprinderilor și a utilizatorilor de transport din categorii vulnerabile în funcție de situațiile lor naționale specifice. În mod similar, Regulamentul privind Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice subliniază că statele membre, în consultare cu autoritățile de la nivel regional, sunt cele mai în măsură să conceapă și să pună în aplicare planuri pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, adaptate la circumstanțele locale, regionale și naționale și axate pe acestea. În ceea ce privește preocupările legate de instrumentele existente, Comisia a clarificat faptul că alte fonduri ale UE care sprijină eforturile statelor membre în direcția unei tranziții climatice echitabile au obiective diferite față de Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice. Fondurile respective nu respectă același calendar și nu pun accentul pe grupurile-țintă specifice ca în cazul Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice. O diferență majoră în comparație cu multe alte fonduri a fost faptul că Fondul propus pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice a pus un accent puternic pe necesitatea ca statele membre să întreprindă reforme care să justifice utilizarea fondului.
Propunerea privind noua strategie a UE pentru păduri pentru 2030 89 , care face parte, de asemenea, din pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”, a generat trei avize 90 . Parlamentele naționale au recunoscut importanța pădurilor în lupta împotriva schimbărilor climatice, dar și-au exprimat îngrijorarea cu privire la sporirea centralizării și a numărului de elemente supranaționale ale strategiei, în timp ce tratatul nu a stabilit o politică forestieră comună. În plus, evaluarea impactului măsurilor avute în vedere asupra statelor membre a fost criticată ca fiind deficitară și a fost pus sub semnul întrebării modul în care strategia a fost legată de politica agricolă comună și dacă măsurile propuse, în special sfera propusă de aplicare a produsului, au fost suficiente pentru a combate defrișările și exploatările forestiere ilegale la nivel mondial.
Comisia a răspuns că pădurile și silvicultura intră sub incidența competențelor partajate ale UE, iar UE și-a exercitat aceste competențe în mai multe cazuri, de exemplu Directiva privind habitatele sau Regulamentul privind exploatarea lemnului, respectând întotdeauna principiul subsidiarității. Aceasta a atras atenția asupra evaluării generale a impactului pentru consolidarea obiectivului UE de reducere a emisiilor nete pentru 2030 și asupra propunerilor legislative specifice din cadrul pachetului „Pregătiți pentru 55”, pentru care au fost determinate impacturi specifice fiecărei țări, pe baza unui scenariu de referință la nivelul UE cu privire la care statele membre au fost consultate. În plus, creșterea durabilității și luarea în considerare a condițiilor și nevoilor la nivel local sunt comune atât noii strategii pentru păduri, cât și noii politici agricole comune. În ceea ce privește competența statelor membre de a pune în aplicare măsuri de control împotriva exploatării forestiere ilegale, Comisia ar sprijini autoritățile naționale și ar promova utilizarea extinsă a informațiilor geospațiale. În cele din urmă, legislația viitoare ar avea o sferă progresivă de aplicare a produselor, permițând axarea pe produsele și bunurile de bază în cazul cărora impactul defrișărilor și al degradării pădurilor a fost cel mai ridicat.
În 2021, Comisia a continuat să primească avize 91 cu privire la noul pact privind migrația și azilul, adoptat la 23 septembrie 2020. Aceste avize au relevat poziții divergente, în special în ceea ce privește mecanismul de solidaritate. Unele camere au emis avize favorabile, una dintre ele solicitând informații suplimentare în ceea ce privește protecția judiciară a refugiaților și termenele stabilite în propunere. Într-un alt aviz a fost exprimată preocuparea cu privire la eficacitatea mecanismului, solicitându-se ca transferul să devină obligatoriu în loc să se permită preluarea sarcinii de returnare. Alte camere au fost preocupate de faptul că orice transferuri obligatorii bazate pe cote ar putea conduce la dezechilibre naționale dacă situația obiectivă din statele membre respective nu ar fi luată în considerare. Unele și-au exprimat temerea că procedura la frontieră ar adăuga o sarcină suplimentară pentru statele membre, iar altele au avertizat că, pentru a deveni operațională, această propunere va necesita investiții suplimentare în infrastructuri și personal. În termeni mai generali, camerele au solicitat, de asemenea, o abordare care să țină seama de drepturile refugiaților în toate etapele procedurale, inclusiv protecția datelor și opțiunile de recurs.
În răspunsurile sale, Comisia a subliniat importanța organizării eficace a preluării sarcinii de returnare. Scopul acestui demers a fost de a asigura, prin intermediul unor eforturi colective bine coordonate din partea tuturor actorilor relevanți – inclusiv, de exemplu, Frontex – efectuate cât mai rapid posibil, oferind un sprijin real statului membru beneficiar. Statele membre ar dispune întotdeauna de posibilitatea de a opta pentru cel puțin două tipuri de măsuri de solidaritate, ceea ce înseamnă că transferul nu este nici automat, nici obligatoriu. Statele membre ar putea utiliza fondurile alocate programelor lor naționale atât în cadrul Fondului existent pentru azil, migrație și integrare, cât și al noului Fond pentru azil și migrație, pentru a susține orice investiții necesare sprijinirii procedurii la frontieră. În ceea ce privește protecția juridică și drepturile fundamentale, Comisia a subliniat că toate garanțiile vor fi asigurate în orice moment în cursul procedurii de screening, garantate de obligația statelor membre de a institui un mecanism independent de monitorizare.
Comisia a primit 17 avize 92 din partea a 10 camere 93 cu privire la pachetul privind serviciile digitale (Actul legislativ privind serviciile digitale 94 și Actul legislativ privind piețele digitale 95 ). Observațiile parlamentelor naționale s-au axat cel mai mult pe protecția consumatorilor și pe desemnarea gatekeeperilor pe platformele mari. Mai multe camere au solicitat clarificări cu privire la coordonarea dintre actele propuse și normele sectoriale și alte acte legislative existente. O cameră a subliniat necesitatea de a proteja drepturile statelor membre de a menține pluralismul mass-mediei. Mai multe camere și-au exprimat preocupările cu privire la definiția conținutului ilegal și la eliminarea acestuia, solicitând fie noi propuneri legislative privind conținutul juridic, dar dăunător, fie lăsarea deciziilor relevante în seama unor instanțe independente. Mai multe camere au dorit ca pachetul propus să combată răspândirea dezinformării.
În răspunsurile sale, Comisia a explicat că noul pachet a fost elaborat cu atenție pentru a se încadra în cadrul juridic existent și a subliniat că autoritățile statelor membre ar fi implicate în asigurarea respectării acestuia și că ar putea solicita Comisiei să deschidă investigații cu privire la desemnarea gatekeeperilor. În acest sens, mecanismul de desemnare s-a bazat pe criterii cantitative și calitative și a existat posibilitatea de a reacționa la schimbările rapide din sectorul digital prin ajustarea pragurilor. În ceea ce privește libertatea mass-mediei, Comisia a subliniat că propunerile nu împiedică în niciun fel pluralismul mass-mediei, ci, dimpotrivă, ar consolida rolul mass-mediei în societățile europene. Actul legislativ privind serviciile digitale a oferit un cadru de reglementare pentru combaterea conținutului ilegal, care a stabilit un echilibru adecvat între impunerea unor obligații clare serviciilor intermediare digitale și protejarea libertății de exprimare și de informare. În cele din urmă, instanțele ar trebui să decidă cu privire la ilegalitatea conținutului pentru a proteja drepturile și interesele legitime ale tuturor părților afectate. În ceea ce privește conținutul dăunător, inclusiv dezinformarea, platformele online foarte mari ar fi obligate să evalueze și, prin urmare, să atenueze riscurile sistemice pe care le-ar putea crea sistemele lor.
Propunerile privind certificatul digital al UE privind COVID 96 au generat avize din partea a șapte camere 97 , toate fiind favorabile. Cu toate acestea, un aviz a exprimat, de asemenea, preocupări cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și la durata de valabilitate a certificatului privind COVID. Senato din Italia a subliniat faptul că statele membre ale UE aveau dreptul de a permite accesul pe teritoriul acestora în conformitate cu legislația lor, inclusiv pentru persoanele care nu puteau prezenta un certificat digital al UE privind COVID. În răspunsurile sale, Comisia a subliniat că regulamentul respectă principiul reducerii la minimum a datelor consacrat în Regulamentul general privind protecția datelor. Nu ar fi creată nicio bază de date europeană privind vaccinarea, testarea sau vindecarea de COVID-19, însă ar fi posibilă verificarea descentralizată a certificatelor interoperabile semnate digital. În plus, principalul regulament era suficient de flexibil pentru a răspunde noilor dovezi și orientări științifice. Acesta nu ar afecta competența statelor membre de a decide cu privire la măsurile cele mai adecvate pentru protejarea sănătății publice. Cu toate acestea, restricțiile privind libera circulație nu ar trebui să depășească ceea ce este strict necesar și nu ar trebui să facă nicio distincție între călători pe baza cetățeniei lor.
Pe lângă avizele motivate detaliate mai sus, propunerea de Directivă privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană 98 a generat încă șapte avize. Unele formulează critici, altele susțin, în general, obiectivul propunerii de a îmbunătăți gradul de adecvare al salariilor minime și de a spori accesul lucrătorilor la protecția salariului minim, prezentând și sugestii suplimentare 99 . Un parlament a considerat că temeiul juridic ales conferă UE competențe complementare și de sprijin, care nu pot fi aplicate în ceea ce privește remunerarea. Avizul a considerat că o recomandare a Consiliului ar fi fost un instrument juridic mai adecvat decât o directivă. Două parlamente au obiectat față de propunerea unor condiții diferite pentru statele membre cu salarii minime prevăzute de lege și pentru statele membre care utilizează sisteme de negociere colectivă, considerând că aceasta reprezintă o încălcare a principiului proporționalității. Unele camere au subliniat necesitatea unor măsuri specifice, adaptate fiecărui stat membru, pentru a aborda dumpingul salarial și social. O cameră a solicitat aplicarea efectivă a salariilor minime prevăzute de lege prin consolidarea supravegherii, a controalelor și a inspecțiilor pe teren. Un alt parlament a sugerat necesitatea de a analiza cu mai mare atenție protecția navigatorilor care lucrează la bordul navelor care arborează pavilionul unui stat membru al UE, dar care au reședința permanentă în țări terțe.
În răspunsurile sale, Comisia a asigurat parlamentele că propunerea de directivă nu pune sub semnul întrebării particularitățile sistemelor și tradițiilor naționale și că respectă pe deplin competențele naționale și autonomia partenerilor sociali, în conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității și în limitele competenței UE în domeniul salariilor. Comisia a evidențiat faptul că toate statele membre, atât cele care au un salariu minim prevăzut de lege, cât și cele care aplică contracte de negociere colectivă, vor trebui să verifice necesitatea unor modificări de natură politică și legislativă. Cu toate acestea, statele membre au avut libertatea de a decide cu privire la modul de respectare a cerințelor minime stabilite în propunere. În ceea ce privește controalele mai stricte, Comisia a luat act de responsabilitatea statelor membre în ceea ce privește salariile minime prevăzute de lege. Același lucru este valabil și în ceea ce privește elaborarea de măsuri concrete legate de negocierea colectivă.
Anexa 3 enumeră inițiativele individuale ale Comisiei care au generat cel puțin cinci avize.
5.contacte, vizite, reuniuni, conferințe și alte activități
Vizitele/reuniunile Comisiei la/cu parlamentele naționale
Dialogul politic oral dintre Comisie și parlamentele naționale include diverse forme de interacțiune: vizite ale membrilor Comisiei la parlamentele naționale, vizite ale delegațiilor parlamentelor naționale la Comisie, participarea Comisiei la reuniuni și conferințe interparlamentare (inclusiv Conferința organelor parlamentare specializate în chestiunile Uniunii ale parlamentelor Uniunii Europene „COSAC”), prezentări ale Comisiei în fața reprezentanților permanenți ai parlamentelor naționale de la Bruxelles, dezbateri în curs privind programele legislative și de lucru ale Comisiei și dialoguri privind semestrul european.
Numărul de vizite/reuniuni la/cu parlamentele naționale
ale membrilor Comisiei în 2021 (total pentru toate statele membre: 130)
În 2021, membrii Comisiei au efectuat 130 de vizite la parlamentele naționale sau au participat la reuniuni cu delegațiile parlamentelor naționale, stabilind contacte cu aproape toate parlamentele și camerele naționale, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă comparativ cu cei 2 ani precedenți (101 în 2020 și 55 în 2019). Formatul acestor evenimente (72 fizice și 58 la distanță prin videoconferință) a reflectat evoluția pandemiei de COVID-19, majoritatea reuniunilor virtuale având loc în prima jumătate a anului, iar majoritatea reuniunilor fizice având loc în a doua jumătate a anului. Raportul privind statul de drept a fost subiectul cel mai discutat în cadrul acestor evenimente, dar Pilonul european al drepturilor sociale, Conferința privind viitorul Europei și programul legislativ și de lucru al Comisiei pentru 2022 au fost, de asemenea, abordate frecvent.
În 2021, funcționarii Comisiei au susținut 36 de prezentări (toate prin videoconferință) în fața reprezentanților parlamentelor naționale la Bruxelles, pe diverse teme, cum ar fi EU4Health, strategia UE privind vaccinurile, relațiile UE-Regatul Unit, Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (Health Emergency Preparedness and Response Authority – HERA), pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”, Conferința privind viitorul Europei, o mai bună legiferare, raportul anual privind analiza prospectivă sau Comunicarea privind regiunea arctică. Prezentările prin videoconferință au permis nu numai extinderea audienței pentru a include funcționari ai parlamentelor naționale în capitale, sporind astfel numărul de participanți și îmbunătățind comunicarea Comisiei cu parlamentele naționale, ci și organizarea unui număr mult mai mare de prezentări decât în anii precedenți (comparativ cu 23 în 2020 – când prezentările au fost atât fizice, cât și prin videoconferință – sau 13 în 2019 – când toate prezentările au fost fizice).
Reuniuni și conferințe interparlamentare
Pe baza experienței din anul precedent, cooperarea interparlamentară 100 a continuat sub formă de videoconferințe, în general cu participarea membrilor Comisiei, printre care:
-Conferința organelor parlamentare specializate în chestiunile Uniunii ale parlamentelor Uniunii Europene (COSAC) 101 ;
-Săptămâna parlamentară europeană 102 ;
-grupul mixt de control parlamentar specializat 103 ;
-diverse conferințe interparlamentare (IPC) 104 și reuniuni la nivel de comisii (RIC) 105 .
La reuniunea plenară a COSAC LXV, care a avut loc prin videoconferință de la Lisabona în perioada 31 mai-1 iunie, Comisia a fost puternic reprezentată de vicepreședinții Šuica și Schinas și de comisarii Schmit și Gentiloni. Printre subiectele discutate s-au numărat bilanțul Președinției portugheze, modelul social în triplul proces de tranziție economică, digitală și climatică, rolul parlamentelor naționale în punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență și situația actuală a Conferinței privind viitorul Europei. Vicepreședinta Šuica a participat, de asemenea, la reuniunea plenară a COSAC LXVI, care a avut loc prin videoconferință de la Ljubljana în perioada 29-30 noiembrie, iar comisarul Várhelyi a participat cu un mesaj video. Printre subiectele discutate s-au numărat bilanțul Președinției slovene, perspectiva europeană pentru Balcanii de Vest, viitorul rol al tinerilor în procesele decizionale la nivelul UE și în afara acesteia, precum și Conferința privind viitorul Europei.
Cele două reuniuni periodice ale președinților COSAC au avut loc, de asemenea, prin videoconferință, de la Lisabona și Ljubljana, la 11 ianuarie și, respectiv, 19 iulie. Reuniunea din ianuarie, la care a participat comisarul Ferreira, s-a axat pe prioritățile Președinției portugheze și pe redresare și reziliență. Reuniunea din septembrie, la care a participat comisarul Breton, s-a axat pe prioritățile Președinției slovene și pe securitatea cibernetică.
Formatul videoconferinței a permis COSAC să organizeze mai multe schimburi tematice informale 106 , în cooperare cu Comisia, pe lângă evenimentele periodice, facilitând un dialog politic mai strâns între parlamentele naționale și Comisie.
În urma reuniunii președinților COSAC din 11 ianuarie 2021, 34 de delegați ai parlamentelor naționale au trimis o scrisoare cosemnată la 16 februarie, solicitând președinților Parlamentului European, Consiliului European, Consiliului și Comisiei să consacre un rol activ parlamentelor naționale în Declarația comună referitoare la Conferința privind viitorul Europei, care urmează să fie adoptată de cele trei instituții. Această declarație comună, semnată la 10 martie 2021, coroborată cu Regulamentul de procedură al Conferinței au asigurat o componentă parlamentară puternică. Parlamentele naționale au participat cu 108 reprezentanți – număr identic cu cel al reprezentanților Parlamentului European și al cetățenilor la adunarea plenară a conferinței, iar troica prezidențială a COSAC a fost observator permanent în cadrul comitetului executiv al conferinței. În plus, parlamentele naționale au prezidat două dintre grupurile de lucru ale conferinței, privind tranziția digitală și migrația.
Într-o scrisoare semnată la 1 iunie 2021, troica COSAC (Germania-Portugalia-Slovenia) a salutat aceste demersuri ale parlamentelor naționale.
În ceea ce privește conferința, Comisia a colaborat cu parlamentele naționale în principal prin intermediul COSAC (vicepreședinta Šuica a ținut discursuri programatice în cadrul mai multor evenimente interparlamentare) și s-a bazat pe observațiile și sugestiile formulate în două avize 107 și într-o declarație comună 108 . În contextul acestei contribuții, parlamentele naționale și-au exprimat regretul cu privire la faptul că reprezentanților lor li s-a acordat doar statutul de observator fără drept de vot în cadrul comitetului executiv și au solicitat includerea în cadrul conferinței a parlamentelor naționale din țările din Balcanii de Vest care aspiră la aderarea la UE. De asemenea, acestea au solicitat ca aspectele instituționale să fie abordate în cadrul conferinței, cum ar fi prelungirea perioadei de opt săptămâni de control al subsidiarității și introducerea unui „cartonaș verde” care să permită parlamentelor să propună noi inițiative sau modificări la cele existente.
Ratificarea deciziei privind resursele proprii
Decizia privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene 109 a fost adoptată de Consiliu la 14 decembrie 2020, intrarea sa în vigoare fiind condiționată de aprobarea acesteia de către toate statele membre, în conformitate cu normele lor constituționale 110 . În 22 de state membre 111 , această aprobare implica o ratificare parlamentară. Finalizarea ratificării anterioare a durat mai mult de 2 ani 112 . De această dată, având în vedere necesitatea urgentă de a lansa instrumentul de redresare NextGenerationEU, în termen de 6 luni, până la 31 mai 2021, toate statele membre au notificat Consiliul în mod efectiv cu privire la ratificarea sa. Decizia a intrat în vigoare la 1 iunie 2021, fiind posibilă inițierea împrumuturilor de pe piață pentru instrumentul de redresare NextGenerationEU.
În conformitate cu contextele constituționale și politice naționale, parlamentele naționale au fost implicate pe tot parcursul procedurii, de la ratificarea Deciziei privind resursele proprii până la demararea finanțării pentru proiectele de redresare. În unele state membre, a avut loc o dezbatere pentru a stabili dacă planul de redresare ar crea un precedent pentru împrumuturile UE sau dacă era o soluție cu caracter excepțional. Într-unul dintre cazuri, procedura de ratificare a declanșat proceduri în fața Curții Constituționale din țara respectivă 113 . Parlamentele naționale au jucat, de asemenea, un rol important în procesul de aprobare a planurilor naționale de redresare și reziliență, în conformitate cu structura constituțională a fiecărui stat membru, prin mandatarea miniștrilor lor de finanțe în cadrul reuniunilor Consiliului de adoptare a deciziilor de punere în aplicare prin care fondurile ar putea fi plătite. În declarația sa din cadrul reuniunii plenare a COSAC din decembrie 2020, președinta Comisiei, von der Leyen, a subliniat și faptul că experiența și contribuția parlamentelor naționale s-ar putea dovedi extrem de valoroase în contextul elaborării și punerii planurilor în aplicare 114 .
6.rolul parlamentelor regionale
Parlamentele regionale contribuie indirect la relațiile Comisiei cu parlamentele naționale. În conformitate cu Protocolul nr. 2, atunci când efectuează verificarea respectării principiului subsidiarității la nivelul proiectelor de acte legislative ale UE în vederea emiterii de avize motivate, fiecare parlament național se consultă, dacă este cazul, cu parlamentele regionale cu competențe legislative.
Membrii parlamentelor regionale sunt reprezentați și în Comitetul Regiunilor, care desfășoară activitatea de monitorizare prin intermediul rețelei de monitorizare a subsidiarității și al platformei sale online concepute pentru a sprijini participarea parlamentelor regionale cu competențe legislative în cadrul sistemului de avertizare timpurie privind subsidiaritatea (REGPEX) 115 . Aceștia participă, de asemenea, prin intermediul rețelei RegHub, la platforma „Pregătiți pentru viitor” a Comisiei, care face parte din activitatea acesteia pentru o mai bună legiferare 116 .
Cu toate că tratatele nu prevăd în mod explicit interacțiunea directă dintre Comisie și parlamentele regionale, Comisia ține seama de contribuția acestora. Mai multe parlamente regionale 117 au prezentat în mod direct Comisiei un număr tot mai mare de rezoluții cu privire la diverse aspecte, cum ar fi politica de coeziune și chestiuni regionale, chestiuni europene (printre care Conferința privind viitorul Europei) și chestiuni globale, cum ar fi accesul la vaccinuri, drepturile omului și drepturile minorităților la nivel mondial. Unele contribuții s-au axat pe comunicări specifice ale Comisiei 118 și pe pachete sau propuneri legislative specifice ale Comisiei 119 . Pe lângă avize, parlamentele regionale au participat la consultările publice ale Comisiei, deși, până în prezent, acest canal a fost utilizat în mod activ de un singur parlament regional care a transmis răspunsuri la mai multe consultări publice lansate de Comisie 120 . Un parlament regional a utilizat un alt canal, prezentând două avize prin intermediul unui parlament național 121 . Pe lângă schimburile de informații în formă scrisă, membrii Comisiei au organizat, de asemenea, reuniuni cu o serie de parlamente regionale 122 .
7.concluzie
Rezumând evoluțiile din 2021 în ceea ce privește controlul respectării subsidiarității și proporționalității în legislația UE, precum și în ceea ce privește relațiile dintre Comisie și parlamentele naționale, se pot formula următoarele trei concluzii principale:
În primul rând, atenția acordată parlamentelor naționale reflectă principalele priorități politice urmărite de actuala Comisie, în special pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”, noul pact privind migrația și azilul, transformarea digitală, uniunea europeană a sănătății și pandemia de COVID-19.
În al doilea rând, o serie de parlamente naționale acordă o atenție deosebită verificărilor privind subsidiaritatea și proporționalitatea propunerilor Comisiei, însă sunt rare situațiile în care există preocupări concrete cu privire la încălcările percepute:
-preocupările exprimate de parlamentele naționale nu se referă, în majoritatea avizelor motivate, la o încălcare percepută concretă a principiului subsidiarității, ci mai degrabă la ceea ce acestea consideră drept o justificare insuficientă în fapt pentru proiectele de acte legislative, care nu le permite să evalueze conformitatea acestora cu principiile subsidiarității și proporționalității;
-procentul de avize ale parlamentelor naționale referitoare la controlul subsidiarității a fost mai mare în 2021 decât în anii precedenți – în concordanță cu creșterea numărului de propuneri legislative;
-nicio propunere individuală nu a generat mai mult de trei avize motivate, cu mult sub pragul necesar pentru un „cartonaș galben”, și mai puțin decât numărul de avize motivate pentru care Comisia s-a angajat să acorde o mai mare vizibilitate preocupărilor parlamentelor naționale în materie de subsidiaritate prin intermediul unui răspuns agregat.
În al treilea rând, relațiile dintre Comisie și parlamentele naționale sunt dinamice și ample, dar sunt utilizate într-o măsură diferită de parlamentele naționale.
-aprecierea contribuției parlamentelor naționale la procesul politic la nivelul UE numai în funcție de numărul cantitativ de avize aflate sub controlul subsidiarității și de aplicabilitatea imediată a acestora are un caracter înșelător. De asemenea, contribuie prin canale multiple de dialog oral în cadrul reuniunilor și al evenimentelor interparlamentare;
-mijloacele digitale utilizate în timpul pandemiei de COVID-19 au permis stabilirea unor contacte mai regulate și mai fructuoase între Comisie și parlamentele naționale la nivel politic și tehnic;
-numărul parlamentelor naționale care participă la verificările respectării principiului subsidiarității și la dialogul politic scris cu Comisia a înregistrat în continuare o creștere, urmând tendința din 2019. În același timp, în 2021 au existat, de asemenea, opt parlamente sau camere naționale (din cinci state membre) care, din motive legate de structura constituțională națională, de tradițiile politice sau de opțiunile politice, nu au trimis niciun aviz;
-aproximativ o treime din numărul parlamentelor sau camerelor naționale au emis peste 10 avize în 2021. La fel ca în anii precedenți, aproape 80 % din numărul total al avizelor au fost trimise de cele mai active 10 parlamente sau camere. Unele dintre acestea și-au concentrat avizele asupra respectării principiilor subsidiarității și proporționalității și nu au transmis critici concrete sau sugestii cu privire la propunerile Comisiei;
-numărul de avize referitoare la inițiative fără caracter legislativ ale Comisiei sau care exprimă opiniile politice sau prioritățile parlamentelor naționale din proprie inițiativă rămâne la același nivel ridicat ca în anii precedenți, ceea ce relevă faptul că o serie de parlamente sau camere utilizează foarte activ dialogul politic scris cu Comisia pentru a-și face cunoscute pozițiile într-un stadiu incipient al procesului politic. Comisia a facilitat contribuția parlamentelor naționale la consultările publice pentru elaborarea propunerilor legislative prin identificarea mai clară a contribuțiilor acestora.
Asigurarea faptului că acțiunea UE este întreprinsă numai atunci când este necesar și numai în măsura în care este necesar rămâne o responsabilitate partajată și un efort comun, în care dialogul activ scris și oral cu parlamentele naționale este esențial.
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 1.8.2022
COM(2022) 366 final
ANEXE
la
RAPORTUL COMISIEI
RAPORTUL ANUAL PE 2021
PRIVIND APLICAREA PRINCIPIILOR SUBSIDIARITĂȚII ȘI PROPORȚIONALITĂȚII ȘI RELAȚIILE CU PARLAMENTELE NAȚIONALE
ANEXA 1
Lista documentelor Comisiei
în legătură cu care Comisia a primit avize motivate
1
privind respectarea principiului subsidiarității din partea parlamentelor naționale în 2021
|
Documentul
|
Titlu |
Număr
|
Număr
|
Camera națională
|
|
„Pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”: COM(2021) 557 COM(2021) 568 COM(2021) 551 COM(2021) 554 COM(2021) 558 COM(2021) 552 COM(2021) 555 COM(2021) 556 COM(2021) 561 COM(2021) 562 COM(2021) 567 COM(2021) 559 COM(2021) 563 |
Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului, a Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Directivei 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește promovarea energiei din surse regenerabile și de abrogare a Directivei (UE) 2015/652 a Consiliului Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii, a Deciziei (UE) 2015/1814 privind înființarea și funcționarea unei rezerve pentru stabilitatea pieței aferentă schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și a Regulamentului (UE) 2015/757 Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/841 în ceea ce privește domeniul de aplicare, simplificarea normelor de conformitate, stabilirea obiectivelor statelor membre pentru 2030 și angajamentul de a atinge în mod colectiv obiectivul de neutralitate climatică până în 2035 în sectorul exploatării terenurilor, al silviculturii și al agriculturii și a Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește îmbunătățirea monitorizării, a raportării, a urmăririi progreselor și a revizuirii Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind eficiența energetică (reformare) Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în ceea ce privește contribuția sectorului aviației la obiectivul Uniunii de reducere a emisiilor la nivelul întregii economii și de punere în aplicare în mod corespunzător a unei măsuri globale bazate pe piață Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2019/631 în ceea ce privește consolidarea standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi, în conformitate cu obiectivele climatice mai ambițioase ale Uniunii Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru un transport aerian durabil Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizarea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon în transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE Propunere de Decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în ceea ce privește notificarea compensării legate de o măsură globală bazată pe piață pentru operatorii de aeronave cu sediul în Uniune Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi și de abrogare a Directivei 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului Propunere de Directivă a Consiliului privind restructurarea cadrului Uniunii de impozitare a produselor energetice și a energiei electrice (reformare) |
9 3 |
5 4 3 3 3 2 2 2 2 2 2 1 1 |
Parlamentul Național din IE: Camera Deputaților și Senatul Irlandei (2 voturi) Riksdag din SE (2 voturi) Senát din CZ (1 vot) Parlamentul Național din IE: Camera Deputaților și Senatul Irlandei (2 voturi) Riksdag din SE (2 voturi) Parlamentul Național din IE: Camera Deputaților și Senatul Irlandei (2 voturi) Senát din CZ (1 vot) Parlamentul Național din IE: Camera Deputaților și Senatul Irlandei (2 voturi) Sénat din FR (1 vot) Parlamentul Național din IE: Camera Deputaților și Senatul Irlandei (2 voturi) Senát din CZ (1 vot) Parlamentul Național din IE: Camera Deputaților și Senatul Irlandei (2 voturi) Parlamentul Național din IE: Camera Deputaților și Senatul Irlandei (2 voturi) Parlamentul Național din IE: Camera Deputaților și Senatul Irlandei (2 voturi) Parlamentul Național din IE: Camera Deputaților și Senatul Irlandei (2 voturi) Parlamentul Național din IE: Camera Deputaților și Senatul Irlandei (2 voturi) Parlamentul Național din IE: Camera Deputaților și Senatul Irlandei (2 voturi) Senát din CZ (1 vot) Senát din CZ (1 vot) |
|
Noul pact privind migrația și azilul: COM(2020) 610 COM(2020) 611 COM(2020) 612 COM(2020) 613 COM(2020) 614 |
Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație și de modificare a Directivei (CE) 2003/109 a Consiliului și a propunerii de Regulament (UE) XXX/XXX [Fondul pentru azil și migrație] Propunere modificată de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unei proceduri comune în materie de protecție internațională în Uniune și de abrogare a Directivei 2013/32/UE Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de introducere a unei proceduri de screening pentru resortisanții țărilor terțe la frontierele externe și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008, (UE) 2017/2226, (UE) 2018/1240 și (UE) 2019/817 Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind abordarea situațiilor de criză și de forță majoră în domeniul migrației și azilului Propunere modificată de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea datelor biometrice în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație] și a Regulamentului (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind relocarea], al identificării unui resortisant al unei țări terțe sau a unui apatrid în situație neregulamentară și privind cererile de comparare cu datele Eurodac prezentate de autoritățile de aplicare a legii din statele membre și de Europol în scopul asigurării respectării legii și de modificare a Regulamentelor (UE) 2018/1240 și (UE) 2019/818 |
2 4 |
3 1 1 1 1 |
Národná Rada din SK (2 voturi) Senato della Repubblica din IT (1 vot) Senato della Repubblica din IT (1 vot) Senato della Repubblica din IT (1 vot) Senato della Repubblica din IT (1 vot) Senato della Repubblica din IT (1 vot) |
|
COM(2020) 682 |
Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană |
1 |
2 |
Kamra tad-Deputati din MT (2 voturi) |
|
COM(2020) 749 |
Propunere de Directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește conferirea de competențe de executare Comisiei pentru a stabili sensul termenilor utilizați în anumite dispoziții ale directivei menționate |
1 |
2 |
Riksdagen din SE (2 voturi) |
|
COM(2020) 725 |
Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind consolidarea rolului Agenției Europene pentru Medicamente în ceea ce privește pregătirea pentru situații de criză în domeniul medicamentelor și al dispozitivelor medicale și gestionarea acestora |
1 |
1 |
Sénat din FR (1 vot) |
|
COM(2020) 726 |
Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 851/2004 de creare a unui Centru European de prevenire și control al bolilor |
1 |
1 |
Sénat din FR (1 vot) |
|
COM(2020) 727 |
Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate și de abrogare a Deciziei nr. 1082/2013/UE |
1 |
1 |
Sénat din FR (1 vot) |
|
Numărul TOTAL de avize motivate primite |
16 |
|||
ANEXA 2
Numărul avizelor primite de Comisie în 2021 de la fiecare parlament național/cameră națională (dialogul politic și mecanismul de control al subsidiarității)
|
Statul membru |
Camera |
Număr
|
Din
|
|
Spania |
Las Cortes Generales:
|
57 |
0 |
|
Portugalia |
Assembleia da República |
54 |
0 |
|
Republica Cehă |
Senát |
47 |
4 |
|
România |
Camera Deputaților |
27 |
0 |
|
Germania |
Bundesrat |
24 |
0 |
|
România |
Senatul |
18 |
0 |
|
Franța |
Sénat |
17 |
4 |
|
Țările de Jos |
Eerste Kamer |
17 |
0 |
|
Republica Cehă |
Poslanecká sněmovna |
12 |
0 |
|
Italia |
Camera dei Deputati |
12 |
0 |
|
Polonia |
Senat |
12 |
0 |
|
Suedia |
Riksdagen |
12 |
3 |
|
Italia |
Senato della Repubblica |
11 |
1 |
|
Malta |
Kamra tad-Deputati |
6 |
1 |
|
Franța |
Assemblée nationale |
5 |
0 |
|
Ungaria |
Országgyűlés |
4 |
0 |
|
Irlanda |
Parlamentul Național:
|
4 |
2 |
|
Slovacia |
Národná rada |
3 |
1 |
|
Austria |
Bundesrat |
2 |
0 |
|
Austria |
Nationalrat |
2 |
0 |
|
Belgia |
Sénat de Belgique / Belgische Senaat |
2 |
0 |
|
Danemarca |
Folketinget |
2 |
0 |
|
Grecia |
Vouli ton Ellinon |
2 |
0 |
|
Lituania |
Seimas |
2 |
0 |
|
Țările de Jos |
Tweede Kamer |
2 |
0 |
|
Bulgaria |
Narodno Sabranie |
1 |
0 |
|
Finlanda |
Eduskunta |
1 |
0 |
|
Croația |
Hrvatski Sabor |
1 |
0 |
|
Polonia |
Sejm |
1 |
0 |
|
Belgia |
Chambre des Représentants de Belgique / Belgische Kamer van volksvertegenwoordigers |
0 |
0 |
|
Germania |
Bundestag |
0 |
0 |
|
Cipru |
Vouli ton Antiprosopon |
0 |
0 |
|
Estonia |
Riigikogu |
0 |
0 |
|
Letonia |
Saeima |
0 |
0 |
|
Luxemburg |
Chambre des Députés |
0 |
0 |
|
Slovenia |
Državni svet |
0 |
0 |
|
Slovenia |
Državni zbor |
0 |
0 |
|
TOTAL |
360 |
16 |
|
ANEXA 3
Documentele Comisiei care au generat cel mai mare număr de avize 6 primite de Comisie în 2021 (dialogul politic și mecanismul de control al subsidiarității)
|
Documentul
|
Titlu |
Număr
|
Din
|
|
|
1 |
COM(2020) 825 |
Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind o piață unică pentru serviciile digitale (Actul legislativ privind serviciile digitale) și de modificare a Directivei 2000/31/CE |
10 |
0 |
|
2 |
COM(2020) 682 |
Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană |
9 |
1 |
|
3 |
COM(2021) 130 |
Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un cadru pentru eliberarea, verificarea și acceptarea adeverințelor interoperabile de vaccinare, de testare și de vindecare în vederea facilitării liberei circulații în timpul pandemiei de COVID-19 (adeverința electronică verde) 8 |
8 |
0 |
|
4 |
COM(2021) 140 |
Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un cadru pentru eliberarea, verificarea și acceptarea adeverințelor interoperabile de vaccinare, de testare și de vindecare destinate resortisanților țărilor terțe a căror ședere sau reședință pe teritoriul statelor membre ale UE este legală în timpul pandemiei de COVID-19 (adeverința electronică verde) |
8 |
0 |
|
5 |
COM(2020) 610 |
Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație și de modificare a Directivei (CE) 2003/109 a Consiliului și a propunerii de Regulament (UE) XXX/XXX [Fondul pentru azil și migrație] |
7 |
2 |
|
6 |
COM(2020) 842 |
Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețe contestabile și echitabile în sectorul digital (Actul legislativ privind piețele digitale) |
7 |
0 |
|
7 |
COM(2021) 568 |
Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice |
6 |
2 |
|
8 |
COM(2020) 611 |
Propunere modificată de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unei proceduri comune în materie de protecție internațională în Uniune și de abrogare a Directivei 2013/32/UE |
6 |
1 |
|
9 |
COM(2020) 690 |
Programul de lucru al Comisiei pentru 2021 O Uniune a vitalității într-o lume fragilă |
6 |
0 |
|
10 |
COM(2021) 93 |
Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de consolidare a aplicării principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între bărbați și femei prin transparență salarială și mecanisme de asigurare a respectării legii |
6 |
0 |
|
11 |
COM(2021) 551 |
Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii, a Deciziei (UE) 2015/1814 privind înființarea și funcționarea unei rezerve pentru stabilitatea pieței aferentă schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și a Regulamentului (UE) 2015/757 |
5 |
2 |
|
12 |
COM(2021) 554 |
Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/841 în ceea ce privește domeniul de aplicare, simplificarea normelor de conformitate, stabilirea obiectivelor statelor membre pentru 2030 și angajamentul de a atinge în mod colectiv obiectivul de neutralitate climatică până în 2035 în sectorul exploatării terenurilor, al silviculturii și al agriculturii și a Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește îmbunătățirea monitorizării, a raportării, a urmăririi progreselor și a revizuirii |
5 |
2 |
|
13 |
COM(2021) 557 |
Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului, a Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Directivei 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește promovarea energiei din surse regenerabile și de abrogare a Directivei (UE) 2015/652 a Consiliului |
5 |
2 |
|
14 |
COM(2021) 558 |
Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind eficiența energetică (reformare) |
5 |
2 |
|
15 |
COM(2020) 612 |
Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de introducere a unei proceduri de screening pentru resortisanții țărilor terțe la frontierele externe și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008, (UE) 2017/2226, (UE) 2018/1240 și (UE) 2019/817 |
5 |
1 |
|
16 |
COM(2020) 613 |
Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind abordarea situațiilor de criză și de forță majoră în domeniul migrației și azilului |
5 |
1 |
|
17 |
COM(2020) 614 |
Propunere modificată de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea datelor biometrice în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație] și a Regulamentului (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind relocarea], al identificării unui resortisant al unei țări terțe sau a unui apatrid în situație neregulamentară și privind cererile de comparare cu datele Eurodac prezentate de autoritățile de aplicare a legii din statele membre și de Europol în scopul asigurării respectării legii și de modificare a Regulamentelor (UE) 2018/1240 și (UE) 2019/818 |
5 |
1 |
|
18 |
COM(2020) 749 |
Propunere de Directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește conferirea de competențe de executare Comisiei pentru a stabili sensul termenilor utilizați în anumite dispoziții ale directivei menționate |
5 |
1 |
|
19 |
COM(2020) 725 |
Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind consolidarea rolului Agenției Europene pentru Medicamente în ceea ce privește pregătirea pentru situații de criză în domeniul medicamentelor și al dispozitivelor medicale și gestionarea acestora |
5 |
1 |
|
20 |
COM(2020) 726 |
Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 851/2004 de creare a unui Centru European de prevenire și control al bolilor |
5 |
1 |
|
21 |
COM(2020) 727 |
Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate și de abrogare a Deciziei nr. 1082/2013/UE |
5 |
1 |
|
22 |
COM(2020) 767 |
Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind guvernanța datelor la nivel european (Legea privind guvernanța datelor) |
5 |
0 |
|
23 |
COM(2021) 206 |
Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială (Legea privind inteligența artificială) și de modificare a anumitor acte legislative ale Uniunii |
5 |
0 |