În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 1 , Comisia prezintă anual Parlamentului European, Consiliului și statelor membre un raport privind aplicarea prezentului regulament și influența acestuia asupra îmbunătățirii securității aeronautice. Prezentul raport cuprinde cinci părți. Prima parte vizează activitățile de inspecție în materie de securitate aeronautică, a doua parte modificările aduse cadrului legislativ privind securitatea aeronautică, a treia parte vizează testele, studiile și noile inițiative în domeniul securității aeronautice, a patra parte evenimentele și perspectivele în materie de amenințări și, în cele din urmă, a cincea parte ilustrează dialogul internațional pe care Comisia îl poartă cu organismele internaționale și cu țările terțe.

În 2020, Comisia a continuat să consolideze normele de securitate aeronautică, cu un accent deosebit pe combaterea impactului pandemiei de COVID-19 asupra punerii în aplicare a normelor existente și a celor noi în materie de securitate aeronautică.

În domeniul securității aeronautice, obiectivul Comisiei în perioada pandemiei de COVID-19 a fost unul dublu: în primul rând, să se asigure că securitatea nu este compromisă, sectorul neputându-și permite un incident de securitate care să se adauge crizei sanitare și economice; în al doilea rând, să creeze o bază solidă pentru reluarea treptată a operațiunilor și să restabilească încrederea publicului în transport, asigurând în același timp menținerea siguranței și a securității la cel mai înalt nivel.

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1998 al Comisiei 2 a fost actualizat prin adoptarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/111 al Comisiei 3 în ianuarie 2020. Acest din urmă regulament de punere în aplicare cuprinde dispoziții privind acordarea unei „mărci UE” pentru echipamentele de securitate aeronautică, precum și completări la lista țărilor terțe care îndeplinesc condițiile pentru aplicarea sistemelor de control de securitate unic.

Mai târziu în cursul anului, Comisia a adoptat un alt regulament de punere în aplicare 4 pentru a combate în special impactul pandemiei de COVID-19. S-a considerat necesar să se adopte măsuri urgente care să instituie un temei juridic adecvat pentru implementarea unui proces alternativ și accelerat pentru validările UE de securitate a aviației ale operatorilor din cadrul lanțului de aprovizionare care au Uniunea ca destinație și care sunt afectați de situația actuală, precum și să se asigure o oarecare flexibilitate pentru punerea în aplicare a unor noi cerințe în domeniul verificării antecedentelor personalului aeronautic civil și în domeniul securității cibernetice. O altă procedură legislativă de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1998 al Comisiei, inițiată în toamna anului 2020, a fost încheiată în februarie 2021 5 . Această modificare a extins aplicabilitatea procesului alternativ și accelerat pentru validările UE de securitate aeronautică și a introdus în legislație norme în materie de informații anticipate referitoare la mărfuri înainte de încărcare (Pre-Loading Advance Cargo Information, PLACI). De asemenea, ea conține dispoziții menite să clarifice, să armonizeze, să simplifice și să consolideze anumite măsuri specifice de securitate aeronautică.

În plus, Comisia a emis orientări menite să sprijine statele membre și operatorii afectați de situația extraordinară cauzată de pandemie, inclusiv în domeniul monitorizării conformării.

În martie 2020, a fost emisă o notă generală pentru toate modurile de transport, vizând măsuri excepționale de soluționare a incapacității de a respecta anumite dispoziții ale legislației UE ca urmare a crizei. De asemenea, Comisia a elaborat orientări operaționale pentru comunitatea securității aeronautice în ceea ce privește măsurile de urgență și măsurile alternative de securitate aeronautică în contextul pandemiei de COVID-19. În fine, Comisia a emis, de asemenea, orientări privind restabilirea progresivă a serviciilor de transport și a conectivității în contextul COVID-19 6 .

Inspecțiile Comisiei Europene au fost îngreunate de restricțiile de mobilitate în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, dar, în orice caz, acestea au continuat prin utilizarea de noi abordări și tehnici de sprijin, cum ar fi inspecțiile la distanță bazate pe documente.

Utilizarea ilegală a sistemelor de aeronave fără pilot la bord, cunoscute sub denumirea de drone, ca vector de atac și de perturbare a operațiunilor aeroportuare, a atras atenția autorităților și a mass-mediei. Comisia a sprijinit Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA) în elaborarea de orientări pentru gestionarea incidentelor cu drone în aeroporturi. În plus, Comisia a încurajat discuțiile dintre statele membre, analizând consecințele negative ale incidentelor legate de drone asupra sistemului aviatic.

La fel ca în anii precedenți, Comisia a continuat să analizeze situația amenințărilor în strânsă cooperare cu statele membre, cu OACI și cu țări partenere, precum SUA – în special în ceea ce privește potențialele noi abordări în materie de terorism – și a elaborat strategii de diminuare a riscurilor, acolo unde a fost cazul, pe baza unor evaluări periodice ale acestora.

Comisia a depus în continuare eforturi în direcția consolidării securității aeronautice la nivel mondial, prin cooperarea sa de lungă durată cu OACI și prin proiectul său de consolidare a capacităților CASE-II din Africa, Asia și Orientul Mijlociu. În plus, Comisia a furnizat evaluări ale riscurilor în ceea ce privește survolarea zonelor de conflict prin intermediul procesului integrat al UE de evaluare a riscurilor la adresa securității aeronautice. Acest proces asigură, de asemenea, capacitatea de evaluare a riscurilor și sprijină procesul decizional (atenuarea riscurilor) în domeniul securității transportului aerian de marfă și al standardelor de securitate aeronautică.

PRIMA PARTE: INSPECȚII

1.Aspecte generale

Regulamentul (CE) nr. 300/2008 privind norme comune în domeniul securității aviației are ca scop prevenirea actelor de intervenție ilicită îndreptate împotriva aeronavelor civile, în vederea protejării persoanelor și a bunurilor.

Deși acest regulament impune statelor membre să monitorizeze periodic toate aeroporturile, operatorii și alte entități care aplică standarde de securitate aeronautică și să asigure detectarea și corectarea rapidă a deficiențelor, rolul conferit Comisiei de către legiuitor este de a monitoriza punerea efectivă în aplicare a acestei cerințe legale de către statele membre ale UE/SEE 7 .

Pentru a îndeplini acest obiectiv de monitorizare, sistemul de supraveghere al Comisiei acoperă activitățile statelor membre ale UE/SEE în ceea ce privește instituirea, menținerea și aplicarea unui program național eficace de securitate a aviației civile și a unui program național eficace de control al calității aviației civile.

În acest scop, Comisia a pus în aplicare un sistem de monitorizare a conformării pe două niveluri, și anume inspecții efectuate de Comisie însoțite de evaluarea rapoartelor anuale ale statelor membre având ca obiect activitățile naționale de monitorizare (audituri, inspecții și teste de securitate).

Articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 impune Comisiei să efectueze inspecții, inclusiv inspecții în aeroporturile și la operatorii și entitățile care aplică standardele de securitate aeronautică, cu scopul de a monitoriza aplicarea regulamentului de către statele membre și, după caz, de a face recomandări pentru îmbunătățirea securității aeronautice. În programul Uniunii este inclusă și Elveția, în timp ce Norvegia și Islanda sunt inspectate, în baza unor dispoziții paralele, de Autoritatea AELS de Supraveghere.

Pentru a-și desfășura activitatea de inspecție în 2020, Comisia a dispus de o echipă de șase inspectori de securitate aeronautică cu normă întreagă. Activitatea de inspecție este sprijinită de un grup de aproximativ 100 de auditori naționali numiți de statele membre, de Islanda, de Norvegia și de Elveția, care s-au calificat să participe la inspecțiile Comisiei prin intermediul unor cursuri de pregătire asigurate de Comisie. Începând cu 2016, inspectorii Autorității AELS de Supraveghere și ai Conferinței Europene a Aviației Civile (CEAC) 8 participă și ei în calitate de inspectori cu drepturi depline în acest proces. Numărul semnificativ de auditori naționali care participă la inspecțiile Comisiei asigură un sistem de evaluare inter pares și permite popularizarea metodologiilor și a bunelor practici între statele membre și țările asociate. În anexa 1 figurează un tabel care sintetizează întreaga activitate de monitorizare a conformării desfășurată în 2020 de Comisie și de Autoritatea AELS de Supraveghere.

Regulamentul (UE) nr. 72/2010 al Comisiei 9 , astfel cum a fost modificat, stabilește procedurile de efectuare a inspecțiilor Comisiei în domeniul securității aeronautice. Acesta include, printre altele, dispoziții referitoare la calificarea și competențele inspectorilor Comisiei.

Metodologia utilizată pentru efectuarea inspecțiilor a fost elaborată în strânsă cooperare cu autoritățile de securitate aeronautică din statele membre și se bazează pe verificarea punerii efective în aplicare a măsurilor de securitate. Pentru a interpreta cerințele și procedurile necesare efectuării inspecțiilor în mod armonizat, unitatea responsabilă cu securitatea din cadrul Direcției Generale Mobilitate și Transporturi (DG MOVE) redactează și păstrează manuale pentru inspecțiile aeroporturilor și ale mărfurilor. Aceste manuale conțin, de asemenea, indicații și orientări detaliate cu privire la toate măsurile de securitate aeronautică impuse de legislația UE. În plus, ele conțin detalii cu privire la toate aspectele organizatorice și practice ale inspecțiilor efectuate de Comisie. Manualele constituie informații UE clasificate și sunt puse doar la dispoziția inspectorilor Comisiei și a autorității competente din fiecare stat membru.

Comisia efectuează inspecții la administrațiile statelor membre responsabile cu securitatea aeronautică („autoritățile competente”) și inspecții la un anumit număr de aeroporturi, operatori și entități care aplică standardele de securitate aeronautică. Inspecțiile la autoritățile competente urmăresc să verifice dacă statele membre dispun de instrumentele necesare – inclusiv un program național de control al calității, competențele necesare și resursele adecvate – pentru a putea pune în aplicare în mod corespunzător legislația UE în domeniul securității aeronautice. Inspecțiile în aeroporturi urmăresc să verifice dacă autoritatea competentă monitorizează în mod adecvat punerea efectivă în aplicare a măsurilor de securitate aeronautică și dacă este în măsură să detecteze și să remedieze cu rapiditate potențialele deficiențe. În ambele cazuri, orice deficiențe identificate de inspectorii Comisiei trebuie să fie remediate în termenul stabilit. Rapoartele de inspecție se comunică tuturor statelor membre.

În pofida constrângerilor legate de pandemia de COVID-19, Comisia a continuat inspecțiile administrațiilor naționale ale statelor membre în conformitate cu strategia sa de inspecție, utilizând metode la distanță. În 2020, Comisia a efectuat 11 inspecții aprofundate care au vizat aeroporturi (inclusiv transportatori aerieni și entități), precum și autorități competente din șapte state membre. Toate inspecțiile în aeroporturi, programate pentru perioada de după izbucnirea pandemiei în martie 2020 în UE, au fost amânate.

Cu scopul de a le furniza statelor membre un feedback în urma acestor inspecții, de a promova transparența și de a armoniza metodologiile de monitorizare a conformării, Comisia a programat pentru luna aprilie 2020 o reuniune a grupului de lucru pentru inspecții al AVSEC. Cu toate acestea, reuniunea a trebuit să fie anulată din cauza pandemiei de COVID-19. În cadrul formării lor periodice, auditorii naționali au fost convocați pentru o reuniune anuală în octombrie 2020, care a avut loc prin videoconferință.

1.1 Monitorizarea multianuală a conformării de către Comisie

Pentru a furniza Comisiei garanții adecvate privind nivelul de conformare al statelor membre, se utilizează o abordare bazată pe monitorizarea multianuală. Astfel, sunt obținute date concrete privind aplicarea Regulamentului (CE) nr. 300/2008 și a normelor de punere în aplicare a acestuia de către fiecare stat membru într-un ciclu de doi ani, fie prin intermediul unei inspecții a autorității competente din respectivul stat membru, fie printr-o inspecție la cel puțin unul dintre aeroporturile acestuia. În plus, datele concrete referitoare la aplicarea standardelor de bază comune în domeniul securității aeronautice sunt obținute într-un ciclu de cinci ani printr-o selecție a cel puțin 15 % din toate aeroporturile din UE care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 300/2008, incluzând și cel mai mare aeroport ca număr de pasageri din fiecare stat membru.

În conformitate cu dispozițiile din regulamentul-cadru, statelor membre le revine responsabilitatea principală de a monitoriza conformitatea punerii în aplicare a standardelor de bază comune de către aeroporturi, transportatorii aerieni și entitățile responsabile cu securitatea. Inspecțiile efectuate de Comisie în aeroporturile selectate constituie un indicator solid al nivelului general de conformare în fiecare stat membru.

Domeniul de aplicare și frecvența inspecțiilor Comisiei sunt stabilite în cadrul strategiei DG MOVE de monitorizare a punerii în aplicare a standardelor UE în materie de securitate aeronautică. Aceasta ia în considerare nivelul activității aeronautice din fiecare stat membru, un eșantion reprezentativ al tipului de operațiuni aeroportuare, standardul de punere în aplicare a reglementărilor de securitate aeronautică, rezultatele inspecțiilor desfășurate anterior de către Comisie, evaluările rapoartelor naționale anuale de control al calității, incidentele de securitate (acte de intervenție ilicită), nivelurile de amenințare, precum și alți factori și evaluări.

Începând cu anul 2010, nivelul de conformare 10 constatat în cursul inspecțiilor Comisiei este de aproximativ 80 % (2010: 80 %, 2011: 80 %, 2012: 83 %, 2013: 80 %; 2014: 81 %, 2015: 80 %, 2016: 79 %, 2017: 81 %, 2018: 81 %, 2019: 81 %, 2020: 81 %). Totuși, această cifră relativ stabilă nu înseamnă că statele membre nu și-au sporit eforturile; dimpotrivă, eforturile statelor membre în domeniul securității aeronautice s-au intensificat în mod semnificativ, întrucât de-a lungul timpului au crescut și cerințele, în special în domenii cum ar fi securitatea transportului aerian de marfă, controlul de securitate al lichidelor, al aerosolilor și al gelurilor sau utilizarea echipamentelor de detectare a urmelor de explozibili.

2.Inspecții la autoritățile naționale competente

Comisia a continuat cel de-al șaselea ciclu de inspecții la autoritățile competente în 2020. În total, în cursul anului au fost inspectate șase autorități competente.

Cel mai des întâlnite deficiențe au fost legate de lacunele constatate în punerea în aplicare a programelor naționale de control al calității. S-au constatat dificultăți în asigurarea faptului că aeroporturile, transportatorii aerieni și entitățile reglementate cu responsabilități în domeniul securității actualizează și mențin în vigoare programe de securitate în conformitate cu regulamentele și deciziile de punere în aplicare ale Comisiei. În plus, unele state membre nu au monitorizat cu regularitatea necesară transportatorii aerieni străini și unele entități cu responsabilități în materie de securitate. Alte state membre nu au aplicat integral metodologia necesară pentru inspecții și elementele care trebuiau incluse în raportarea activităților de monitorizare a conformării. În plus, unele state membre nu au atins nivelul minim al frecvențelor auditurilor și inspecțiilor de securitate și nu s-au asigurat întotdeauna că deficiențele identificate au fost remediate rapid și că acestea nu vor reapărea. Cu toate acestea, majoritatea statelor membre inspectate în 2020 și-au aliniat programele naționale de securitate aeronautică la legislația UE, au conferit propriilor autorități competente competențele necesare în materie de asigurare a respectării legii pentru monitorizarea și asigurarea aplicării tuturor cerințelor prevăzute de regulament și de actele sale de punere în aplicare, s-au asigurat că un număr suficient de auditori este disponibil pentru efectuarea activităților de monitorizare a conformării și au pus în aplicare majoritatea cerințelor referitoare la pregătirea în materie de securitate.

3.Inspecții inițiale în aeroporturi

În cursul anului 2020 au fost realizate cinci inspecții inițiale în aeroporturi. În cadrul a patru dintre aceste inspecții în aeroporturi au fost acoperite toate capitolele, în conformitate cu domeniile de securitate aplicabile, în timp ce o inspecție dintr-un aeroport s-a axat pe mărfuri și corespondență, precum și pe dispozițiile aferente privind echipamentele de securitate. În 2020, procentul total al măsurilor esențiale considerate ca fiind conforme a fost de 81 %, exact ca în 2019 11 .

După cel de-al unsprezecelea an de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 300/2008, rezultatele inspecțiilor reflectă eforturile depuse de autoritățile competente și de industria de profil. Au fost puse în aplicare în mod corect majoritatea cerințelor de securitate care decurg din acest act legislativ cu obiective ambițioase; nivelul de conformare pentru cele mai importante domenii ale securității aeronautice a rămas stabil, la aproximativ 80 %. Cu toate acestea, eficacitatea punerii în aplicare a unora dintre măsuri poate fi încă îmbunătățită.

Majoritatea deficiențelor constatate sunt generate în continuare de aspecte legate de factorul uman. S-au constatat deficiențe în principal în punerea în aplicare practică a anumitor domenii în care dispozițiile juridice sunt noi sau au fost modificate recent în mod semnificativ. În special, unele dispoziții referitoare la controlul accesului și la controlul de securitate al bagajelor de mână necesită continuarea eforturilor depuse de autoritățile competente, de părțile interesate din industria de profil și de Comisie. Aceste aspecte ar trebui abordate prin sporirea activităților naționale de control al calității în domeniile respective.

În anul 2020 s-au înregistrat îmbunătățiri clare ale măsurilor de securitate aplicate proviziilor de aeroport și, din nou, niveluri ridicate de conformare în ceea ce privește controlul de securitate și protecția bagajelor de cală, proviziile de bord, pregătirea și echipamentele de securitate. Aceasta se datorează unor rezultate destul de bune din anii precedenți, dar îmbunătățite în continuare prin creșterea gradului de conștientizare și a experienței practice legate de legislația de punere în aplicare revizuită, care a îmbunătățit claritatea și consecvența măsurilor.

4.Inspecții subsecvente

În conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 72/2010 al Comisiei, astfel cum a fost modificat, Comisia efectuează în mod regulat un număr limitat de inspecții subsecvente. Astfel de inspecții sunt programate în cazurile în care au fost identificate mai multe deficiențe grave pe parcursul inspecției inițiale, dar și în mod aleatoriu, pentru a verifica dacă autoritățile competente au competențele necesare pentru a solicita remedierea deficiențelor în termene stabilite. În cursul anului 2020 nu au fost desfășurate astfel de activități din cauza izbucnirii pandemiei de COVID-19.

5.Evaluări ale RAPOARTELOR ANUALE PRIVIND CONTROLUL CALITĂȚII transmise de statele membre

Punctul 18 din anexa la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 12 prevede obligația statelor membre de a transmite Comisiei, anual, un raport cu privire la măsurile luate pentru a-și îndeplini obligațiile care le revin în temeiul respectivului regulament, precum și cu privire la situația din domeniul securității aeronautice pe aeroporturile situate pe teritoriul lor. Conținutul raportului trebuie să fie conform apendicelui III și să utilizeze un model pus la dispoziție de Comisie.

Evaluarea acestor rapoarte, în plus față de inspecțiile periodice ale Comisiei, reprezintă un instrument care permite Comisiei să urmărească îndeaproape punerea în aplicare a unor măsuri naționale solide de control al calității. Aceasta, la rândul său, permite detectarea și remedierea rapidă a deficiențelor în fiecare stat membru.

Evaluarea include o analiză a monitorizării periodice a aeroporturilor, a transportatorilor aerieni și a altor entități cu responsabilități în domeniul securității aeronautice, precum și a numărului de zile petrecute de auditori pe teren, a sferei de aplicare și a frecvenței unei combinații adecvate de activități de monitorizare a conformării, a nivelurilor de conformare naționale, a activităților subsecvente și a utilizării competențelor de asigurare a respectării legislației.

În ceea ce privește rapoartele anuale pe 2020 transmise de statele membre, pandemia de COVID-19 a afectat în mod semnificativ capacitatea statelor membre de a-și desfășura activitățile obișnuite de control al calității efectuate la fața locului în aeroporturi și la locațiile altor operatori în cursul anului 2020.

În martie 2020, Comisia a emis o notă generală care stabilește măsuri excepționale de soluționare a incapacității de a respecta anumite dispoziții ale legislației UE. Aceasta a permis statelor membre să ia măsuri de urgență și în ceea ce privește activitățile de monitorizare a conformării în cazurile în care desfășurarea lor a fost împiedicată sau grav afectată de efectele pandemiei. În termeni generali, efectele negative și limitările pandemiei de COVID-19 au afectat toate statele membre. Cu toate acestea, întrucât pandemia a evoluat într-un mod neuniform la nivelul Uniunii, într-un ritm diferit și cu un impact variabil de la un stat membru la altul (în unele cazuri chiar și în interiorul aceluiași stat membru), cele 27 de state membre s-au confruntat cu situații ușor diferite în ceea ce privește durata și gravitatea acestor limitări. Operațiunile din sectorul aviației civile (volumul de pasageri și numărul mișcărilor de aeronave) au înregistrat o scădere dramatică, ceea ce a dus la replanificarea, anularea sau reconversia unei serii de activități de monitorizare a conformării. În mai 2020, Comisia a prezentat statelor membre o listă a activităților de monitorizare a conformării 13 care să fie desfășurate ca alternativă la auditurile, inspecțiile și testele tradiționale sau să fie integrate în acestea, în cazul în care respectivele acțiuni obișnuite nu puteau fi desfășurate integral sau parțial din cauza pandemiei. Comisia a pus la dispoziția statelor membre un instrument de notificare pentru a fi utilizat în vederea includerii unor astfel de activități în contextul prezentării raportului lor anual pentru 2020.

Prin urmare, evaluarea aferentă rapoartelor anuale pe 2020 efectuată de Comisie s-a axat pe instrumentele obișnuite de control al calității care puteau fi puse în aplicare de statele membre, coroborate cu o evaluare și o apreciere a activităților alternative și suplimentare menționate mai sus care au fost desfășurate în timpul celei mai severe perioade de limitare a circulației persoanelor. Comisia a constatat că, deși unele state membre și-au putut îndeplini integral obligațiile de control al calității utilizând în continuare metodologia și instrumentele obișnuite, majoritatea acestora au utilizat pe scară largă activitățile alternative suplimentare de monitorizare a conformării, care au contribuit la obținerea unor performanțe satisfăcătoare, atât în ceea ce privește zilele consacrate de auditori activităților respective, cât și numărul efectiv de operatori monitorizați.

Având în vedere situația fără precedent, precum și soluțiile și instrumentele ilustrate mai sus utilizate de statele membre, evaluarea rapoartelor anuale a confirmat eforturile deosebite depuse de toate statele membre pentru ca regimul lor de securitate aeronautică să continue să facă obiectul unei examinări permanente, prin coroborarea evaluărilor documentare și, acolo unde este posibil, prin desfășurarea activităților specifice la fața locului.

Evaluarea generală nu a evidențiat nicio deficiență sau lacună care să necesite o monitorizare: Comisia a considerat că răspunsul statelor membre și eforturile depuse sunt suficiente. Întrucât efectele pandemiei au continuat pe parcursul anului 2021, Comisia va lua în considerare îmbunătățirea acestui regim alternativ de activități de monitorizare a conformării în lumina evaluării rapoartelor anuale pentru 2021.

Comisia a trimis statelor membre o evaluare formală cuprinzătoare, evidențiind, acolo unde este necesar, sugestii cu privire la modalitățile de îmbunătățire sau de adaptare într-o mai mare măsură a eforturilor naționale.

6.Evaluările aeroporturilor din țări terțe

În decursul anului, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu a fost efectuată nicio evaluare a aeroporturilor americane în cadrul acordului de lucru încheiat cu Administrația pentru Securitatea Transporturilor din Statele Unite ale Americii, instituit în temeiul acordului privind transportul aerian UE-SUA 14 . În contextul acordurilor referitoare la controlul de securitate unic încheiate între Comisie și țările terțe, și din motive similare, efectuarea evaluărilor nu a fost posibilă. În condiții normale, aceste evaluări sunt întreprinse pentru a verifica încrucișat dacă punerea în aplicare a anumitor măsuri de securitate continuă să fie la un standard echivalent cu implementarea legislației UE în materie de securitate aeronautică.

7.Dosare deschise, cazuri menționate la articolul 15 și proceduri judiciare

Dosarele de inspecție rămân deschise până când Comisia se declară mulțumită de aplicarea măsurilor de remediere corespunzătoare. Durata unui dosar depinde, prin urmare, de buna cooperare a statului membru în cauză. În 2020 s-a reușit închiderea a cincisprezece dosare de inspecție (unsprezece dosare referitoare la inspecțiile în aeroporturi și patru referitoare la inspecțiile la autoritățile competente). În total, la sfârșitul anului rămăseseră deschise șapte dosare de inspecție referitoare la autoritățile competente și șapte dosare de inspecție referitoare la aeroporturi.

Dacă deficiențele constatate în legătură cu punerea în aplicare a măsurilor de securitate într-un aeroport sunt considerate suficient de grave încât să aibă un impact semnificativ asupra nivelului general de securitate a aviației civile din Uniune, Comisia aplică articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 72/2010 al Comisiei. Aceasta înseamnă că toate celelalte autorități competente sunt informate în legătură cu situația respectivă și că trebuie să se ia în considerare aplicarea unor măsuri de compensare în legătură cu zborurile de la aeroportul în cauză. În 2020 nu a fost inițiat niciun caz în aplicarea articolului 15, însă un stat membru a primit un preaviz prin care a fost invitat să ia măsurile de compensare corespunzătoare până la remedierea completă a deficienței în cauză.

Indiferent dacă articolul 15 se aplică sau nu, o altă măsură posibilă, în special în cazul neremedierii deficiențelor pe o perioadă lungă de timp sau în cazul reapariției acestora, este inițierea de către Comisie a unor acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor. În 2020 a fost lansată o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor. În aceeași perioadă s-a reușit închiderea unui caz de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

PARTEA A DOUA: CADRUL LEGISLATIV ȘI INSTRUMENTELE SUPLIMENTARE

1.Cadrul legislativ

Aviația civilă continuă să fie o țintă preferată a grupărilor teroriste. Pentru contracararea acestei amenințări, este necesară punerea în aplicare a unor măsuri de protecție adecvate bazate pe riscuri. Prin urmare, Comisia și statele membre adaptează în mod constant măsurile de diminuare a riscurilor, pentru a atinge cel mai înalt nivel de securitate, reducând în același timp la minimum efectele adverse asupra operațiunilor.

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1998 a fost actualizat în ianuarie 2020 15 în ceea ce privește aprobarea echipamentelor de securitate a aviației civile și lista țărilor terțe recunoscute că aplică standarde de securitate echivalente cu standardele de bază comune din domeniul securității aviației civile. În iunie 2020, în urma izbucnirii pandemiei de COVID-19, regulamentul a fost modificat din nou 16 în ceea ce privește normele referitoare la redesemnarea companiilor aeriene, a operatorilor și a entităților care asigură controale de securitate pentru mărfurile și poșta care sosesc din țări terțe, precum și amânarea anumitor cerințe de reglementare în domeniul securității cibernetice, al verificărilor antecedentelor, al standardelor privind sistemele de detectare a explozivilor și al echipamentelor de detectare a urmelor de explozibili.

În martie 2020 Comisia a emis o notă generală pentru toate modurile de transport, vizând măsuri excepționale de soluționare a incapacității de a respecta anumite dispoziții ale legislației UE ca urmare a crizei. Aceasta a avut un caracter deosebit de relevant pentru securitatea aeronautică în ceea ce privește gestionarea extinderii certificărilor, a cursurilor de formare, a legitimațiilor de aeroport și de membru de echipaj, a reaprobărilor entităților reglementate sau cunoscute, a monitorizării conformării și a altor activități care au fost împiedicate sau grav afectate de situația extraordinară generată de pandemie, inclusiv în domeniul monitorizării conformării. De asemenea, Comisia a elaborat orientări operaționale pentru comunitatea de securitate aeronautică în ceea ce privește măsurile de urgență și măsurile alternative de securitate aeronautică în contextul pandemiei de COVID-19. Respectivele orientări au vizat modalități de protejare a operatorilor, a pasagerilor și a personalului, menținând în același timp obiectivele de securitate aeronautică și armonizând totodată măsurile de urgență și măsurile alternative. Ca răspuns la pandemie, Comisia a emis, de asemenea, orientări privind restabilirea progresivă a serviciilor de transport și a conectivității în contextul COVID-19 17 .

2.Baza de date a Uniunii privind securitatea lanțului de aprovizionare (UDSCS)

De la 1 iunie 2010, baza de date a agenților abilitați și a expeditorilor cunoscuți 18 este singurul instrument juridic primar care trebuie consultat atunci când sunt acceptate transporturi de la un alt agent abilitat sau de la un expeditor cunoscut. De la activarea sa, aceasta a fost extinsă pentru a include lista transportatorilor aerieni autorizați să transporte mărfuri și poștă înspre UE dinspre aeroporturi ale unor țări terțe (ACC3) și furnizorii lor de servicii la sol din țara terță (RA3 și KC3), lista validatorilor UE de securitate aeronautică aprobați de statele membre, furnizorii abilitați de UE care furnizează servicii de catering și alte provizii către aeroporturi și companii aeriene și, în cele din urmă, lista aeroporturilor Uniunii care aplică Regulamentul (CE) nr. 300/2008. Extinderea domeniului de aplicare al bazei de date a justificat redenumirea acesteia drept „bază de date a Uniunii privind securitatea lanțului de aprovizionare” 19 pentru a reflecta mai bine utilizarea sa pe scară mai largă. La finele anului 2020, baza de date avea 14 000 de înregistrări de agenți abilitați, expeditori cunoscuți, validatori independenți, linii aeriene ACC3, furnizori abilitați, precum și agenți abilitați și expeditori cunoscuți din țări terțe. Rata sa țintă de disponibilitate de 99,5 % a fost respectată în mod constant și în anul 2020. O nouă versiune a acestei baze de date este în curs de finalizare, iar activarea sa completă este prevăzută pentru finele anului 2021.

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/111 al Comisiei a instituit regimul european de aprobare a echipamentelor de securitate a aviației civile, așa-numita „marcă a UE”, care este aplicabilă de la 1 octombrie 2020. Acest regulament armonizează aprobarea echipamentelor de securitate aeronautică, aflată anterior sub responsabilitatea fiecărui stat membru. Noul sistem se întemeiază pe actualul proces comun de evaluare al CEAC. Punerea sa în aplicare a impus includerea și înregistrarea tuturor echipamentelor de securitate aeronautică aprobate în aceeași bază de date 20 din care poate fi, de asemenea, descărcată „marca UE” ce trebuie aplicată pe echipamente. Această parte a noii baze de date a devenit operațională în decembrie 2020.

3.Informații anticipate referitoare la mărfuri înainte de încărcare (PLACI)

În ceea ce privește transportul aerian de mărfuri, Comisia a continuat să colaboreze îndeaproape cu statele membre pentru a pregăti prima etapă a punerii în aplicare a unei analize a informațiilor anticipate referitoare la mărfuri înainte de încărcare (PLACI). Această primă etapă, care conține cerințe în materie de trimiteri poștale/transport de corespondență și curierat rapid în domeniul coletelor, a fost activată la 15 martie 2021. Noi dispoziții au fost incluse în legislația UE 21 , atât în domeniul vamal, cât și în cel al securității aviației civile.

În conformitate cu cerințele, detaliile (7+1 elemente prealabile din declarația sumară de intrare în vamă) referitoare la fiecare transport aerian către UE trebuie transmise pe cale electronică (prin intermediul ICS2 – Sistemul de control al importurilor) autorităților vamale din UE de către operatorii economici responsabili cu introducerea pe teritoriul vamal al Uniunii a mărfurilor prin trimiteri poștale sau trimiteri expres și trebuie analizate în scopuri de securitate a aviației civile de agenția vamală de la primul punct de intrare din UE. Aceleași cerințe vor deveni aplicabile de la 1 martie 2023 pentru toate transporturile aeriene de mărfuri.

Rezultatul analizei riscurilor PLACI poate necesita punerea în aplicare a unor măsuri specifice de atenuare a riscurilor în domeniul securității aeronautice. Acestea pot fi aplicate de operatorii economici (direct sau indirect de către furnizorii de servicii la sol și/sau, în ultimă instanță, de către transportatorul aerian) implicați în lanțul de aprovizionare intern din UE înainte ca mărfurile expediate să fie încărcate la bordul unei aeronave cu destinația UE. Astfel de acțiuni (acceptate la nivel mondial în cadrul OACI și al Organizației Mondiale a Vămilor) pot consta în solicitări de informații suplimentare, cereri de verificare în conformitate cu standardele pentru risc ridicat sau refuzul de a încărca mărfurile pe o aeronavă. Cerințele PLACI se aplică tuturor locațiilor din țări terțe la nivel mondial, inclusiv locațiilor în care companiile aeriene și operatorii de transport de mărfuri sunt scutiți de participarea la programul ACC3 al UE.

În noiembrie 2020, Comisia a organizat un atelier comun cu autoritățile din domeniul securității aeronautice și cu autoritățile vamale naționale pentru a promova înțelegerea și armonizarea acțiunilor în vederea punerii în aplicare în bune condiții a normelor PLACI la nivelul UE. Cooperarea cu comunitatea vamală a continuat și în context mondial cu OACI și cu Organizația Mondială a Vămilor.

PARTEA A TREIA: TESTĂRI, STUDII ȘI NOI INIȚIATIVE

1.Testări

O „testare” în sensul legislației UE în domeniul securității aeronautice se efectuează atunci când un stat membru hotărăște, de comun acord cu Comisia, că va utiliza o anumită metodă sau un anumit mijloc nerecunoscut în temeiul legislației pentru a înlocui, pentru o perioadă de timp limitată, unul dintre controalele de securitate recunoscute, cu condiția ca testarea să nu aibă un efect negativ asupra nivelurilor generale de securitate. Din punct de vedere juridic, termenul nu se aplică atunci când un stat membru sau o entitate desfășoară o evaluare a unui nou control de securitate implementat în plus față de cel sau cele deja prevăzute de lege.

În cursul anului 2020 nu au fost efectuate sau demarate testări.

2.Studii, rapoarte și conferințe

În timp ce organizarea de evenimente fizice a fost imposibilă în cea mai mare parte a anului 2020, Comisia a organizat în noiembrie 2020 o primă reuniune virtuală a Grupului de lucru privind securitatea cibernetică în sectorul aeronautic 22 , reunind autoritățile statelor membre responsabile cu securitatea aeronautică și punerea în aplicare a Directivei NIS 23 , precum și părțile interesate. Comisia consideră că, pentru punerea în aplicare și îmbunătățirea în continuare a mediului complex de reglementare a securității cibernetice în sectorul aeronautic, se pot dovedi extrem de utile consilierea și schimbul de experiență și de bune practici în cadrul unui astfel de grup de lucru. Există de asemenea un puternic interes de a se asigura faptul că particularitățile sectorului aeronautic sunt luate în considerare și de a se identifica modul în care eforturile sectoriale și orizontale se pot completa reciproc, evitându-se, în același timp, suprapunerea eforturilor și sarcinile inutile pentru administrații și industrie.

În decembrie 2020, Comisia a publicat un set de instrumente privind securitatea cibernetică în domeniul transporturilor 24 , cu scopul de a sensibiliza cu privire la riscurile cibernetice și la igiena cibernetică și de a consolida gradul de pregătire în sectorul transporturilor. Acest set de instrumente conține practici recomandate pentru atenuarea unora dintre amenințările cibernetice 25 care pot afecta sectorul transporturilor. De asemenea, el conține un nivel mai avansat, care furnizează informații deosebit de relevante profesioniștilor din domeniul securității și al securității cibernetice din cadrul organizațiilor de transport. Acest nivel avansat oferă orientări privind identificarea, protejarea, detectarea și răspunsul la amenințările cibernetice.

3.Noi inițiative

S-au înregistrat progrese suplimentare în ceea ce privește dezvoltarea noilor tehnologii în domeniul securității aeronautice. Mai exact, s-au depus eforturi în vederea elaborării unor standarde de detecție pentru echipamentele de securitate, pentru a combate noile amenințări apărute, îndeosebi substanțele chimice. În acest scop, există o cooperare excelentă cu SUA și cu alți parteneri internaționali. Cu toate acestea, criza provocată de pandemia de COVID-19 a afectat și această cooperare, deoarece activitatea în cauză presupune schimbul de informații clasificate într-un mediu sigur, iar organizarea unor reuniuni fizice nu a fost posibilă.

În 2020, Comisia a lansat o discuție privind o nouă „strategie AVSEC”, al cărei scop este de a reflecta asupra unei viziuni strategice pentru viitorul securității aeronautice. Deși amânată din cauza priorităților legate de pandemia de COVID-19, activitatea a fost reluată cu toată seriozitatea în 2021. Este vorba aici despre contribuții din diverse direcții de lucru din domeniile securității bazate pe riscuri, culturii securității și abordării holistice, inovării și standardelor în materie de securitate aeronautică. Intenția Comisiei este de a finaliza această activitate până la sfârșitul anului 2021 cu propuneri privind direcția de urmat în ceea ce privește posibile acțiuni și decizii concrete.

PARTEA A PATRA: EVENIMENTE ȘI PERSPECTIVE ÎN MATERIE DE AMENINȚĂRI

De asemenea, în lumina evoluțiilor internaționale recente, terorismul jihadist la nivel internațional rămâne o amenințare majoră pentru UE, necesitând o monitorizare atentă 26 . În ciuda eforturilor depuse la nivel mondial pentru limitarea surselor de finanțare a terorismului, organizațiile teroriste au încă acces la rezerve mari de lichidități 27 pentru a-și finanța activitățile și propaganda, iar transportul aerian rămâne o țintă potențială, inclusiv prin încercări de a lua controlul sistemelor de securitate ale companiilor aeriene 28 sau de a dezvolta dispozitive inovatoare de mascare a explozivilor. Alte amenințări potențiale, cum ar fi CBRN (în domeniul chimic, biologic, radiologic și nuclear), în special substanțele chimice, sunt evaluate în permanență de către Comisie și statele membre. Trebuie să se acorde în continuare o atenție deosebită amenințărilor din interior și terorismului autohton, având în vedere radicalizarea online permanentă, precum și perspectiva repatrierii luptătorilor teroriști străini în Europa. În același timp, alte amenințări și mijloace de atac au ajuns în centrul atenției. Dronele creează noi oportunități pentru economia europeană, iar marea majoritate a operațiunilor cu drone sunt și vor rămâne legitime. Cu toate acestea, ajunse pe mâini greșite, dronele au potențialul de a fi utilizate de diverși actori răuvoitori pentru desfășurarea de activități de supraveghere, perturbarea operațiunilor de infrastructură critică sau atacarea unor ținte de mare valoare. Este probabil ca această „amenințare a dronelor” să crească pe măsură ce dronele devin disponibile pe o scară mai largă, mai accesibile ca preț și mai eficiente. Comisia este implicată în sprijinirea statelor membre pentru combaterea unei astfel de utilizări abuzive prin măsuri combinate, atât la nivel de legislație, cât și de orientări. Comisia a luat măsuri concrete în acest domeniu prin adoptarea, la 22 aprilie 2021, a unui cadru de reglementare pentru conceptul european de gestionare a traficului în cazul aeronavelor fără pilot la bord (U-Space) 29 , care ar trebui să ajute autoritățile să facă mai ușor distincția în trafic între dronele cooperante și cele necooperante, potențial răuvoitoare. În plus, Regulamentul (UE) 2019/945 30 impune ca dronele de consum destinate utilizării fără aprobare prealabilă să fie proiectate cu o funcție integrată care transmite automat numărul de înregistrare al operatorului și poziția dronei, astfel încât acestea să poată fi recepționate de dispozitivele mobile, permițând autorităților de aplicare a legii și publicului larg din vecinătatea dronei să aibă acces ușor la aceste informații (chiar și în afara spațiului aerian U-Space) și, prin urmare, promovând comportamentul responsabil al piloților și reducând posibilitățile de utilizare a acestor drone în mod disimulat și anonim în scopuri ilegale sau răuvoitoare 31 . În plus, pentru a susține autoritățile în activitatea de gestionare a dronelor necooperante, Comisia sprijină elaborarea a diverse forme de materiale de orientare, finanțarea de proiecte și studii inovatoare de contracarare a dronelor și stabilirea de legături între diferitele sectoare afectate (de exemplu, asigurarea respectării legii, aviație, infrastructură critică, închisori, vamă/frontiere, protecție personală, evenimente publice) și părțile interesate. De asemenea, Comisia a lansat un Program european de testare a sistemelor de contracarare a sistemelor aeriene fără pilot (UAS). Această inițiativă urmărește să faciliteze o abordare europeană mai coordonată în ceea ce privește testarea diverselor tehnologii de contracarare a dronelor. În martie 2021, AESA – cu sprijinul Comisiei – a emis orientări pentru a veni în sprijinul operatorilor din domeniul aviației și al autorităților naționale în ceea ce privește gestionarea incidentelor cu drone în aeroporturi și în apropierea acestora. Contracararea amenințării reprezentate de dronele necooperante va face parte integrantă din „Strategia 2.0 privind dronele”, pe care Comisia intenționează să o adopte în 2022.

În cazul tuturor domeniilor transporturilor, inclusiv al aviației, Comisia, împreună cu agențiile relevante, a menținut un dialog permanent cu privire la amenințările emergente la adresa securității, inclusiv cele de natură hibridă, cu statele membre și cu părțile contractante la Acordul privind Spațiul Economic European, cu sectorul industrial și cu alte părți interesate. Acest aspect este necesar pentru a consolida cunoștințele și capacitatea de a reacționa la aceste amenințări, gestionând în mod eficace riscul.

Comisia a continuat să monitorizeze periodic amenințările emergente din diferite domenii 32 , inclusiv amenințările hibride, pentru a adapta scenariul de referință privind securitatea aeronautică (AVSEC). De asemenea, Comisia a asigurat în continuare un nivel ridicat de protecție a aviației civile împotriva actelor de intervenție ilicită, sprijinită de sistemul de inspecție al Comisiei în materie de securitate aeronautică, în conformitate cu legislația aplicabilă la nivelul UE 33 . În contextul internațional și la nivelul forurilor internaționale, Comisia și-a oferit sprijinul și a colaborat strâns cu OACI și cu țările terțe în vederea conturării unei imagini a amenințărilor și riscurilor la nivel mondial.

În cadrul sistemului de alertă pentru zonele de conflict, au avut loc în mod regulat evaluări comune ale riscurilor, cu unele limitări practice impuse de pandemia de COVID-19, sub conducerea grupului integrat al UE de evaluare a riscurilor în materie de securitate aeronautică. Scopul acestui exercițiu este de a face în timp util schimb de informații cu privire la evaluarea riscurilor care decurg din zonele de conflict. Rezultatele grupului integrat al UE de evaluare a riscurilor în materie de securitate aeronautică sprijină procesul decizional privind posibilele măsuri de atenuare, inclusiv emiterea unui Buletin de informare privind zonele de conflict (Conflict Zone Information Bulletin – CZIB) sau a unor note informative de către AESA.

PARTEA A CINCEA: DIALOGUL INTERNAȚIONAL

1. Aspecte generale

Comisia colaborează cu organismele internaționale și cu principalii parteneri comerciali și participă la reuniunile internaționale asociate, cum ar fi reuniunea anuală a Grupului pentru securitatea aeronautică din cadrul OACI. Aceasta colaborează cu statele membre pentru a asigura coordonarea pozițiilor UE. Cu anumite țări terțe, cum ar fi Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americii, Canada, Australia, Singapore etc., se desfășoară dialoguri bilaterale ce permit Comisiei să creeze o bună înțelegere și un nivel ridicat de încredere în raport cu țări care împărtășesc aceleași opinii în materie de securitate aeronautică.

2. Organisme internaționale

UE a participat activ, în calitate de observator, la reuniunea anuală a Grupului pentru securitatea aeronautică din cadrul OACI (AVSECP/31), care a avut loc la Montreal în perioada 14-17 decembrie 2020. UE a prezentat un document de informare privind punerea în aplicare de către UE a Programului de informații anticipate referitoare la mărfuri înainte de încărcare (Pre-Loading Advance Cargo Information Programme, PLACI). Având în vedere provocările cu care se pot confrunta aeroporturile în ceea ce privește punerea în aplicare a anumitor dispoziții din anexa 17 la Convenția privind aviația civilă internațională în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, grupul a reamintit necesitatea de a oferi în continuare asistență sectorului industrial în vederea punerii în aplicare a măsurilor de securitate, subliniind, în același timp, că securitatea aeronautică nu ar trebui să fie compromisă. Un aspect important discutat în cadrul reuniunii grupului a fost reprezentat de aspectele de securitate legate de transportul vaccinului împotriva COVID-19. Grupul de lucru pentru securitatea transportului aerian de mărfuri a elaborat orientări cu privire la această chestiune, care au fost publicate în scrisoarea OACI adresată statelor 34 și referitoare la „Distribuția vaccinurilor împotriva COVID-19 și securitatea transportului aerian de mărfuri”. Aceste orientări ale OACI vizează sprijinirea statelor și a sectorului industrial în contextul aplicării măsurilor de securitate aeronautică, facilitând în același timp buna circulație a vaccinurilor de-a lungul lanțului de aprovizionare și către destinația finală. Grupul a fost urmat de un simpozion (virtual) privind securitatea, intitulat „Îmbunătățirea culturii securității prin conectarea punctelor” și care a inaugurat anul 2021 drept „Anul culturii securității aeronautice”.

3. Țări terțe

Comisia se implică în mod activ, atât bilateral, cât și multilateral, alături de o serie de parteneri internaționali în domeniul securității aeronautice, cooperând cu aceștia în privința dosarelor importante și coordonând acțiuni într-un context mondial.

Împreună cu Statele Unite, de exemplu, Grupul de cooperare UE-SUA privind securitatea transporturilor (TSCG) vizează promovarea cooperării într-o serie de domenii de interes comun. De asemenea, el urmărește să asigure funcționarea continuă a sistemelor de control de securitate unic și a recunoașterii reciproce a regimurilor pentru transportul aerian de mărfuri și de poștă din UE și din SUA. Aceste inițiative duc la reducerea timpului, a costurilor și a complexității operaționale pentru operatorii de transport aerian. Cea de a 30-a reuniune a Grupului de cooperare UE-SUA privind securitatea transporturilor (TSCG) a avut loc la 3 decembrie 2020 în format virtual din cauza restricțiilor de călătorie în vigoare. Printre subiectele reuniunii s-au numărat, în special, un schimb de opinii privind evoluțiile legate de pandemia de COVID-19 și subiectele actuale referitoare la cooperarea în domeniul securității aeronautice.

Întrucât amenințările și riscurile au caracter mondial, Comisia, Administrația pentru Securitatea Transporturilor (TSA) din SUA și alți parteneri se angajează în consultări și își acordă asistență reciprocă în identificarea și coordonarea acțiunilor, inclusiv în posibila punere în aplicare a unor măsuri suplimentare pentru atenuarea unor amenințări emergente specifice. Această abordare asigură menținerea la un nivel minim a oricărui impact asupra operatorilor și pasagerilor.

În conformitate cu legislația UE, Comisia a încheiat acorduri prin care recunoaște standardele de securitate aplicate în unele țări terțe sau aeroporturi din țări terțe ca fiind echivalente cu standardele UE, pentru a promova obiectivul controlului de securitate unic (OSS) pentru toate zborurile efectuate între UE și țările terțe respective. Echivalența și controlul de securitate unic sunt recunoscute în prezent, printre altele, în ceea ce privește Statele Unite, Canada, Singapore, Muntenegru, Serbia, Regatul Unit și Israel (numai pentru bagajele de cală). Comisia colaborează în continuare cu Israelul și cu Japonia în ceea ce privește acordurile privind OSS. Cu toate acestea, din cauza pandemiei, s-au înregistrat puține progrese în 2020. În cazul Israelului, este planificată o vizită tehnică a experților UE în domeniul securității aeronautice pentru a evalua echivalența măsurilor privind controlul pasagerilor și al bagajelor de mână la aeroportul Ben Gurion de îndată ce situația COVID-19 va permite acest lucru. Comisia poartă discuții de ordin tehnic cu Japonia pentru a compara, ca un prim pas, legislațiile respective în materie de securitate aeronautică.

Având în vedere retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (Regatul Unit) din UE (prevăzută inițial la sfârșitul lunii martie 2019, dar amânată ulterior pentru 31 ianuarie 2020 – după care s-a aplicat o perioadă de tranziție până la sfârșitul anului 2020), Comisia a adoptat măsuri de urgență pentru a asigura continuarea fără probleme a procesului de control de securitate unic pentru pasagerii, bagajele și mărfurile care sosesc din Regatul Unit, aflate în tranzit pe aeroporturile europene. În urma confirmării oficiale din partea Regatului Unit potrivit căreia acesta își va menține reglementările și standardele privind securitatea aeronautică echivalente cu legislația Uniunii după data retragerii sale din UE, Comisia a modificat legislația de punere în aplicare 35 , introducând dispoziții care permit controlul de securitate unic din Regatul Unit începând din ziua următoare datei la care tratatele încetează să se aplice în Regatul Unit. Acest regulament a devenit aplicabil la 1 ianuarie 2021, după încheierea perioadei de tranziție, oferind beneficii semnificative aeroporturilor, companiilor aeriene și pasagerilor. Actorii aflați anterior sub responsabilitatea Regatului Unit în țări terțe și implicați în lanțul de aprovizionare securizat pentru transportul aerian de mărfuri (ACC3, RA3 și KC3) au fost reatribuiți celorlalte state membre.

În ceea ce privește consolidarea capacităților, proiectul „Securitatea aviației civile în Africa, Asia și Orientul Mijlociu” (CASE II) și-a început activitatea în al doilea trimestru al anului 2020 36 . Acesta este finanțat integral de UE și implementat de CEAC. Obiectivul general al CASE II este de a contracara amenințarea terorismului la adresa aviației civile prin crearea de parteneriate cu statele din cele trei regiuni, în vederea consolidării regimurilor de securitate a aviației civile în statele partenere 37 .

CONCLUZII

În comparație cu anii precedenți, anul 2020 a fost un an foarte diferit, deoarece pandemia de COVID-19 a avut un impact profund asupra tuturor activităților desfășurate în mod normal de Comisie și de statele membre. A fost necesar să se elaboreze numeroase acte legislative și orientări suplimentare. Activitățile obișnuite de inspecție au fost suspendate și înlocuite cu metode alternative. Reuniunile nu au putut fi organizate decât virtual, acestea nefiind la fel de productive ca reuniunile fizice. Cooperarea internațională a fost, de asemenea, afectată din același motiv. Cu toate acestea, pe parcursul crizei, punctul de plecare al Comisiei a fost acela că nivelul de securitate aeronautică nu poate fi compromis, nici măcar atunci când ne confruntăm cu noile provocări legate de reducerea forței de muncă și de constrângerile financiare.

În ceea ce privește viitorul, Comisia analizează în permanență modul în care actualul cadru pentru securitatea aeronautică ar putea fi îmbunătățit și mai mult prin creșterea eficienței, a durabilității, a flexibilității și a capacităților bazate într-o mai mare măsură pe riscuri pentru a furniza un răspuns la amenințările emergente, fără a compromite nivelul ridicat de securitate aeronautică atins până în prezent.

(1) Regulamentul (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 privind norme comune în domeniul securității aviației civile și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2320/2002 (JO L 97, 9.4.2008, p. 72).

(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1998 al Comisiei din 5 noiembrie 2015 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune în domeniul securității aviației (JO L 299, 14.11.2015, p. 1).

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/111 al Comisiei din 13 ianuarie 2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1998 în ceea ce privește aprobarea echipamentelor de securitate a aviației civile și țările terțe recunoscute că aplică standarde de securitate echivalente cu standardele de bază comune din domeniul securității aviației civile (JO L 21, 27.1.2020, p. 1).

(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/910 al Comisiei din 30 iunie 2020 de modificare a Regulamentelor de punere în aplicare (UE) 2015/1998, (UE) 2019/103 și (UE) 2019/1583 în ceea ce privește redesemnarea companiilor aeriene, a operatorilor și a entităților care furnizează controale de securitate pentru mărfurile și poșta care sosesc din țări terțe, precum și amânarea anumitor cerințe de reglementare în domeniul securității cibernetice, al verificării antecedentelor, al standardelor privind sistemele de detectare a explozivilor și al echipamentelor de detectare a urmelor de explozibili, ca urmare a pandemiei de COVID-19 (JO L 208, 1.7.2020, p. 43).

(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/255 al Comisiei din 18 februarie 2021 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1998 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune în domeniul securității aviației (JO L 58, 19.2.2021, p. 23).

(6) Comunicarea Comisiei: Orientări privind restabilirea progresivă a serviciilor de transport și a conectivității – COVID-19 (JO C 169, 15.5.2020, p. 17).

(7) Țările din Spațiul Economic European + Elveția.

(8) A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/472 al Comisiei din 31 martie 2016 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 72/2010 în ceea ce privește definiția termenului „inspector al Comisiei” (JO L 85, 1.4.2016, p. 28).

(9) Regulamentul (UE) nr. 72/2010 al Comisiei din 26 ianuarie 2010 de stabilire a procedurilor de efectuare a inspecțiilor Comisiei în domeniul securității aeronautice (JO L 23, 27.1.2010, p. 1).

(10) Pentru a asigura comparabilitatea și pentru a permite o evaluare a nivelurilor de conformare de-a lungul timpului, Comisia utilizează o metodă de calcul pentru indicatorul său de conformare în cadrul căreia sunt luate în considerare doar principalele cerințe de securitate care sunt inspectate cel mai frecvent. Este vorba despre cerințele în materie de securitate aeroportuară, securitate a aeronavelor, securitate a pasagerilor și a bagajelor de mână și securitate a bagajelor de cală. Măsurile de securitate sunt grupate în seturi de cerințe de securitate legate în mod direct și evaluate în ansamblu. Apoi, se aplică un factor de ponderare fix care reflectă nivelul de punere în aplicare pentru fiecare grup, după cum urmează: Indicatorul general de conformare pentru un anumit an este, prin urmare, suma factorilor ponderați împărțită la numărul de seturi de cerințe legate în mod direct, incluse în clasificare.

(11) A se vedea capitolul 1.1.

(12) Astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 18/2010 al Comisiei din 8 ianuarie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește specificațiile pentru programele naționale de control al calității în domeniul securității aviației civile (JO L 7, 12.1.2010, p. 3).

(13) Constând, printre altele, în evaluarea și revizuirea programului național de securitate (NASP, NSTP și NQCP), programe de securitate ale companiilor aeriene, ale administratorilor de aeroport și ale altor entități, activități de formare și certificare online, revizuirea evaluărilor riscurilor la nivel național, inspecții documentare, analiza tendințelor etc.

(14) JO L 134, 25.5.2007, p. 4.

(15) A se vedea nota de subsol 3.

(16) A se vedea nota de subsol 4.

(17) Comunicarea Comisiei: Orientări privind restabilirea progresivă a serviciilor de transport și a conectivității – COVID-19 (JO C 169, 15.5.2020, p. 17).

(18) Comisia a creat această bază de date, a cărei utilizare este obligatorie pentru actorii din lanțul de aprovizionare, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1998 și prin Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005 ale Comisiei.

(19) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1116/2013 al Comisiei din 6 noiembrie 2013 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 185/2010 în ceea ce privește clarificarea, armonizarea și simplificarea anumitor măsuri specifice de securitate a aviației (JO L 299, 9.11.2013, p. 1).

(20) https://ksda.ec.europa.eu/ .

(21) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/255 al Comisiei din 18 februarie 2021 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1998 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune în domeniul securității aviației (JO L 58, 19.2.2021, p. 23); Regulamentul delegat (UE) 2020/877 al Comisiei din 3 aprilie 2020 de modificare și de rectificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/2446 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013, și de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2016/341 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 203, 26.6.2020, p. 1); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/893 al Comisiei din 29 iunie 2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/2447 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 206, 30.6.2020, p. 8).

(22) Unul dintre principalele rezultate ale atelierului privind securitatea cibernetică organizat de serviciile Comisiei (DG MOVE și DG CNECT) în noiembrie 2019 a fost recomandarea instituirii unui Grup de lucru privind securitatea cibernetică în sectorul aeronautic.

(23) Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune (JO L 194, 19.7.2016, p. 1).

(24) Disponibil aici (în 23 de limbi): https://transport.ec.europa.eu/transport-themes/security-safety/cybersecurity_ro .

(25) Și anume difuzarea de programe malware, blocarea serviciului, accesul neautorizat și furtul, precum și manipularea software-ului.

(26) Planul de acțiune al UE pentru combaterea terorismului identifică domeniile de acțiune în care UE și statele sale membre ar putea pregăti și mobiliza instrumentele existente în timp util pentru a anticipa și a aborda posibilele riscuri teroriste la adresa securității interne a UE care decurg din preluarea puterii de către talibani în Afganistan în septembrie 2021, a se vedea: https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-12315-2021-INIT/ro/pdf .

(27) https://home.treasury.gov/news/press-releases/jy0532.

(28) https://www.justice.gov/opa/pr/kenyan-national-indicted-conspiring-hijack-aircraft-behalf-al-qaeda-affiliated-terrorist.

(29) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/664 al Comisiei din 22 aprilie 2021 privind un cadru de reglementare pentru U-space (JO L 139, 23.4.2021, p. 161); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/665 al Comisiei din 22 aprilie 2021 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/373 în ceea ce privește cerințele aplicabile furnizorilor de management al traficului aerian/servicii de navigație aeriană și de alte funcții ale rețelei de management al traficului aerian în spațiul aerian U-space desemnat într-un spațiu aerian controlat (JO L 139, 23.4.2021, p. 184); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/666 al Comisiei din 22 aprilie 2021 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 923/2012 în ceea ce privește cerințele aplicabile activităților de aviație cu pilot la bord care se desfășoară în spațiul aerian U-space (JO L 139, 23.4.2021, p. 187).

(30) Regulamentul delegat (UE) 2019/945 al Comisiei din 12 martie 2019 privind sistemele de aeronave fără pilot la bord și operatorii de sisteme de aeronave fără pilot la bord din țări terțe (JO L 152, 11.6.2019, p. 1).

(31) Această cerință se aplică dronelor de consum cu o greutate mai mare de 250 de grame și va deveni pe deplin aplicabilă de la 1 ianuarie 2024.

(32) De exemplu, în ceea ce privește dispozitivele explozive improvizate, utilizarea dronelor, securitatea cibernetică, mărfurile și corespondența etc.

(33) După cum se detaliază în partea 1, în 2020 Comisia a efectuat 11 inspecții aprofundate care au vizat aeroporturi, transportatori aerieni și entități, precum și autorități competente din șapte state membre. Acestea au fost realizate în conformitate cu strategia sa de inspecție, utilizând metode la distanță.

(34) AS 8/7-21/6 din 27 ianuarie 2021.

(35) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/413 al Comisiei din 14 martie 2019 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1998 în ceea ce privește țările terțe recunoscute că aplică standarde de securitate echivalente cu standardele de bază comune din domeniul securității aviației civile (JO L 73, 15.3.2019, p. 98).

(36) CASE II este succesorul Proiectului referitor la securitatea aviației civile în Africa și în Peninsula Arabică (CASE), lansat la începutul anului 2016, pentru o perioadă de patru ani. Durata proiectului CASE II este, de asemenea, de patru ani, iar bugetul alocat de Comisie pentru întreaga perioadă este de 8 milioane EUR. Includerea Asiei este o nouă caracteristică a CASE II, în comparație cu CASE I.

(37)

Statele partenere sunt selectate pe baza unor criterii obiective, cum ar fi angajamentul/capacitatea unui anumit stat de a beneficia pe deplin de activitățile de consolidare a capacităților furnizate de proiect sau absența unei posibile suprapuneri cu alte inițiative de consolidare a capacităților, fie bilaterale, fie multilaterale.

Statul	Numărul de inspecții (inspecții inițiale și subsecvente) în perioada ianuarie 2020 – decembrie 2020	Numărul total de inspecții (inspecții inițiale și subsecvente) începând din 2004
Austria	0	17
Belgia	0	20
Bulgaria	0	14
Croația	0	8
Cipru	0	11
Republica Cehă	0	14
Danemarca	2	20
Estonia	0	10
Finlanda	0	17
Franța	1	34
Germania	0	33
Grecia	0	24
Ungaria	0	12
Irlanda	0	17
Italia	2	32
Letonia	0	9
Lituania	1	11
Luxemburg	0	11
Malta	0	8
Țările de Jos	2	18
Polonia	0	19
Portugalia	0	19
România	0	12
Republica Slovacă	0	10
Slovenia	0	9
Spania	0	32
Suedia	2	24
State nemembre ale UE: Elveția	1	13
TOTAL	11	478

Statul	Numărul de inspecții (inspecții inițiale și subsecvente) în perioada ianuarie 2020 – decembrie 2020	Numărul total de inspecții (inspecții inițiale și subsecvente) începând din 2004
Islanda	1	17
Norvegia	2	59
TOTAL	3	76