Avizul Comitetului European al Regiunilor – Revizuirea Regulamentului privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura (LULUCF) și a Regulamentului privind partajarea eforturilor

(2022/C 301/17)

Raportoare:

Åsa ÅGREN WIKSTRÖM (SE-PPE), membră a Consiliului comitatului Västerbotten

Documente de referință:

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/841 în ceea ce privește domeniul de aplicare, simplificarea normelor de conformitate, stabilirea obiectivelor statelor membre pentru 2030 și angajamentul de a atinge în mod colectiv obiectivul de neutralitate climatică până în 2035 în sectorul exploatării terenurilor, al silviculturii și al agriculturii și a Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește îmbunătățirea monitorizării, a raportării, a urmăririi progreselor și a revizuirii

COM(2021) 554

Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris

COM(2021) 555 final

I. RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

COM(2021) 554

Amendamentul 1

Considerentul (7)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(7)

Comunicarea din 17 septembrie 2020 intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030” a subliniat o opțiune de a combina emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură, altele decât emisiile de CO2, cu absorbțiile nete din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură, creând astfel un sector al terenurilor nou reglementat. O astfel de combinație poate promova sinergii între acțiunile de atenuare a schimbărilor climatice bazate pe exploatarea terenurilor și poate facilita elaborarea și punerea în aplicare mai integrate a politicilor la nivel național și la nivelul Uniunii. În acest scop, ar trebui consolidată obligația statelor membre de a prezenta planuri integrate de atenuare a schimbărilor climatice pentru sectorul terenurilor.

Se elimină.

Expunere de motive

Fuzionarea celor două sectoare riscă să fie contraproductivă, ineficientă și inechitabilă. Obiectivul principal al UE ar trebui să fie reducerea emisiilor, optimizând totodată potențialul de atenuare al sectorului LULUCF.

Amendamentul 2

Considerentul (8a) (nou)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(8a)	Terenurile cultivate, pășunile și zonele umede generează acum în Uniune emisii nete de gaze cu efect de seră, dar pot deveni o sursă de absorbții nete de gaze cu efect de seră, în special prin refacerea zonelor umede și a turbăriilor.

Amendamentul 3

Considerentul (10)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru a intensifica absorbțiile de gaze cu efect de seră, fermierii sau administratorii de păduri au nevoie de un stimulent direct pentru a stoca mai mult carbon pe terenurile lor, în pădurile lor și în produsele de stocare a carbonului . […] […] Astfel de stimulente și modele de afaceri vor îmbunătăți atenuarea schimbărilor climatice în bioeconomie, inclusiv prin utilizarea de produse lemnoase recoltate durabile și prin înlocuirea materialelor fosile sau cu emisii ridicate de dioxid de carbon , cu respectarea deplină a principiilor ecologice care promovează biodiversitatea și economia circulară. Prin urmare, ar trebui introduse noi categorii pentru toate produsele de stocare a dioxidului de carbon în plus față de produsele lemnoase recoltate , inclusiv noi soluții inovatoare, și bioenergie cu captare și stocare a dioxidului de carbon . De asemenea, statele membre ar trebui să furnizeze estimări privind potențialul de atenuare al înlocuirii materialelor ce utilizează intensiv combustibili fosili sau care eliberează emisii ridicate de dioxid de carbon cu lemn. Modelele de afaceri emergente, dezvoltarea în continuare a bioenergiei utilizând tehnologii de captare și stocare a dioxidului de carbon, practicile agricole și de gestionare a terenurilor, menite să sporească absorbțiile, și investițiile pe termen lung în bioeconomie contribuie la o dezvoltare teritorială echilibrată și la creșterea economică în zonele rurale. […]

Expunere de motive

Trebuie să se țină pe deplin seama de impactul bioproduselor inovatoare asupra climei. Ar trebui incluse toate categoriile relevante: celuloză, hârtie, carton, furnir, panouri fibrolemnoase, plăci aglomerate, scânduri, lemn prelucrat, textile, compozite, lignină, produse chimice, cărbune biologic și alte produse biogen pe bază de carbon.

Obiectivul climatic al UE este neutralitatea în termeni de emisii de dioxid de carbon, cu eliminarea substanțială până în 2050 a emisiilor generate de combustibilii fosili. Cadrele universitare și modelatorii (de exemplu, ONU și Grupul interguvernamental privind schimbările climatice – IPCC) convin că este puțin probabil să putem atinge obiectivele Acordului de la Paris fără operații de eliminare tehnologică a carbonului. Bioenergia cu captare și stocare a carbonului (BECCS) este procesul de extracție a bioenergiei din biomasă și de captare și stocare a carbonului, eliminându-l astfel din atmosferă.

Este logică includerea BECCS în regulament, deoarece emisiile biogene provin din surse regenerabile cultivate pe terenuri. Utilizarea aceluiași cadru de contabilizare pentru toate produsele de stocare a carbonului și pentru emisiile și absorbțiile de carbon din acest sector va contribui la evitarea dublei contabilizări.

Amendamentul 4

Considerentul (11a) (nou)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(11a)

Având în vedere că gestionarea durabilă a pădurilor îmbunătățește sechestrarea carbonului și combate îmbătrânirea pădurilor și dezastrele naturale, printre alți factori ce contribuie la reducerea absorbțiilor de carbon în sol în ultimii ani, prezentul regulament ar trebui să încurajeze în toate tipurile de păduri din UE practicile de gestionare durabilă a pădurilor care contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, astfel cum se subliniază în Strategia UE pentru păduri pentru 2030.

Expunere de motive

A limita excesiv posibilitățile de gestionare activă a pădurilor ar face ca acestea să fie mai vulnerabile la daune, cum ar fi incendiile și focarele de dăunători, și ar reduce potențialul lor de sechestrare pe termen lung a carbonului.

Amendamentul 5

Articolul 1 – alineatul (1) – punctul 1

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 1 alineatul (1) litera (e)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(e)	angajamente ale statelor membre de a lua măsurile necesare pentru realizarea colectivă a neutralității climatice în Uniune până în 2035 în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii , inclusiv emisiile din agricultură altele decât cele de CO2.” ;

(e)	angajamente ale statelor membre de a lua măsurile necesare pentru realizarea colectivă a neutralității climatice în Uniune până în 2035 în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii;

Expunere de motive

CoR este preocupat că într-un sector ce acoperă atât utilizarea terenurilor, cât și emisiile agricole altele decât cele de CO2, ar putea fi aduce atingere progreselor necesare în sectorul agricol, deoarece dificultățile cu care acesta se confruntă în reducerea emisiilor ar putea fi compensate în alte sectoare, cum ar fi pădurile. Absorbțiile de carbon din sectorul LULUCF joacă un rol esențial în atingerea obiectivelor climatice ale UE. Fuzionarea celor două sectoare riscă să fie contraproductivă, ineficientă și inechitabilă. Obiectivul principal al UE ar trebui să fie reducerea emisiilor, optimizând totodată potențialul de atenuare al sectorului LULUCF.

Amendamentul 6

Articolul 1 – alineatul (1) – punctul 2

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 2 – alineatul (2) – partea introductivă

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
2. Prezentul regulament se aplică și în cazul emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră menționate în secțiunea A din anexa I, raportate în temeiul articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999 și care se produc pe teritoriile statelor membre în perioada 2026-2030 în oricare dintre următoarele categorii și/sau sectoare de raportare a terenurilor:	2. Prezentul regulament se aplică și în cazul emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră menționate în secțiunea A din anexa I, raportate în temeiul articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999 și care se produc pe teritoriile statelor membre începând cu anul 2026 în oricare dintre următoarele categorii și/sau sectoare de raportare a terenurilor:

Expunere de motive

Amendamentul 7

Articolul 1 – alineatul (1) – punctul 2

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 2 – alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

3. Prezentul regulament se aplică și în cazul emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră menționate în secțiunea A din anexa I, raportate în temeiul articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999 și care se produc pe teritoriile statelor membre începând cu 2031, în oricare dintre categoriile de terenuri enumerate la alineatul (2) literele (a)-(j) și în oricare dintre următoarele sectoare:

(a)	fermentație enterică;

(b)	gestionarea gunoiului de grajd;

(c)	cultivarea orezului;

(d)	soluri agricole;

(e)	incendierea programată a savanelor;

(f)	arderea miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil;

(g)	stropire cu var;

(h)	aplicarea ureei;

(i)	alte îngrășăminte cu conținut de carbon;

(j)	„altele”;”.

Se elimină.

Expunere de motive

Amendamentul 8

Articolul 1 – alineatul (1) – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
2. Obiectivul Uniunii pentru 2030 privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră este de 310 milioane de tone de CO2 echivalent ca sumă a obiectivelor statelor membre stabilite în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol și se bazează pe media datelor din inventarele sale de gaze cu efect de seră pentru anii 2016, 2017 și 2018.	2. Obiectivul Uniunii pentru 2030 privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră este de 310 milioane de tone de CO2 echivalent ca sumă a obiectivelor statelor membre stabilite în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol și se bazează pe media datelor din inventarele sale de gaze cu efect de seră pentru anii 2016, 2017 și 2018.
[…]	[…]
	Până la 30 iunie 2024, fiecare stat membru stabilește o contribuție națională la obiectivul pentru 2030 privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră, menționat la alineatul (2) de la prezentul articol, care este mai mare decât obiectivul național prevăzut în anexa IIa. Această contribuție poate fi inclusă în planurile energetice și climatice naționale integrate, prezentate în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999. Contribuția națională cuprinde informații și obiective privind reducerea emisiilor sau creșterea absorbțiilor de gaze cu efect de seră din terenuri cultivate, pășuni și zone umede în raport cu datele raportate pentru 2016, 2017 și 2018.

Expunere de motive

CoR sprijină un obiectiv ambițios, echitabil și incluziv în sectorul LULUCF, pentru a contribui la realizarea obiectivelor UE în materie de climă. Conștiente de consecințele concrete ale schimbărilor climatice, autoritățile locale și regionale sprijină desfășurarea unor acțiuni ambițioase și echitabile în domeniul climei.

Amendamentul 9

Articolul 1 – alineatul (1) – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

3. […] Aceste traiectorii naționale se bazează pe media datelor din inventarele gazelor cu efect de seră pentru anii 2021, 2022 și 2023, raportate de fiecare stat membru. Valoarea absorbțiilor nete de 310 milioane de tone de CO2 echivalent ca sumă a obiectivelor pentru statele membre stabilite în anexa IIa poate face obiectul unei corecții tehnice ca urmare a modificării metodologiei de către statele membre. Metoda de determinare a corecției tehnice care trebuie adăugată obiectivelor statelor membre se stabilește în aceste acte de punere în aplicare. […]

3. […] Aceste traiectorii naționale se bazează pe media datelor din inventarele gazelor cu efect de seră pentru anii 2021, 2022 și 2023, raportate de fiecare stat membru. Valoarea cuantificată a obiectivelor statelor membre stabilite în anexa IIa și de 310 milioane de tone de CO2 echivalent de absorbții nete ca sumă a obiectivelor pentru statele membre stabilite în anexa IIa poate face obiectul unei corecții tehnice ca urmare a modificării metodologiei de către statele membre. Corecția tehnică care trebuie adăugată obiectivului unui stat membru trebuie să corespundă efectului modificării metodologiei și a surselor de date asupra obiectivelor și se stabilește în aceste acte de punere în aplicare. […]

Expunere de motive

Este important ca statele membre să depună eforturi continue pentru a-și îmbunătăți metodologia și ca aceste îmbunătățiri să se reflecte și în evaluarea obiectivelor, pentru a evita obiective disproporționat de scăzute sau ridicate. Dezvoltarea continuă a metodelor de furnizare a datelor privind activitatea și factorii de emisie rafinați este în conformitate cu practica actuală de raportare. Ca atare, statele membre ar trebui încurajate să utilizeze noi rezultate ale cercetării interne și orientări actualizate ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) și ale altor cercetări internaționale publicate.

Amendamentul 10

Articolul 1 – alineatul (1) – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – alineatul (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

4. Emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii în sectoarele prevăzute la articolul 2 alineatul (3) literele (a)-(j) urmăresc să atingă valoarea netă de zero până în 2035, iar ulterior Uniunea să realizeze emisii negative. Uniunea și statele membre iau măsurile necesare pentru a permite îndeplinirea colectivă a obiectivului pentru 2035.

Până la 31 decembrie 2025 și pe baza planurilor naționale integrate privind energia și clima prezentate de fiecare stat membru în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999, până la 30 iunie 2024, Comisia prezintă propuneri privind contribuția fiecărui stat membru la reducerea netă a emisiilor.”;

Se elimină.

Expunere de motive

Amendamentul 11

Articolul 1 – alineatul (1) – punctul 7 – litera (b)

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 9 – alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a modifica alineatul (1) din prezentul articol și anexa V prin adăugarea unor noi categorii de produse de stocare a carbonului, inclusiv produse lemnoase recoltate, care au un efect de sechestrare a carbonului, pe baza Orientărilor IPCC astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, asigurând de asemenea integritatea mediului.”;

Alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. Comisia adoptă în viitorul apropiat acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a modifica alineatul (1) din prezentul articol și anexa V prin adăugarea unor noi categorii de produse de stocare a carbonului, inclusiv produse lemnoase recoltate, bioenergie cu captarea și stocarea dioxidului de carbon și toate categoriile de produse biologice relevante , care au un efect de sechestrare a carbonului, pe baza Orientărilor IPCC astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, asigurând de asemenea integritatea mediului.”;

Expunere de motive

Amendamentul 12

Articolul 1 – alineatul (1) – punctul 14

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 13c – alineatul (1) – paragraful 2

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
O cantitate egală cu cuantumul exprimat în tone de CO2 echivalent a surplusului de emisii de gaze cu efect de seră, înmulțită cu un factor de 1,08 se adaugă la valoarea emisiilor de gaze cu efect de seră raportată de statul membru respectiv în anul următor, în conformitate cu măsurile adoptate în temeiul articolului 15.”;	Se elimină.

Expunere de motive

CoR este îngrijorat că cerințele de raportare anuală ar putea afecta nivelul local și regional, permițând statelor membre să contracareze variațiile anuale neprevăzute, prin decizii privind schimbarea rapidă a activităților de gestionare și a destinației terenurilor. Acest lucru poate aduce atingere capacității nivelului local și regional de a-și dezvolta propria bioeconomie.

Sectorul LULUCF se caracterizează prin fluctuații naturale și incertitudini în măsurarea fluxurilor de emisii de carbon. Nu este posibil ca un stat membru să controleze fluxurile de carbon în depozitele din sol în fiecare an. Prin urmare, nu este posibil să se stabilească obiective anuale și să se aplice anual măsuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Amendamentul 13

Articolul 1 – alineatul (1) – punctul 15

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 14 – alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

[…]

Raportul de conformitate include o evaluare a:

(a)	politicilor și măsurilor privind compromisurile;

(a)	politicilor și măsurilor privind compromisurile;

(b)	sinergiilor dintre atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea;

b)	sinergiilor dintre atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea;

(c)	sinergiilor dintre atenuarea schimbărilor climatice și biodiversitate.

(c)	sinergiilor dintre atenuarea schimbărilor climatice și biodiversitate.

(d)	sinergiilor dintre atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la acestea și dezvoltarea bioeconomiei, inclusiv estimări privind economiile de gaze cu efect de seră obținute prin înlocuirea materialelor ce utilizează intensiv carbonul și a combustibililor fosili cu materiale pe bază de lemn.

[…]

Expunere de motive

Prin sprijinirea utilizării tuturor produselor forestiere este accelerată tranziția către o bioeconomie circulară care înlocuiește materialele și emisiile bazate pe combustibili fosili. Ar trebui remarcat că avantajul înlocuirii (și anume reducerea emisiilor legate de fabricarea produselor pe bază de lemn în raport cu alte materiale și produse echivalente din punct de vedere funcțional) este asociat atât cu produsele din lemn cu durată lungă de viață, cât și cu produsele pe bază de fibre.

COM(2021) 555

Amendamentul 14

Considerentul (6a) (nou)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Realizarea obiectivului neutralității climatice până cel târziu în 2050 poate fi împiedicată de o divergență excesivă între obiectivele statelor membre de partajare a eforturilor; în contextul perioadei 2021-2027, programarea fondurilor politicii de coeziune, și anume a Fondului european de dezvoltare regională, a Fondului de coeziune și a Fondului pentru o tranziție justă, ar trebui să aibă în vedere programe, axe prioritare, strategii și planuri teritoriale adaptate, menite, de asemenea, să stimuleze capacitățile statelor membre de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele care intră sub incidența Regulamentului 2018/842 și, astfel, să contribuie la o mai bună convergență a obiectivelor lor încă din această perioadă de programare.

Amendamentul 15

Considerentul (18a) (nou)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(18a)

Respectarea unei limite de 1,5 oC și asigurarea justiției climatice necesită un efort colectiv al tuturor sectoarelor economiei, inclusiv al agriculturii. În viziunea sa strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punct de vedere climatic (1) , Comisia a confirmat că emisiile de GES generate de agricultură, altele decât CO2, ar putea fi reduse la 211 Mt CO2e în 2050, reducând astfel necesitatea unor tehnologii cu emisii negative nesustenabile pentru a atinge un nivel net al emisiilor de GES egal cu zero. Cu toate acestea, unele sectoare vizate de prezentul regulament au înregistrat foarte puține progrese în ultimii ani. Prin contribuțiile minime ale sectorului la atingerea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul UE stabilite prin prezentul regulament pentru anul 2030 și ulterior, însoțite de o monitorizare, raportare și măsuri adecvate de către Comisie, toate sectoarele ESR vor putea contribui la îndeplinirea la timp a obiectivelor climatice. Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului impune statelor membre să elaboreze strategii pe termen lung care să contribuie la îndeplinirea angajamentelor statelor membre față de obiectivele Acordului de la Paris, la reducerea pe termen lung a emisiilor de GES și la îmbunătățirea absorbțiilor prin absorbanți în toate sectoarele, în conformitate cu obiectivul de neutralitate climatică al Uniunii. Comisia va utiliza aceste strategii și alte planuri și rapoarte ale statelor membre în temeiul Regulamentul (UE) 2018/1999 pentru a stabili și a monitoriza realizarea colectivă a obiectivelor sectoriale ale ESR la nivelul UE.

Amendamentul 16

Articolul 1 – alineatul (1) – punctul 3a (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 4 – alineatul (3a) (nou)

Textul în vigoare

Amendamentul CoR

(3a)

la articolul 4 se adaugă următorul alineat (3a):

Obiectivele statelor membre de reducere a emisiilor pentru anul 2030 și ulterior

În vederea atingerii obiectivului neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119 („Legea europeană a climei”) și a obiectivului climatic la nivelul Uniunii pentru 2040 în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1119, Comisia prezintă o propunere legislativă până la sfârșitul anului 2025, după caz, pe baza unei evaluări detaliate a impactului, de modificare a prezentului regulament pentru a introduce contribuții minime ale fiecărui sector la atingerea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul UE stabilit prin prezentul regulament pentru anul 2030 și ulterior, însoțită de o monitorizare, o raportare și măsuri adecvate pentru a se garanta că toate sectoarele vizate de prezentul regulament contribuie la îndeplinirea în timp util a obiectivelor climatice.

Expunere de motive

Pentru a se garanta că toate sectoarele contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Amendamentul 17

Articolul 1 – alineatul (1) – punctul 3b (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 5 – alineatele (1) și (2)

Textul în vigoare

Amendamentul CoR

(3b)	la articolul 5, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

1. În ceea ce privește perioada 2021-2025, un stat membru poate lua cu împrumut o cantitate de până la 10 % din alocarea sa anuală de emisii pentru anul următor.

„1. În ceea ce privește perioada 2021-2029, un stat membru poate lua cu împrumut o cantitate de până la 5 % din cota sa anuală de emisii pentru anul următor.”

2. În ceea ce privește perioada 2026-2029, un stat membru poate lua cu împrumut o cantitate de până la 5 % din nivelul său anual de emisii alocate pentru anul următor.

Expunere de motive

Pentru a asigura implementarea regulamentului, este oportună reducerea flexibilității, evitând astfel ca răgazul pe termen scurt obținut prin împrumut să genereze probleme de punere în aplicare pe termen mediu, inclusiv pentru autoritățile locale și regionale care adesea nu sunt direct implicate în deciziile naționale în materie de flexibilitate.

Amendamentul 18

Articolul 1 – alineatul (1) – punctul 3c (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 5 – alineatul (4)

Textul în vigoare

Amendamentul CoR

(3c)	La articolul 5, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

4. Un stat membru poate transfera unui alt stat membru până la 5 % din alocarea sa anuală de emisii dintr-un anumit an în ceea ce privește perioada 2021-2025 și până la 10 % în ceea ce privește perioada 2026-2030 . Statul membru beneficiar poate utiliza respectiva cantitate pentru asigurarea conformității în temeiul articolului 9 pentru anul respectiv sau pentru anii următori, până inclusiv în 2030.

4. Un stat membru poate transfera unui alt stat membru până la 5 % din alocarea sa anuală de emisii dintr-un anumit an în ceea ce privește perioada 2021-2030. Statul membru beneficiar poate utiliza respectiva cantitate pentru asigurarea conformității în temeiul articolului 9 pentru anul respectiv sau pentru anii următori, până inclusiv în 2030.

Expunere de motive

Transferurile ar trebui să fie limitate, pentru a asigura punerea în aplicare efectivă în toate statele membre. Ar trebui subliniat că un stat membru cu potențial de transfer ar putea avea disparități regionale în interiorul său. Înainte de a lua în considerare transferurile către alte țări, ar trebui evaluate provocările regionale.

Amendamentul 19

Articolul 1 – alineatul (1) – punctul 5a (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 8

Textul în vigoare

Amendamentul CoR

(5a)	Articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

1. În cazul în care Comisia constată, în evaluarea sa anuală efectuată în temeiul articolului 21 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 și ținând seama de utilizarea preconizată a mecanismelor de flexibilitate prevăzute la articolele 5, 6 și 7 din prezentul regulament, că un stat membru nu înregistrează progrese suficiente în direcția respectării obligațiilor ce îi revin în temeiul articolului 4 din prezentul regulament, statul membru în cauză prezintă Comisiei, în termen de trei luni, un plan de măsuri corective care include:

[…]

(c)	în cazul unor disparități regionale semnificative în termeni de performanță sau al unor provocări structurale grave la nivel regional, ca în cazul anumitor teritorii insulare, planul de măsuri corective include dispoziții specifice pentru aceste probleme.

[…]

2. În conformitate cu programul său anual de lucru, Agenția Europeană de Mediu acordă asistență Comisiei în cadrul activității sale de evaluare a unor astfel de planuri de măsuri corective.

3. Comisia poate emite un aviz referitor la viabilitatea planurilor de măsuri corective prezentate în conformitate cu alineatul (1) și, în acest caz, procedează astfel în termen de patru luni de la primirea planurilor respective. Statul membru vizat ține seama pe deplin de avizul Comisiei și își poate revizui planul de măsuri corective pentru a corespunde acestuia.

4. Statul membru asigură publicarea planului de măsuri corective, a eventualelor sale revizuiri și difuzarea sa în rândul autorităților locale și regionale.

Expunere de motive

Planurile de acțiune pentru rezolvarea situațiilor problematice trebuie să cuprindă măsuri la nivel regional atunci când problemele regionale reprezintă o cauză semnificativă a situației. Autoritățile locale și regionale trebuie să fie informate cu privire la planurile de acțiune, pentru a contribui pe deplin la politica în domeniul climei.

II. RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR (CoR),

este conștient de efectele devastatoare ale schimbărilor climatice asupra comunităților locale și recunoaște că trebuie întreprinse acțiuni ferme pentru a atinge obiectivele climatice necesare ale UE. CoR sprijină un angajament la nivel înalt cu privire la LULUCF, dar reiterează, de asemenea, nevoia de flexibilitate pentru a atinge obiectivele;

consideră că autoritățile locale și regionale au – fără îndoială – un rol decisiv în sectoarele în care se aplică Regulamentul privind partajarea eforturilor (2) și Regulamentul LULUCF (3), dat fiind că aceste regulamente presupun includerea dimensiunii teritoriale. Este vorba de sectoare în care autoritățile locale și regionale pot acționa, în baza atribuțiilor și competențelor lor juridice;

solicită ca măsurile din cadrul Regulamentului LULUCF să fie armonizate cu obiectivele Strategiei UE privind biodiversitatea și ale Strategiei UE privind adaptarea la schimbările climatice. Pentru a atinge obiectivele climatice, este esențial ca fiecare stat membru, în cooperare cu autoritățile locale și regionale, să instituie un cadru juridic privind pădurile care să asigure un echilibru între producție, biodiversitate și protecție;

subliniază că tranziția nu trebuie să aibă loc în detrimentul coeziunii teritoriale și nu trebuie să pună în pericol cele mai vulnerabile grupuri și teritorii. Toate statele membre și toate sectoarele economice contribuie la realizarea obiectivelor de reducere a emisiilor de CO2, căutând un echilibru între echitate și solidaritate. În acest sens, consideră că evaluările impactului teritorial ar putea oferi micilor fermieri și silvicultorilor o imagine de ansamblu mai clară asupra costurilor și beneficiilor reale;

se opune ferm accentului pus în propunere pe păduri ca absorbanți de carbon, fără a lua în considerare rolul lor de furnizor de materii prime durabile pentru înlocuirea alternativelor fosile, eșuând astfel să aprecieze întregul potențial al sectorului forestier în atenuarea schimbărilor climatice și în dezvoltarea bioeconomiei locale și regionale;

constată că este necesară o reducere a valorificării energiei din biomasa lemnoasă pentru a atinge obiectivele din sectorul LULUCF. Ar trebui să se pună accentul pe utilizarea în cascadă, cu o utilizare multiplă și de o calitate cât mai ridicată a materialelor, înainte să urmeze valorificarea ca sursă de energie;

subliniază că ambițiile sporite din sectorul LULUFC nu trebuie să determine importuri de materii prime de origine incertă din afara UE. Aceasta ar putea însemna că măsurile luate pentru a îmbunătăți absorbantul net în sectorul LULUCF ar putea să nu determine nicio îmbunătățire reală a climei la nivel mondial. Este necesară o perspectivă sistemică mai amplă pentru a adopta o abordare globală a modului în care sechestrarea carbonului în păduri, utilizarea produselor și bioenergia din păduri pot contribui la reducerea impactului asupra climei;

împărtășește evaluarea Comisiei potrivit căreia, ca element de realizare a obiectivului pe termen lung de neutralitate climatică, tendința negativă de a reduce absorbantul de carbon în UE trebuie să fie contrabalansată; este de acord cu propunerea ca obiectivul UE de absorbție netă de 310 milioane de tone de CO2 echivalent până în 2030 și propune o contribuție națională suplimentară la obiectivul net pentru 2030, mai mare decât obiectivele naționale stabilite în anexa IIa, care să fie stabilită individual de statele membre. Potențialul de creștere a absorbției nete de carbon și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul LULUCF diferă foarte mult de la un stat membru la altul. El depinde de capacitatea naturală de producție a terenului și de distribuția suprafeței totale pe diferite categorii de utilizare a terenurilor. CoR consideră că ambițiile sporite până în 2030 ar trebui să se situeze la un nivel compatibil cu cadrul național de politici privind clima al statelor membre și să permită dezvoltarea bioeconomiei în fiecare stat membru;

consideră că un sector comun care să cuprindă agricultura și silvicultura riscă să reducă presiunea de a reduce emisiile în sectorul agricol și că țările bogate în păduri, cu o puternică absorbție netă a pădurilor, vor ajunge să „compenseze” emisiile din țările cu un sector agricol mare sau cu un nivel general ridicat de emisii fosile. În fiecare sector și țară ar trebui luate măsuri de atenuare a schimbărilor climatice, în funcție de condițiile lor specifice;

10.

subliniază că Regulamentul LULUCF nu ar trebui extins la monitorizare și la raportare în alte domenii de politică, care sunt reglementate de alte acte legislative. Propunerea Comisiei ca raportarea despre LULUCF să cuprindă informații privind conservarea carbonului în soluri bogate în carbon, în zone cu biodiversitate ridicată, în soluri refăcute și în soluri expuse riscului de perturbări naturale nu îmbunătățește calitatea raportării cu privire la gazele cu efect de seră în sectorul LULUCF;

11.

subliniază că finanțarea provenită de la statele membre nu trebuie să se facă în detrimentul regiunilor. CoR recunoaște că autoritățile locale și regionale trebuie informate cu privire la posibilitățile de finanțare pentru sprijinirea acțiunilor climatice;

12.

avertizează cu privire la riscul unei puneri în aplicare ineficiente. CoR sprijină revizuirea prevăzută și necesitatea de a lua în considerare consecințele pandemiei de COVID-19, dar subliniază că trebuie asigurată respectarea traiectoriilor propuse de Regulamentul ESR;

13.

încurajează Comisia să definească o metodologie prin care autoritățile locale și regionale să își calculeze eforturile de reducere a emisiilor într-un mod care să fie în concordanță cu obiectivele naționale și să evite denaturările disproporționate;

14.

subliniază riscurile unei flexibilități excesive în ceea ce privește împrumuturile din alocările anuale și transferurile între statele membre. Pentru a-și putea planifica politicile climatice și economice, autoritățile locale și regionale au nevoie de certitudine. Situațiile naționale care permit flexibilitate în temeiul regulamentului ar putea include disparități semnificative la nivel regional;

15.

recunoaște că trebuie găsite soluții – în special prin stimulente care să genereze venituri – la problema acelor regiuni care se pot confrunta cu dificultăți sau cu un declin în tranziția necesară către o economie cu emisii scăzute de carbon; subliniază importanța implicării autorităților locale și regionale în dezvoltarea unor traiectorii de dezvoltare durabilă care ar putea stimula economia acestor regiuni;

16.

sprijină adoptarea unor dispoziții mai stricte în materie de planuri de acțiuni corective și de transparență, care să sublinieze dimensiunea regională și să solicite specificații cu privire la modul de abordare a disparităților regionale, promovând soluții practice la provocările regionale;

17.

subliniază importanța controalelor de conformitate și propune evaluarea posibilității aplicării de sancțiuni financiare în caz de neconformitate. Veniturile din sancțiuni ar trebui reinvestite în acțiuni climatice și în tranziția justă, acordând atenție specială provocărilor regionale;

18.

propune să se reflecteze asupra rezervei de siguranță pentru statele membre cu un PIB scăzut pe cap de locuitor. PIB-ul este deja luat în considerare la stabilirea obiectivelor naționale, valoarea sa unică fiind, însă, discutabilă, deoarece nu ia în considerare imaginea de ansamblu a situației regiunilor și nu reflectă neapărat nevoile complexe ale fiecărui teritoriu în materie de dezvoltare.

Bruxelles, 28 aprilie 2022.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Apostolos TZITZIKOSTAS

(1) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Comitetul Economic și Social, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții: O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei

(2) Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).

(3) Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).