(1)

Pactul verde european (4) stabilește obiectivul ca Uniunea să devină neutră climatic până în 2050 într-un mod care să contribuie la economia, creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Europa. Acest obiectiv, precum și obiectivul de reducere cu cel puțin 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, astfel cum este stabilit în Regulamentul (UE) 2021/1119 (Legea europeană a climei) , necesită o tranziție energetică și ponderi semnificativ mai mari ale surselor regenerabile de energie într-un sistem energetic integrat.

(1a)

Tranziția energetică afectează în mod diferit statele membre, regiunile, sectoarele economice și cetățenii, în funcție de situația lor specifică. Așadar, este esențial să se asigure faptul că Pactul verde este pus în aplicare într-un mod care promovează coeziunea economică, socială și teritorială în Uniune și că tranziția energetică este justă și incluzivă. În special, trebuie să se asigure evitarea perturbărilor în sectoarele critice care răspund nevoilor de bază ale economiei și societății, cum ar fi mobilitatea.

(1b)

Energia este un factor de producție esențial, cu o cerere constantă și de o importanță vitală din punct de vedere economic, social și al mediului. Toate activitățile umane, inclusiv transportul, depind de disponibilitatea unei cantități suficiente de energie la un preț accesibil, atunci când este nevoie.

(1c)

Programul general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2030 (PAM 8) stabilește obiectivele tematice prioritare pentru 2030 în domeniul atenuării schimbărilor climatice, al adaptării la schimbările climatice, al protejării și refacerii biodiversității, al unei economii circulare netoxice, al unui mediu cu poluare zero și al reducerii la minimum a presiunilor exercitate de producție și consum asupra mediului în toate sectoarele economiei și recunoaște că aceste obiective, care privesc atât factorii determinanți, cât și efectele daunelor aduse mediului, sunt interconectate în mod inerent. PAM 8 are și un obiectiv prioritar pe termen lung, și anume acela ca până cel târziu în 2050, oamenii să ducă o viață bună, în limitele resurselor planetei, într-o economie a bunăstării, în care nu se irosește nimic, creșterea economică este regenerativă, neutralitatea climatică în Uniune a fost realizată, iar inegalitățile au fost reduse considerabil. Un mediu sănătos stă la baza calității vieții tuturor oamenilor și este un mediu în care biodiversitatea este conservată, ecosistemele prosperă și natura este protejată și refăcută, ceea ce duce la o mai bună reziliență la schimbările climatice, dezastrele naturale meteorologice și climatice și alte riscuri de mediu.

(1d)

Programul general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2030 (PAM 8), cadrul de acțiune al Uniunii în domeniul mediului și al climei, urmărește să accelereze tranziția verde către o economie circulară neutră climatic, sustenabilă, netoxică și eficientă în ceea ce privește utilizarea resurselor, bazată pe energie din surse regenerabile, rezilientă și competitivă într-un mod just, echitabil și incluziv, precum și să protejeze, să refacă și să îmbunătățească starea mediului, printre altele prin stoparea și inversarea pierderii biodiversității. Programul sprijină și fortifică o abordare integrată în materie de politică și punere în aplicare, pe baza Pactului verde european. PAM 8 recunoaște că realizarea acestei tranziții va necesita schimbări sistemice care, potrivit AEM, implică o schimbare fundamentală, transformatoare și transversală, care presupune modificări majore și reorientarea obiectivelor sistemului, a stimulentelor, a tehnologiilor, a practicilor și a normelor sociale, precum și a sistemelor de cunoștințe și a abordărilor în materie de guvernanță.

(1e)

Pentru realizarea obiectivelor, este necesar să se asigure faptul că inițiativele legislative, programele, investițiile, proiectele și punerea lor în aplicare sunt coerente cu obiectivele PAM 8, contribuie la realizarea lor, unde este cazul, și nu prejudiciază niciunul dintre aceste obiective. În plus, asigurarea faptului că inegalitățile sociale care rezultă din impactul și politicile legate de climă și de mediu sunt reduse la minimum și că măsurile luate pentru a proteja mediul și clima sunt puse în aplicare într-un mod echitabil din punct de vedere social și incluziv și integrarea perspectivei de gen în toate politicile climatice și de mediu, inclusiv prin includerea unei perspective de gen în toate etapele procesului de elaborare a politicilor, vor fi necesare pentru a îndeplini obiectivele PAM 8 și, ca atare, sunt, de asemenea, stabilite drept condiții favorizante în PAM 8.

(1f)

Obiectivul PAM 8 privind atenuarea schimbărilor climatice pentru 2030 este reducerea rapidă și previzibilă a emisiilor de gaze cu efect de seră și, în același timp, creșterea absorbțiilor cu ajutorul absorbanților naturali în Uniune pentru a atinge obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1119, în conformitate cu obiectivele Uniunii în materie de climă și mediu, asigurând totodată o tranziție justă, care să nu lase pe nimeni în urmă. Pentru a contribui la realizarea obiectivelor sale, PAM 8 stabilește și condiția favorizantă a eliminării treptate a subvențiilor dăunătoare mediului, inclusiv prin stabilirea unui termen-limită pentru eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili, în concordanță cu ambiția de a limita încălzirea globală la 1,5 oC, precum și un cadru obligatoriu al Uniunii pentru monitorizarea și raportarea progreselor înregistrate de statele membre în direcția eliminării treptate a subvențiilor pentru combustibilii fosili, pe baza unei metodologii convenite.

(1g)

Prezenta directivă urmărește să asigure faptul că, în cadrul politicii energetice a UE, sunt încurajate investițiile în producția de energie din surse regenerabile, menținându-se în același timp suveranitatea energetică a fiecărui stat membru.

(1h)

Directiva privind energia din surse regenerabile face parte din pachetul „Pregătiți pentru 55”, care va avea, de asemenea, efecte multiple asupra Uniunii, inclusiv asupra competitivității, creării de locuri de muncă, puterii de cumpărare a gospodăriilor, realizării obiectivelor climatice și asupra amplorii relocării emisiilor de dioxid de carbon. Ca atare, ar trebui efectuată periodic o evaluare cuprinzătoare a impactului macroeconomic agregat al regulamentelor care alcătuiesc pachetul „Pregătiți pentru 55”.

(2)

Energia din surse regenerabile joacă un rol fundamental pentru punerea în practică a Pactului verde european și pentru atingerea neutralității climatice până în 2050, având în vedere faptul că sectorul energetic contribuie cu peste 75 % la emisiile totale de gaze cu efect de seră din Uniune. Prin reducerea acestor emisii de gaze cu efect de seră, energia din surse regenerabile contribuie, de asemenea, la abordarea provocărilor legate de mediu, cum ar fi pierderea biodiversității, poluarea solului, a apei și a aerului, atât timp cât sursele regenerabile de energie în sine nu exacerbează aceste probleme . Costurile scăzute de exploatare pe care le implică energia din surse regenerabile și expunerea redusă la șocurile prețurilor în comparație cu combustibilii fosili conferă energiei din surse regenerabile un rol-cheie în combaterea sărăciei energetice.

(2a)

Având în vedere că tot mai multe țări se angajează să atingă neutralitatea climatică până la jumătatea secolului, se preconizează că atât cererea internă, cât și cea globală de tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile vor crește și vor oferi posibilități semnificative pentru crearea de locuri de muncă, extinderea unei baze industriale europene a surselor regenerabile de energie și menținerea poziției de lider european în cercetarea și dezvoltarea de tehnologii inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, care, la rândul lor, măresc avantajul competitiv al întreprinderilor europene și independența energetică a UE față de importurile de combustibili fosili.

(2b)

Ponderea consumului final brut de energie din surse regenerabile în UE a atins 22 % în 2020  (5) , cu 2 puncte procentuale (pp) peste obiectivul privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie pentru 2020, așa cum este stabilit în Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

(2c)

Energia din surse regenerabile este un factor-cheie al dezvoltării sustenabile, contribuind direct și indirect la numeroase obiective de dezvoltare durabilă (ODD), inclusiv reducerea sărăciei, educație, apă și salubritate. Sursele regenerabile de energie aduc și beneficii socioeconomice ample, creând noi locuri de muncă și stimulând industriile locale.

(2d)

La nivel internațional, la Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP 26) din 2021, Comisia, împreună cu partenerii globali, s-a angajat să pună capăt sprijinului direct pentru energia internațională bazată pe combustibili fosili fără dispozitiv de atenuare și să folosească aceste fonduri pentru introducerea energiei din surse regenerabile.

(2e)

La COP26, Comisia, împreună cu liderii mondiali, a ridicat nivelul global de ambiție pentru conservarea și refacerea pădurilor la nivel mondial și pentru o tranziție accelerată către un transport cu emisii zero.

(2f)

Producția de energie din surse regenerabile are loc adesea la nivel local și depinde de IMM-urile regionale; așadar, statele membre ar trebui să implice pe deplin autoritățile locale și regionale în stabilirea obiectivelor și a măsurilor de politică de sprijin.

(2g)

Întrucât aproximativ 35 de milioane de europeni sunt afectați de sărăcia energetică  (6) , politicile privind energia din surse regenerabile joacă un rol important în orice strategie de combatere a sărăciei energetice și a vulnerabilității consumatorilor.

(3)

Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (7) stabilește un obiectiv obligatoriu al Uniunii de atingere a unei ponderi de cel puțin 32 % a energiei din surse regenerabile în cadrul consumului final brut de energie al Uniunii până în 2030. În conformitate cu Planul privind obiectivul climatic, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie ar trebui să crească la 45 % până în 2030 pentru a se atinge obiectivul Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (8). Prin urmare, obiectivul stabilit la articolul 3 din directiva respectivă trebuie să fie majorat.

(3a)

În conformitate cu recomandarea Comisiei din 28 septembrie 2021 intitulată „Eficiența energetică înainte de toate: de la principii la practică. Orientări și exemple pentru implementarea în procesul decizional care cuprinde și sectorul energetic”, prezenta directivă ar trebui să adopte o abordare integrată prin promovarea celei mai eficiente energetic surse regenerabile de energie pentru orice sector și aplicație dată, precum și prin promovarea eficienței sistemului, astfel încât să fie nevoie de cât mai puțină energie pentru diverse activități economice.

(3b)

În conformitate cu comunicarea Comisiei din 18 mai 2022 intitulată „REPowerEU Plan”, creșterea producției de biometan sustenabil la cel puțin 35 de miliarde de metri cubi (mmc) până în 2030 este o cale rentabilă de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile și de diversificare a aprovizionării cu gaze a UE, sprijinind astfel securitatea aprovizionării și ambițiile UE în materie de climă. Comisia ar trebui să elaboreze o strategie a UE pentru a înlătura barierele în materie de reglementare din calea producției de biometan la scară largă și a integrării sale pe piața internă a gazelor din UE.

(3c)

Pentru a sprijini îndeplinirea în mod rentabil a obiectivului privind energia din surse regenerabile și electrificarea sectoarelor de utilizare finală, permițând totodată gospodăriilor și industriilor să joace un rol activ în securizarea și decarbonizarea sistemului energetic al UE și recompensându-le pentru acest lucru, statele membre ar trebui să se asigure că cadrul național de reglementare permite reducerea cererii maxime de energie electrică prin activarea flexibilității părții de consum în toate sectoarele de utilizare finală. În acest scop, statele membre ar putea introduce în planurile lor integrate privind energia și clima un obiectiv minim de reducere a cererii maxime de energie electrică cu cel puțin 5 % până în 2030, pentru a mări flexibilitatea sistemului, în conformitate cu articolul 4 litera (d) punctul 3 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

(3d)

Unul dintre cele cinci obiective ale politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 este o Europă mai ecologică prin promovarea investițiilor în energie curată, economia circulară, atenuarea schimbărilor climatice și transportul sustenabil. Prin urmare, fondurile politicii de coeziune ar trebui să urmărească să prevină accentuarea disparităților, ajutând regiunile care suportă cea mai grea povară a tranziției, încurajând investițiile în infrastructură și formând lucrătorii în domeniul noilor tehnologii, asigurându-se că nimeni nu este lăsat în urmă.

(3e)

FEDR va trebui să sprijine promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și să promoveze energia din surse regenerabile și dezvoltarea de sisteme și rețele energetice inteligente, precum și mobilitatea urbană multimodală sustenabilă, în contextul tranziției către o economie cu zero emisii nete de dioxid de carbon; FSE+ trebuie să contribuie la îmbunătățirea sistemelor de educație și de formare profesională necesare pentru adaptarea competențelor și calificărilor, la perfecționarea tuturor, inclusiv a forței de muncă și la crearea de noi locuri de muncă în sectoarele legate de mediu, climă, energie, economie circulară și bioeconomie (articolul 4 din Regulamentul FSE+).

(3f)

Producția de energie din surse regenerabile are o puternică dimensiune locală. Prin urmare, este important ca statele membre să implice pe deplin autoritățile locale și regionale în planificarea și punerea în aplicare a măsurilor naționale în domeniul climei, să asigure accesul direct la fonduri și să monitorizeze progresele înregistrate de măsurile adoptate. După caz, statele membre ar trebui să integreze contribuțiile locale și regionale în planurile lor naționale privind energia și clima.

(3g)

Recunoaște rolul important al politicii de coeziune în sprijinul acordat regiunilor insulare pentru a atinge obiectivele de neutralitate climatică, având în vedere costurile suplimentare legate de sectoare precum energia și transporturile, precum și impactul tehnologiilor mobile asupra sistemelor lor energetice, care necesită investiții proporțional foarte mari pentru gestionarea surselor regenerabile de energie intermitente.

(3h)

Evidențiază că din cauza dimensiunilor lor reduse și a sistemelor energetice izolate, regiunile insulare cele mai îndepărtate, la fel ca regiunile ultraperiferice, se confruntă cu dificultăți majore în ceea ce privește aprovizionarea cu energie, deoarece depind în general de importurile de combustibili fosili pentru producția de energie electrică, transporturi și încălzire.

(3i)

Consideră că folosirea energiei din surse regenerabile, inclusiv a energiei maremotrice, ar trebui să fie o prioritate și crede că aceasta ar putea aduce beneficii substanțiale insulelor, având în vedere nevoile comunităților locale, inclusiv conservarea arhitecturii tradiționale a insulelor și a habitatelor locale. Solicită, așadar, să se sprijine dezvoltarea unei game largi de surse regenerabile de energie în funcție de caracteristicile lor geografice. Salută programele lansate de insule privind hidrogenul produs din surse regenerabile de energie.

(4)

Se recunoaște din ce în ce mai mult necesitatea alinierii politicilor în domeniul bioenergiei la principiul utilizării în cascadă a biomasei (9), în vederea asigurării unui acces echitabil la piața materiilor prime de biomasă în vederea dezvoltării de soluții bioeconomice inovatoare, cu valoare adăugată ridicată, și a unei bioeconomii circulare sustenabile. Atunci când elaborează scheme de sprijin pentru bioenergie, statele membre ar trebui, prin urmare, să țină seama de disponibilitatea aprovizionării sustenabile cu biomasă pentru uz energetic și pentru alte utilizări și de menținerea absorbanților de carbon și a ecosistemelor din pădurile naționale, de protejarea biodiversității, precum și de principiul economiei circulare și al utilizării în cascadă a biomasei și de ierarhia deșeurilor stabilită în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10). Cu toate acestea, ar trebui să poată acorda sprijin pentru producția de energie din buturugi sau rădăcini în cazul deșeurilor sau al reziduurilor generate în urma lucrărilor efectuate cu obiectivul principal de conservare a naturii și de planificare a peisajului, cum ar fi cele de pe marginea drumurilor. În orice caz, statele membre ar trebui să evite promovarea utilizării lemnului rotund de calitate pentru producția de energie, cu excepția unor circumstanțe bine definite , cum ar fi prevenirea incendiilor forestiere și exploatarea forestieră de recuperare . În conformitate cu principiul utilizării în cascadă, biomasa lemnoasă ar trebui utilizată în conformitate cu cea mai mare valoare adăugată economică și de mediu, în următoarea ordine a priorităților: 1) produse pe bază de lemn, 2) prelungirea duratei lor de viață, 3) reutilizare, 4) reciclare, 5) bioenergie și 6) eliminare. În cazul în care nicio altă utilizare a biomasei lemnoase nu este viabilă din punct de vedere economic sau potrivită din punctul de vedere al mediului, recuperarea energiei contribuie la reducerea producției de energie din surse neregenerabile. Prin urmare, schemele de sprijin ale statelor membre pentru bioenergie ar trebui să fie direcționate către astfel de materii prime pentru care există o concurență redusă pe piață cu sectoarele materialelor și a căror aprovizionare se consideră că are un efect pozitiv atât pentru climă, cât și pentru biodiversitate, pentru a evita stimulentele negative pentru opțiunile nesustenabile în materie de bioenergie, astfel cum au fost identificate în raportul JRC intitulat „Utilizarea biomasei lemnoase pentru producția de energie în UE” (11). Pe de altă parte, în definirea implicațiilor suplimentare ale principiului utilizării în cascadă, este necesar să se recunoască particularitățile naționale care ghidează statele membre în elaborarea schemelor lor de sprijin. Prevenirea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor ar trebui să fie opțiunea prioritară. Statele membre ar trebui să evite crearea unor scheme de sprijin care ar fi contrare obiectivelor privind tratarea deșeurilor și care ar duce la utilizarea ineficientă a deșeurilor reciclabile. În plus, pentru a asigura o utilizare mai eficientă a bioenergiei, începând din 2026, statele membre nu ar trebui să mai acorde sprijin centralelor care produc exclusiv energie electrică, cu excepția cazului în care instalațiile se află în regiuni cu un statut specific de utilizare în ceea ce privește tranziția lor de la combustibilii fosili, în cazul în care instalațiile utilizează captarea și stocarea dioxidului de carbon sau în cazul în care instalațiile nu pot fi modificate în scopul cogenerării în situații excepționale justificate, după aprobarea din partea Comisiei .

(5)

Creșterea rapidă a producției de energie electrică din surse regenerabile și competitivitatea din ce în ce mai mare a costurilor acesteia pot fi utilizate pentru a răspunde unei ponderi tot mai mari a cererii de energie, de exemplu, prin utilizarea pompelor de căldură pentru încălzirea spațiilor sau a proceselor industriale la temperatură scăzută, a vehiculelor electrice pentru transport sau a furnalelor electrice din anumite sectoare. Energia electrică din surse regenerabile poate fi utilizată, de asemenea, pentru a produce combustibili sintetici destinați consumului în sectoare ale transporturilor greu de decarbonizat, cum ar fi aviația și transportul maritim. Ar trebui dezvoltate tehnologii inovatoare legate de un obiectiv specific, deoarece acestea ar putea contribui la realizarea obiectivelor climatice pentru 2030, precum și a obiectivelor climatice pentru 2050. Un cadru pentru electrificare trebuie să permită o coordonare solidă și eficientă și să extindă mecanismele pieței pentru a corela cererea și oferta în spațiu și timp, pentru a stimula investițiile în flexibilitate , stocarea energiei, răspunsul părții de consum și alte mecanisme de flexibilitate și pentru a contribui la integrarea unor ponderi mari ale producției variabile de energie electrică din surse regenerabile. Prin urmare, statele membre ar trebui , în conformitate cu principiul „eficiența energetică înainte de toate”, să se asigure că utilizarea energiei electrice din surse regenerabile continuă să crească într-un ritm adecvat pentru a răspunde creșterii cererii , inclusiv prin coordonarea strategiilor de import la nivelul Uniunii, asigurând totodată faptul că cererea se adaptează în mod flexibil la generarea de energie din surse regenerabile . În acest scop, statele membre ar trebui să stabilească un cadru care să includă mecanisme compatibile cu piața pentru a elimina barierele rămase în calea integrării depline în sistemul energetic a unor sisteme energetice sigure și adecvate, adaptate unui nivel ridicat de energie flexibilă din surse regenerabile, precum și a unor instalații de stocare. În special, acest cadru abordează barierele rămase, inclusiv cele nefinanciare, cum ar fi resursele digitale și umane insuficiente ale autorităților pentru prelucrarea unui număr tot mai mare de cereri de autorizare.

(5a)

Tehnologiile inovatoare, cum ar fi pompele de căldură hibride, trebuie dezvoltate și utilizate în conformitate cu criteriile din Directiva (UE) 2018/2001, deoarece pot fi folosite ca tehnologii de tranziție în vederea atingerii obiectivelor climatice pentru 2030 și pot contribui la realizarea obiectivelor climatice pentru 2050.

(5b)

Viitorul cadru de guvernanță economică al UE ar trebui să încurajeze statele membre să pună în aplicare reformele necesare pentru a accelera tranziția verde și să faciliteze investițiile în tehnologiile necesare.

(6)

Atunci când se calculează ponderea energiei din surse regenerabile într-un stat membru, combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică ar trebui să fie luați în considerare în sectorul în care sunt consumați (energie electrică, încălzire și răcire sau transporturi). Atunci când combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică sunt consumați într-un stat membru diferit de cel în care au fost produși, energia generată prin folosirea combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică ar trebui să fie calculată astfel: 80 % din volumul lor în țara și sectorul în care este consumată și 20 % din volumul lor în țara în care este produsă, cu excepția cazului în care statele membre în cauză convin altfel. Acordurile dintre statele membre pot lua forma unui acord de cooperare specific încheiat prin intermediul Platformei Uniunii de dezvoltare a energiei din surse regenerabile (URDP). Comisiei ar trebui să i se notifice orice astfel de acorduri, iar aceasta ar trebui să pună la dispoziție informații cu privire la ele, inclusiv volumele exacte ale cererii și ofertei, momentul transferului și data până la care acordul va deveni operațional. În ceea ce privește obiectivele secundare, combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică sunt calculați ca reprezentând 100 % din volumul lor în țara în care sunt consumați. Pentru a evita dubla contabilizare, energia electrică din surse regenerabile utilizată pentru producerea acestor combustibili nu ar trebui luată în calcul. Acest lucru ar duce la o armonizare a normelor de contabilizare pentru acești combustibili în tot cuprinsul directivei, indiferent dacă aceștia sunt luați în considerare pentru obiectivul global privind energia din surse regenerabile sau pentru orice alt obiectiv secundar. De asemenea, acest lucru ar permite calcularea consumului real de energie, ținând seama de pierderile de energie din procesul de producere a acestor combustibili. În plus, s-ar permite contabilizarea combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică importați și consumați în Uniune.

(6a)

Întrucât curentul de încărcare este sustenabil numai dacă este produs din energie curată, analizele ciclului de viață al încălzirii electrificate, al transporturilor și al produselor industriale ar trebui să ia întotdeauna în considerare partea rămasă de combustibil fosil din producția de energie electrică precedentă.

(7)

Cooperarea statelor membre în vederea promovării energiei din surse regenerabile poate lua forma transferurilor statistice, a schemelor de sprijin sau a proiectelor comune. Aceasta permite o utilizare eficientă din punctul de vedere al costurilor a energiei din surse regenerabile în întreaga Europă și contribuie la integrarea pe piață. În ciuda potențialului său, cooperarea a fost foarte limitată, ceea ce a condus la rezultate nesatisfăcătoare în legătură cu eficiența în ceea ce privește creșterea ponderii energiei din surse regenerabile. Prin urmare, statele membre ar trebui să fie obligate să testeze cooperarea prin punerea în aplicare a  unor proiecte-pilot până în decembrie 2025 și, până în 2030, a unui al treilea proiect, pentru statele membre cu un consum anual de energie electrică de peste 100 TWh . Proiectele finanțate prin contribuții naționale în cadrul mecanismului Uniunii de finanțare a energiei din surse regenerabile instituit prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1294 al Comisiei (12) ar îndeplini această obligație pentru statele membre implicate.

(7a)

Toate domeniile politicilor UE trebuie să își orienteze acțiunile către obiectivele climatice nou stabilite și să atingă neutralitatea climatică. Este cazul politicii de coeziune, care, timp de peste douăzeci de ani, a contribuit la decarbonizarea economiei, oferind în același timp exemple și bune practici care se pot reflecta în alte dimensiuni ale politicilor, cum ar fi modificarea prezentei directive. Politica de coeziune nu oferă numai oportunități de investiții pentru a răspunde nevoilor locale și regionale prin intermediul fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI), ci și un cadru integrat de politici pentru a reduce disparitățile în materie de dezvoltare dintre regiunile europene și le ajută pe acestea să facă față multiplelor probleme din calea dezvoltării lor, în special prin protecția mediului, locuri de muncă de calitate și o dezvoltare echitabilă, incluzivă și sustenabilă.

(7b)

Autoritățile locale și regionale joacă un rol esențial într-un sistem energetic integrat și descentralizat. Așadar, Comisia ar trebui să ajute autoritățile locale și regionale să acționeze la nivel transfrontalier, ajutându-le să instituie mecanisme de cooperare, inclusiv Gruparea europeană de cooperare teritorială (GECT).

(7c)

Politica de coeziune asigură o mai mare coerență și coordonare între aceasta și alte domenii legislative ale UE, îmbunătățind integrarea în politică a aspectelor legate de climă, elaborând politici mai eficiente bazate pe surse, furnizând finanțare specifică din partea UE și, în consecință, îmbunătățind punerea în aplicare a politicilor climatice pe teren.

(7d)

Este extrem de important să se mențină pe deplin guvernanța pe mai multe niveluri și principiile parteneriatului în tranziția către o economie neutră climatic, întrucât autoritățile locale și regionale au competențe directe în materie de mediu și schimbări climatice, punând în aplicare 90 % din măsurile de adaptare la schimbările climatice și 70 % din măsurile de atenuare a schimbărilor climatice. În plus, aceste autorități pun în practică și acțiuni care vizează promovarea unui comportament favorabil climei în rândul cetățenilor, inclusiv legate de gestionarea deșeurilor, mobilitate inteligentă, locuințe sustenabile și consumul de energie.

(8)

Strategia privind energia din surse regenerabile offshore introduce un obiectiv ambițios de generare a unei cantități de 300 GW de energie eoliană offshore și de 40 GW de energie oceanică în toate bazinele maritime ale Uniunii până în 2050. Pentru a se asigura această schimbare majoră, va fi necesară o colaborare transfrontalieră între statele membre la nivel de bazin maritim. Prin urmare, statele membre ar trebui să definească împreună și să aloce în planurile lor de amenajare a spațiului maritim un spațiu adecvat pentru cantitatea de energie din surse regenerabile offshore produsă aferentă fiecărui bazin maritim până în 2050, cu etape intermediare în 2030 și 2040. Dacă există un posibil decalaj între cantitatea potențială de resurse de energie din surse regenerabile offshore ale statelor membre și cantitatea planificată de energie din surse regenerabile offshore, Comisia ar trebui să ia măsuri suplimentare pentru a reduce acest decalaj. Aceste obiective ar trebui să se reflecte în planurile actualizate naționale privind energia și clima care vor fi prezentate în 2023 și 2024 în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999. La stabilirea cantității, statele membre ar trebui să țină seama de potențialul în materie de energie din surse regenerabile offshore al fiecărui bazin maritim, de fezabilitatea tehnică și economică a infrastructurii rețelei de transport, de protecția mediului, de biodiversitate, de adaptarea la schimbările climatice și de alte utilizări ale mării, mai ales de activitățile care au deja loc în zonele afectate și de posibilele daune aduse mediului, precum și de obiectivele de decarbonizare ale Uniunii. În plus, statele membre ar trebui să analizeze tot mai atent posibilitatea de a combina producția de energie din surse regenerabile offshore cu liniile de transport care interconectează mai multe state membre, sub forma unor proiecte hibride sau, într-o etapă ulterioară, a unei rețele mai buclate. Acest lucru ar permite distribuția energiei electrice în direcții diferite, maximizând astfel bunăstarea socioeconomică, optimizând cheltuielile de infrastructură și permițând o utilizare mai sustenabilă a mării. Statele membre care se învecinează cu un bazin maritim ar trebui să folosească procesul de amenajare a spațiului maritim pentru a asigura o abordare cu o participare solidă a publicului, astfel încât să se țină seama de opiniile tuturor părților interesate și comunităților costiere.

(8a)

Condițiile considerate necesare pentru exploatarea potențialului în materie de energie din surse regenerabile în mările și oceanele europene, inclusiv în cele din jurul insulelor și din regiunile ultraperiferice, variază. Prin urmare, Uniunea se angajează să introducă tehnologii alternative pentru aceste domenii de interes special, care să nu aibă un impact negativ asupra mediului marin.

(8b)

Pentru a exploata potențialul în materie de energie din surse regenerabile al tuturor mărilor și oceanelor europene, trebuie să se țină seama de diversitatea geografică și de utilizările alternative ale mediului marin, iar acest lucru necesită un set mult mai larg de soluții tehnologice. Printre aceste de soluții se numără parcurile eoliene și fotovoltaice offshore plutitoare, energia valurilor, a curenților și a mareelor, diferențele gradienților termici și de salinitate, încălzirea, răcirea marină și energia geotermală și biomasa marină (algele).

(8c)

Implementarea de proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile pe terenuri rurale și pe terenuri agricole în general ar trebui să se bazeze pe principiile proporționalității, complementarității și compensației. Statele membre ar trebui să asigure desfășurarea ordonată a proiectelor în domeniul energiei din surse regenerabile pentru a evita pierderea de terenuri agricole și să încurajeze dezvoltarea și utilizarea de tehnologii adecvate care să permită compatibilitatea între producerea de energie din surse regenerabile și producția agricolă și animalieră.

(9)

Piața contractelor de achiziție de energie electrică din surse regenerabile este în creștere rapidă și oferă o cale complementară către piața producției de energie din surse regenerabile, pe lângă schemele de sprijin ale statelor membre sau vânzarea directă pe piața angro de energie electrică. În același timp, respectivele acorduri oferă producătorului siguranța unui anumit venit, în timp ce utilizatorul poate beneficia de un preț stabil al energiei electrice. Piața contractelor de achiziție de energie electrică din surse regenerabile este încă limitată la un număr mic de state membre și de întreprinderi mari, existând în continuare bariere administrative, tehnice și financiare semnificative într-o mare parte a pieței Uniunii. Pe lângă contractele de achiziție de energie electrică din surse regenerabile, Comisia evaluează barierele din calea introducerii contractelor de achiziție de energie din surse regenerabile pentru încălzire și răcire, care vor juca un rol din ce în ce mai important în atingerea obiectivelor climatice și în materie de resurse regenerabile ale UE. Măsurile existente prevăzute la articolul 15 menite să încurajeze încheierea de contracte de achiziție de energie electrică din surse regenerabile ar trebui, prin urmare, să fie consolidate în continuare, prin explorarea utilizării garanțiilor pentru credite pentru a reduce riscurile financiare ale acestor acorduri, având în vedere că aceste garanții, atunci când sunt publice, nu ar trebui să elimine finanțarea privată.

(10)

Procedurile administrative extrem de complexe și excesiv de lungi constituie un obstacol major în calea utilizării energiei din surse regenerabile. Raționalizarea în continuare a procedurilor administrative și de autorizare este necesară pentru a ușura sarcina administrativă atât în cazul proiectelor legate de energia din surse regenerabile, cât și în cazul proiectelor conexe de infrastructură a rețelei. În termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei directive, Comisia ar trebui să revizuiască orientările privind acordarea autorizațiilor în vederea scurtării și simplificării proceselor pentru proiecte noi și de retehnologizare și a modernizării proiectelor în domeniul energiei din surse regenerabile. În contextul acestor orientări, ar trebui elaborați indicatori-cheie de performanță.

(10a)

Autoritățile locale și regionale sunt actori-cheie pentru apropierea Europei de realizarea obiectivelor sale energetice și climatice. Producția de energie la nivel local este esențială pentru a promova producția de energie din surse regenerabile, a reduce dependența de energia externă și a diminua ratele sărăciei energetice.

(11)

Clădirile au un mare potențial neexploatat de a contribui în mod eficace la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniune. Decarbonizarea încălzirii și răcirii în acest sector prin creșterea ponderii producției și a utilizării energiei din surse regenerabile , mai ales în context local, va fi necesară pentru a îndeplini obiectivul ambițios stabilit în Legea europeană a climei de a realiza obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică. Cu toate acestea, progresele privind utilizarea surselor regenerabile de energie pentru încălzire și răcire au stagnat în ultimul deceniu, bazându-se în mare parte pe utilizarea sporită a biomasei. Fără stabilirea unor obiective orientative de creștere a producției și a utilizării energiei din surse regenerabile în clădiri, nu se vor putea urmări progresele și identifica blocajele în utilizarea surselor regenerabile de energie. Statele membre ar trebui să poată lua în calcul căldura și răcoarea reziduală în vederea atingerii obiectivului orientativ privind energia din surse regenerabile în clădiri, până la o limită de 20 %, cu o limită superioară de 54 %. În plus, stabilirea de obiective va transmite investitorilor un semnal pe termen lung, inclusiv pentru perioada imediat ulterioară anului 2030. Acest lucru va completa obligațiile legate de eficiența energetică și de performanța energetică a clădirilor și va respecta principiul „eficiența energetică înainte de toate” . Prin urmare, ar trebui stabilite obiective orientative pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri, pentru a orienta și a stimula eforturile statelor membre de a exploata potențialul utilizării și producției de energie din surse regenerabile în clădiri , la fața locului sau în apropiere și pentru a încuraja dezvoltarea ▌tehnologiilor care produc energie din surse regenerabile și a contribui la integrarea lor eficientă în sistemul energetic , oferind în același timp siguranță investitorilor și implicare la nivel local și contribuind totodată la eficiența sistemului . Sistemele de comercializare a certificatelor de emisii sunt concepute pentru a crește costul energiei fosile și a conduce la investiții în economisirea energiei determinate de piață sau la trecerea la energia din surse regenerabile. Ar trebui evitate sarcinile duble pentru consumatori impuse prin sistemul de comercializare a certificatelor de emisii și alte obiective prevăzute de dreptul Uniunii.

(11a)

În urma invadării Ucrainei de către Rusia, argumentele în favoarea unei tranziții energetice rapide nu au fost niciodată mai puternice și mai clare. Rusia furnizează peste 40 % din resursele pentru consumul total de gaze al UE, care sunt folosite în principal în sectorul clădirilor, responsabil de 40 % din consumul total de energie al UE. Accelerând introducerea acoperișurilor solare și a pompelor de căldură, UE ar putea reduce semnificativ importurile de combustibili fosili. Concentrarea la începutul perioadei a acestor investiții va accelera și mai mult reducerea dependenței UE de furnizorii externi. Potrivit REPowerEU, numai pentru anul 2022 ar putea fi economisite încă 2,5 mmc de gaz prin instalarea de sisteme solare fotovoltaice pe acoperișuri reprezentând până la 15 TWh și încă 12 mmc la fiecare 10 milioane de pompe de căldură instalate. În același timp, acest lucru ar reprezenta un impuls major pentru piețele locale de locuri de muncă, numai un astfel de val de instalații pentru acoperișurile solare putând crea până la 225 000 de locuri de muncă la nivel local în domeniul instalațiilor  (13).

(12)

Numărul insuficient de lucrători calificați, în special instalatori și proiectanți de sisteme de încălzire și răcire din surse regenerabile, încetinește înlocuirea sistemelor de încălzire pe bază de combustibili fosili cu sisteme pe bază de energie din surse regenerabile și reprezintă un obstacol major în calea integrării surselor regenerabile de energie în clădiri, industrie și agricultură. Statele membre ar trebui să coopereze cu partenerii sociali și cu comunitățile de energie din surse regenerabile pentru a anticipa competențele care vor fi necesare. Un număr suficient de programe de formare și strategii de înaltă calitate și eficiente de perfecționare și recalificare și de posibilități de certificare care să asigure instalarea corespunzătoare și funcționarea fiabilă a unei game largi de sisteme de încălzire și răcire din surse regenerabile și de tehnologii de stocare, precum și puncte de încărcare a vehiculelor electrice ar trebui să fie puse la dispoziție și concepute astfel încât să atragă participarea la astfel de programe de formare și sisteme de certificare. Statele membre ar trebui să analizeze ce măsuri ar trebui luate pentru a atrage grupurile care sunt în prezent insuficient reprezentate în domeniile profesionale în cauză. Lista instalatorilor formați și certificați ar trebui să fie făcută publică pentru a asigura încrederea consumatorilor și accesul ușor la competențe personalizate de proiectare și instalare care să garanteze instalarea și funcționarea corespunzătoare a sistemelor de încălzire și răcire din surse regenerabile.

(12a)

Întreprinderile agricole și horticole au spațiu și suprafață de acoperiș și produc biomasă. Acestea sunt calități care le permit să joace un rol-cheie în tranziția energetică a zonelor rurale și în comunitățile rurale, în special având în vedere producția descentralizată. Sectorul este un utilizator de energie relativ mic și poate produce mult mai multă energie din surse regenerabile decât are nevoie. Acesta este motivul pentru care ar trebui să se încurajeze și să se sprijine mai mult introducerea partajării energiei și a comunităților energetice.

(13)

Garanțiile de origine reprezintă un instrument esențial pentru informarea consumatorilor, precum și pentru optarea în continuare pentru contractele de achiziție de energie electrică din surse regenerabile. Pentru a stabili o bază coerentă la nivelul Uniunii pentru utilizarea garanțiilor de origine și pentru a oferi acces la dovezi justificative adecvate pentru persoanele care încheie contracte de achiziție de energie electrică din surse regenerabile, toți producătorii de energie din surse regenerabile ar trebui să poată primi o garanție de origine fără a se aduce atingere obligației statelor membre de a lua în considerare valoarea de piață a garanțiilor de origine dacă producătorii de energie beneficiază de sprijin financiar. Sistemul de garanții de origine prevăzut de statele membre ar trebui să fie un sistem armonizat aplicabil în întreaga Uniune. Un sistem energetic mai flexibil și cererea din ce în ce mai mare a consumatorilor necesită un instrument mai inovator, digital, avansat din punct de vedere tehnologic și fiabil pentru a sprijini și a documenta producția tot mai mare de energie din surse regenerabile. În special, tehnologiile inovatoare pot asigura o granularitate spațială și temporală mai mare a garanțiilor de origine. Pentru a înlesni inovarea digitală în acest domeniu, statele membre ar trebui să introducă o granularitate suplimentară a dimensiunii în sistemele lor de garanții de origine.

(13a)

În conformitate cu Acțiunea europeană comună pentru o energie mai accesibilă ca preț, sigură și durabilă, prezentată în comunicarea Comisiei din 8 martie 2022, după caz, statele membre ar trebui să evalueze necesitatea de a extinde infrastructura rețelei de gaze existentă pentru a înlesni integrarea gazelor din surse regenerabile și pentru a reduce dependența de combustibilii fosili, în special dacă infrastructura respectivă contribuie semnificativ la interconectarea a cel puțin două state membre sau a unui stat membru și a unei țări terțe.

(14)

Dezvoltarea infrastructurii pentru rețelele de încălzire și răcire centralizată ar trebui să fie intensificată și orientată către exploatarea unei game mai largi de surse regenerabile de căldură și răcoare într-un mod eficient și flexibil, pentru a spori utilizarea energiei din surse regenerabile și pentru a aprofunda integrarea sistemului energetic. Prin urmare, este oportun să se actualizeze lista surselor regenerabile de energie pe care rețelele de încălzire și răcire centralizată ar trebui să le integreze din ce în ce mai mult și să se solicite integrarea stocării energiei termice ca sursă de flexibilitate, de eficiență energetică sporită și de funcționare mai eficientă din punctul de vedere al costurilor.

(14a)

Acțiunile statelor membre pentru integrarea energiei electrice din surse regenerabile intermitente în rețea, asigurând totodată stabilitatea rețelei și securitatea aprovizionării, pot fi legate de dezvoltarea de soluții precum instalațiile de stocare, gestionarea cererii și centralele electrice de echilibrare a rețelei și centralele de cogenerare de înaltă eficiență care participă la echilibrarea rețelei în sprijinul energiei electrice din surse regenerabile intermitente.

(15)

Cu peste 30 de milioane de vehicule electrice preconizate în Uniune până în 2030, este necesar să se asigure faptul că acestea pot contribui pe deplin la integrarea în sistem a energiei electrice din surse regenerabile și că pot permite astfel atingerea unor ponderi mai mari de energie electrică din surse regenerabile într-un mod optim din punctul de vedere al costurilor. Potențialul vehiculelor electrice de a absorbi energia electrică din surse regenerabile atunci când aceasta este produsă în cantități mari și de a o alimenta din nou într-o rețea atunci când există un deficit de energie trebuie să fie valorificat pe deplin , contribuind la integrarea în sistem a energiei electrice din surse regenerabile variabile și asigurând totodată o aprovizionare sigură și fiabilă cu energie electrică . Prin urmare, este necesar să se introducă măsuri specifice privind vehiculele electrice și informații referitoare la energia din surse regenerabile și la modul și momentul în care poate fi accesată, care să vină în completarea celor din Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului (14) și din [propunerea de Regulament privind bateriile și deșeurile de baterii, de abrogare a Directivei 2006/66/CE și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1020]. În plus, vehiculele electrice solare pot avea o contribuție esențială la decarbonizarea sectorului european al transporturilor. Ele sunt mult mai eficiente din punct de vedere energetic în comparație cu vehiculele electrice tradiționale pe baterie, nu se bazează în mare măsură pe rețeaua de energie electrică pentru încărcare și pot genera energie curată suplimentară care poate fi introdusă în rețea prin încărcare bidirecțională, contribuind la independența energetică a Europei și la generarea de energie din surse regenerabile [AM 26].

(15a)

Ar trebui exploatat pe deplin potențialul centralelor electrice de echilibrare a rețelei și al centralelor de cogenerare care participă la echilibrarea rețelei pentru a sprijini energia electrică din surse regenerabile intermitente, permițând astfel extinderea folosirii acestui tip de energie electrică din surse regenerabile.

(16)

Pentru ca serviciile de flexibilitate și de echilibrare provenite din agregarea activelor de stocare distribuite să fie dezvoltate în mod competitiv, accesul în timp real la informațiile de bază privind bateriile, cum ar fi starea de sănătate, starea de încărcare, capacitatea și valoarea de referință a puterii, ar trebui să fie furnizat în condiții nediscriminatorii , în conformitate deplină cu dispozițiile relevante din Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date (Regulamentul general privind protecția datelor)  (15), și gratuit proprietarilor sau utilizatorilor bateriilor și entităților care acționează în numele acestora prin consimțământ explicit , cum ar fi administratorii de sisteme energetice ale clădirilor, furnizorii de servicii de mobilitate și alți participanți la piața energiei electrice , de exemplu, utilizatorii de vehicule electrice . Prin urmare, este oportun să se introducă măsuri care să răspundă nevoii de acces la astfel de date pentru a facilita operațiunile legate de integrarea bateriilor de uz casnic și a vehiculelor electrice , a sistemelor inteligente de încălzire și răcire și a altor dispozitive inteligente , completând dispozițiile privind accesul la datele referitoare la baterii legate de facilitarea reafectării bateriilor din [propunerea de regulament al Comisiei privind bateriile și deșeurile de baterii, de abrogare a Directivei 2006/66/CE și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1020]. Dispozițiile privind accesul la datele referitoare la baterii ale vehiculelor electrice ar trebui să se aplice în plus față de orice dispoziție prevăzută în dreptul Uniunii privind omologarea de tip a vehiculelor.

(17)

Numărul tot mai mare de vehicule electrice din modurile de transport rutier, feroviar, maritim și din alte moduri de transport va necesita optimizarea și gestionarea operațiunilor de reîncărcare într-un mod care să nu cauzeze congestionare și să valorifice pe deplin disponibilitatea energiei electrice din surse regenerabile și prețurile scăzute ale energiei electrice din sistem. În situațiile în care încărcarea inteligentă și bidirecțională ar contribui la pătrunderea în continuare a energiei electrice din surse regenerabile în sectorul transporturilor și în sistemul de energie electrică în general, prin intermediul parcurilor de vehicule electrice, o astfel de funcționalitate ar trebui, de asemenea, să fie pusă la dispoziție. Având în vedere durata lungă de viață a punctelor de reîncărcare, cerințele privind infrastructura de încărcare ar trebui să fie actualizate în așa fel încât să răspundă nevoilor viitoare și să nu genereze efecte negative de blocare a dezvoltării tehnologiei și a serviciilor.

(18)

Utilizatorii de vehicule electrice care încheie acorduri contractuale cu furnizorii de servicii de electromobilitate și cu participanții la piața energiei electrice ar trebui să aibă dreptul de a primi informații și explicații cu privire la modul în care termenii acordului vor afecta utilizarea vehiculului lor și starea de sănătate a bateriei vehiculului. Furnizorii de servicii de electromobilitate și participanții la piața energiei electrice ar trebui să explice în mod clar utilizatorilor de vehicule electrice modul în care vor fi remunerați pentru serviciile de flexibilitate, echilibrare și stocare furnizate sistemului și pieței de energie electrică prin utilizarea vehiculului lor electric. Utilizatorilor de vehicule electrice trebuie, de asemenea, să li se garanteze protecția drepturilor consumatorilor atunci când încheie astfel de acorduri, în special în ceea ce privește protecția datelor lor cu caracter personal, cum ar fi localizarea și obiceiurile de conducere, în legătură cu utilizarea vehiculului lor. Preferința utilizatorilor de vehicule electrice în ceea ce privește tipul de energie electrică achiziționată pentru a fi utilizată în vehiculul lor electric, precum și alte preferințe, pot fi, de asemenea, incluse în astfel de acorduri. Din motivele enunțate mai sus, este important să se asigure faptul că infrastructura de încărcare care urmează să fie implementată este folosită cât mai eficient . Pentru a crește încrederea consumatorilor în electromobilitate este esențial ca utilizatorii de vehicule electrice să își poată utiliza abonamentul la mai multe puncte de reîncărcare. Acest lucru va permite, de asemenea, furnizorului de servicii ales de utilizatorul vehiculului electric să integreze în mod optim vehiculul electric în sistemul de energie electrică, printr-o planificare predictibilă și prin stimulente bazate pe preferințele utilizatorului de vehicule electrice. Acest lucru este, de asemenea, în conformitate cu principiile unui sistem energetic axat pe consumator și bazat pe prosumator, precum și cu dreptul utilizatorilor de vehicule electrice de a alege furnizorul, în calitate de clienți finali, în conformitate cu dispozițiile Directivei (UE) 2019/944.

(18a)

Pe lângă bateriile de uz casnic și ale vehiculelor electrice, o varietate de alte aparate, cum ar fi dispozitivele inteligente de încălzire și răcire, rezervoarele de apă caldă, unitățile de stocare a energiei termice și alte dispozitive inteligente, au un potențial semnificativ de răspuns al părții de consum, care ar trebui exploatat urgent pentru a permite consumatorilor să își ofere flexibilitatea sistemului energetic. Prin urmare, este necesar să se introducă măsuri care să permită accesul în timp real la datele relevante pentru răspunsul părții de consum pentru utilizatori, precum și pentru terți care acționează în numele proprietarilor și al utilizatorilor, cum ar fi participanții la piața energiei electrice, în condiții nediscriminatorii și gratuit, în deplină conformitate cu prevederile relevante din Regulamentul (UE) 2016/679.

(19)

Prin urmare, producția distribuită și descentralizată, răspunsul părții de consum și activele de stocare▌, cum ar fi bateriile de uz casnic și bateriile vehiculelor electrice , sistemele inteligente de încălzire și răcire și alte dispozitive inteligente, precum și stocarea energiei termice au potențialul de a oferi rețelei servicii de flexibilitate și de echilibrare considerabile prin agregare. Pentru a facilita dezvoltarea unor astfel de dispozitive și de servicii conexe , dispozițiile de reglementare privind conectarea și exploatarea producției descentralizate și a activelor de stocare, cum ar fi tarifele, termenele de angajament și specificațiile de conectare, ar trebui concepute astfel încât să nu împiedice potențialul tuturor activelor de stocare, inclusiv al celor mici și mobile, de a oferi servicii de flexibilitate și de echilibrare sistemului și de a contribui la pătrunderea în continuare a energiei electrice din surse regenerabile, în comparație cu activele fixe de stocare mai mari. Statele membre ar trebui să ofere, de asemenea, condiții de concurență echitabile pentru actorii mai mici de pe piață, în special pentru comunitățile de energie din surse regenerabile, astfel încât aceștia să poată participa pe piață fără a se confrunta cu sarcini administrative sau de reglementare disproporționate.

(20)

Punctele de reîncărcare în care vehiculele electrice sunt parcate de obicei pentru perioade lungi de timp, cum ar fi locurile în care persoanele parchează din motive de reședință sau legate de locul de muncă, sunt extrem de relevante pentru integrarea sistemului energetic. Prin urmare, trebuie asigurate funcționalități de încărcare inteligentă și bidirecțională . Ar trebui luate inițiative specifice pentru a crește numărul de puncte de reîncărcare în zonele rurale și slab populate și pentru a asigura o distribuție adecvată în zonele cele mai îndepărtate și montane. În această privință, exploatarea infrastructurii de încărcare normală care nu este accesibilă publicului , de exemplu printr-un sistem de contorizare inteligentă, este deosebit de importantă pentru integrarea vehiculelor electrice în sistemul de energie electrică, deoarece aceasta este situată în locuri în care vehiculele electrice sunt parcate în mod repetat pentru perioade îndelungate, cum ar fi în clădirile cu acces limitat, în parcările pentru angajați sau în spațiile de parcare închiriate persoanelor fizice sau juridice.

(21)

Industria este responsabilă de 25 % din consumul de energie al Uniunii și este un mare consumator de energie pentru încălzire și răcire, care este în prezent generată în proporție de 91 % din combustibili fosili. Cu toate acestea, 50 % din necesarul de energie pentru încălzire și răcire vizează o temperatură scăzută (< 200 oC), pentru care există alternative eficiente din punctul de vedere al costurilor în materie de energie din surse regenerabile, inclusiv prin electrificare directă din surse regenerabile, pompe de căldură industriale și soluții bazate pe energia geotermală . În plus, industria utilizează surse neregenerabile ca materii prime pentru a fabrica produse precum oțelul sau produsele chimice. Deciziile din prezent privind investițiile industriale vor determina viitoarele procese industriale și opțiuni energetice care pot fi luate în considerare de industrie. Prin urmare, este important ca aceste decizii privind investițiile să fie adaptate la exigențele viitorului și să evite crearea de active depreciate . Prin urmare, ar trebui să se stabilească valori de referință pentru a stimula industria să treacă la procese de producție bazate pe surse regenerabile de energie care nu numai că sunt alimentate cu energie din surse regenerabile, ci utilizează și materii prime pe bază de surse regenerabile de energie, cum ar fi hidrogenul produs din surse regenerabile de energie. ▌

(21a)

Statele membre ar trebui să promoveze instrumentele de amenajare a teritoriului necesare pentru clasificarea terenurilor agricole și identificarea terenurilor cu o valoare agricolă ridicată în funcție de caracteristicile lor edafologice. În cadrul politicilor lor de dezvoltare și promovare a energiilor din surse regenerabile, statele membre ar trebui să asigure menținerea destinației acestor terenuri pentru agricultură și creșterea animalelor.

(22)

Aplicându-se principiul „eficiența energetică înainte de toate”, combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică pot fi utilizați în scopuri energetice, dar și în scopuri neenergetice, ca materii prime în industrii precum cea siderurgică sau cea a produselor chimice. Utilizarea combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică în ambele scopuri le exploatează pe deplin potențialul de a înlocui combustibilii fosili utilizați ca materii prime și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în procesele industriale greu de electrificat și, prin urmare, ar trebui să fie inclusă într-un obiectiv privind utilizarea combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică. Măsurile naționale de sprijinire a utilizării combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică în respectivele sectoare industriale nu ar trebui să conducă la creșteri nete ale poluării cauzate de creșterea cererii de producție de energie electrică care este satisfăcută de cei mai poluanți combustibili fosili, cum ar fi cărbunele, motorina, lignitul, turba și șistul bituminos.

(22a)

Astfel cum se menționează în Strategia UE pentru hidrogen, combustibilii cu emisii scăzute de dioxid de carbon și hidrogenul cu emisii scăzute de dioxid de carbon pot juca un rol în tranziția energetică reducând emisiile combustibililor existenți. Întrucât combustibilii cu emisii scăzute de dioxid de carbon și hidrogenul cu emisii scăzute de dioxid de carbon nu sunt combustibili din surse regenerabile, revizuirea Directivei (UE)…/… [Directiva privind gazele naturale și hidrogenul] ar trebui să stabilească dispozițiile complementare referitoare la rolul combustibililor cu emisii scăzute de dioxid de carbon și al hidrogenului cu emisii scăzute de dioxid de carbon în atingerea neutralității emisiilor de dioxid de carbon până în 2050.

(23)

Creșterea nivelului de ambiție în sectorul încălzirii și răcirii este esențială pentru realizarea obiectivului global privind energia din surse regenerabile, având în vedere că încălzirea și răcirea constituie aproximativ jumătate din consumul de energie al Uniunii, acoperind o gamă largă de utilizări finale și tehnologii în clădiri, industrie și încălzirea și răcirea centralizată. Pentru a accelera creșterea ponderii surselor regenerabile de energie în sectorul încălzirii și răcirii, o creștere anuală de minim 1,1 ar trebui să devină obligatorie pentru toate statele membre , cu o țintă orientativă de până la 2,3, conform nivelului sugerat de REPowerEU . Pentru statele membre care au deja ponderi ale surselor regenerabile de energie de peste 50 % în sectorul încălzirii și răcirii, ar trebui să fie posibil să se aplice în continuare doar jumătate din rata de creștere anuală obligatorie, iar statele membre cu o pondere de 60 % sau mai mare pot considera că orice astfel de pondere acoperă rata medie anuală de creștere în conformitate cu articolul 23 alineatul (2) literele (b) și (c). Statele membre ar trebui să își evalueze, cu implicarea autorităților locale și regionale și în conformitate cu principiul „eficiența energetică înainte de toate”, potențialul de a folosi energie din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii și de a utiliza căldură și răcoare reziduale . În plus, ar trebui stabilite suplimentări specifice fiecărui stat membru, prin redistribuirea eforturilor suplimentare pentru atingerea nivelului dorit de energie din surse regenerabile în 2030 între statele membre, pe baza PIB-ului și a rentabilității. O listă mai lungă a diferitelor măsuri ar trebui, de asemenea, să fie inclusă în Directiva (UE) 2018/2001 pentru a facilita creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii. Statele membre ar trebui să pună în aplicare trei măsuri din lista de măsuri. Atunci când adoptă și pun în aplicare măsurile respective, statele membre ar trebui să asigure accesibilitatea lor pentru toți consumatorii, mai ales cei din gospodării cu venituri reduse sau vulnerabile, și ar trebui să dispună ca o parte însemnată a măsurilor să fie puse în aplicare cu prioritate în gospodăriile cu venituri mici expuse riscului de sărăcie energetică și în locuințele sociale [AM 38].

(24)

Pentru a se asigura faptul că un rol mai important al încălzirii și răcirii centralizate este însoțit de o mai bună informare a consumatorilor, este oportun să se clarifice și să se consolideze divulgarea ponderii energiei din surse regenerabile și a emisiilor de gaze cu efect de seră aferente, precum și a eficienței energetice a acestor sisteme.

(24a)

Sectorul agricol are potențialul de a produce energie electrică suplimentară din surse regenerabile. Această energie electrică din surse regenerabile este produsă în mod descentralizat, ceea ce reprezintă o oportunitate în tranziția energetică. Pentru a introduce această energie electrică în rețea, aceasta trebuie să aibă o capacitate suficientă. Însă rețeaua se termină adesea în zonele rurale și de aceea nu are o capacitate suficientă pentru a integra energie electrică suplimentară. Consolidarea rețelei în zonele rurale ar trebui să fie puternic încurajată, astfel încât fermele să își poată aduce în mod efectiv contribuția potențială la tranziția energetică prin producția descentralizată de energie electrică.

(24b)

Instalațiile de producție de energie la scară mică în cadrul fermei au un potențial enorm de a crește circularitatea în exploatație prin transformarea deșeurilor și a fluxurilor reziduale ale fermei, cum ar fi, printre altele, gunoiul de grajd, în căldură și energie electrică. Prin urmare, ar trebui eliminate toate barierele pentru a-i încuraja pe fermieri să investească în aceste tehnologii vizând obținerea unei ferme circulare, cum ar fi instalațiile de digestie anaerobă la scară mică. Una dintre aceste bariere o constituie valorificarea reziduurilor procesului, de exemplu azotul recuperat din gunoi de grajd (RENURE), precum și sulfatul de amoniu, care ar trebui să poată fi clasificate și utilizate drept îngrășăminte.

(25)

Sistemele moderne de încălzire și răcire centralizată eficiente bazate pe surse regenerabile de energie și-au demonstrat potențialul de a oferi soluții eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru integrarea energiei din surse regenerabile, creșterea eficienței energetice și integrarea sistemului energetic, înlesnind decarbonizarea generală a sectorului încălzirii și răcirii. Pentru a se asigura valorificarea acestui potențial, creșterea anuală a ponderii energiei din surse regenerabile și/sau a căldurii reziduale în sistemele de încălzire și răcire centralizată ar trebui să crească de la 1 la 2,3 puncte procentuale, fără a schimba caracterul orientativ al acestei creșteri, reflectând dezvoltarea inegală a acestui tip de rețea pe teritoriul Uniunii.

(26)

Pentru a se reflecta importanța sporită a încălzirii și răcirii centralizate și necesitatea de a orienta dezvoltarea acestor rețele către integrarea unei cantități mai mari de energie din surse regenerabile, este oportun să se stabilească cerințe pentru a se asigura racordarea furnizorilor terți de energie din surse regenerabile și de căldură și răcoare reziduală la sisteme de încălzire sau răcire centralizată cu o capacitate mai mare de 25 MW.

(27)

Căldura și răcoarea reziduală sunt insuficient utilizate, în pofida disponibilității lor pe scară largă, ceea ce duce la o risipă de resurse, la o eficiență energetică mai scăzută în sistemele energetice naționale și la un consum de energie mai mare decât este necesar în Uniune. Cerințele pentru o coordonare mai strânsă între operatorii de încălzire și răcire centralizată, sectoarele industriale și terțiare și autoritățile locale ar putea facilita dialogul și cooperarea necesare pentru a valorifica potențialul încălzirii și răcirii reziduale eficient din punctul de vedere al costurilor prin intermediul sistemelor de încălzire și răcire centralizată.

(28)

Pentru a asigura participarea deplină a încălzirii și răcirii centralizate la integrarea sectorului energetic, este necesar să se extindă cooperarea cu operatorii de distribuție a energiei electrice la operatorii de sisteme de transport de energie electrică și să se extindă domeniul de aplicare al cooperării la planificarea investițiilor în rețea și la piețe pentru a se valorifica mai bine potențialul încălzirii și răcirii centralizate pentru furnizarea de servicii de flexibilitate pe piețele energiei electrice. Cooperarea în continuare cu operatorii de rețele de gaze, inclusiv rețele de hidrogen și alte rețele energetice, ar trebui, de asemenea, să fie posibilă pentru a asigura o mai mare integrare la nivelul vectorilor energetici și utilizarea lor în modul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor.

(29)

Utilizarea combustibililor din surse regenerabile și a energiei electrice din surse regenerabile în transport poate contribui la decarbonizarea în mod rentabil a sectorului transporturilor din Uniune și poate îmbunătăți, printre altele, diversificarea energetică din sectorul respectiv, concomitent cu promovarea inovării, a creșterii economice și a creării de locuri de muncă în economia Uniunii și cu reducerea dependenței de importurile de energie. În vederea atingerii obiectivului mai ambițios de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră definit de Uniune, nivelul energiei din surse regenerabile furnizate pentru toate modurile de transport din Uniune ar trebui să crească. Exprimarea obiectivului în domeniul transporturilor ca obiectiv de reducere a intensității gazelor cu efect de seră ar stimula utilizarea din ce în ce mai sporită a combustibililor celor mai rentabili și mai eficienți din punctul de vedere al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul transporturilor. În plus, un obiectiv de reducere a intensității gazelor cu efect de seră ar stimula inovarea și ar stabili o valoare de referință clară pentru a face comparații între tipurile de combustibili și energia electrică din surse regenerabile, în funcție de intensitatea gazelor cu efect de seră. În plus, creșterea nivelului obiectivului bazat pe energie privind biocombustibilii avansați și biogazul și introducerea unui obiectiv privind combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică ar asigura o utilizare sporită a combustibililor din surse regenerabile cu cel mai mic impact asupra mediului în modurile de transport dificil de electrificat. Atingerea acestor obiective ar trebui să fie asigurată prin obligații impuse furnizorilor de combustibili, precum și prin alte măsuri incluse în [Regulamentul (UE) 2021/XXX privind utilizarea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon în transportul maritim – FuelEU în domeniul maritim și în Regulamentul (UE) 2021/XXX privind asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru un transport aerian durabil]. Obligațiile specifice ale furnizorilor de combustibili de aviație ar trebui stabilite numai în temeiul [Regulamentului (UE) 2021/XXX privind asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru un transport aerian durabil].

(29a)

Pandemia de COVID-19 a demonstrat importanța strategică a sectorului transporturilor. Punerea în aplicare a culoarelor verzi, care au asigurat lanțuri de aprovizionare sigure pentru serviciile medicale și de urgență, aprovizionarea cu alimente esențiale și produse farmaceutice, a reprezentat o bună practică care, în viitor, ar trebui să prevaleze asupra reducerii emisiilor în perioade de criză.

(29b)

Implementarea sau instalarea sistemelor de propulsie asistată de vânt și a sistemelor de propulsie bazată pe vânt este considerată o sursă de energie regenerabilă și una dintre soluțiile de decarbonizare pentru transportul maritim.

(30)

Electromobilitatea va juca un rol esențial în decarbonizarea sectorului transporturilor. Pentru a încuraja dezvoltarea în continuare a electromobilității, statele membre ar trebui să instituie un mecanism de credite care să permită operatorilor de puncte de reîncărcare accesibile publicului să contribuie, prin furnizarea de energie electrică din surse regenerabile sau de energie din surse regenerabile , la îndeplinirea obligației impuse de statele membre furnizorilor de combustibili. Statele membre pot include în acest mecanism stațiile de reîncărcare private, dacă se poate demonstra că energia electrică din surse regenerabile livrată acestor stații de reîncărcare este furnizată exclusiv vehiculelor electrice. Deși sprijină energia electrică în transporturi printr-un astfel de mecanism, este important ca statele membre să continue să stabilească un nivel ridicat de ambiție în ceea ce privește decarbonizarea mixului lor de combustibili lichizi, mai ales în sectoarele de transport greu de decarbonizat, cum ar fi sectorul maritim și cel al aviației, în care electrificarea directă este mult mai greu de realizat .

(30a)

Hidrogenul poate fi folosit ca materie primă sau ca sursă de energie în procesele industriale și chimice și în transportul aerian și maritim, ducând la decarbonizarea sectoarelor în care electrificarea directă nu este posibilă tehnologic sau nu este competitivă, precum și pentru stocarea energiei pentru a echilibra, acolo unde este necesar, sistemul energetic, jucând astfel un rol important în integrarea sistemului energetic.

(30b)

Cadrul de reglementare al Uniunii și inițiativele care vizează atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui să sprijine industria să treacă la un sistem energetic european mai sustenabil, în special atunci când se stabilesc noi obiective și praguri de producție.

(31)

Politica Uniunii în domeniul energiei din surse regenerabile urmărește să contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii Europene de atenuare a schimbărilor climatice în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În urmărirea acestui obiectiv, este esențial să se contribuie, de asemenea, la obiective de mediu mai ample, în special la prevenirea pierderii biodiversității, care este afectată negativ de schimbarea indirectă a destinației terenurilor asociată cu producția de anumiți biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă. De asemenea, planificarea inadecvată a instalațiilor aferente proiectelor eoliene sau fotovoltaice mari poate avea efecte nedorite asupra biodiversității, peisajelor și comunităților locale. De asemenea, ar trebui luate în considerare efectele indirecte ale defrișărilor și ale tasării solului, efectele turbinelor eoliene și conflictele legate de utilizarea terenurilor în cazul parcurilor solare. Contribuția la aceste obiective climatice și de mediu constituie o preocupare intergenerațională profundă și pe termen lung pentru cetățenii Uniunii și legiuitorul Uniunii. Așadar, Uniunea ar trebui să promoveze combustibili în cantități care să echilibreze ambiția necesară cu necesitatea de a evita contribuția la schimbarea directă și indirectă a utilizării terenurilor. În consecință, modificările modului de calculare a obiectivului privind transporturile nu ar trebui să afecteze limitele stabilite cu privire la modul în care se poate ține seama în vederea acestui obiectiv de anumiți combustibili produși din culturi alimentare și furajere, pe de o parte, și de combustibili care prezintă riscuri ridicate din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor, pe de altă parte. În plus, pentru a nu crea un stimulent pentru utilizarea în transporturi a biocombustibililor și a biogazului produse din culturi alimentare și furajere și pentru a ține seama de războiul împotriva Ucrainei , statele membre ar trebui să aibă în continuare posibilitatea de a alege dacă sunt sau nu luați în considerare în vederea realizării obiectivului privind transporturile. Dacă statele membre nu le iau în calcul, ele pot reduce în consecință obiectivul de reducere a intensității gazelor cu efect de seră, presupunând că biocombustibilii pe bază de culturi alimentare și furajere reduc cu 50 % emisiile de gaze cu efect de seră, ceea ce corespunde valorilor tipice stabilite într-o anexă la prezenta directivă pentru reducerile de emisii de gaze cu efect de seră generate de cele mai relevante filierele de producție a biocombustibililor pe bază de culturi alimentare și furajere, precum și pragul minim de reducere care se aplică majorității instalațiilor care produc astfel de biocombustibili. În plus, statele membre ar trebui să aibă în vedere și asigurarea aprovizionării suplimentare cu alimente pentru a stabiliza piețele mondiale de produse alimentare de bază.

(31a)

Ar trebui să se țină seama de articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care recunoaște vulnerabilitatea deosebită a regiunilor ultraperiferice, cauzată de depărtarea acestora de regiunile continentale, de caracterul insular, de dimensiunile reduse, de topografia și clima dificile și de dependența economică de câteva produse, o combinație care limitează semnificativ dezvoltarea acestor regiuni și generează costuri suplimentare substanțiale în multe zone, în special în ceea ce privește transportul. Eforturile depuse și obiectivele stabilite la nivel european pentru reducerea gazelor cu efect de seră trebuie adaptate la această situație dificilă, echilibrând obiectivele de mediu cu costurile sociale ridicate pentru aceste regiuni.

(32)

Exprimarea obiectivului privind transporturile ca obiectiv de reducere a intensității gazelor cu efect de seră face inutilă utilizarea multiplicatorilor pentru promovarea anumitor surse regenerabile de energie. Acest lucru se datorează faptului că diferite surse regenerabile de energie economisesc cantități diferite de emisii de gaze cu efect de seră și, prin urmare, contribuie în mod diferit la atingerea unui obiectiv. Ar trebui să se considere că energia electrică din surse regenerabile are emisii zero, ceea ce înseamnă că reduce emisiile cu 100 % în comparație cu energia electrică produsă din combustibili fosili. Acest lucru va crea un stimulent pentru utilizarea energiei electrice din surse regenerabile, deoarece este puțin probabil ca combustibilii din surse regenerabile și combustibilii pe bază de carbon reciclat să atingă un procent atât de ridicat al reducerilor. Electrificarea bazată pe surse regenerabile de energie ar deveni, prin urmare, cea mai eficientă modalitate de decarbonizare a transportului rutier. În plus, pentru a promova utilizarea biocombustibililor avansați și a biogazului și a combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică în modurile de transport aerian și maritim, care sunt dificil de electrificat, este oportun să se mențină multiplicatorul pentru combustibilii furnizați în modurile respective atunci când sunt luați în considerare în vederea realizării obiectivelor specifice stabilite pentru combustibilii respectivi.

(33)

Electrificarea directă a sectoarelor de utilizare finală, inclusiv a sectorului transporturilor, contribuie la eficiența sistemului și facilitează tranziția către un sistem energetic bazat pe energie din surse regenerabile. Prin urmare, aceasta constituie, în sine, un mijloc eficient de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Așadar, nu este necesară crearea unui cadru privind adiționalitatea care să se aplice în mod specific energiei electrice din surse regenerabile furnizate vehiculelor electrice în sectorul transporturilor. [AM 10]

(34)

Întrucât combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică trebuie luați în considerare ca energie din surse regenerabile, indiferent de sectorul în care sunt consumați, normele de stabilire a naturii lor regenerabile atunci când sunt produși din energie electrică, care erau aplicabile numai acelor combustibili atunci când sunt consumați în sectorul transporturilor, ar trebui să fie extinse la toți combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică, indiferent de sectorul în care sunt consumați.

(34a)

Energia electrică obținută prin racordarea directă la una sau mai multe instalații care produc energie electrică poate fi luată în considerare integral ca energie electrică din surse regenerabile, atunci când este utilizată pentru producția de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică. Instalațiile demonstrează că energia electrică în cauză a fost furnizată fără a prelua energie electrică din rețea. Energia electrică preluată din rețea poate fi considerată complet regenerabilă cu condiția să fie produsă exclusiv din surse regenerabile, iar caracteristicile regenerabile și alte criterii corespunzătoare să fi fost demonstrate de încheierea unui contract de achiziție de energie electrică. Pentru a fi pe deplin calificat drept combustibil din surse regenerabile de origine nebiologică, corelația geografică ar trebui să se facă la nivel de zonă de ofertare și ar trebui să ia în considerare, de asemenea, situațiile offshore. Proprietățile regenerabile ale energiei electrice respective trebuie declarate o singură dată și numai într-un singur sector de utilizare finală. Același lucru ar trebui să se aplice și combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică importați în Uniune. [AM 11]

(35)

Pentru a asigura o eficacitate mai mare din punctul de vedere al mediului a criteriilor Uniunii de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru combustibilii din biomasă solizi folosiți în instalațiile care produc încălzire, energie electrică și răcire, pragul minim pentru aplicabilitatea unor astfel de criterii ar trebui să fie redus de la nivelul actual de 20 MW la 7,5  MW.

(36)

Directiva (UE) 2018/2001 a consolidat cadrul de durabilitate a bioenergiei și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prin stabilirea de criterii pentru toate sectoarele de utilizare finală. Aceasta a stabilit norme specifice pentru biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră, solicitând sustenabilitatea operațiunilor de recoltare și contabilizarea emisiilor legate de schimbarea destinației terenurilor. Pentru a obține o protecție sporită a habitatelor deosebit de bogate în biodiversitate și bogate în carbon, cum ar fi pădurile primare și seculare , pădurile foarte bogate în biodiversitate, pășunile, turbăriile și landele , ar trebui introduse excluderi și limitări ale surselor de biomasă forestieră din zonele respective, în conformitate cu abordarea privind biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă agricolă. În plus, criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui să se aplice și instalațiilor existente bazate pe biomasă, pentru a se asigura că producția de bioenergie în toate aceste instalații duce la reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră în comparație cu energia produsă din combustibili fosili. Pădurile seminaturale ca păduri sau alte terenuri împădurite care nu sunt nici păduri primare, nici plantații forestiere și care sunt compuse predominant din specii de arbori și arbuști indigeni care nu au fost plantați au o biodiversitate și o valoare climatică ridicate și nu ar trebui transformate în plantații forestiere sau degradate în alt mod. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită științelor forestiere pentru a aborda întrebările deschise și pentru a furniza date, deoarece acestea sunt esențiale pentru o mai bună înțelegere a rolului arborilor noștri pentru climă, mediu, economie și societate. Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși pe bază de biomasă agricolă și forestieră și combustibilii de origine nebiologică din surse regenerabile ar trebui să fie obținuți din terenuri sau păduri pentru care drepturile părților terțe privind utilizarea și proprietatea terenului sau a pădurilor sunt respectate prin obținerea consimțământului liber, prealabil și în cunoștință de cauză al acestor părți terțe, cu participarea instituțiilor și organizațiilor reprezentative, în timp ce drepturile fundamentale și în domeniul muncii ale terților sunt respectate, iar disponibilitatea produselor alimentare și a hranei pentru animale pentru părțile terțe nu este periclitată.

(37)

Pentru a reduce sarcina administrativă pentru producătorii de combustibili din surse regenerabile și de combustibili pe bază de carbon reciclat și pentru statele membre, în cazul în care Comisia a recunoscut, printr-un act de punere în aplicare, că sistemele voluntare sau naționale oferă dovezi sau date exacte cu privire la respectarea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și a altor cerințe stabilite în prezenta directivă, statele membre ar trebui să accepte rezultatele certificării emise de astfel de sisteme în limitele recunoașterii Comisiei. Pentru a reduce sarcina asupra instalațiilor mici, statele membre ar trebui să instituie un mecanism de verificare simplificat pentru instalațiile cu o putere cuprinsă între 5 și 20  MW.

(38)

Baza de date a Uniunii care urmează să fie creată de Comisie urmărește să permită urmărirea combustibililor lichizi și gazoși din surse regenerabile și a combustibililor pe bază de carbon reciclat. Domeniul său de aplicare ar trebui extins de la transporturi la toate celelalte sectoare de utilizare finală în care sunt consumați astfel de combustibili. Acest lucru ar trebui să contribuie în mod vital la monitorizarea cuprinzătoare a producției și a consumului de astfel de combustibili, reducând riscurile de dublă contabilizare sau de nereguli de-a lungul lanțurilor de aprovizionare acoperite de baza de date a Uniunii. În plus, pentru a evita orice risc de suprapunere a cererilor pentru același gaz din surse regenerabile, ar trebui anulată garanția de origine emisă pentru orice lot de gaze regenerabile înregistrat în baza de date. Această bază de date este pusă la dispoziția publicului într-un mod deschis, transparent și ușor de utilizat. Comisia ar trebui să publice rapoarte anuale destinate publicului larg cu privire la informațiile raportate în baza de date a Uniunii, inclusiv la cantitățile, originea geografică și tipul de materii prime ale biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă.

(38a)

Pentru a compensa sarcinile de reglementare impuse cetățenilor, administrațiilor și întreprinderilor prin prezenta directivă, Comisia ar trebui, în cadrul analizei sale anuale a sarcinii de reglementare, efectuată în temeiul punctului 48 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare, să revizuiască cadrul de reglementare în sectoarele în cauză în conformitate cu principiul numărului constant, astfel cum se prevede în Comunicarea Comisiei din 29 aprilie 2021, intitulată „O mai bună legiferare: Unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației” și, după caz, prezintă propuneri legislative pentru modificarea sau eliminarea dispozițiilor din alte acte legislative ale Uniunii care generează costuri de conformare în sectoarele respective.

(38b)

Trebuie stabilite dispoziții antifraudă adecvate, în special în ceea ce privește uleiul de gătit uzat (UCO), având în vedere utilizarea pe scară largă a procesului de amestecare a uleiului de palmier. Întrucât detectarea și prevenirea fraudelor sunt esențiale pentru a preveni concurența neloială și defrișările agresive în țările terțe, ar trebui implementată trasabilitatea completă și certificată a acestor materii prime.

(39)

Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice face mai multe trimiteri în mai multe părți din text la obiectivul obligatoriu la nivelul Uniunii privind o pondere de cel puțin 32 % a energiei din surse regenerabile consumate în Uniune în anul 2030. Întrucât acest obiectiv trebuie majorat pentru a contribui în mod eficace la ambiția de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030, trimiterile respective ar trebui modificate. Eventualele cerințe suplimentare în materie de planificare și raportare nu vor crea un nou sistem de planificare și raportare, ci ar trebui să facă obiectul cadrului existent de planificare și raportare în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999.

(40)

Domeniul de aplicare al Directivei 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului (16) ar trebui modificat pentru a se evita duplicarea cerințelor de reglementare în ceea ce privește obiectivele de decarbonizare a combustibililor utilizați în transporturi și pentru a se alinia la Directiva (UE) 2018/2001.

(40a)

De asemenea, este necesar să se încurajeze cercetarea și inovarea în domeniul surselor de energie curate, precum hidrogenul, pentru a răspunde cererii tot mai mari de combustibili alternativi și, mai ales, pentru a aduce pe piață o sursă de energie al cărei cost de producție este mai mic decât al combustibililor fosili precum motorina, păcura sau benzina, ale căror prețuri ating în prezent niveluri record.

(41)

Definițiile din Directiva 98/70/CE ar trebui modificate pentru a le alinia la Directiva (UE) 2018/2001 și pentru a evita astfel aplicarea unor definiții diferite în aceste două acte.

(42)

Obligațiile privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și utilizarea biocombustibililor menționați în Directiva 98/70/CE ar trebui eliminate pentru a simplifica și a evita dubla reglementare în ceea ce privește obligațiile consolidate de decarbonizare a combustibililor utilizați în transporturi, care sunt prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001.

(43)

Obligațiile privind monitorizarea și raportarea cu privire la reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în Directiva 98/70/CE ar trebui eliminate pentru a se evita dubla reglementare a obligațiilor de raportare.

(44)

Directiva (UE) 2015/652 a Consiliului, care prevede normele detaliate pentru punerea în aplicare uniformă a articolul 7a din Directiva 98/70/CE, ar trebui abrogată, deoarece devine caducă odată cu abrogarea articolul 7a din Directiva 98/70/CE prin prezenta directivă.

(45)

În ceea ce privește componenții biologici din motorina diesel, trimiterea din Directiva 98/70/CE la motorina diesel B7, și anume motorina diesel cu un conținut de esteri metilici ai acizilor grași (EMAG) de până la 7 %, limitează opțiunile disponibile pentru realizarea unor obiective mai ambițioase privind încorporarea biocombustibililor, astfel cum sunt stabilite în Directiva (UE) 2018/2001. Acest lucru se datorează faptului că aproape întreaga aprovizionare cu motorină diesel a Uniunii este deja cu B7. Din acest motiv, ponderea maximă a componenților biologici ar trebui să crească de la 7 % la 10 %. Menținerea introducerii pe piață a B10, și anume a motorinei diesel cu un conținut de esteri metilici ai acizilor grași (EMAG) de până la 10 %, necesită un nivel de protecție a B7 la nivelul întregii Uniuni pentru un conținut de EMAG de 7 % în motorina diesel, din cauza proporției considerabile de vehicule incompatibile cu B10 care se preconizează că vor fi prezente în parcul auto până în 2030. Acest lucru ar trebui să se reflecte la articolul 4 alineatul (1) al doilea paragraf din Directiva 98/70/CE, astfel cum este modificată prin prezentul act.

(45a)

O utilizare sporită a energiei din surse regenerabile poate crește și securitatea energetică și autosuficiența, printre altele, prin reducerea dependenței de combustibilii fosili. Cu toate acestea, continuarea consolidării și a interconectării sistemului de transport este esențială pentru utilizarea echitabilă și eficientă a acestei tranziții, astfel încât beneficiile rezultate să fie distribuite uniform în rândul întregii populații a Uniunii și să nu conducă la sărăcie energetică.

(46)

Dispozițiile tranzitorii ar trebui să permită o continuare ordonată a colectării datelor și îndeplinirea obligațiilor de raportare în ceea ce privește articolele din Directiva 98/70/CE eliminate prin prezenta directivă.

(47)

În conformitate cu Declarația politică comună din 28 septembrie 2011 a statelor membre și a Comisiei privind documentele explicative (17), statele membre s-au angajat ca, în cazuri justificate, să transmită alături de notificarea măsurilor lor de transpunere și unul sau mai multe documente care să explice relația dintre componentele unei directive și părțile corespunzătoare din instrumentele naționale de transpunere. În ceea ce privește prezenta directivă, legiuitorul consideră că transmiterea unor astfel de documente este justificată, în special în urma hotărârii Curții Europene de Justiție în cauza Comisia/Belgia (18) (cauza C-543/17).

(47a)

Există un potențial enorm pentru Uniune și țările sale partenere în curs de dezvoltare în ceea ce privește cooperarea tehnologică, proiectele privind energia din surse regenerabile și exporturile de energie curată, precum și dezvoltarea unei interconectivități sporite a rețelelor energetice curate. În ciuda creșterii lor constante, în ansamblu, investițiile în energia din surse regenerabile rămân concentrate în câteva regiuni și țări. Regiunile dominate de țările în curs de dezvoltare și emergente rămân în mod constant subreprezentate, atrăgând doar aproximativ 15 % din investițiile globale în surse regenerabile de energie  (19) . Parteneriatele energetice ale Uniunii ar trebui să vizeze proiectele de producere a energiei din surse regenerabile, precum și să sprijine dezvoltarea de proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile și să stabilească cadre juridice și financiare și ar trebui să includă furnizarea asistenței tehnice necesare și transferul de cunoștințe în strânsă cooperare cu sectorul privat. Cooperarea Uniunii ar trebui să fie condiționată de asumarea unor angajamente privind buna guvernanță și perspectiva unei colaborări stabile și pe termen lung. Cooperarea în domeniul energiei durabile ar trebui să fie o prioritate-cheie pentru țările corespunzătoare în cadrul inițiativei „Global Gateway”. [AM 11]

1.

în anexa I, se elimină ultimul rând din tabel;

▌

3.

Anexa III se înlocuiește cu următorul text:

CONȚINUTUL DE ENERGIE PENTRU COMBUSTIBILI

4.

Anexa IV se modifică după cum urmează:

5.

Anexa V partea C se modifică după cum urmează:

6.

La anexa VI, partea B se modifică după cum urmează:

6a.

În anexa VI se inserează următoarea parte Ba:

„Ba.

Materii prime pentru combustibili din biomasă care pot fi folosite în instalații staționare din afara sectorului transporturilor, inclusiv următoarele elemente:

7.

În anexa VII, în definiția termenului „Qutilizabil”, trimiterea la articolul 7 alineatul (4) se înlocuiește cu o trimitere la articolul 7 alineatul (3).

8.

Anexa IX se modifică după cum urmează:

1.

Anexa I se modifică după cum urmează:

2.

Anexa II se modifică după cum urmează:

3.

Anexele IV și V se elimină.