(1)

Pădurile oferă o mare varietate de beneficii economice, sociale și de mediu, inclusiv lemn și produse forestiere nelemnoase, precum și servicii de mediu esențiale pentru umanitate, dat fiind că adăpostesc cea mai mare parte a biodiversității terestre a Pământului. Acestea mențin funcțiile ecosistemului, contribuie la protejarea sistemului climatic, furnizează aer curat și au un rol esențial în ceea ce privește purificarea apelor și a solurilor, precum și retenția de apă. În plus, pădurile asigură subzistența și veniturile pentru aproximativ o treime din populația lumii, iar distrugerea lor are consecințe grave asupra mijloacelor de trai ale persoanelor cele mai vulnerabile, inclusiv ale populațiilor indigene și comunităților locale care depind în foarte mare măsură de ecosistemele forestiere. (18) În plus, defrișările și degradarea pădurilor reduc nivelul absorbanților esențiali de carbon și sporesc probabilitatea ca noi boli să se răspândească de la animale la oameni .

(1)

Pădurile oferă o mare varietate de beneficii economice, sociale și de mediu, inclusiv lemn și produse forestiere nelemnoase, precum și servicii de mediu esențiale pentru umanitate, dat fiind că adăpostesc cea mai mare parte a biodiversității terestre a Pământului. Acestea mențin funcțiile ecosistemului, contribuie la protejarea sistemului climatic, furnizează aer curat și au un rol esențial în ceea ce privește purificarea apelor și a solurilor, precum și retenția de apă și reîncărcarea cu apă, în timp ce peste un sfert din medicamentele moderne provin din plante forestiere tropicale. Zonele forestiere mari reprezintă o sursă de umiditate și contribuie la prevenirea deșertificării regiunilor continentale . În plus, pădurile asigură subzistența și veniturile pentru aproximativ o treime din populația lumii, iar distrugerea lor are consecințe grave asupra mijloacelor de trai ale persoanelor cele mai vulnerabile, inclusiv ale populațiilor indigene și comunităților locale care depind în foarte mare măsură de ecosistemele forestiere (18). În plus, defrișările, degradarea pădurilor și conversia pădurilor reduc nivelul absorbanților esențiali de carbon . Defrișările, degradarea pădurilor și conversia pădurilor sporesc și numărul contactelor dintre animalele sălbatice, animalele de fermă și oameni, mărind astfel probabilitatea răspândirii unor noi boli și a riscurilor de noi epidemii și pandemii .

(2)

Defrișările și degradarea pădurilor au loc într-un ritm alarmant. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură estimează că 420 de milioane de hectare de pădure – aproximativ 10 % din arealul pădurilor existente astăzi la nivel mondial, depășind suprafața Uniunii Europene – au fost pierdute în întreaga lume în perioada 1990-2020 (19). Defrișările și degradarea pădurilor sunt, la rândul lor, factori determinanți importanți ai încălzirii globale și ai declinului biodiversității – cele mai importante două provocări de mediu ale epocii noastre. Cu toate acestea, în fiecare an, planeta continuă să piardă 10 milioane de hectare de pădure.

(2)

Defrișările, degradarea pădurilor și conversia pădurilor au loc într-un ritm alarmant. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură estimează că 420 de milioane de hectare de pădure – aproximativ 10 % din arealul pădurilor existente astăzi la nivel mondial, depășind suprafața Uniunii Europene – au fost pierdute în întreaga lume în perioada 1990-2020 (19). Defrișările, degradarea pădurilor și conversia pădurilor sunt, la rândul lor, factori determinanți importanți ai încălzirii globale și ai declinului biodiversității – cele mai importante două provocări de mediu ale epocii noastre. Cu toate acestea, în fiecare an, planeta continuă să piardă 10 milioane de hectare de pădure. Pădurile sunt, de asemenea, puternic afectate de schimbările climatice și vor trebui depășite numeroase dificultăți pentru a asigura adaptabilitatea și reziliența pădurilor în deceniile următoare.

(3)

Defrișările și degradarea pădurilor contribuie în mai multe moduri la criza climatică globală. Cel mai important, acestea sporesc nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră prin incendiile forestiere asociate, eliminând permanent capacitățile de absorbție a carbonului, diminuând reziliența zonei afectate la schimbările climatice și reducând în mod substanțial biodiversitatea acesteia. Numai defrișările generează 11 % din volumul emisiilor de gaze cu efect de seră (20).

(3)

Defrișările, , degradarea pădurilor și conversia pădurilor contribuie în mai multe moduri la criza climatică globală. Cel mai important, acestea sporesc nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră prin incendiile forestiere asociate, eliminând permanent capacitățile de absorbție a carbonului, diminuând reziliența zonei afectate la schimbările climatice și reducând în mod substanțial biodiversitatea acesteia și reziliența față de boli și dăunători . Numai defrișările generează 11 % din volumul emisiilor de gaze cu efect de seră (20).

(4)

Degradarea climatică determină declinul biodiversității la nivel mondial, iar declinul biodiversității agravează schimbările climatice, acestea având o legătură indisolubilă, astfel cum au confirmat studiile recente. Biodiversitatea contribuie la atenuarea schimbărilor climatice. Insectele, păsările și mamiferele acționează ca polenizatori, dispersoare de semințe și pot contribui la stocarea carbonului într-un mod mai eficient, direct sau indirect. Pădurile asigură totodată o realimentare continuă a resurselor de apă și prevenirea secetei și a efectelor dăunătoare ale acesteia asupra comunităților locale, inclusiv asupra populațiilor indigene. Reducerea drastică a gradului de despădurire și degradare a pădurilor și refacerea sistemică a pădurilor și a altor ecosisteme reprezintă unica și cea mai mare oportunitate oferită de natură în vederea atenuării schimbărilor climatice.

(4)

Degradarea climatică determină declinul biodiversității la nivel mondial, iar declinul biodiversității agravează schimbările climatice, acestea având o legătură indisolubilă, astfel cum au confirmat studiile recente. Biodiversitatea și ecosistemele sunt fundamentale pentru dezvoltarea rezistentă la schimbările climatice (1a). Insectele, păsările și mamiferele acționează ca polenizatori, dispersoare de semințe și pot contribui la stocarea carbonului într-un mod mai eficient, direct sau indirect. Pădurile asigură totodată o realimentare continuă a resurselor de apă și prevenirea secetei și a efectelor dăunătoare ale acesteia asupra comunităților locale, inclusiv asupra populațiilor indigene. Reducerea drastică a gradului de despădurire , degradare a pădurilor și conversie a pădurilor și refacerea sistemică a pădurilor și a altor ecosisteme reprezintă unica și cea mai mare oportunitate oferită de natură în vederea atenuării schimbărilor climatice.

(5)

Biodiversitatea este esențială pentru reziliența ecosistemelor și a serviciilor aferente, atât la nivel local, cât și la nivel global. Mai mult de jumătate din produsul intern brut mondial depinde de natură și de serviciile pe care le oferă. Trei mari sectoare economice – construcții, agricultură, industria alimentară și a băuturilor – toate depind în mare măsură de natură. Declinul biodiversității constituie o amenințare la adresa ciclurilor hidrologice și a sistemelor noastre alimentare durabile, punându-ne în pericol securitatea alimentară și nutriția. Peste 75 % din tipurile de culturi alimentare de la nivel mondial se bazează pe zoogamie. În plus, mai multe sectoare industriale se bazează pe diversitatea genetică și pe serviciile ecosistemice ca factori de producție esențiali, în special pentru medicamente.

(5)

Biodiversitatea este esențială pentru reziliența ecosistemelor și a serviciilor aferente, atât la nivel local, cât și la nivel global. Mai mult de jumătate din produsul intern brut mondial depinde de natură și de serviciile pe care le oferă. Trei mari sectoare economice – construcții, agricultură, industria alimentară și a băuturilor – toate depind în mare măsură de natură. Declinul biodiversității constituie o amenințare la adresa ciclurilor hidrologice și a sistemelor noastre alimentare durabile, punându-ne în pericol securitatea alimentară și nutriția. Peste 75 % din tipurile de culturi alimentare de la nivel mondial se bazează pe zoogamie. În plus, mai multe sectoare industriale se bazează pe diversitatea genetică și pe serviciile ecosistemice prezente în păduri complexe, regenerabile natural, cu relații simbiotice permanente și complexe, ca factori de producție esențiali, în special pentru medicamente , inclusiv antimicrobiene . În plus, transpirația, procesul prin care pomii extrag apa din sol și o eliberează prin frunze în atmosferă, reprezintă o sursă majoră de apă pentru atmosferă și se estimează că este responsabilă pentru aproximativ jumătate din cantitatea totală de precipitații. Prin urmare, defrișările influențează puternic regimul precipitațiilor și reglarea naturală a fluxurilor de apă, atât în păduri, cât și în zonele înconjurătoare. Impactul defrișărilor asupra sistemului de reciclare a apei de pe planetă riscă să fie la fel de devastator ca și impactul lor asupra schimbărilor climatice.

(6)

Schimbările climatice, declinul biodiversității și despăduririle sunt preocupări de maximă importanță la nivel mondial, care afectează supraviețuirea umanității și condițiile de viață durabile pe Pământ. Accelerarea schimbărilor climatice, declinul biodiversității și degradarea mediului, însoțite de exemple concrete ale efectelor devastatoare ale acestora asupra naturii, a condițiilor de viață ale oamenilor și a economiilor locale, au dus la recunoașterea tranziției verzi ca obiectiv definitoriu al timpului nostru și o chestiune de echitate între generații.

(6)

Schimbările climatice, declinul biodiversității și despăduririle sunt preocupări de maximă importanță la nivel mondial, care afectează supraviețuirea umanității și condițiile de viață durabile pe Pământ. Accelerarea schimbărilor climatice, declinul biodiversității și degradarea mediului, însoțite de exemple concrete ale efectelor devastatoare ale acestora asupra naturii, a condițiilor de viață ale oamenilor și a economiilor locale, au dus la recunoașterea tranziției verzi ca obiectiv definitoriu al timpului nostru și o chestiune de egalitate de gen și de echitate între generații.

(6a)

În cazul celor 227 de atacuri mortale comise împotriva apărătorilor mediului și ai terenurilor, semnalate în 2020, 70 % dintre cei uciși militau pentru apărarea pădurilor lumii împotriva defrișărilor și a dezvoltării industriale. Aceste atacuri au vizat în mod disproporționat populațiile indigene, care au fost ținta a o treime dintre asasinatele înregistrate în 2020.

(7)

Consumul la nivelul Uniunii este un important factor determinant al defrișării și degradării pădurilor la scară globală. Potrivit evaluării impactului inițiativei, s-a estimat că, în lipsa unei intervenții de reglementare adecvate, consumul și producția celor șase produse de bază incluse în domeniul de aplicare la nivelul UE (lemn, carne de vită, soia, ulei de palmier, cacao și cafea) vor determina creșterea gradului de defrișare cu aproximativ 248 000  de hectare anual, până în 2030.

(7)

Consumul la nivelul Uniunii este un important factor determinant al defrișării , al conversiei ecosistemelor naturale și al degradării pădurilor și ecosistemelor naturale și al conversiei pădurilor la scară globală. Potrivit evaluării impactului inițiativei, s-a estimat că, în lipsa unei intervenții de reglementare adecvate, consumul și producția a doar șase produse de bază la nivelul UE (lemn, carne de vită, soia, ulei de palmier, cacao și cafea) vor determina creșterea gradului de defrișare cu aproximativ 248 000  de hectare anual, până în 2030.

(8)

În ceea ce privește situația pădurilor la nivelul UE, Raportul din 2020 privind starea pădurilor din Europa arată că, în perioada 1990-2020 (21), suprafața pădurilor din Europa a crescut cu 9 %, cantitatea de carbon stocată în biomasă a crescut cu 50 %, iar aprovizionarea cu lemn a crescut cu 40 %. Cu toate acestea, mai puțin de 5 % din suprafețele împădurite la nivel european sunt considerate neperturbate sau naturale, potrivit raportului din 2020 privind starea mediului , publicat de Agenția Europeană de Mediu  (22).

(8)

În ceea ce privește situația pădurilor la nivelul UE, Raportul din 2020 privind starea pădurilor din Europa arată că, în perioada 1990-2020 (21), suprafața pădurilor din Europa a crescut cu 9 %, cantitatea de carbon stocată în biomasă a crescut cu 50 %, iar aprovizionarea cu lemn a crescut cu 40 %. Cu toate acestea, pădurile naturale și seculare sunt și ele supuse unei gestionări intensificate, iar biodiversitatea și caracteristicile lor structurale unice sunt în pericol. În plus , mai puțin de 5 % din suprafețele împădurite la nivel european sunt în prezent considerate neperturbate sau naturale, iar schimbările climatice atrag după sine diverse pericole , de la fenomene meteorologice extreme la infestări de insecte. Ecosistemele forestiere trebuie să facă față presiunilor multiple generate de activitățile umane. Acestea includ activități care afectează în mod direct ecosistemele și habitatele, cum ar fi anumite practici de gestionare a pădurilor. În special, gestionarea intensivă a pădurilor cu vârste egale poate avea un efect dramatic asupra habitatelor în ansamblul lor prin tăierea rasă și îndepărtarea lemnului mort  (22) .

(9)

În 2019, Comisia a adoptat mai multe inițiative pentru a aborda crizele de mediu la nivel mondial, inclusiv acțiuni specifice în domeniul defrișărilor. În comunicarea sa intitulată „Intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial” (23), Comisia a identificat ca prioritate reducerea amprentei asupra terenurilor a consumului din Uniune și încurajarea, în Uniune, a consumului de produse provenite din lanțuri de aprovizionare care nu implică defrișări. În comunicarea sa din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european” (24), Comisia a prezentat o nouă strategie de creștere care are drept scop transformarea Uniunii într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care să nu existe emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor, nelăsând pe nimeni în urmă. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor și a generațiilor viitoare împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În plus, Pactul verde european urmărește să ofere cetățenilor și generațiilor viitoare, printre altele, aer proaspăt, apă curată, sol sănătos și biodiversitate. În acest scop, Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 (25), Strategia „De la fermă la consumator” (26), Strategia UE pentru păduri (27), planul de acțiune al UE privind reducerea la zero a poluării (28) și alte strategii relevante (29) elaborate în cadrul Pactului verde european subliniază în continuare importanța acțiunilor privind protecția și reziliența pădurilor. În special, strategia UE privind biodiversitatea vizează protejarea naturii și inversarea tendinței de degradare a ecosistemelor. În cele din urmă, strategia UE în domeniul bioeconomiei (30) îmbunătățește protecția mediului și a ecosistemelor, răspunzând în același timp cererii tot mai mari de alimente, hrană pentru animale, energie, materiale și produse, căutând noi modalități de a produce și de a consuma.

(9)

În 2019, Comisia a adoptat mai multe inițiative pentru a aborda crizele de mediu la nivel mondial, inclusiv acțiuni specifice în domeniul defrișărilor. În comunicarea sa intitulată „Intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial” (23), Comisia a identificat ca prioritate reducerea amprentei asupra terenurilor a consumului din Uniune și încurajarea, în Uniune, a consumului de produse provenite din lanțuri de aprovizionare care nu implică defrișări. În comunicarea sa din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european” (24), Comisia a prezentat o nouă strategie de creștere care are drept scop transformarea Uniunii într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, întemeiată pe un liber schimb sustenabil și bazat pe norme , în care să nu existe emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor, nelăsând pe nimeni în urmă. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor și a generațiilor viitoare împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În plus, Pactul verde european urmărește să ofere cetățenilor și generațiilor viitoare, printre altele, aer proaspăt, apă curată, sol sănătos și biodiversitate. În acest scop, Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 (25), Strategia „De la fermă la consumator” (26), Strategia UE pentru păduri (27), planul de acțiune al UE privind reducerea la zero a poluării (28) și alte strategii relevante (29) elaborate în cadrul Pactului verde european subliniază în continuare importanța acțiunilor privind protecția și reziliența pădurilor. În special, strategia UE privind biodiversitatea vizează protejarea naturii și inversarea tendinței de degradare a ecosistemelor. În cele din urmă, strategia UE în domeniul bioeconomiei (30) îmbunătățește protecția mediului și a ecosistemelor, răspunzând în același timp cererii tot mai mari de alimente, hrană pentru animale, energie, materiale și produse, căutând noi modalități de a produce și de a consuma.

(10)

Statele membre și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la problema persistentă a defrișărilor. Acestea au subliniat că, întrucât actualele politici și acțiuni la nivel mondial în materie de conservare, refacere și gestionare durabilă a pădurilor nu sunt suficiente pentru a stopa defrișările și degradarea pădurilor, se impune o acțiune consolidată la nivelul Uniunii pentru a contribui într-un mod mai eficient la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), în temeiul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, care a fost adoptată de toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite în 2015. Consiliul a sprijinit în mod specific anunțul Comisiei din comunicarea intitulată „Intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial”, și anume că va evalua măsuri suplimentare, cu sau fără caracter normativ, precum și că va prezenta propuneri corespunzătoare (31).

(10)

Statele membre și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la problema persistentă a defrișărilor. Acestea au subliniat că, întrucât actualele politici și acțiuni la nivel mondial în materie de conservare, refacere și gestionare durabilă a pădurilor nu sunt suficiente pentru a stopa defrișările, degradarea pădurilor , conversia pădurilor și pierderea biodiversității , se impune o acțiune consolidată la nivelul Uniunii pentru a contribui într-un mod mai eficient la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), în temeiul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, care a fost adoptată de toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite în 2015 . Comisia și statele membre s-au angajat, de asemenea, să respecte Deceniul de acțiune al ONU privind ODD, Deceniul ONU pentru refacerea ecosistemelor și Deceniul ONU al agriculturii familiale . Consiliul a sprijinit în mod specific anunțul Comisiei din comunicarea intitulată „Intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial”, și anume că va evalua măsuri suplimentare, cu sau fără caracter normativ, precum și că va prezenta propuneri corespunzătoare (31).

(11)

Parlamentul European a evidențiat faptul că distrugerea permanentă a pădurilor la nivel mondial este legată , în mare măsură, de expansiunea producției agricole – în special prin transformarea pădurilor în terenuri agricole destinate obținerii unei serii de produse de bază și de alte produse care fac obiectul unei cereri ridicate. La 22 octombrie 2020, Parlamentul a adoptat o rezoluție (32) în conformitate cu articolul 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), prin care solicită Comisiei să prezinte, în temeiul articolului 192 alineatul (1) din TFUE, o propunere de „cadru juridic al UE pentru stoparea și inversarea defrișărilor la nivel mondial în frunte cu UE”.

(11)

Parlamentul European a evidențiat faptul că distrugerea și degradarea și conversia permanentă a pădurilor și a ecosistemelor naturale la nivel mondial , precum și încălcările drepturilor omului sunt legate , în mare măsură, de expansiunea producției agricole – în special prin transformarea pădurilor în terenuri agricole destinate obținerii unei serii de produse de bază și de alte produse care fac obiectul unei cereri ridicate. La 22 octombrie 2020, Parlamentul a adoptat o rezoluție (32) în conformitate cu articolul 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), prin care solicită Comisiei să prezinte, în temeiul articolului 192 alineatul (1) din TFUE, o propunere de „cadru juridic al UE pentru stoparea și inversarea defrișărilor la nivel mondial în frunte cu UE” bazată pe obligația de diligență .

(12)

Combaterea defrișărilor și a degradării pădurilor constituie o parte importantă a pachetului de măsuri care se impun pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru respectarea angajamentului asumat de Uniune în cadrul Pactului verde european, a Acordului de la Paris din 2015 privind schimbările climatice (33), precum și a angajamentului obligatoriu din punct de vedere juridic asumat în temeiul Legii europene a climei de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 în comparație cu nivelurile din 1990.

(12)

Combaterea defrișărilor , a conversiei ecosistemelor naturale, a degradării ecosistemelor naturale și a degradării pădurilor și a conversiei pădurilor constituie o parte importantă a pachetului de măsuri care se impun pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru respectarea angajamentului asumat de Uniune în cadrul Pactului verde european, a Acordului de la Paris din 2015 privind schimbările climatice (33), precum și conform celui de al optulea program de acțiune pentru mediu adoptat de Decizia (UE) 2022/591 a Parlamentului European și a Consiliului  (33a) și a angajamentului obligatoriu din punct de vedere juridic asumat în temeiul Legii europene a climei de a atinge neutralitatea climatică până cel târziu în 2050 și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 în comparație cu nivelurile din 1990.

(12a)

Combaterea defrișărilor, a degradării pădurilor și a conversiei pădurilor constituie, de asemenea, o parte importantă a pachetului de măsuri necesare pentru a combate pierderea biodiversității și pentru a respecta angajamentele asumate de Uniune în temeiul Convenției ONU privind diversitatea biologică, al Pactului verde european, al Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 2030 și al obiectivelor UE de refacere a naturii.

(12b)

Pădurile primare sunt unice și de neînlocuit. Plantațiile forestiere și pădurile plantate sunt mai puțin bogate în biodiversitate și protejează mediul mai puțin decât pădurile primare și naturale. Prin urmare, este oportun să se facă o distincție clară între diferitele tipuri de păduri în contextul punerii în aplicare a prezentului regulament.

(13a)

Combaterea defrișărilor, a degradării și a conversiei pădurilor, precum și a conversiei și degradării altor ecosisteme necesită, de asemenea, sensibilizarea consumatorilor cu privire la modelele de consum mai sănătoase cu o amprentă de mediu mai scăzută.

(13b)

Proteinele vegetale pentru hrana animalelor de fermă contribuie în mare măsură la defrișări, la degradarea pădurilor și conversia pădurilor și la conversia altor ecosisteme la nivel mondial. Defrișările și conversia altor ecosisteme pot fi combătute în special prin reducerea dependenței Uniunii de proteinele vegetale importate și prin promovarea proteinelor vegetale obținute la nivel local și durabil. Este necesar ca realizarea obiectivelor prezentului regulament să fie însoțită de o creștere a autonomiei în domeniul proteinelor și de punerea în aplicare a unei strategii a Uniunii privind proteinele vegetale.

(14)

În perioada 1990-2008, Uniunea a importat și a consumat o treime din produsele agricole comercializate la nivel mondial și asociate cu defrișările. În perioada respectivă, consumul la nivelul Uniunii a fost responsabil pentru 10 % din volumul defrișărilor la nivel mondial asociate cu producția de bunuri sau servicii. Chiar dacă ponderea relativă a consumului la nivelul UE este în scădere, acesta este un factor major disproporționat care contribuie la fenomenul defrișărilor. Prin urmare, Uniunea ar trebui să ia măsuri pentru a reduce la minimum defrișările și degradarea pădurilor la nivel mondial determinate de consumul său de anumite produse de bază și alte produse și, astfel, să încerce să își reducă contribuția la emisiile de gaze cu efect de seră și la declinul biodiversității la nivel mondial, precum și să promoveze modele durabile de producție și consum în Uniune și în întreaga lume. Pentru a avea cel mai mare impact, politica Uniunii ar trebui să vizeze influențarea pieței mondiale, nu numai a lanțurilor de aprovizionare către Uniune. Parteneriatele și cooperarea internațională eficientă cu țările producătoare și consumatoare au un caracter fundamental în acest sens.

(14)

În perioada 1990-2008, Uniunea a importat și a consumat o treime din produsele agricole comercializate la nivel mondial și asociate cu defrișările. În perioada respectivă, consumul la nivelul Uniunii a fost responsabil pentru 10 % din volumul defrișărilor la nivel mondial asociate cu producția de bunuri sau servicii. Chiar dacă ponderea relativă a consumului la nivelul UE este în scădere, acesta este un factor major disproporționat care contribuie la fenomenul defrișărilor. Prin urmare, Uniunea ar trebui să ia măsuri pentru a reduce la minimum defrișările, degradarea pădurilor și conversia pădurilor la nivel mondial determinate de consumul său de anumite produse de bază și alte produse și, astfel, să încerce să își reducă contribuția la emisiile de gaze cu efect de seră și la declinul biodiversității la nivel mondial, precum și să promoveze modele durabile de producție și consum în Uniune și în întreaga lume. Pentru a avea cel mai mare impact, politica Uniunii ar trebui să vizeze influențarea pieței mondiale, nu numai a lanțurilor de aprovizionare către Uniune. Parteneriatele și cooperarea internațională eficientă , inclusiv acordurile de liber schimb (ALS), cu țările producătoare și consumatoare au un caracter fundamental în acest sens.

(15)

Stoparea defrișărilor și a degradării pădurilor este o componentă esențială a ODD. Prezentul regulament ar trebui să contribuie în special la îndeplinirea obiectivelor privind viața terestră (ODD 15), acțiunile climatice (ODD 13), consumul și producția responsabile (ODD 12), eradicarea foametei (ODD 2) și sănătatea și bunăstarea (ODD 3). Obiectivul relevant 15.2 de stopare a defrișărilor până în 2020 nu a fost îndeplinit, subliniind caracterul urgent al unor acțiuni ambițioase și eficace.

(15)

Stoparea defrișărilor , a degradării pădurilor, precum și a  conversiei pădurilor și a conversiei și degradării altor ecosisteme este o componentă esențială a ODD. Prezentul regulament ar trebui să contribuie în special la îndeplinirea obiectivelor privind viața terestră (ODD 15), acțiunile climatice (ODD 13), consumul și producția responsabile (ODD 12), eradicarea foametei (ODD 2) și sănătatea și bunăstarea (ODD 3). Obiectivul relevant 15.2 de stopare a defrișărilor până în 2020 nu a fost îndeplinit, subliniind caracterul urgent al unor acțiuni ambițioase și eficace.

(17)

Prezentul regulament ar trebui, de asemenea, să răspundă Declarației liderilor de la Glasgow din 2021 privind pădurile și utilizarea terenurilor (37), prin care se recunoaște că „pentru a ne îndeplini obiectivele în materie de utilizare a terenurilor, climă, biodiversitate și dezvoltare durabilă, atât la nivel global, cât și la nivel național, vor fi necesare acțiuni transformatoare ulterioare în domeniile interconectate ale producției și consumului durabile; dezvoltarea infrastructurii; comerț, finanțe și investiții; precum și sprijin pentru micii fermieri, popoarele indigene și comunitățile locale”. În declarația respectivă, semnatarii au subliniat , de asemenea, că își vor consolida eforturile comune de facilitare a politicilor comerciale și de dezvoltare, la nivel internațional și intern, care promovează dezvoltarea durabilă și producția și consumul durabile de produse de bază, care funcționează în beneficiul reciproc al țărilor și care nu contribuie la fenomenul defrișărilor și al degradării terenurilor.

(17)

Prezentul regulament ar trebui, de asemenea, să răspundă Declarației liderilor de la Glasgow din 2021 privind pădurile și utilizarea terenurilor (37), prin care se recunoaște că „pentru a ne îndeplini obiectivele în materie de utilizare a terenurilor, climă, biodiversitate și dezvoltare durabilă, atât la nivel global, cât și la nivel național, vor fi necesare acțiuni transformatoare ulterioare în domeniile interconectate ale producției și consumului durabile; dezvoltarea infrastructurii; comerț, finanțe și investiții; precum și sprijin pentru micii fermieri, popoarele indigene și comunitățile locale”. Semnatarii s-au angajat să stopeze și să inverseze până în 2030 pierderea suprafețelor împădurite și degradarea solurilor și au subliniat că își vor consolida eforturile comune de facilitare a politicilor comerciale și de dezvoltare, la nivel internațional și intern, care promovează dezvoltarea durabilă și producția și consumul durabile de produse de bază, care funcționează în beneficiul reciproc al țărilor.

(18)

În calitate de membru al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), Uniunea s-a angajat să promoveze un sistem comercial multilateral universal, bazat pe norme, deschis, transparent, previzibil, incluziv, nediscriminatoriu și echitabil în cadrul OMC, precum și o politică comercială deschisă, durabilă și fermă. Prin urmare, domeniul de aplicare al prezentului regulament va include atât produsele de bază și alte produse fabricate în Uniune, cât și produsele de bază și alte produse importate în Uniune.

(18)

În calitate de membru al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), Uniunea s-a angajat să promoveze un sistem comercial multilateral universal, bazat pe norme, deschis, transparent, previzibil, incluziv, nediscriminatoriu și echitabil în cadrul OMC, precum și o politică comercială deschisă, durabilă și fermă. Orice măsură introdusă de Uniune care afectează schimburile comerciale trebuie să respecte normele OMC. În plus, toate măsurile introduse de Uniune care afectează schimburile comerciale trebuie să țină seama de posibila reacție a partenerilor comerciali ai Uniunii și să se asigure că aplicarea măsurii nu este nejustificat de restrictivă și nu perturbă comerțul, ținând cont totodată de faptul că păstrarea resurselor naturale limitate este de interes public superior. Prin urmare, domeniul de aplicare al prezentului regulament va include atât produsele de bază și alte produse fabricate în Uniune, cât și produsele de bază și alte produse importate în Uniune și se va concentra asupra produselor de bază și a altor produse care prezintă cel mai mare risc de a duce la defrișări, la degradarea și conversia pădurilor .

(18a)

Provocările cu care se confruntă planeta din cauza schimbărilor climatice și a declinului biodiversității pot fi soluționate numai prin acțiuni la nivel mondial. Uniunea ar trebui să fie un actor global cu influență, care să conducă prin puterea exemplului și să fie lider în cadrul cooperării internaționale pentru a crea un sistem multilateral deschis și echitabil, în care comerțul sustenabil să fie un factor-cheie al tranziției verzi, cu scopul de a combate schimbările climatice și de a inversa declinul biodiversității.

(19)

Prezentul regulament are în vedere și Comunicarea Comisiei intitulată „O politică comercială deschisă, durabilă și fermă” (38), în care se afirmă că, odată cu noile provocări interne și externe și, în special odată cu un nou model de creștere mai durabilă, astfel cum a fost definit în Pactul verde european și în Strategia digitală europeană, UE necesită o nouă strategie de politică comercială – care să sprijine realizarea obiectivelor sale de politică internă și externă și să promoveze o mai mare sustenabilitate în conformitate cu angajamentul său de a pune în aplicare pe deplin obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. Politica comercială trebuie să își joace pe deplin rolul în redresarea în urma pandemiei de COVID-19 și în transformările ecologice și digitale ale economiei și către construirea unei Europe mai reziliente la nivel mondial .

(19)

Prezentul regulament are în vedere și Comunicarea Comisiei intitulată „O politică comercială deschisă, durabilă și fermă” (38), în care se afirmă că, odată cu noile provocări interne și externe și, în special odată cu un nou model de creștere mai durabilă, astfel cum a fost definit în Pactul verde european și în Strategia digitală europeană, UE necesită o nouă strategie de politică comercială – care să sprijine realizarea obiectivelor sale de politică internă și externă și să promoveze o mai mare sustenabilitate în conformitate cu angajamentul său de a pune în aplicare pe deplin obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. Schimburile comerciale și cooperarea internațională pot fi instrumente importante pentru consolidarea unor standarde mai ridicate de durabilitate, în special în ceea ce privește sectoarele legate de păduri și lanțurile lor valorice derivate. Cu toate acestea, evaluarea acordurilor de liber schimb existente a arătat că, în unele cazuri, există deficiențe în ceea ce privește punerea în aplicare și asigurarea respectării acordurilor comerciale existente și că politicile comerciale și de investiții ale Uniunii trebuie să fie raționalizate pentru a aborda problema globală a defrișărilor într-un mod mai eficace .

(19a)

În scopul revitalizării activității Uniunii privind acordurile de liber schimb, al asigurării unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din Uniune și în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de Uniune în temeiul Acordului de la Paris și al Convenției privind diversitatea biologică, care solicită protejarea pădurilor, politica comercială a Uniunii ar trebui să se concentreze pe punerea în aplicare și asigurarea respectării acordurilor comerciale actuale, precum și pe desfășurarea de negocieri și încheierea de noi acorduri comerciale care să includă dispoziții solide, obligatorii și executorii privind dezvoltarea durabilă.

(19b)

Ar trebui incluse clauze solide referitoare la defrișări, la degradarea și conversia pădurilor, precum și la conversia și degradarea altor ecosisteme, în mandatele de negociere, precum și includerea unor criterii de referință durabile în ceea ce privește materiile prime relevante pentru acordarea de noi preferințe comerciale.

(19c)

Orice parteneriat sau cooperare cu un partener comercial ar trebui să permită întotdeauna participarea deplină a tuturor părților interesate, inclusiv a societății civile, a populațiilor indigene, a comunităților locale și a sectorului privat, inclusiv a IMM-urilor și a micilor fermieri, luând în considerare autonomia partenerilor sociali.

(19d)

Dispozițiile privind achizițiile publice din acordurile de liber schimb ar trebui să țină seama de comportamentul social, de mediu și responsabil în afaceri.

(19e)

Prezentul regulament ar trebui să fie însoțit de acorduri de parteneriat solide, bazate pe comerțul și cooperarea cu principalele țări producătoare de produse de bază și produse relevante, ținând seama de interesele speciale ale micilor agricultori și ale comunităților locale.

(20)

Prezentul regulament ar trebui să vină în completarea altor măsuri propuse în Comunicarea Comisiei intitulată „Intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial” (39), în special: 1) lucrul în parteneriat cu țările producătoare pentru a le sprijini în abordarea cauzelor profunde ale despăduririlor, cum ar fi guvernanța deficitară, asigurarea ineficientă a respectării legii și corupția și (2) consolidarea cooperării internaționale cu principalele țări consumatoare pentru a promova adoptarea unor măsuri similare în scopul evitării introducerii pe piețele lor a produselor provenite din lanțuri de aprovizionare asociate cu defrișările și degradarea pădurilor.

(20)

Prezentul regulament ar trebui să vină în completarea altor măsuri propuse în Comunicarea Comisiei intitulată „Intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial” (39), în special: 1) lucrul în parteneriat cu țările producătoare pentru a le sprijini în abordarea cauzelor profunde ale despăduririlor, cum ar fi guvernanța deficitară, asigurarea ineficientă a respectării legii și corupția și (2) consolidarea cooperării internaționale cu principalele țări consumatoare , printre altele, prin promovarea unor acorduri comerciale care să includă dispoziții privind conservarea pădurilor și să încurajeze comerțul cu produse agricole și forestiere care nu implică defrișări, și adoptarea unor măsuri similare în scopul evitării introducerii pe piețele lor a produselor provenite din lanțuri de aprovizionare asociate cu defrișările, degradarea pădurilor și conversia pădurilor .

(20a)

Prezentul regulament ar trebui să respecte principiul coerenței politicilor în favoarea dezvoltării și, prin urmare, să servească la promovarea și facilitarea cooperării cu țările în curs de dezvoltare, în special cu țările cel mai puțin dezvoltate, prin furnizarea de asistență tehnică și financiară, precum și prin schimbul de informații și de bune practici în ceea ce privește conservarea și utilizarea durabilă a pădurilor, acordând o recunoaștere specială inițiativelor în materie de durabilitate întreprinse de sectorul privat.

(20b)

În funcție de țara în curs de dezvoltare vizată și de situația sa generală din punct de vedere ambiental, social și economic, ar trebui să se aibă în vedere o abordare integrală a durabilității, ținând seama de dimensiunea de mediu, precum și de dimensiunea socială și economică, în special atunci când se face referire la țările cel mai puțin dezvoltate. Măsurile Uniunii nu ar trebui să conducă la reduceri ale veniturilor pentru populațiile vulnerabile, la pierderea de locuri de muncă sau la un regres în ceea ce privește realizările țărilor în curs de dezvoltare și ar trebui să evite stimularea activităților ilegale, dintre care multe sunt legate de criminalitatea organizată transnațională și care au efecte și mai dezastruoase asupra mediului și a societății. Impactul negativ al pandemiei de COVID-19 asupra progreselor înregistrate în realizarea ODD, în special impactul disproporționat al pandemiei asupra persoanelor sărace și vulnerabile, precum și asupra ocupării forței de muncă și a inegalității, ar trebui, de asemenea, să fie luat în considerare în mod adecvat.

(21)

Comisia trebuie să lucreze în continuare în parteneriat cu țările producătoare și, în general, să colaboreze cu organizațiile și organismele internaționale și trebuie să își consolideze sprijinul și stimulentele în ceea ce privește protejarea pădurilor și tranziția către fabricarea unor produse care nu implică defrișări, recunoscând rolul popoarelor indigene, îmbunătățirea guvernanței și a regimului funciar, creșterea gradului de asigurare a respectării legii și promovarea gestionării durabile a pădurilor, a agriculturii reziliente la schimbările climatice, a  intensificării și diversificării durabile , a agroecologiei și a agrosilviculturii. În acest sens, Comisia ar trebui să recunoască rolul popoarelor indigene în ceea ce privește protejarea pădurilor. Pe baza experienței și a lecțiilor învățate în contextul inițiativelor deja existente, Uniunea și statele membre ar trebui să lucreze în parteneriat cu țările producătoare, la cererea acestora, pentru a exploata multifuncționalitățile pădurilor, pentru a le sprijini în tranziția către gestionarea durabilă a pădurilor și pentru a aborda provocările globale, venind în același timp în întâmpinarea nevoilor locale și acordând atenție provocărilor cu care se confruntă micii fermieri, în conformitate cu Comunicarea intitulată „Intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial”. Abordarea bazată pe parteneriat ar trebui să sprijine țările producătoare în ceea ce privește protejarea, refacerea și utilizarea durabilă a pădurilor, contribuind astfel la obiectivul prezentului regulament de a reduce defrișările și degradarea pădurilor.

(21)

În coordonare cu statele membre, Comisia trebuie să lucreze în continuare în parteneriat cu țările producătoare și, în general, să colaboreze cu organizațiile și organismele internaționale , precum și cu factorii relevanți activi pe teren, și trebuie să își consolideze sprijinul și stimulentele în ceea ce privește protejarea și refacerea pădurilor și tranziția către fabricarea unor produse care nu implică defrișări, recunoscând și întărind rolul și drepturile popoarelor indigene și ale comunităților locale , îmbunătățirea guvernanței și a regimului funciar, dreptul la consimțământ liber, prealabil și în cunoștință de cauză, creșterea gradului de asigurare a respectării legii și promovarea gestionării durabile a pădurilor, aproape de natură, bazate pe indicatori și praguri, e ecoturismului, a agriculturii reziliente la schimbările climatice, a diversificării, a agroecologiei și a agrosilviculturii. În acest sens, Comisia ar trebui să recunoască pe deplin rolul și drepturile popoarelor indigene și al comunităților locale în ceea ce privește protejarea pădurilor. Pe baza experienței și a lecțiilor învățate în contextul inițiativelor deja existente, Uniunea și statele membre ar trebui să lucreze în parteneriat cu țările producătoare, la cererea acestora, și pentru a aborda provocările globale, venind în același timp în întâmpinarea nevoilor locale și acordând atenție provocărilor cu care se confruntă micii fermieri, în conformitate cu Comunicarea intitulată „Intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial”. Toate normele și cerințele ar trebui să încerce să reducă la minimum sarcina pentru micii fermieri din țări terțe și să încerce să prevină barierele în calea accesului acestora la piața Uniunii și la comerțul internațional. Abordarea bazată pe parteneriat ar trebui să sprijine țările producătoare în ceea ce privește protejarea, refacerea și utilizarea durabilă a pădurilor, contribuind astfel la obiectivul prezentului regulament de a reduce defrișările, degradarea pădurilor și conversia pădurilor, precum și sprijinirea refacerii pădurilor, inclusiv prin uzul tehnologiilor digitale și al informațiilor geospațiale .

(21a)

Prezentul regulament recunoaște importanța economică a exporturilor de produse de bază pentru țările terțe, precum și dificultățile concrete cu care se pot confrunta micii fermieri, mai ales femeile. Având în vedere că ponderea micilor fermieri în producția produselor de bază vizate poate fi foarte mare, trebuie acordată o atenție specială dificultăților cu care se vor confrunta micii agricultori în punerea în aplicare a prezentului regulament. Este esențial ca operatorii care cumpără de la mici fermieri să ofere în timp util sprijin financiar și tehnic pentru a ajuta micii fermieri să îndeplinească noile cerințe ale Uniunii privind accesul pe piață. Pentru a sprijini practicile durabile, cum ar fi agroecologia și gestionarea comunitară a pădurilor, Uniunea ar trebui să combată cauzele directe și indirecte ale defrișărilor, inclusiv sărăcia, prin promovarea unui venit de subzistență pentru micii fermieri care produc bunuri exportate către Uniune și prin asigurarea unor resurse suficiente pentru a-i ajuta concret pe micii fermieri din țările terțe să respecte cerințele prezentului regulament și ar trebui, totodată, să faciliteze accesul acestora pe piața Uniunii. În același timp, instituirea unui sistem credibil de trasabilitate le poate conferi micilor agricultori puterea necesară, deoarece poate determina evitarea situației în care primele de durabilitate promise nu sunt plătite, poate permite efectuarea de plăți electronice către producători prin utilizarea sistemului național de trasabilitate, combătând astfel frauda și permițând autorităților locale să colecteze informații despre numărul de parcele producătoare și să controleze numărul agricultorilor.

(22)

O altă acțiune importantă anunțată în comunicare este înființarea observatorului UE privind defrișările, degradarea pădurilor și modificările suprafeței împădurite la nivel mondial, precum și factorii asociați („observatorul UE”), lansat de Comisie pentru a îmbunătăți monitorizarea modificărilor suprafeței împădurite la nivel mondial și a factorilor asociați. În plus, pe baza instrumentelor de monitorizare deja existente, inclusiv a produselor Copernicus, observatorul UE va facilita accesul entităților publice, al consumatorilor și al întreprinderilor la informații privind lanțurile de aprovizionare, furnizând date și informații ușor de înțeles care să coreleze defrișările, degradarea pădurilor și modificările suprafețelor împădurite la nivel mondial cu cererea de produse de bază și alte produse/comercializarea acestora la nivelul UE. Observatorul UE va sprijini astfel în mod direct punerea în aplicare a prezentului regulament prin furnizarea de dovezi științifice cu privire la defrișările și degradarea pădurilor la nivel mondial și comerțul asociat acestora. Observatorul UE va colabora îndeaproape cu organizațiile internaționale relevante, cu institutele de cercetare și cu țările terțe.

(22)

O altă acțiune importantă anunțată în comunicare este înființarea observatorului UE privind defrișările, degradarea pădurilor și modificările suprafeței împădurite la nivel mondial, precum și factorii asociați („observatorul UE”), lansat de Comisie pentru a îmbunătăți monitorizarea modificărilor suprafeței împădurite la nivel mondial și a factorilor asociați. În plus, pe baza instrumentelor de monitorizare deja existente, inclusiv a produselor Copernicus și a altor surse disponibile în sfera publică sau privată , observatorul UE va facilita accesul entităților publice, al consumatorilor și al întreprinderilor la informații privind lanțurile de aprovizionare, furnizând date și informații ușor de înțeles care să coreleze defrișările, degradarea pădurilor și modificările suprafețelor împădurite la nivel mondial cu cererea de produse de bază și alte produse/comercializarea acestora la nivelul UE. Observatorul UE va sprijini astfel în mod direct punerea în aplicare a prezentului regulament prin furnizarea de dovezi științifice cu privire la defrișările și degradarea pădurilor la nivel mondial și comerțul asociat acestora. Observatorul UE ar trebui să dispună de resurse stabile și suficiente și ar trebui să participe la instituirea unui sistem de alertă rapidă pentru operatori, comercianți, societatea civilă și autoritățile competente în cazul în care analiza suprafețelor împădurite arată defrișări sau degradarea pădurilor. Pentru a facilita punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisia ar trebui să examineze, de asemenea, modul în care Observatorul UE poate contribui la analiza legislației relevante din țările producătoare, inclusiv a drepturilor funciare și a dreptului procedural de a-și da consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză. Observatorul UE va colabora îndeaproape cu organizațiile internaționale relevante, cu institutele de cercetare , cu organizațiile neguvernamentale, cu operatorii și cu țările terțe. De asemenea, Observatorul va coopera cu autoritățile competente ale statelor membre în vederea centralizării datelor și a rezultatelor controalelor efectuate la fața locului.

(23)

Cadrul legislativ existent al UE se axează pe combaterea exploatării forestiere ilegale și pe comerțul asociat acestora și nu abordează direct problema defrișărilor. Acesta constă în Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn (40) și în Regulamentul (CE) nr. 2173/2005 al Consiliului privind instituirea unui regim de licențe pentru asigurarea respectării legislației, guvernanță și schimburi comerciale în domeniul forestier (FLEGT) pentru importurile de lemn în Comunitatea Europeană (41). Ambele regulamente au fost evaluate în cadrul unei verificări a adecvării, care a  stabilit că, deși legislația a  avut un impact pozitiv asupra guvernanței în domeniul forestier, obiectivele celor două regulamente – și anume reducerea exploatării forestiere ilegale și a  comerțului asociat acesteia și reducerea consumului de lemn recoltat ilegal în UE  – nu au fost îndeplinite  (42), concluzionându-se că axarea exclusivă pe legalitatea lemnului nu a fost suficientă pentru a îndeplini obiectivele stabilite .

(23)

Cadrul existent al UE în domeniul forestier este reprezentat de Planul de acțiune al UE referitor la asigurarea respectării legislației, la guvernare și la schimburile comerciale în domeniul forestier care se axează pe combaterea exploatării forestiere ilegale și pe comerțul asociat acesteia și nu abordează direct problema defrișărilor. Acesta constă în Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn (40) și în Regulamentul (CE) nr. 2173/2005 al Consiliului privind instituirea unui regim de licențe pentru asigurarea respectării legislației, guvernanță și schimburi comerciale în domeniul forestier (FLEGT) pentru importurile de lemn în Comunitatea Europeană (41) , care asigură punerea în funcțiune a acordurilor de parteneriat voluntare (APV) . Performanța și punerea în aplicare a celor două regulamente au făcut obiectul unei verificări a adecvării, care a  constatat că, deși aplicarea ambelor instrumente a  înregistrat un oarecare succes, o serie de provocări în materie de punere în aplicare au frânat progresele în direcția îndeplinirii depline a  obiectivelor lor. Aplicarea și funcționarea sistemului de diligență necesară în temeiul Regulamentului ( UE ) nr. 995/2010, pe de o parte , și numărul limitat de țări implicate în procesul APV, doar o singură țară având până în prezent un sistem operațional de licențe FLEGT (Indonezia), pe de altă parte, au redus eficacitatea în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului referitor la reducerea consumului de lemn recoltat ilegal în UE.

(24)

Rapoartele disponibile confirmă faptul că o parte semnificativă a defrișărilor în curs este legală în conformitate cu legislația țării de producție. Potrivit estimărilor din cadrul unui raport recent (43), în perioada 2013-2019, aproximativ 30 % din volumul defrișărilor destinate agriculturii comerciale în țările tropicale aveau caracter legal. Datele disponibile tind să se concentreze asupra țărilor cu o guvernanță deficitară – ponderea globală a defrișărilor ilegale ar putea fi mai mică, dar furnizează deja date clare care indică faptul că excluderea defrișărilor legale în țara de producție subminează eficacitatea măsurilor de politică .

(24)

Rapoartele disponibile confirmă faptul că o parte semnificativă a defrișărilor în curs este legală în conformitate cu legislația țării de producție. Potrivit estimărilor din cadrul unui raport recent (43), în perioada 2013-2019, aproximativ 30 % din volumul defrișărilor destinate agriculturii comerciale în țările tropicale aveau caracter legal. Datele disponibile tind să se concentreze asupra țărilor cu o guvernanță deficitară – ponderea globală a defrișărilor ilegale ar putea fi mai mică, dar furnizează deja date clare care indică faptul că excluderea defrișărilor legale în țara de producție subminează eficacitatea măsurilor în acest domeniu .

(25)

Evaluarea impactului posibilelor măsuri de politică pentru abordarea defrișărilor și a degradării pădurilor în frunte cu Uniunea, concluziile Consiliului și rezoluția din 2020 a Parlamentului European identifică în mod clar necesitatea de a stabili defrișările și degradarea pădurilor drept criterii directoare pentru viitoarele măsuri adoptate de Uniune. Prin urmare, noul cadru juridic al Uniunii ar trebui să abordeze atât aspectul legalității, cât și dacă fabricarea produselor de bază și a altor produse relevante implică sau nu defrișări.

(25)

Evaluarea impactului posibilelor măsuri de politică pentru abordarea defrișărilor și a degradării pădurilor în frunte cu Uniunea, concluziile Consiliului și rezoluția din 2020 a Parlamentului European identifică în mod clar necesitatea de a stabili defrișările și degradarea pădurilor drept criterii directoare pentru viitoarele măsuri adoptate de Uniune. Concentrarea doar pe legalitate ar putea încuraja o uniformizare la un nivel inferior în țările care depind în mare măsură de exporturile agricole. Aceste țări ar putea fi tentate să își reducă nivelul de protecție a mediului în vederea facilitării accesului produselor lor pe piața Uniunii. Prin urmare, noul cadru juridic al Uniunii ar trebui să abordeze atât aspectul legalității, cât și dacă fabricarea produselor de bază și a altor produse relevante implică sau nu defrișări , precum și dacă a fost menținută protecția drepturilor de proprietate ale populațiilor indigene și locale .

(26)

Definiția produselor care „nu implică defrișări” ar trebui să fie suficient de largă pentru a viza atât defrișările, cât și degradarea pădurilor, ar trebui să asigure claritate juridică și să fie măsurabilă pe baza unor date cantitative, obiective și recunoscute la nivel internațional.

(26)

Definiția produselor care „nu implică defrișări” ar trebui să fie suficient de largă pentru a viza defrișările, degradarea pădurilor și conversia pădurilor , ar trebui să asigure claritate juridică și să fie măsurabilă pe baza unor date cantitative, obiective și recunoscute la nivel internațional.

(27)

Regulamentul ar trebui să vizeze produsele de bază al căror consum la nivelul Uniunii este cel mai relevant în ceea ce privește contribuția la fenomenul defrișărilor și al degradării pădurilor la nivel mondial și pentru care o intervenție la nivel de politică a Uniunii ar putea aduce cele mai mari beneficii per valoare unitară a comerțului. O analiză amplă a literaturii de specialitate, și anume a surselor primare care estimează impactul consumului UE asupra defrișărilor la nivel mondial și legătura dintre amprenta respectivă și anumite produse de bază, a fost efectuată în cadrul studiului de fundamentare a evaluării impactului și a făcut obiectul verificării încrucișate prin consultări ample cu părțile interesate. Acest proces s-a finalizat cu elaborarea unei prime liste de opt produse de bază. Lemnul a fost inclus direct în domeniul de aplicare, întrucât făcea deja obiectul Regulamentului UE privind lemnul. Lista produselor de bază a fost apoi redusă și mai mult prin intermediul unei analize a eficienței în cadrul evaluării impactului. Această analiză a eficienței a comparat hectarele de defrișări legate de consumul UE, potrivit estimărilor furnizate într-un document de cercetare recent (44) , pentru fiecare dintre aceste produse de bază, cu valoarea medie corespunzătoare a importurilor UE. Potrivit documentului de cercetare utilizat pentru analiza eficienței, șase produse de bază reprezintă cea mai mare pondere a defrișărilor în frunte cu UE din totalul celor opt produse de bază analizate în respectivul document de cercetare: ulei de palmier (33,95  %), soia (32,83  %), lemn (8,62  %), cacao (7,54  %), cafea (7,01  %) și carne de vită (5,01  %).

(27)

Regulamentul ar trebui să vizeze produsele de bază al căror consum la nivelul Uniunii este cel mai relevant în ceea ce privește contribuția la fenomenul defrișărilor, al degradării pădurilor și conversiei pădurilor la nivel mondial și pentru care o intervenție la nivel de politică a Uniunii ar putea aduce cele mai mari beneficii per valoare unitară a comerțului. O analiză amplă a literaturii de specialitate, și anume a surselor primare care estimează impactul consumului UE asupra defrișărilor la nivel mondial și legătura dintre amprenta de mediu respectivă și anumite produse de bază, a fost efectuată în cadrul studiului de fundamentare a evaluării impactului și a făcut obiectul verificării încrucișate prin consultări ample cu părțile interesate. Acest proces s-a finalizat cu elaborarea unei prime liste de produse de bază. Lemnul a fost inclus direct în domeniul de aplicare, întrucât făcea deja obiectul Regulamentului UE privind lemnul. Potrivit unui document recent (44) de cercetare utilizat pentru analiza eficienței, șase produse de bază reprezintă cea mai mare pondere a defrișărilor în frunte cu UE din totalul produselor de bază analizate în respectivul document de cercetare: ulei de palmier (33,95  %), soia (32,83  %), lemn (8,62  %), cacao (7,54  %), cafea (7,01  %) și carne de vită (5,01  %). Carnea importată în Uniune ar trebui să facă obiectul acelorași norme ca și carnea produsă în Uniune. Prin urmare, carnea de porc, de pasăre, de oaie și de capră ar trebui să facă obiectul prezentului regulament pentru a se asigura că animalele crescute în afara Uniunii și apoi importate au fost hrănite cu produse sau produse care nu implică defrișări. Cauciucul și porumbul ar trebui, de asemenea, să facă obiectul prezentului regulament, având în vedere impactul lor asupra defrișărilor la nivel mondial. Comisia ar trebui să aibă dreptul de a adopta acte delegate pentru a extinde domeniul de aplicare al anexei I.

(27a)

Instituțiile financiare ar trebui să intre sub incidența prezentului regulament, deoarece serviciile lor ar putea duce la sprijinirea activităților legate direct sau indirect de defrișări, de degradarea și conversia pădurilor. Toate activitățile bancare, de investiții și asigurări ale instituțiilor financiare ar trebui, prin urmare, să fie incluse în domeniul de aplicare al prezentului regulament pentru a preveni sprijinirea proiectelor legate direct sau indirect de defrișări, de degradarea și conversia pădurilor.

(29)

Prezentul regulament ar trebui să prevadă obligații privind produsele de bază și alte produse relevante pentru a combate în mod eficace defrișările și degradarea pădurilor și pentru a promova lanțurile de aprovizionare care nu implică defrișări.

(29)

Prezentul regulament ar trebui să prevadă obligații privind produsele de bază și alte produse relevante pentru a combate în mod eficace defrișările , degradarea și conversia pădurilor și pentru a promova lanțurile de aprovizionare care nu implică defrișări , precum și pentru a promova protecția drepturilor omului, ale popoarelor indigene și ale comunităților locale, atât în Uniune cât și în țările terțe .

(29a)

Atunci când se evaluează riscul de neconformitate al produselor de bază și al altor produse relevante destinate introducerii pe piața Uniunii sau exportului de pe piața Uniunii cu cerințele prezentului regulament, ar trebui să se țină seama de încălcările drepturilor omului asociate cu defrișările, degradarea și conversia pădurilor, inclusiv ale drepturilor popoarelor indigene, ale comunităților locale și ale titularilor de drepturi cutumiare de proprietate funciară.

(30)

Numeroase organizații și organisme internaționale (de exemplu Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu, Acordul de la Paris, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, Convenția privind diversitatea biologică) au elaborat lucrări pe tema defrișărilor și a degradării pădurilor, iar definițiile din prezentul regulament se întemeiază pe acestea.

(30)

Numeroase organizații și organisme internaționale (de exemplu Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu, Acordul de la Paris, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, Convenția privind diversitatea biologică) au elaborat lucrări pe tema defrișărilor și a degradării pădurilor, precum și privind conversia și degradarea altor ecosisteme, iar definițiile din prezentul regulament se întemeiază pe acestea.

(31)

O dată-limită se impune a fi stabilită în scopul de a servi drept bază pentru a evalua dacă terenurile în cauză au făcut obiectul defrișărilor sau al degradării pădurilor, ceea ce înseamnă că niciun produs de bază și niciun alt produs care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament nu ar putea intra pe piața Uniunii sau nu ar putea fi exportat dacă ar fi obținut pe un teren care face obiectul defrișărilor sau al degradării pădurilor după data respectivă. Aceasta ar trebui să aibă în vedere verificarea și monitorizarea corespunzătoare, să respecte angajamentele internaționale existente, cum ar fi ODD și Declarația de la New York privind pădurile, reducând astfel la minimum perturbările bruște ale lanțurilor de aprovizionare, eliminând în același timp orice stimulent de accelerare a activităților care contribuie la fenomenul defrișărilor și al degradării pădurilor în vederea intrării în vigoare a prezentului regulament.

(31)

O dată-limită se impune a fi stabilită în scopul de a servi drept bază pentru a evalua dacă terenurile în cauză au făcut obiectul defrișărilor, al degradării sau conversiei pădurilor, ceea ce înseamnă că niciun produs de bază și niciun alt produs care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament nu ar putea intra pe piața Uniunii sau nu ar putea fi exportat dacă ar fi obținut pe un teren care face obiectul defrișărilor sau al degradării pădurilor sau al conversiei pădurilor după data respectivă. Aceasta ar trebui să aibă în vedere verificarea și monitorizarea corespunzătoare, ținând cont de angajamentele internaționale existente, cum ar fi ODD și Declarația de la New York privind pădurile, reducând astfel la minimum perturbările bruște ale lanțurilor de aprovizionare, eliminând în același timp orice stimulent de accelerare a activităților care contribuie la fenomenul defrișărilor, al degradării pădurilor și conversiei pădurilor în vederea intrării în vigoare a prezentului regulament.

(32)

Pentru a consolida contribuția Uniunii la stoparea defrișărilor și a degradării pădurilor și pentru a se asigura că produsele de bază și alte produse din lanțurile de aprovizionare asociate defrișărilor și degradării pădurilor nu sunt introduse pe piața Uniunii, produsele de bază și alte produse relevante nu ar trebui să fie introduse sau puse la dispoziție pe piața Uniunii și nici exportate de pe piața Uniunii, cu excepția cazului în care nu implică defrișări și au fost obținute în conformitate cu legislația relevantă a țării de producție . Pentru o confirmare în acest sens, produsele ar trebui să fie întotdeauna însoțite de o declarație privind diligența necesară.

(32)

Pentru a consolida contribuția Uniunii la stoparea defrișărilor , a degradării pădurilor și a  conversiei pădurilor și pentru a se asigura că produsele de bază și alte produse din lanțurile de aprovizionare asociate defrișărilor, degradării pădurilor și conversiei pădurilor nu sunt introduse pe piața Uniunii sau exportate de pe piața Uniunii , produsele de bază și alte produse relevante nu ar trebui să fie introduse sau puse la dispoziție pe piața Uniunii și nici exportate de pe piața Uniunii, cu excepția cazului în care nu implică defrișări și au fost obținute în conformitate cu legislația internă și internațională și standardele interne și internaționale . Pentru o confirmare în acest sens, produsele ar trebui să fie întotdeauna însoțite de o declarație privind diligența necesară.

(33)

Pe baza unei abordări sistemice, operatorii ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a se asigura că produsele de bază și alte produse relevante pe care intenționează să le introducă pe piața Uniunii respectă cerințele în materie de legalitate și care vizează produsele ce nu implică defrișări prevăzute în prezentul regulament. În acest scop, operatorii ar trebui să instituie și să pună în aplicare proceduri privind obligația de diligență. Procedura privind obligația de diligență prevăzută în prezentul regulament ar trebui să includă trei elemente: cerințe în materie de informare, măsuri de evaluare și de atenuare a riscurilor. Procedurile privind obligația de diligență ar trebui să fie concepute astfel încât să ofere acces la informații privind sursele și furnizorii produselor de bază și ai altor produse introduse pe piața Uniunii, inclusiv informații care să demonstreze că sunt îndeplinite cerințele privind absența defrișărilor și a degradării pădurilor și cerințele în materie de legalitate, printre altele prin identificarea țării și a zonei de producție , inclusiv a coordonatelor de geolocalizare a parcelelor de teren relevante . Aceste coordonate de geolocalizare care se bazează pe sincronizare, poziționare și/sau observarea Pământului ar putea utiliza datele și serviciile spațiale furnizate în cadrul programului spațial al Uniunii (EGNOS/Galileo și Copernicus). Pe baza acestor informații, operatorii ar trebui să realizeze o evaluare a riscului. În cazul identificării unui risc, operatorii ar trebui să îl atenueze pentru a prezenta riscuri zero sau neglijabile. Numai după finalizarea etapelor necesare ale procedurii privind obligația de diligență și după ce s-a concluzionat că există riscuri zero sau neglijabile în raport cu faptul că produsul de bază sau alt produs relevant nu este conform cu prezentul regulament, operatorului i s-ar putea permite să introducă produsul de bază sau alt produs relevant pe piața Uniunii ori să îl exporte.

(33)

Pe baza unei abordări sistemice, operatorii ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a se asigura că produsele de bază și alte produse relevante pe care intenționează să le introducă pe piața Uniunii respectă cerințele în materie de legalitate și care vizează produsele ce nu implică defrișări prevăzute în prezentul regulament. În acest scop, operatorii ar trebui să instituie și să pună în aplicare proceduri privind obligația de diligență. Procedura privind obligația de diligență prevăzută în prezentul regulament ar trebui să includă patru elemente: cerințe în materie de informare, măsuri de evaluare a riscurilor, măsuri de atenuare a riscurilor și obligații de raportare . Procedurile privind obligația de diligență ar trebui să fie concepute astfel încât să ofere acces la informații privind sursele și furnizorii produselor de bază și ai altor produse introduse pe piața Uniunii, inclusiv informații care să demonstreze că sunt îndeplinite cerințele privind absența defrișărilor, a degradării pădurilor și conversiei pădurilor și cerințele în materie de legalitate și că țara de producție a respectat cerința de legalitate și dreptul internațional privind drepturile omului, inclusiv dreptul la consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză , printre altele prin identificarea țării de producție sau a părților acesteia , inclusiv a coordonatelor de geolocalizare. Aceste coordonate de geolocalizare care se bazează pe sincronizare, poziționare și/sau observarea Pământului ar putea utiliza datele și serviciile spațiale furnizate în cadrul programului spațial al Uniunii (EGNOS/Galileo și Copernicus). Aplicarea cerinței de geolocalizare în sectoarele în care micii proprietari reprezintă o parte semnificativă a producătorilor ar putea fi deosebit de dificilă și ar trebui să se ofere orientări, precum și sprijin tehnic și financiar, după caz. Pe baza acestor informații, operatorii ar trebui să realizeze o evaluare a riscului. În cazul identificării unui risc, operatorii ar trebui să îl atenueze pentru a prezenta riscuri zero sau neglijabile. Numai după finalizarea etapelor necesare ale procedurii privind obligația de diligență și după ce s-a concluzionat că există riscuri zero sau neglijabile în raport cu faptul că produsul de bază sau alt produs relevant nu este conform cu prezentul regulament, operatorului i s-ar putea permite să introducă produsul de bază sau alt produs relevant pe piața Uniunii ori să îl exporte. Pentru a promova transparența și a facilita asigurarea respectării legislației, operatorii ar trebui să prezinte anual rapoarte publice cu privire la sistemul lor due diligence, inclusiv cu privire la măsurile adoptate în vederea îndeplinirii obligațiilor.

(33a)

Operatorii au responsabilitatea de a depune eforturi rezonabile pentru a asigura plata unui preț echitabil producătorilor de la care își achiziționează marfa, în special micilor fermieri, astfel încât să le permită să câștige un venit decent și să combată în mod eficace sărăcia drept cauză principală a defrișărilor.

(33b)

Operatorii și comercianții, precum și autoritățile competente ale statelor membre ar trebui să poată beneficia de instrumentele puse la dispoziție de Uniune atunci când colectează și retranscriu informațiile necesare pentru procedura privind diligența necesară. Agențiile răspunzătoare de EGNOS/Galileo și Copernicus ar trebui să își întărească sinergiile pentru a permite o abordare holistică. Operatorii și comercianții, în cooperare cu Comisia, ar trebui să îi sprijine pe fermieri, în special pe micii agricultori, populațiile indigene și comunitățile locale, să achiziționeze și să utilizeze în mod adecvat instrumentele necesare pentru a colecta informații, inclusiv geolocalizarea, și să și le asume într-un mod sustenaabil.

(34)

Operatorii trebuie să își asume în mod oficial responsabilitatea pentru conformitatea produselor de bază sau a altor produse relevante pe care intenționează să le introducă pe piața Uniunii sau să le exporte, prin punerea la dispoziție a unor declarații privind diligența necesară. Prezentul regulament trebuie să pună la dispoziție un model pentru astfel de declarații. Se preconizează că acesta va facilita punerea în aplicare a prezentului regulament prin intermediul autorităților competente și al instanțelor judecătorești și că va asigura un grad sporit de respectare a dispozițiilor de către operatori.

(34)

Operatorii care plasează pe piața Uniunii un produs de bază sau un alt produs sau care exportă un alt produs sau un produs de bază către o țară terță trebuie să își asume în mod oficial responsabilitatea pentru conformitatea produselor de bază sau a altor produse relevante pe care intenționează să le introducă pe piața Uniunii sau să le exporte, prin punerea la dispoziție a unor declarații privind diligența necesară. Prezentul regulament trebuie să pună la dispoziție un model pentru astfel de declarații. Se preconizează că acesta va facilita punerea în aplicare a prezentului regulament prin intermediul autorităților competente și al instanțelor judecătorești și că va asigura un grad sporit de respectare a dispozițiilor de către operatori.

(36)

Comercianții ar trebui să fie responsabili pentru colectarea și păstrarea informațiilor, asigurând transparența lanțului de aprovizionare cu produse de bază și alte produse relevante pe care le pun la dispoziție pe piață. Marii comercianți care nu sunt întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) au o influență semnificativă asupra lanțurilor de aprovizionare și joacă un rol important în asigurarea faptului că nu implică defrișări și, prin urmare, ar trebui să le revină aceleași obligații ca și în cazul operatorilor.

(36)

Comercianții ar trebui să fie responsabili pentru colectarea și păstrarea informațiilor, asigurând transparența lanțului de aprovizionare cu produse de bază și alte produse relevante pe care le pun la dispoziție pe piață. Marii comercianți care nu sunt întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) au o influență semnificativă asupra lanțurilor de aprovizionare și joacă un rol important în asigurarea faptului că lanțurile de aprovizionare nu implică defrișări și, prin urmare, ar trebui să le revină aceleași obligații ca și în cazul operatorilor.

(37)

Pentru a promova transparența și a facilita asigurarea respectării legislației, operatorii care nu sunt IMM-uri ar trebui să prezinte anual rapoarte publice cu privire la sistemul lor due diligence, inclusiv cu privire la măsurile adoptate în vederea îndeplinirii obligațiilor.

(37)

Pentru a promova transparența și a facilita asigurarea respectării legislației, operatorii ar trebui să prezinte anual rapoarte publice cu privire la sistemul lor due diligence, inclusiv cu privire la măsurile adoptate în vederea îndeplinirii obligațiilor.

(38)

Alte instrumente legislative ale UE care stabilesc cerințe privind diligența necesară în cadrul lanțului valoric în ceea ce privește impactul negativ asupra drepturilor omului sau asupra mediului ar trebui să se aplice în măsura în care prezentul regulament nu conține dispoziții specifice care au obiectiv, caracter și efect similare, care ar putea fi adaptate în lumina viitoarelor modificări legislative. Existența prezentului regulament nu ar trebui să excludă aplicarea altor instrumente legislative ale UE care prevăd cerințe privind diligența necesară în cadrul lanțului valoric. În cazul în care astfel de alte instrumente legislative ale UE prevăd dispoziții mai specifice sau adaugă cerințe la dispozițiile prevăzute în prezentul regulament, respectivele dispoziții ar trebui să se aplice în coroborare cu cele prevăzute în prezentul regulament. În plus, în cazul în care prezentul regulament conține dispoziții mai specifice, acestea nu ar trebui interpretate într-un mod care subminează aplicarea efectivă a altor instrumente legislative ale UE privind diligența necesară sau realizarea obiectivului lor general.

(38)

Alte instrumente legislative ale UE care stabilesc cerințe privind diligența necesară în cadrul lanțului valoric în ceea ce privește impactul negativ asupra drepturilor omului sau asupra mediului , cum ar fi Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului  (1a) și [Directiva așteptată privind obligația de diligență pentru sustenabilitatea întreprinderilor]  (1b) , ar trebui să se aplice în măsura în care prezentul regulament nu conține dispoziții specifice care au obiectiv, caracter și efect similare, care ar putea fi adaptate în lumina viitoarelor modificări legislative. Prezentul regulament urmărește să asigure conformitatea produselor de bază și a altor produse cu cerințele de sustenabilitate și legalitate. El se aplică ex ante, înainte ca produsele de bază sau alte produse să fie introduse pe piața Uniunii sau să fie exportate de pe această piață. Existența prezentului regulament privind un produs de bază specific nu ar trebui să excludă aplicarea altor instrumente legislative ale UE care prevăd cerințe privind diligența necesară în cadrul lanțului valoric. În cazul în care astfel de alte instrumente legislative ale UE prevăd dispoziții mai specifice sau adaugă cerințe la dispozițiile prevăzute în prezentul regulament, respectivele dispoziții ar trebui să se aplice în coroborare cu cele prevăzute în prezentul regulament. În plus, în cazul în care prezentul regulament conține dispoziții mai specifice, acestea nu ar trebui interpretate într-un mod care subminează aplicarea efectivă a altor instrumente legislative ale UE privind diligența necesară sau realizarea obiectivului lor general. Comisia ar trebui să emită orientări clare și ușor de înțeles pentru a-i ajuta pe operatori și pe comercianți, în special IMM-urile, să respecte cerințele prezentului regulament, cu scopul de a reduce la minimum sarcina administrativă și financiară. Orientările ar trebui, de asemenea, să-i sprijine pe operatori să își îndeplinească în mod eficient obligațiile de due diligence atunci când intră în domeniul de aplicare al altor instrumente legislative care se suprapun și care stabilesc alte cerințe de diligență necesară.

(38a)

Există o legătură directă între defrișări, conversia ecosistemelor și încălcările drepturilor omului, în special cele ale populațiilor indigene și ale comunităților locale. Este necesar să se acorde o atenție deosebită nevoilor acestora și includerii lor depline în punerea în aplicare a prezentului regulament. Ar trebui să se asigure respectarea deplină a textelor și standardelor internaționale, inclusiv a Declarației Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene, a drepturilor de proprietate cutumiară, a dreptului la consimțământ liber, prealabil și în cunoștință de cauză (FPIC). Drepturile lucrătorilor, astfel cum sunt consacrate în convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii, drepturile femeilor, drepturile la protecția mediului și dreptul de a apăra drepturile omului și mediul ar trebui, de asemenea, să fie promovate.

(40)

Responsabilitatea pentru asigurarea aplicării prezentului regulament ar trebui să revină statelor membre, iar autoritățile lor competente ar trebui să se asigure că acesta este respectat pe deplin. O aplicare uniformă a prezentului regulament în ceea ce privește produsele de bază și alte produse relevante care intră sau ies de pe piața Uniunii poate fi realizată numai prin schimbul sistematic de informații și cooperarea dintre autoritățile competente, autoritățile vamale și Comisie.

(40)

Responsabilitatea pentru asigurarea aplicării prezentului regulament ar trebui să revină statelor membre, iar autoritățile lor competente ar trebui să se asigure că acesta este respectat pe deplin. O aplicare uniformă a prezentului regulament în ceea ce privește produsele de bază și alte produse relevante care intră sau ies de pe piața Uniunii poate fi realizată numai prin schimbul sistematic de informații și cooperarea dintre autoritățile competente, autoritățile vamale și Comisie. În special, Comisia ar trebui să efectueze o analiză a sancțiunilor aplicate de statele membre și să facă schimb de opinii cu acestea pentru a promova implementarea armonizată a prezentului regulament.

(40a)

În scopul aplicării eficiente a prezentului regulament și al respectării acestuia de către autoritățile competente, operatori și comercianți, membrii interesați ai publicului ar trebui să poată acționa pentru a asigura respectarea dreptului mediului și, astfel, să protejeze mediul.

(40b)

Dreptul la o cale de atac eficientă este un drept al omului recunoscut la nivel internațional, consacrat la articolul 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, la articolul 9 alineatul (3) din Convenția de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu și la articolul 2 alineatul (3) din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, și este, de asemenea, un drept fundamental al Uniunii în sensul articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, iar statele membre ar trebui, prin urmare, să se asigure că membrii publicului vizat sau afectat de o încălcare a prezentului regulament au acces corespunzător la o cale de atac eficientă.

(41)

Punerea în aplicare și asigurarea respectării eficace și eficiente a prezentului regulament au un caracter esențial în vederea atingerii obiectivelor acestuia. În acest scop, Comisia ar trebui să instituie și să gestioneze un sistem de informații pentru a sprijini operatorii și autoritățile competente în ceea ce privește prezentarea și accesarea informațiilor necesare referitoare la produsele de bază și la alte produse relevante introduse pe piață. Operatorii ar trebui să încarce declarațiile privind diligența necesară în sistemul de informații. Sistemul de informații ar trebui să fie accesibil autorităților competente și autorităților vamale pentru a facilita îndeplinirea obligațiilor ce le revin în temeiul prezentului regulament. Sistemul de informații ar trebui să fie în egală măsură accesibil unui public mai larg, datele anonimizate fiind furnizate într-un format deschis și prelucrabil automat, în conformitate cu politica Uniunii în materie de date deschise.

(41)

Punerea în aplicare și asigurarea respectării eficace și eficiente a prezentului regulament au un caracter esențial în vederea atingerii obiectivelor acestuia. În acest scop, Comisia ar trebui să instituie și să gestioneze un sistem de informații pentru a sprijini operatorii și autoritățile competente în ceea ce privește prezentarea și accesarea informațiilor necesare referitoare la produsele de bază și la alte produse relevante introduse pe piață. Operatorii ar trebui să încarce declarațiile privind diligența necesară în sistemul de informații. Sistemul de informații ar trebui să fie accesibil autorităților competente și autorităților vamale pentru a facilita îndeplinirea obligațiilor ce le revin în temeiul prezentului regulament și ar trebui să faciliteze transferurile de informații între statele membre, autoritățile competente și autoritățile vamale și în rândul acestora. Datele sensibile din punct de vedere necomercial ar trebui să fie în egală măsură accesibile unui public mai larg, datele fiind anonimizate – cu excepția informațiilor referitoare la lista operatorilor și comercianților neconformi  – și furnizate într-un format deschis și prelucrabil automat, în conformitate cu politica Uniunii în materie de date deschise.

(42)

În ceea ce privește produsele de bază relevante care intră sau ies de pe piața Uniunii, autorităților competente le revine sarcina de a verifica conformitatea produselor de bază și a altor produse relevante cu obligațiile prevăzute în prezentul regulament, în vreme ce rolul autorităților vamale este de a se asigura că trimiterea la o declarație privind diligența necesară este pusă la dispoziție în declarația vamală, dacă este cazul, și, în plus, din momentul creării interfeței electronice pentru efectuarea schimbului de informații între autoritățile vamale și autoritățile competente, de a verifica statutul declarației privind diligența necesară în urma efectuării unei analize inițiale a riscului de către autoritățile competente în cadrul sistemului de informații, precum și de a acționa în consecință (și anume, de a suspenda sau de a refuza un produs de bază sau un alt produs dacă acest lucru se impune având în vedere statutul din sistemul de informații). Această organizare specifică a controalelor înlătură aplicarea capitolului VII din Regulamentul (UE) 2019/1020 în ceea ce privește aplicarea și asigurarea respectării prezentului regulament.

(42)

În ceea ce privește produsele de bază și alte produse relevante care intră sau ies de pe piața Uniunii, autorităților competente le revine sarcina de a verifica conformitatea produselor de bază și a altor produse relevante cu obligațiile prevăzute în prezentul regulament, printre altele, pe baza declarațiilor de diligență necesară prezentate de operatori, în vreme ce rolul autorităților vamale este de a se asigura că trimiterea la o declarație privind diligența necesară este pusă la dispoziție în declarația vamală, dacă este cazul, și, în plus, din momentul creării interfeței electronice pentru efectuarea schimbului de informații între autoritățile vamale și autoritățile competente, de a verifica statutul declarației privind diligența necesară în urma efectuării unei analize inițiale a riscului de către autoritățile competente în cadrul sistemului de informații, precum și de a acționa în consecință (și anume, de a suspenda sau de a refuza un produs de bază sau un alt produs dacă acest lucru se impune având în vedere statutul din sistemul de informații). Această organizare specifică a controalelor înlătură aplicarea capitolului VII din Regulamentul (UE) 2019/1020 în ceea ce privește aplicarea și asigurarea respectării prezentului regulament.

(42a)

Controalele efectuate de autoritățile competente ar trebui să fie efectuate într-un mod care să perturbe cât mai puțin schimburile comerciale și operațiunile operatorilor și comercianților.

(43a)

Comisia ar trebui să asigure resurse financiare adecvate și suficiente, inclusiv, în mod specific, pentru sprijinul tehnic, sunt puse la dispoziție, printre altele, prin intermediul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală, pentru a ajuta țările partenere să respecte cerințele stabilite de prezentul regulament. Aceste resurse ar trebui să fie deja disponibile înainte de intrarea în vigoare și de punerea în aplicare integrală a prezentului regulament pentru a întări capacitățile de adaptare ale comunităților afectate, acordând o atenție deosebită micilor fermieri.

(45)

Pentru a optimiza și a înlesni procesul de control al produselor de bază și al altor produse relevante care intră sau ies de pe piața Uniunii, se impune crearea unor interfețe electronice care să permită transferul automat de date între sistemele vamale și sistemul de informații al autorităților competente. Mediul aferent ghișeului unic al UE pentru vămi este candidatul firesc pentru sprijinirea unor astfel de transferuri de date. Interfețele ar trebui să fie automatizate la scară largă și ușor de utilizat , iar sarcina suplimentară pentru autoritățile vamale ar trebui să fie limitată . În plus, având în vedere diferențele limitate dintre datele care trebuie declarate în declarația vamală și, respectiv, în declarația privind diligența necesară, este oportun să se propună, de asemenea, o abordare de tip „business-to-government” (schimb de date între întreprinderi și administrațiile publice), prin care comercianții și operatorii economici să pună la dispoziție declarația privind diligența necesară în ceea ce privește un produs de bază sau un alt produs relevant prin intermediul mediului aferent ghișeului unic național pentru vămi, iar această declarație să fie transmisă automat către sistemul informatic utilizat de autoritățile competente. Autoritățile vamale și autoritățile competente ar trebui să contribuie la stabilirea datelor care trebuie transmise și a oricăror alte cerințe tehnice.

(45)

Pentru a optimiza și a înlesni procesul de control al produselor de bază și al altor produse relevante care intră sau ies de pe piața Uniunii, se impune crearea unor interfețe electronice interoperabile care să permită transferul automat de date între sistemele vamale și sistemul de informații al autorităților competente. Mediul aferent ghișeului unic al UE pentru vămi este candidatul firesc pentru sprijinirea unor astfel de transferuri de date. Interfețele ar trebui să fie automatizate la scară largă și ușor de utilizat și să înlesnească procesele pentru autoritățile vamale , precum și să limiteze costurile și sarcinile pentru operatori . În plus, având în vedere diferențele limitate dintre datele care trebuie declarate în declarația vamală și, respectiv, în declarația privind diligența necesară, este oportun să se propună, de asemenea, o abordare de tip „business-to-government” (schimb de date între întreprinderi și administrațiile publice), prin care operatorii economici să pună la dispoziție declarația privind diligența necesară în ceea ce privește un produs de bază sau un alt produs relevant prin intermediul mediului aferent ghișeului unic național pentru vămi, iar această declarație să fie transmisă automat către sistemul informatic utilizat de autoritățile competente. Autoritățile vamale și autoritățile competente ar trebui să contribuie la stabilirea datelor care trebuie transmise și a oricăror alte cerințe tehnice.

(46)

Riscul ca produsele de bază și alte produse neconforme să fie introduse pe piața Uniunii variază în funcție de produsul de bază și de alt produs, precum și de țara de origine și de producție. Operatorii care se aprovizionează cu produse de bază și cu alte produse din țări sau din anumite părți ale acestora care prezintă un risc scăzut de cultivare, recoltare sau fabricare a produselor de bază relevante, prin încălcarea prezentului regulament, ar trebui să facă obiectul unui număr mai mic de obligații, reducând astfel costurile de asigurare a conformității și sarcina administrativă. Produsele de bază și alte produse care provin din țări sau din anumite părți ale acestora prezentând un grad ridicat de risc ar trebui să facă obiectul unui control sporit din partea autorităților competente.

(46)

Riscul ca produsele de bază și alte produse neconforme să fie introduse pe piața Uniunii variază în funcție de produsul de bază și de alt produs, precum și de țara de origine și de producție sau de părți din aceasta . Operatorii care se aprovizionează cu produse de bază și cu alte produse din țări sau din anumite părți ale acestora care prezintă un risc scăzut de cultivare, recoltare sau fabricare a produselor de bază relevante, prin încălcarea prezentului regulament, ar trebui să facă obiectul unui număr mai mic de obligații, reducând astfel costurile de asigurare a conformității și sarcina administrativă , cu excepția cazului în care operatorul știe sau are motive să creadă că există riscuri de nerespectare a prezentului regulament. Atunci când o autoritate competentă este informată cu privire la riscul ca cerințele prevăzute de prezentul regulament să fie eludate, de exemplu atunci când un produs de bază sau alt produs relevant fabricat într-o țară cu risc ridicat este ulterior prelucrat într-o țară cu risc scăzut din Uniune sau exportat în Uniune dintr-o astfel de țară, iar declarația vamală sau declarația de due diligence indică faptul că produsul de bază sau alt produs a fost fabricat într-o țară cu risc scăzut, ar trebui să verifice, prin intermediul unor controale suplimentare, cum ar fi confiscarea și suspendarea introducerii pe piață a produsului de bază sau a altui produs relevant, precum și să efectueze verificări suplimentare. Produsele de bază și alte produse care provin din țări sau din anumite părți ale acestora prezentând un grad ridicat de risc ar trebui să facă obiectul unui control sporit din partea autorităților competente.

(47)

Din acest motiv, Comisia ar trebui să evalueze riscul de defrișare și de degradare a pădurilor la nivelul unei țări sau al anumitor părți ale acesteia pe baza unei serii de criterii care reflectă atât date cantitative, obiective și recunoscute la nivel internațional, cât și indicații conform cărora țările sunt implicate activ în combaterea defrișărilor și a degradării pădurilor. Informațiile referitoare la evaluarea comparativă ar trebui să le faciliteze operatorilor din Uniune exercitarea diligenței necesare și autorităților competente monitorizarea și asigurarea respectării normelor, oferind, în același timp, un stimulent țărilor producătoare pentru a spori sustenabilitatea sistemelor lor de producție agricolă și pentru a-și reduce impactul defrișărilor. Acest aspect ar trebui să contribuie la creșterea transparenței și a sustenabilității lanțurilor de aprovizionare. Sistemul de evaluare comparativă ar trebui să se bazeze pe o clasificare pe trei niveluri a țărilor, și anume care prezintă un risc scăzut, standard sau ridicat. Pentru a asigura un nivel adecvat de transparență și claritate, Comisia ar trebui, în special, să facă publice datele utilizate pentru evaluarea comparativă, motivele propunerii de modificare a clasificării și răspunsul țării în cauză. În ceea ce privește produsele de bază și alte produse relevante care provin din țări sau din anumite părți ale acestora identificate ca prezentând un grad scăzut de risc, operatorii ar trebui să poată aplica procedura simplificată privind obligația de diligență, iar autoritățile competente ar trebui să fie obligate să aplice un control sporit asupra produselor de bază și a altor produse relevante care provin din țări sau din anumite părți ale acestora identificate ca prezentând un grad ridicat de risc. Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte măsuri de punere în aplicare pentru a stabili țările sau părțile acestora care prezintă un risc scăzut sau ridicat de fabricare a produselor de bază și a altor produse relevante care nu sunt conforme cu prezentul regulament.

(47)

Din acest motiv, Comisia ar trebui să evalueze riscul de defrișare și de degradare a pădurilor sau de conversie a pădurilor la nivelul unei țări sau al anumitor părți ale acesteia pe baza unei serii de criterii care reflectă atât date cantitative, obiective și recunoscute la nivel internațional, cât și indicii că țările respective sunt angajate în mod activ în combaterea defrișărilor, a degradării pădurilor și a conversiei acestora, precum și în promovarea drepturilor popoarelor indigene și ale comunităților locale . Informațiile referitoare la evaluarea comparativă ar trebui să le faciliteze operatorilor din Uniune exercitarea diligenței necesare și autorităților competente monitorizarea și asigurarea respectării normelor, oferind, în același timp, un stimulent țărilor producătoare pentru a spori sustenabilitatea sistemelor lor de producție agricolă și pentru a-și reduce impactul defrișărilor. Acest aspect ar trebui să contribuie la creșterea transparenței și a sustenabilității lanțurilor de aprovizionare. Sistemul de evaluare comparativă ar trebui să se bazeze pe o clasificare pe trei niveluri a țărilor, și anume care prezintă un risc scăzut, standard sau ridicat. Pentru a asigura un nivel adecvat de transparență și claritate, Comisia ar trebui, în special, să facă publice datele utilizate pentru evaluarea comparativă, motivele propunerii de modificare a clasificării și răspunsul țării în cauză. În ceea ce privește produsele de bază și alte produse relevante care provin din țări sau din anumite părți ale acestora identificate ca prezentând un grad scăzut de risc, operatorii ar trebui să poată aplica procedura simplificată privind obligația de diligență, iar autoritățile competente ar trebui să fie obligate să aplice un control sporit asupra produselor de bază și a altor produse relevante care provin din țări sau din anumite părți ale acestora identificate ca prezentând un grad ridicat de risc. Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte măsuri de punere în aplicare pentru a stabili țările sau părțile acestora care prezintă un risc scăzut sau ridicat de fabricare a produselor de bază și a altor produse relevante care nu sunt conforme cu prezentul regulament.

(47a)

Pentru a se asigura că prezentul regulament nu creează o restricție inutilă în calea comerțului, Comisia ar trebui să coopereze cu țările care sunt identificate ca prezentând un grad standard sau ridicat de risc și cu părțile interesate pertinente din aceste țări, pentru a urmări să reducă nivelul de risc.

(48)

Autoritățile competente ar trebui să efectueze periodic controale asupra operatorilor și comercianților pentru a verifica dacă aceștia îndeplinesc efectiv obligațiile prevăzute în prezentul regulament. Autoritățile competente ar trebui, de asemenea, să efectueze controale atunci când sunt în posesia unor informații relevante și pe baza acestora, inclusiv suspiciuni motivate ale unor terțe părți. Pentru o acoperire cuprinzătoare a produselor de bază și a altor produse relevante, a operatorilor și a comercianților în cauză și a volumului cotei de produse de bază și de alte produse deținute de aceștia, se impune aplicarea unei duble abordări. Prin urmare, autoritățile competente ar trebui să aibă obligația de a verifica un anumit procent de operatori și comercianți, acoperind în același timp și un anumit procent de produse de bază și alte produse relevante. Respectivele procente ar trebui să fie mai mari în cazul produselor de bază și al altor produse relevante care provin din țări sau din anumite părți ale acestora prezentând un grad ridicat de risc.

(48)

Autoritățile competente ar trebui să efectueze periodic controale asupra operatorilor și comercianților pentru a verifica dacă aceștia îndeplinesc efectiv obligațiile prevăzute în prezentul regulament. Autoritățile competente ar trebui, de asemenea, să efectueze controale atunci când sunt în posesia unor informații relevante și pe baza acestora, inclusiv suspiciuni motivate ale unor terțe părți. Pentru o acoperire cuprinzătoare a produselor de bază și a altor produse relevante, a operatorilor și a comercianților în cauză și a volumului cotei de produse de bază și de alte produse deținute de aceștia, se impune aplicarea unei duble abordări. Prin urmare, autoritățile competente ar trebui să aibă obligația de a verifica un anumit procent de operatori și comercianți, acoperind în același timp și un anumit procent de produse de bază și alte produse relevante. Respectivele procente ar trebui să fie mai mari în cazul produselor de bază și al altor produse relevante care provin din țări sau din anumite părți ale acestora prezentând un grad ridicat de risc , în timp ce pot fi mai mici pentru țările cu risc scăzut sau pentru părți ale acestora .

(49)

Controalele efectuate de autoritățile competente asupra operatorilor și comercianților ar trebui să vizeze sistemele due diligence și conformitatea produselor de bază și a altor produse relevante cu dispozițiile prezentului regulament. Controalele trebuie să se bazeze pe un plan pentru controale bazat pe riscuri. Planul trebuie să conțină criterii de risc care să permită autorităților competente să efectueze o analiză de risc a declarațiilor privind diligența necesară, prezentate de operatori și de comercianți. Criteriile de risc trebuie să țină seama de riscul de despădurire asociat cu produsele de bază și cu alte produse relevante din țara de producție, de situația anterioară privind respectarea obligațiilor prevăzute în prezentul regulament de către operatori și comercianți, precum și de orice alte informații relevante aflate la dispoziția autorităților competente. Analiza de risc a declarațiilor privind diligența necesară trebuie să permită autorităților competente identificarea operatorilor, a comercianților și a produselor de bază și a altor produse relevante care vor face obiectul controlului și trebuie efectuată utilizând tehnici de prelucrare electronică a datelor în sistemul de informații care colectează declarațiile privind diligența necesară.

(49)

Controalele efectuate de autoritățile competente asupra operatorilor și comercianților ar trebui să vizeze sistemele due diligence și conformitatea produselor de bază și a altor produse relevante cu dispozițiile prezentului regulament. Controalele trebuie să se bazeze pe un plan pentru controale bazat pe riscuri. Planul trebuie să conțină criterii de risc care să permită autorităților competente să efectueze o analiză de risc a declarațiilor privind diligența necesară, prezentate de operatori și de comercianți. Criteriile de risc trebuie să țină seama de riscul de despădurire asociat cu produsele de bază și cu alte produse relevante din țara de producție, de situația anterioară privind respectarea obligațiilor prevăzute în prezentul regulament de către operatori și comercianți, precum și de orice alte informații relevante aflate la dispoziția autorităților competente. Analiza de risc a declarațiilor privind diligența necesară trebuie să permită autorităților competente identificarea operatorilor, a comercianților și a produselor de bază și a altor produse relevante care vor face obiectul controlului și trebuie efectuată utilizând tehnici de prelucrare electronică a datelor în sistemul de informații care colectează declarațiile privind diligența necesară. În cazul în care este necesar și posibil din punct de vedere tehnic, autoritățile competente, în strânsă cooperare cu autoritățile din țări terțe, ar trebui să efectueze controale și la fața locului.

(50)

În cazul în care analiza de risc a declarațiilor privind diligența necesară indică un risc ridicat de neconformitate a anumitor produse de bază și a altor produse relevante, autoritățile competente ar trebui să fie în măsură să ia măsuri provizorii imediate pentru a preveni introducerea sau punerea lor la dispoziție pe piața Uniunii. În cazul în care astfel de produse de bază și alte produse relevante intră sau ies de pe piața Uniunii, autoritățile competente ar trebui să solicite autorităților vamale suspendarea punerii în liberă circulație sau a exportului lor pentru a permite autorităților competente să efectueze controalele care se impun. O astfel de solicitare ar trebui să fie comunicată prin intermediul sistemului de interfață între autoritățile vamale și autoritățile competente. Suspendarea acțiunilor de introducere sau punere la dispoziție pe piața Uniunii, de punere în liberă circulație sau export ar trebui să fie limitată la trei zile lucrătoare, cu excepția cazului în care autoritățile competente necesită o perioadă suplimentară de timp pentru a evalua conformitatea produselor de bază și a altor produse relevante cu prezentul regulament. În acest caz, autoritățile competente ar trebui să ia măsuri provizorii suplimentare pentru a prelungi perioada de suspendare sau pentru a solicita o astfel de prelungire autorităților vamale în cazul produselor de bază și a altor produse relevante care intră sau ies de pe piața Uniunii.

(50)

În cazul în care analiza de risc a declarațiilor privind diligența necesară indică un risc ridicat de neconformitate a anumitor produse de bază și a altor produse relevante, autoritățile competente ar trebui să fie în măsură să ia măsuri provizorii imediate pentru a preveni introducerea sau punerea lor la dispoziție pe piața Uniunii sau exportul lor de pe piața Uniunii . În cazul în care astfel de produse de bază și alte produse relevante intră sau ies de pe piața Uniunii, autoritățile competente ar trebui să solicite autorităților vamale suspendarea punerii în liberă circulație sau a exportului lor pentru a permite autorităților competente să efectueze controalele care se impun. O astfel de solicitare ar trebui să fie comunicată prin intermediul sistemului de interfață între autoritățile vamale și autoritățile competente. Suspendarea acțiunilor de introducere sau punere la dispoziție pe piața Uniunii, de punere în liberă circulație sau export ar trebui să fie limitată la cinci zile lucrătoare sau la 72 de ore în cazul produselor de bază și al produselor proaspete care se pot deteriora, cu excepția cazului în care autoritățile competente necesită o perioadă suplimentară de timp pentru a evalua conformitatea produselor de bază și a altor produse relevante cu prezentul regulament. În acest caz, autoritățile competente ar trebui să ia măsuri provizorii suplimentare pentru a prelungi perioada de suspendare sau pentru a solicita o astfel de prelungire autorităților vamale în cazul produselor de bază și a altor produse relevante care intră sau ies de pe piața Uniunii.

(50a)

Operatorii ar trebui să sprijine respectarea prezentului regulament de furnizorii lor care sunt mici fermieri, inclusiv prin investiții și consolidarea capacităților, precum și prin mecanisme de stabilire a prețurilor care permit producătorilor de la care se aprovizionează să câștige un venit decent.

(51)

Planul pentru controale ar trebui să fie actualizat periodic, pe baza rezultatelor punerii sale în aplicare. Operatorii care prezintă un istoric consecvent al conformității ar trebui să facă obiectul controalelor cu frecvență redusă.

(51)

Planul pentru controale ar trebui să fie actualizat periodic, pe baza rezultatelor punerii sale în aplicare. Operatorii care prezintă un istoric consecvent al conformității ar putea face obiectul controalelor cu frecvență redusă.

(51a)

În cazul în care are motive să creadă că un stat membru nu efectuează controale suficiente pentru a asigura aplicarea prezentului regulament, Comisia ar trebui să fie mandatată să introducă modificări ale planului de controale în statul membru în cauză, în dialog cu statul respectiv, pentru a remedia situația.

(52)

Pentru a asigura punerea în aplicare și asigurarea aplicării efective a prezentului regulament, statele membre ar trebui să aibă competența de a retrage și de a rechema produsele de bază și alte produse relevante neconforme, precum și de a lua măsurile corective adecvate. De asemenea, acestea ar trebui să se asigure că încălcările prezentului regulament de către operatori și comercianți fac obiectul unor sancțiuni eficace, proporționale și disuasive.

(52)

Pentru a asigura punerea în aplicare și asigurarea aplicării efective a prezentului regulament, statele membre ar trebui să aibă competența de a retrage și de a rechema produsele de bază și alte produse relevante neconforme, precum și de a lua măsurile corective adecvate. De asemenea, acestea ar trebui să se asigure că încălcările prezentului regulament de către operatori și comercianți fac obiectul unor sancțiuni eficace, proporționale și disuasive și că operatorii care nu respectă obligațiile prevăzute de prezentul regulament sunt răspunzători și obligați să compenseze prejudiciul pe care îndeplinirea obligației de diligență l-ar fi evitat .

(52a)

Comisia ar trebui să publice numele operatorilor și comercianților care nu respectă prezentul regulament. Acest lucru ar putea ajuta alți operatori și comercianți în evaluările lor de risc și ar crește presiunea din partea consumatorilor și a societății civile asupra operatorilor și comercianților care nu respectă normele pentru a se aproviziona din lanțuri de aprovizionare care nu sunt afectate de defrișări.

(53)

Având în vedere caracterul internațional al defrișărilor, al degradării pădurilor și al comerțului asociat, autoritățile competente ar trebui să coopereze între ele, cu autoritățile vamale ale statelor membre, cu Comisia, precum și cu autoritățile administrative ale țărilor terțe. De asemenea, autoritățile competente ar trebui să coopereze și cu autoritățile competente în materie de supraveghere și asigurare a respectării altor instrumente legislative ale UE care stabilesc cerințe privind diligența necesară în cadrul lanțului valoric în ceea ce privește impactul negativ asupra drepturilor omului sau asupra mediului.

(53)

Având în vedere caracterul internațional al defrișărilor, al degradării pădurilor , al conversiei pădurilor și al comerțului asociat, autoritățile competente ar trebui să coopereze între ele, cu autoritățile vamale ale statelor membre, cu Comisia, precum și cu autoritățile administrative ale țărilor terțe. De asemenea, autoritățile competente ar trebui să coopereze și cu autoritățile competente în materie de supraveghere și asigurare a respectării altor instrumente legislative ale UE care stabilesc cerințe privind diligența necesară în cadrul lanțului valoric în ceea ce privește impactul negativ asupra drepturilor omului sau asupra mediului.

(53a)

Pentru a facilita accesul operatorilor, al autorităților statelor membre și al autorităților interesate din țările terțe la informații factuale, fiabile și actualizate despre defrișări și pentru a înlesni respectarea de către agenții economici a cerințelor prezentului regulament, Comisia ar trebui să creeze o platformă care să cuprindă zonele forestiere din întreaga lume și care să dispună de instrumente permițând tuturor participanților o tranziție rapidă către practici de evitare a defrișărilor de-a lungul lanțurilor de aprovizionare. Platforma ar trebui să cuprindă hărți tematice, o hartă de utilizare a terenurilor cu serii cronologice începând de la data-limită stabilită de prezentul regulament și o serie de clase care să permită examinarea compoziției peisajului. Platforma ar trebui să conțină și un sistem de alertă, bazat pe monitorizarea lunară a schimbării suprafețelor împădurite, precum și o serie de analize și rezultate ușor de utilizat și securizate, care să descrie modul în care lanțurile de aprovizionare sunt legate de defrișări. Pentru a încuraja utilizarea celor mai exacte și actuale informații, pentru a elabora evaluări ale riscurilor și analize ale riscurilor, pentru a îmbunătăți controalele privind declarațiile și analiza comparativă a țărilor, elaborând în același timp o abordare bazată pe cooperare, platforma ar trebui să fie accesibilă tuturor operatorilor, autorităților statelor membre și autorităților interesate din țările terțe. Platforma ar trebui să utilizeze imagini prin satelit, inclusiv Copernicus Sentinel, care au capacitatea de a furniza informațiile factuale, fiabile și actualizate necesare.

(54)

Deși prezentul regulament abordează defrișările și degradarea pădurilor, astfel cum se prevede în Comunicarea din 2019 intitulată „Intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial”, protejarea pădurilor nu ar trebui să conducă la conversia sau degradarea altor ecosisteme naturale. Ecosistemele precum zonele umede, savanele și turbăriile au un caracter deosebit de important în contextul eforturilor globale de combatere a schimbărilor climatice, precum și al altor obiective de dezvoltare durabilă, conversia sau degradarea acestora necesitând o atenție deosebită. Pentru a aborda acest aspect, Comisia ar trebui să evalueze necesitatea și fezabilitatea extinderii domeniului de aplicare la alte ecosisteme și la produse de bază suplimentare în termen de doi ani de la intrarea în vigoare. În același timp, Comisia ar trebui să efectueze și o revizuire a produselor relevante enumerate în anexa I la prezentul regulament prin intermediul unui act delegat.

(55)

Pentru a se asigura faptul că cerințele în materie de informare pe care operatorii trebuie să le respecte și care sunt prevăzute în prezentul regulament își păstrează caracterul relevant și sunt în conformitate cu evoluțiile științifice și tehnologice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește completarea cerințelor în materie de informare care se impun pentru procedura privind obligația de diligență, informațiile și criteriile de evaluare și de atenuare a riscurilor pe care operatorii trebuie să le respecte, menționate în prezentul regulament și în lista bunurilor prevăzută în anexa I la prezentul regulament. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să primească toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții ar trebui să aibă acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(55)

Pentru a se asigura faptul că cerințele în materie de informare pe care operatorii trebuie să le respecte și care sunt prevăzute în prezentul regulament își păstrează caracterul relevant și sunt în conformitate cu evoluțiile științifice și tehnologice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește completarea cerințelor în materie de informare care se impun pentru procedura privind obligația de diligență, informațiile și criteriile de evaluare și de atenuare a riscurilor pe care operatorii trebuie să le respecte, menționate în prezentul regulament și în lista bunurilor prevăzută în anexa I la prezentul regulament. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți și cu părțile interesate , și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să primească toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții ar trebui să aibă acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(57)

Regulamentul (CE) nr. 2173/2005 stabilește procedurile Uniunii pentru punerea în aplicare a unui regim de licențe FLEGT prin intermediul acordurilor bilaterale de parteneriat voluntare (APV) cu țările producătoare de lemn. Pentru a respecta angajamentele bilaterale asumate de Uniunea Europeană și pentru a menține progresele înregistrate cu țările partenere care au instituit un sistem operațional (etapa de acordare a licențelor FLEGT), prezentul regulament ar trebui să includă o dispoziție prin care se certifică faptul că lemnul și produsele pe bază de lemn care fac obiectul unei licențe FLEGT valabile îndeplinesc cerința de legalitate în temeiul prezentului regulament.

(57)

Regulamentul (CE) nr. 2173/2005 stabilește procedurile Uniunii pentru punerea în aplicare a unui regim de licențe FLEGT prin intermediul acordurilor bilaterale de parteneriat voluntare (APV) cu țările producătoare de lemn. APV-urile sunt menite să încurajeze schimbările sistemice din sectorul forestier care vizează gestionarea sustenabilă a pădurilor, stoparea exploatării forestiere ilegale, precum și să sprijine eforturile depuse la nivel mondial pentru a pune capăt defrișărilor. APV-urile oferă un cadru juridic important atât pentru Uniune, cât și pentru țările sale partenere, care este posibil printr-o bună cooperare și implicare din partea țărilor în cauză. Ar trebui promovate noi APV-uri cu parteneri suplimentari. Prezentul regulament ar trebui să se bazeze pe activitatea desfășurată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2173/2005, care continuă să fie un mecanism important pentru protejarea pădurilor lumii. Pentru a respecta angajamentele bilaterale asumate de Uniunea Europeană și pentru a menține progresele înregistrate cu țările partenere care au instituit un sistem operațional (etapa de acordare a licențelor FLEGT) și pentru a stimula alți parteneri să depună eforturi ca să ajungă în această etapă , prezentul regulament ar trebui să includă o dispoziție prin care se certifică faptul că lemnul și produsele pe bază de lemn care fac obiectul unei licențe FLEGT valabile îndeplinesc cerința de legalitate în temeiul prezentului regulament , asigurând astfel că această parte a cerinței privind diligența necesară poate fi verificată cu ușurință . Parteneriatele APV ar trebui să fie sprijinite cu resurse adecvate și sprijin administrativ și de întărire a capacităților specifice. Regulamentul (CE) nr. 2173/2005 va continua să fie un sistem important care să creeze cadre pentru consultări între mai multe părți interesate.

(57a)

Comisia ar trebui să sprijine țările cel mai puțin dezvoltate (LDC) și IMM-urile în procesul de înțelegere, punere în aplicare și respectare a standardelor stabilite în prezentul regulament, menținând o cooperare deschisă cu guvernele naționale, regionale și locale, cu organizațiile societății civile și cu producătorii, în special cu micii producători, în vederea întăririi capacităților.

(58)

Deși prezentul regulament abordează defrișările și degradarea pădurilor, astfel cum se prevede în Comunicarea din 2019 intitulată „Intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial”, protejarea pădurilor nu ar trebui să conducă la conversia sau degradarea altor ecosisteme naturale. Ecosistemele precum zonele umede, savanele și turbăriile au un caracter deosebit de important în contextul eforturilor globale de combatere a schimbărilor climatice, precum și al altor obiective de dezvoltare durabilă, conversia sau degradarea acestora necesitând o  atenție deosebită. Prin urmare, în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament ar trebui efectuată o evaluare a  necesității și a fezabilității extinderii domeniului de aplicare al prezentului regulament la alte ecosisteme decât pădurile.

(58)

Deși prezentul regulament abordează defrișările, degradarea pădurilor și conversia pădurilor , astfel cum se prevede în Comunicarea din 2019 intitulată „Intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial”, protejarea pădurilor nu ar trebui să conducă la conversia sau degradarea altor ecosisteme naturale. Ecosistemele precum zonele umede, savanele și turbăriile au un caracter deosebit de important în contextul eforturilor globale de combatere a schimbărilor climatice și a crizei biodiversității , precum și al altor obiective de dezvoltare durabilă, conversia sau degradarea acestora necesitând o  acțiune deosebită și urgentă și trebuind să fie împiedicate . Nu există nicio îndoială că consumul la nivelul Uniunii este, de asemenea, un factor important al conversiei și degradării ecosistemelor neforestiere bogate în biodiversitate și carbon din întreaga lume. Pentru a reduce amprenta Uniunii asupra tuturor ecosistemelor naturale, ar trebui efectuată o evaluare și o propunere legislativă de extindere a domeniului de aplicare al prezentului regulament la alte ecosisteme decât pădurile și alte terenuri împădurite cel târziu la un an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament , pentru care pregătirile ar trebui să înceapă cel mai târziu la data intrării în vigoare a prezentului regulament . Amânarea în continuare a includerii altor ecosisteme în prezentul regulament riscă să transfere producția agricolă de la păduri la ecosisteme neforestiere. De asemenea, cele din urmă se află din ce în ce mai mult sub presiunea conversiei și degradării din cauza producției de produse de bază pentru piața Uniunii. Comisia ar trebui, de asemenea, să evalueze necesitatea și fezabilitatea extinderii domeniului de aplicare la produse de bază suplimentare cel mai târziu la doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. În același timp, Comisia ar trebui să efectueze și o reexaminare a produselor pertinente enumerate în anexa I la prezentul regulament prin intermediul unui act delegat.

(58a)

Ținând seama de solicitarea formulată de Parlamentul European în rezoluția sa „Un cadru juridic al UE pentru stoparea și inversarea defrișărilor provocate de UE la nivel mondial” din 22 octombrie 2020 și de marea majoritate a celor aproape 1,2 milioane de participanți la consultarea publică a Comisiei privind defrișările determinate de cerere, degradarea pădurilor și conversia pădurilor pentru a include ecosistemele neforestiere în prezentul regulament, Comisia ar trebui să își bazeze evaluarea și propunerea legislativă de extindere a domeniului de aplicare al prezentului regulament la alte ecosisteme pe baza definițiilor noțiunilor de „ecosisteme naturale”, „conversie a ecosistemelor naturale” și „degradarea pădurilor și a ecosistemelor naturale” și pe data-limită de 31 decembrie 2019, astfel cum se prevede în prezentul regulament.

(60)

Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume combaterea defrișărilor și a degradării pădurilor prin reducerea contribuției consumului în Uniune, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre în mod individual și, prin urmare, având în vedere amploarea acțiunii sale, obiectivul în cauză poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(60)

Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume combaterea defrișărilor, a degradării pădurilor și a conversiei acestora prin reducerea contribuției consumului în Uniune și prin stimularea reducerii defrișărilor în țările producătoare , nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre în mod individual și, prin urmare, având în vedere amploarea acțiunii sale, obiectivul în cauză poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(61)

Operatorii , comercianții și autoritățile competente ar trebui să beneficieze de o perioadă rezonabilă de timp pentru a se putea pregăti pentru îndeplinirea cerințelor din prezentul regulament,

(61)

Pentru a se evita perturbarea lanțului de aprovizionare și a se reduce impactul negativ asupra țărilor terțe, a partenerilor comerciali, în special a micilor agricultori, operatorii , comercianții și autoritățile competente ar trebui să beneficieze de o perioadă rezonabilă de timp pentru a se putea pregăti pentru îndeplinirea cerințelor din prezentul regulament,

(a)

reducerea la minimum a contribuției Uniunii la fenomenul defrișărilor și al degradării pădurilor la nivel mondial;

(a)

reducerea la minimum a contribuției Uniunii la fenomenul defrișărilor, al degradării pădurilor și al conversiei acestora la nivel mondial;

(b)

reducerea contribuției Uniunii Europene la emisiile de gaze cu efect de seră și la declinul biodiversității la nivel mondial.

(b)

reducerea contribuției Uniunii Europene la emisiile de gaze cu efect de seră și la declinul biodiversității la nivel mondial;

(ba)

contribuirea la reducerea defrișărilor la nivel mondial.

(1)

„defrișare” înseamnă conversia pădurilor în exploatații agricole , indiferent dacă este sau nu provocată de oameni;

(1)

„defrișare” înseamnă conversia, indiferent dacă este sau nu provocată de oameni, a pădurilor sau a altor terenuri împădurite în utilizări agricole sau în plantații forestiere ;

(1a)

(2a)

(2b)

(5a)

(6)

„degradare a pădurilor” înseamnă operațiuni de recoltare care nu sunt sustenabile și care cauzează o reducere sau o pierdere a productivității biologice sau economice și a complexității ecosistemelor forestiere , având ca rezultat reducerea pe termen lung a ofertei globale de beneficii pe care le oferă pădurile, printre care se numără lemnul , biodiversitatea și alte produse sau servicii;

(6)

„degradare a pădurilor și a altor ecosisteme naturale ” înseamnă reducerea sau pierderea productivității biologice sau economice și a complexității pădurilor și a altor terenuri împădurite și a altor ecosisteme naturale , care afectează compoziția, structura sau funcția speciilor acestora, indiferent dacă este sau nu cauzată direct de om; printre aceste practici se numără exploatarea ilegală a pădurilor, a altor terenuri împădurite sau a altor ecosisteme naturale, precum și utilizarea unor practici de gestionare care au ca rezultat un impact substanțial sau susținut asupra capacității acestora de a susține biodiversitatea sau de a furniza servicii ecosistemice ;

(7)

(8)

„care nu implică defrișări” înseamnă

(8)

„care nu implică defrișări” înseamnă că produsele de bază și alte produse relevante, inclusiv cele utilizate pentru sau conținute în produsele relevante, au fost obținute de pe terenuri care nu au făcut obiectul defrișărilor și nu au cauzat sau contribuit la degradarea pădurilor, sau la conversia pădurilor după 31 decembrie 2019;

(a)

că produsele de bază și alte produse relevante, inclusiv cele utilizate pentru sau conținute în produsele relevante, au fost obținute de pe terenuri care nu au făcut obiectul defrișărilor după 31 decembrie 2020 și

(b)

că lemnul a fost recoltat din pădure fără a cauza degradarea pădurilor după 31 decembrie 2020;

(9)

„produs” înseamnă cultivat, recoltat , crescut, hrănit sau obținut pe parcela de teren relevantă;

(9)

„produs” înseamnă cultivat, recoltat sau obținut pe parcela de teren relevantă sau, în cazul șeptelului, „produs” înseamnă toate parcelele de teren relevante implicate în procesul de creștere a animalelor ;

(16)

„risc neglijabil” înseamnă o evaluare completă atât a informațiilor specifice produsului, cât și a informațiilor generale privind conformitatea produselor de bază sau a altor produse relevante care nu prezintă motive de îngrijorare cu articolul 3 litera (a) și cu articolul 3 litera (b);

(16)

„risc neglijabil” înseamnă nivelul de risc care se aplică produselor de bază și altor produse relevante care urmează să fie introduse pe piața Uniunii sau exportate de pe aceasta, în cazul în care aceste produse de bază sau alte produse nu prezintă motive de îngrijorare pe baza unei evaluări complete atât a informațiilor specifice produsului, cât și a informațiilor generale privind conformitatea cu articolul 3 și a aplicării măsurilor de atenuare adecvate;

(16a)

(18)

„produse neconforme” înseamnă produse de bază și alte produse relevante care nu au fost obținute într-un mod care „nu implică defrișări” sau care nu au fost produse în conformitate cu legislația relevantă a țării de producție sau ambele ;

(18)

„produse neconforme” înseamnă produse de bază și alte produse relevante care nu au fost obținute într-un mod care „nu implică defrișări” sau care nu au fost produse în conformitate cu legile și standardele relevante, inclusiv cele privind drepturile popoarelor indigene, drepturile de proprietate ale comunităților locale și dreptul la consimțământ liber, prealabil și în cunoștință de cauză, și care nu au fost cuprinse într-o declarație de due diligence adecvată ;

(21)

„suspiciune motivată” înseamnă o cerere întemeiată, bazată pe informații obiective și verificabile privind nerespectarea prezentului regulament și care poate necesita intervenția autorităților competente;

(21)

„suspiciune motivată” înseamnă o cerere bazată pe informații obiective și verificabile privind nerespectarea prezentului regulament și care poate necesita intervenția autorităților competente;

(28)

„ legislația relevantă a țării de producție ” înseamnă normele aplicabile în țara de producție cu privire la statutul juridic al zonei de producție în ceea ce privește dreptul de folosință asupra terenurilor, protecția mediului, drepturile terților și reglementările comerciale și vamale relevante în temeiul cadrului legislativ aplicabil în țara de producție.

(28)

„ legile și standardele relevante ” înseamnă:

(a)

normele aplicabile în țara de producție cu privire la statutul juridic al zonei de producție în ceea ce privește dreptul de folosință asupra terenurilor, protecția mediului, drepturile terților și reglementările comerciale și vamale relevante în temeiul cadrului legislativ aplicabil în țara de producție.

(b)

drepturile omului protejate în temeiul dreptului internațional, în special instrumentele care protejează drepturile funciare cutumiare și dreptul la consimțământ liber, prealabil și în cunoștință de cauză (FPIC), astfel cum se prevede, printre altele, în Declarația ONU privind drepturile popoarelor indigene, în Forumul permanent al ONU privind chestiunile legate de populațiile indigene și în acordurile internaționale cu caracter obligatoriu existente, în Convenția privind populațiile indigene și tribale (nr. 169, 1989), care cuprinde dreptul la protecția mediului, dreptul de a apăra mediul, fără nicio formă de persecuție și hărțuire, precum și alte drepturi ale omului recunoscute la nivel internațional legate de utilizarea terenurilor, accesul la acestea sau proprietatea asupra acestora;

(28a)

(28b)

(28c)

(b)

au fost produse în conformitate cu legislația relevantă a țării de producție; precum și

(b)

au fost produse în conformitate cu legile și standardele relevante definite la articolul 2 alineatul (28); precum și

(a)

produsele de bază și alte produse relevante nu sunt în conformitate cu articolul 3 literele (a) sau (b);

(a)

produsele de bază și alte produse relevante nu sunt în conformitate cu articolul 3;

(b)

exercitarea diligenței necesare a evidențiat un risc care nu poate fi neglijat vizând neconformitatea produselor de bază și a altor produse relevante cu articolul 3 literele (a) sau (b);

(b)

exercitarea diligenței necesare a evidențiat un risc care nu poate fi neglijat vizând neconformitatea produselor de bază și a altor produse relevante cu articolul 3;

(a)

pentru a colabora în mod semnificativ cu părțile interesate vulnerabile, cum ar fi micii agricultori, populațiile indigene și comunitățile locale, în cadrul lanțului lor de aprovizionare;

(b)

pentru a se asigura că acele părți interesate vulnerabile primesc asistență adecvată și o remunerație echitabilă pentru ca mărfurile și produsele lor să poată respecta normele, în special în ceea ce privește cerința de geolocalizare, și pentru a se asigura că costurile ce rezultă din punerea în aplicare a prezentului regulament sunt împărțite în mod echitabil între diferiții actori din lanțul valoric; precum și

(c)

pentru a urmări punerea în aplicare a angajamentelor convenite, asigurându-se că se combat efectele negative asupra părților interesate identificate vulnerabile.

(a)

numele, denumirea comercială înregistrată sau marca înregistrată, adresa poștală, adresa de e-mail și, dacă este disponibil, site-ul de internet al operatorilor sau comercianților care le-au furnizat produsele de bază și alte produse relevante;

(b)

numele, denumirea comercială înregistrată sau marca înregistrată, adresa poștală, adresa de e-mail și, dacă este disponibil, site-ul de internet al comercianților cărora le-au furnizat produsele de bază și alte produse relevante.

(a)

numele, denumirea comercială înregistrată sau marca înregistrată, adresa poștală, adresa de e-mail și, dacă este cazul, adresa de internet a operatorilor sau a comercianților care le-au furnizat produsele de bază și alte produse relevante;

(b)

numele, denumirea comercială înregistrată sau marca înregistrată, adresa poștală, adresa de e-mail și, dacă este cazul, adresa de internet a comercianților cărora le-au furnizat produsele de bază și alte produse relevante.

(a)

descrierea, inclusiv denumirea comercială și tipul produselor de bază și a altor produse relevante, precum și, după caz, denumirea comună a speciei și denumirea științifică completă a acesteia;

(a)

descrierea, inclusiv denumirea comercială și tipul produselor de bază și a altor produse relevante, precum și, după caz, denumirea comună a speciei și denumirea științifică completă a acesteia; descrierea produsului include lista produselor de bază pe care le conține sau care sunt folosite pentru producerea acestor produse; pentru produsele de origine animală, descrierea include lista produselor de bază folosite pentru hrana animalelor;

(c)

identificarea țării de producție;

(c)

identificarea țării de producție sau a anumitor părți ale acesteia ;

(d)

coordonatele geolocalizării, latitudinea și longitudinea tuturor parcelelor de teren de pe care au fost obținute produsele de bază și alte produse relevante, precum și data sau perioada corespunzătoare producției ;

(d)

coordonatele geolocalizării, latitudinea și longitudinea tuturor parcelelor de teren de pe care au fost obținute produsele de bază și alte produse relevante sau coordonatele geolocalizării , latitudinea și longitudinea tuturor punctelor unui poligon pentru parcelele de teren unde au fost fabricate produsele de bază și alte produse relevante; orice defrișare sau degradare pe anumite parcele de teren, identificată printr-un singur punct de latitudine și longitudine sau prin poligon, descalifică automat toate produsele și produsele de bază de pe parcelele de teren respective de la introducerea și punerea la dispoziție pe piață sau exportul de pe aceste parcele; operatorii furnizează data sau perioada sau sezonul de recoltare a produsului de bază sau a produsului ; Comisia este împuternicită să adopte acte delegate pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește dimensiunea parcelelor de teren pe care companiile sunt obligate să asigure poligoane ca unic mijloc de geolocalizare pentru produsele de bază și produsele relevante;

(h)

informații adecvate și verificabile conform cărora producția a fost realizată în conformitate cu legislația relevantă a țării de producție, inclusiv orice acord care conferă dreptul de utilizare a zonei respective în vederea obținerii produsului de bază relevant .

(h)

informații adecvate și verificabile conform cărora producția a fost realizată în conformitate cu legislația relevantă a țării de producție, precum și cu legile și standardele relevante, așa cum sunt definite la articolul 2 punctul 28 .

(ha)

informații adecvate și verificabile, obținute prin audituri independente și procese de consultare adecvate, conform cărora suprafața utilizată în scopul cultivării produselor de bază și a produselor relevante nu face obiectul niciunei revendicări bazate pe drepturi de proprietate indigene, cutumiare sau alte drepturi funciare legitime și nici nu face obiectul vreunui litigiu privind utilizarea, proprietatea sau ocupația acestora;

(hb)

informații adecvate și verificabile care dezvăluie punctele de vedere ale populațiilor indigene, ale comunităților locale și ale altor grupuri care își revendică drepturi de proprietate asupra suprafeței utilizate în scopul producerii produselor de bază și a produselor relevante.

(a)

descrierea activităților economice ale clientului, a activităților entităților controlate de client, a activităților economice ale furnizorilor clienților;

(b)

informații cu privire la produsele de bază și alte produse relevante introduse pe piața Uniunii, puse la dispoziție pe piața Uniunii sau exportate de pe aceasta și cu privire la exercitarea obligației de diligență în acest sens în temeiul prezentului regulament;

(c)

pentru activitățile de la litera (a), utilizarea produselor de bază și a altor produse relevante, inclusiv informații cu privire la produsele de bază și la alte produse relevante utilizate efectiv și cu privire la exercitarea obligației de diligență în temeiul prezentului regulament;

(d)

politicile adoptate și puse în aplicare de către client și de către entitățile și furnizorii menționați la litera (a) pentru a se asigura că activitățile lor nu cauzează defrișări, degradarea pădurilor sau conversia pădurilor;

(e)

identificarea țării de producție și coordonatele geolocalizării, latitudinea și longitudinea tuturor parcelelor de teren pe care urmează să fie produse produsele de bază și alte produse relevante.

(ba)

prezența persoanelor vulnerabile, a populațiilor indigene, a comunităților locale și a altor titulari de drepturi funciare cutumiare în țara și în zona din care provin produsele de bază sau alte produse relevante;

(bb)

existența unor revendicări sau litigii privind utilizarea, deținerea sau exercitarea drepturilor funciare cutumiare asupra suprafeței utilizate în scopul producerii produselor de bază și altor produse relevante, indiferent dacă sunt înregistrate oficial sau nu;

(c)

prevalența defrișărilor sau a degradării pădurilor în țara, regiunea și zona de producție a produsului de bază sau a altui produs relevant;

(c)

prevalența defrișărilor, a degradării pădurilor sau a conversiei pădurilor în țara, regiunea și zona de producție a produsului de bază sau a altui produs relevant;

(e)

preocupări legate de țara de producție și de origine, cum ar fi nivelul corupției, prevalența falsificării documentelor și a datelor, lipsa aplicării legii , conflictele armate sau prezența sancțiunilor impuse de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite sau de Consiliul Uniunii Europene;

(e)

preocupări legate de țara de producție sau părți ale acesteia în conformitate cu articolul 27 și și țara de origine, cum ar fi nivelul corupției, prevalența falsificării documentelor și a datelor, absența, încălcarea sau neaplicarea legilor ce țin de drepturile de proprietate și de alte drepturi ale populațiilor indigene și ale comunităților locale , conflictele armate sau prezența sancțiunilor impuse de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite sau de Consiliul Uniunii Europene;

(f)

complexitatea lanțului de aprovizionare relevant, în special dificultățile de corelare a produselor de bază și/sau a altor produse cu parcela de teren de pe care au fost obținute;

(f)

complexitatea lanțului de aprovizionare relevant, în special dificultățile de corelare a produselor de bază și/sau a altor produse cu parcela de teren de pe care au fost obținute sau existența unor norme naționale privind protecția datelor care interzic transmiterea acestor date ;

(g)

riscul amestecării cu produse de origine necunoscută sau obținute în zone în care au avut sau au loc acțiuni de defrișare sau degradare a pădurilor;

(g)

riscul amestecării cu produse de origine necunoscută sau obținute în zone în care au avut sau au loc acțiuni de defrișare , degradare a pădurilor sau conversie a pădurilor , precum și încălcări ale legislației relevante ;

(ha)

rezultatul dialogurilor multilaterale la care părțile afectate, cum ar fi micii fermieri, IMM-urile, popoarele indigene și comunitățile locale, au fost invitate să participe în mod activ;

(ia)

informațiile furnizate prin mecanismul de alertă timpurie;

(a)

practici de gestionare a modelului de risc, raportarea, ținerea evidențelor, controlul intern și gestionarea conformității, inclusiv în cazul operatorilor care nu sunt IMM-uri, numirea unui coordonator al funcției de conformitate la nivel de conducere;

(a)

practici de gestionare a modelului de risc, raportarea, ținerea evidențelor, controlul intern și gestionarea conformității, inclusiv în cazul operatorilor care nu sunt IMM-uri, numirea unui coordonator al funcției de conformitate la nivel de conducere , cu precizarea datelor de contact sau a unei adrese de e-mail de contact actualizate ;

(a)

oferă toate informațiile prevăzute la articolul 9;

(b)

descriu informațiile și dovezile obținute și utilizate pentru a evalua conformitatea produselor de bază și a altor produse relevante cu articolul 3;

(c)

prezintă concluziile evaluării riscurilor efectuate în temeiul articolului 10 alineatul (1) și descrie orice proceduri sau măsuri de atenuare a riscurilor întreprinse în temeiul articolului 10 alineatul (4);

(d)

precizează data și locul în care produsele de bază și alte produse relevante au fost introduse pe piața Uniunii sau exportate de pe aceasta; și

(e)

prezintă dovezi privind consultarea populațiilor indigene, a comunităților locale și a altor titulari de drepturi funciare cutumiare prezenți în zona în care se produc produsele de bază și alte produse relevante.

(a)

colectarea de informații și documente, astfel cum se menționează la articolul 9 alineatul (1a), necesare pentru a îndeplini cerința prevăzută la prezentul articol alineatul (1);

(b)

evaluarea riscurilor și măsurile de atenuare a acestora, astfel cum sunt menționate la articolul 10;

(da)

examinarea măsurilor provizorii luate în temeiul articolul 21 și a măsurilor corective luate în temeiul articolul 22;

(f)

orice mijloace tehnice și științifice adecvate pentru a stabili locul exact în care a fost obținut produsul de bază sau alt produs relevant, inclusiv testarea izotopilor ;

(f)

orice mijloace tehnice și științifice adecvate pentru a stabili locul exact în care a fost obținut produsul de bază sau alt produs relevant, inclusiv analiza anatomică, chimică și ADN ;

(fa)

orice mijloace tehnice și științifice adecvate pentru a stabili speciile biologice afectate de prezentul regulament, care sunt cuprinse în produsul de bază sau alt produs relevant, inclusiv analiza anatomică, chimică și ADN;

(g)

orice mijloace tehnice și științifice adecvate pentru a stabili dacă produsul de bază sau alt produs relevant nu implică defrișări, inclusiv date de observare a Pământului, cum ar fi cele din cadrul programului și al instrumentelor Copernicus, și

(g)

orice mijloace tehnice și științifice adecvate pentru a stabili dacă produsul de bază sau alt produs relevant nu implică defrișări, inclusiv date de observare a Pământului, cum ar fi cele din cadrul programului și al instrumentelor Copernicus sau din alte surse disponibile în mod public sau privat , și

(a)

hărți tematice, inclusiv o hartă a acoperirii terenurilor cu serii cronologice începând de la data-limită definită la articolul 2 punctul 8 și o serie de clase care permit examinarea compoziției peisajului;

(b)

un sistem de alertă, bazat pe o monitorizare lunară a schimbării suprafețelor împădurite;

(c)

o serie de analize și rezultate ușor de utilizat și securizate, care descriu modul în care lanțurile de aprovizionare sunt legate de defrișări.