Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Democrația la locul de muncă”

(aviz exploratoriu la solicitarea Președinției spaniole a Consiliului)

(2023/C 228/06)

Raportor:	domnul Reiner HOFFMANN
Coraportor:	domnul Krzysztof BALON

Solicitarea Președinției spaniole a Consiliului Uniunii Europene	Scrisoarea din 27.7.2022
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene Aviz exploratoriu
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	3.4.2023
Data adoptării în sesiunea plenară	27.4.2023
Sesiunea plenară nr.	578
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	175/69/13

1. Concluzii și recomandări

1.1.

De-a lungul deceniilor, legislația europeană a dezvoltat un sistem solid de participare a lucrătorilor la locul de muncă, bazat pe legislația și practicile statelor membre și pe libertățile fundamentale ale UE. O lume democratică a muncii este o piatră de temelie pentru dezvoltarea în continuare a modelului social european într-un mediu durabil și competitiv.

1.2.

Crizele recente au arătat că drepturile civile și drepturile lucrătorilor exercitate în mod activ se consolidează reciproc. Coeziunea socială este consolidată, structura democratică a societăților noastre este mai stabilă, iar societatea este mai puțin vulnerabilă la opiniile populiste și autoritare.

1.3.

Mecanismele și instrumentele juridice care servesc scopului democrației la locul de muncă fac întreprinderile mai reziliente, mai performante economic și, în același timp, mai capabile să asigure locuri de muncă și condiții de muncă decente. Conceptul de democrație la locul de muncă ar trebui să includă toți lucrătorii și toate tipurile de muncă, precum și toate locurile de muncă, indiferent dacă sunt private, publice sau sociale, indiferent de dimensiune, sector sau alte aspecte organizaționale. Ar trebui luate în considerare circumstanțele specifice IMM-urilor. Dovezile empirice arată că vocile lucrătorilor oferă flexibilitatea și marja de manevră la locul de muncă necesare adaptării la schimbările structurale.

1.4.

O lume a muncii aflată în schimbare rapidă reprezintă, de asemenea, o oportunitate pentru mai multă democrație. Participarea angajaților și dialogul social trebuie să ocupe un loc mai important în conștiința publică și să fie consolidate și la nivel transfrontalier pentru a face posibil acest lucru. Un cadru juridic european fiabil, care să orienteze sistemele naționale de informare, consultare și participare și să le sporească eficiența, susținut de programe de acțiune cu repercusiuni previzibile la nivel național, este esențial în acest sens.

1.5.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută recenta comunicare a Comisiei Europene privind consolidarea dialogului social ca bază pentru mai multă democrație la locul de muncă, precum și declarația potrivit căreia dialogul social se întemeiază pe o cultură dinamică a încrederii, bazată pe rolul specific al partenerilor sociali, în timp ce dialogul civil, recunoscut ca un proces separat, implică organizațiile societății civile organizate într-o gamă mai largă de subiecte și modelează procese de transformare. Cu toate acestea, ar trebui recunoscut faptul că piața forței de muncă se află în schimbare: mulți lucrători sunt angajați în întreprinderi mici și microîntreprinderi, iar în același timp, în Uniunea Europeană, aproximativ 13,6 milioane (1) de lucrători sunt angajați în entități din economia socială. Toți acești lucrători și angajatorii lor ar trebui să fie pe deplin acoperiți de dialogul social instituțional.

1.6.

Comitetele europene de întreprindere au contribuit, decenii de-a rândul, în mod pozitiv la obiectivele economice, sociale și de mediu pe termen lung ale întreprinderilor. Pentru a le spori potențialul și eficacitatea, drepturile de participare și resursele acestora trebuie îmbunătățite substanțial: de exemplu, este necesar să se sancționeze în mod eficace orice eludare sau încălcare a drepturilor de participare ale comitetelor europene de întreprindere și să se înlesnească accesul la justiție. În acest context, CESE salută recenta rezoluție a Parlamentului European pentru revizuirea Directivei privind comitetele europene de întreprindere și invită Comisia să ia măsuri legale în timp util.

1.7.

În completarea democrației la locul de muncă bazată pe lege sau pe dialogul social, vin alte forme de participare democratică a lucrătorilor care sunt mult mai prezente în economia socială, în special în cooperative.

1.8.

Inovațiile tehnologice au dat naștere unor modele noi de afaceri în economia platformelor, care sunt adesea asociate cu ocuparea precară a forței de muncă, în special în rândul persoanelor aflate la începutul carierei și al lucrătorilor migranți. Accesul la reprezentare colectivă este adesea inexistent, iar dreptul de reprezentare este insuficient exercitat. CESE consideră util obiectivul actualei propuneri de directivă privind lucrul pe platforme de a preveni falsele activități independente, îndeosebi definiția angajatorului și a lucrătorilor și inversarea sarcinii probei. Astfel s-ar întări bazele pentru vocea lucrătorilor inclusiv în economia platformelor, atunci când sunt îndeplinite criteriile adecvate pentru statutul profesional. CESE ia notă de Orientările Comisiei privind aplicarea legislației Uniunii în domeniul concurenței în cazul contractelor colective de muncă privind condițiile de muncă ale persoanelor care desfășoară o activitate independentă fără angajați. CESE încurajează Președinția spaniolă a Consiliului UE să sublinieze acest aspect, în special atunci când adoptă directiva, și, de asemenea, să abordeze eventualul acces al acestor lucrători la protecția colectivă, în conformitate cu Directiva privind salariul minim.

1.9.

Dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale (IA) aduce cu sine provocări fără precedent pentru standardele democratice în lumea muncii. Gestionarea algoritmică a datelor are un impact enorm asupra organizării muncii, a condițiilor de muncă și a securității datelor. Partenerii sociali europeni sunt de acord că este esențial ca tehnologia digitală să fie introdusă cu consultarea, în timp util, a forței de muncă și a reprezentanților acesteia, în cadrul sistemelor de relații de muncă, în special al dialogului social și al negocierii colective, astfel încât acest proces să fie privit cu încredere. CESE sprijină consolidarea drepturilor angajaților în materie de protecție a datelor într-un mod care să garanteze drepturile colective ale lucrătorilor și ar dori să existe un acces digital adecvat al sindicatelor la întreprinderi și la angajații acestora, în vederea stabilirii și promovării unui dialog social eficient în ce privește aplicațiile de IA la locul de muncă.

1.10.

O bună guvernanță corporativă presupune respectarea drepturilor omului și a drepturilor lucrătorilor, precum și a obiectivelor de mediu de-a lungul întregului lanț de aprovizionare. Angajatorii trebuie să demonstreze că consideră diligența ca fiind o parte obligatorie a gestionării riscurilor de către consiliul de administrație. Crearea de locuri de muncă de calitate la nivel mondial ar trebui să fie definită ca obiectiv al guvernanței corporative durabile. CESE susține așadar definirea, în cadrul juridic european, a cerinței de guvernanță corporativă durabilă. Lucrătorii și reprezentanții acestora, precum și societatea civilă (organizații de mediu, pentru apărarea drepturilor omului și de protecție a consumatorilor) ar trebui să participe sistematic la acest proces.

1.11.

CESE regretă însă că participarea lucrătorilor la nivelul consiliilor de administrație ale întreprinderilor nu este recunoscută ca fiind un element esențial al guvernanței corporative durabile. Prin urmare, CESE sprijină eforturile adecvate de stabilire a unui cadru armonizat pentru participarea angajaților în consiliile de administrație, ținând seama de diferențele dintre statele membre, și de a garanta că dreptul european al societăților comerciale nu duce la evitarea sau erodarea participării întreprinderilor în statele membre.

1.12.

Pentru mai multă democrație trebuie să existe, pe lângă un cadru juridic necesar și corespunzător, și o cooperare bazată pe cunoaștere între toate părțile implicate, cu atât mai mult în contextul provocărilor reprezentate de tranziția verde și tranziția digitală. Organizațiile societății civile (OSC) active la nivel regional sau local în domeniul informării, al educației și al emancipării, precum și organismele științifice și experții din domeniul profesiilor liberale pot sprijini o astfel de cooperare, în acord cu partenerii sociali și cu autoritățile locale, prin măsuri specifice adaptate la condițiile locale. Astfel de activități ar trebui să fie susținute inclusiv prin fonduri structurale europene.

1.13.

Rolul educativ al participării la locul de muncă ar putea sprijini practica democratică într-un sens politic și societal mai larg. În acest sens, este esențială sensibilizarea și educarea tinerilor cu privire la democrația la locul de muncă chiar înainte de a începe activitatea în muncă. Alături de partenerii sociali, organizațiile societății civile care desfășoară activități educaționale pot juca un rol complementar și ar trebui sprijinite.

2. Democrația la locul de muncă: relevanța socială în Europa

2.1.

Crizele exogene și provocările transformatoare au devenit o situație permanentă. Este necesar ca instituțiile și statele membre ale UE să elaboreze în mod constant mecanisme de adaptare eficiente, care să combine eficiența economică cu obiectivele sociale și de mediu.

2.2.

Există numeroase justificări normative și empirice pentru mai multă democrație în lumea muncii (2). Prin urmare, CESE a pledat de mult timp în favoarea aplicării unui concept echilibrat al democrației la locul de muncă și a componentelor-cheie ale acesteia, cum ar fi dialogul social dinamic și un echilibru echitabil între drepturi și responsabilități la locul de muncă, care include, de asemenea, promovarea unei culturi a încrederii și a cooperării între angajatori și lucrători, inclusiv participarea lucrătorilor. Aceste componente ar trebui să fie sprijinite de un cadru juridic și de un dialog social la toate nivelurile, precum și de bune practici ale întreprinderilor.

2.3.

Democrația la locul de muncă contribuie nu numai la o democrație rezilientă, ci este, de asemenea, esențială pentru competitivitatea economică durabilă și pentru prosperitate. Participarea la locul de muncă contribuie la educarea și formarea cetățenilor în ceea ce privește practicile democratice, valorile și cultura politică. Persoanele care se simt luate în considerare la locul de muncă și care au un cuvânt de spus în procesul decizional, acționează în mod similar și în societate și manifestă mai des o atitudine pozitivă față de democrație.

2.4.

CESE a subliniat în mod constant că un cadru european solid, precum și buna practică de implicare a lucrătorilor (vocea lucrătorilor) (3) constituie, ca bază a unui dialog de încredere între conducere și lucrători la toate nivelurile (transfrontalier, național, local), elemente fundamentale ale cadrului legislativ al democrației europene și reprezintă un reper important pentru o economie de piață competitivă și socială. Acest cadru ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor și tuturor formelor de muncă la toate locurile de muncă, fie ele private, publice sau sociale, indiferent de dimensiune, sector sau alte aspecte organizaționale.

2.5.

În ultimele decenii, ca urmare a unui consens politic între guverne, parteneri sociali și societatea civilă, conceptul „vocea lucrătorilor” a fost consacrat în numeroase acte juridice europene (4). În vederea succesului economic și al coeziunii sociale în Europa, este important ca această resursă eficientă să fie pe deplin pusă în aplicare, ca o componentă valoroasă, în toate țările și în toate întreprinderile, consolidată în mai mare măsură și îmbunătățită; în cazul în care există lacune juridice sau de punere în aplicare, ea trebuie consolidată și dezvoltată în continuare, în funcție de schimbările din domeniul muncii. În acest context, CESE încurajează statele membre să evalueze situația actuală la nivel național și să elaboreze inițiative pentru cadre solide de informare și consultare.

2.6.

Vocea lucrătorilor din țările UE se caracterizează prin mai multe instituții, uneori „echivalente funcționale”, bazate pe diferite sisteme de relații de muncă, cum ar fi informații solide legate de locul de muncă și de întreprindere, drepturi de consultare și negociere, participarea angajaților în consiliile de administrație, acorduri colective la nivel de întreprindere, la nivel sectorial și intersectorial, rezultate cu caracter obligatoriu ale dialogului social, precum și culturi antreprenoriale și capacități de gestionare a schimbărilor.

2.7.

Prin solicitarea unui aviz exploratoriu al CESE privind democrația la locul de muncă, adresată de viitoarea Președinție spaniolă a Consiliului, se continuă această tendință remarcabilă spre „mai multă democrație la locul de muncă”, tot mai des formulată în ultimul timp de instituțiile UE și de guvernele țărilor din UE ca obiectiv politic pentru „viitorul Europei”. Acest lucru se poate observa în următoarele documente:

—	în „Angajamentul social”, adoptat cu ocazia Summitului social de la Porto din 2021, guvernele și partenerii sociali europeni și-au afirmat angajamentul de a promova și consolida dialogul social autonom la nivel european, național, regional, sectorial și de întreprindere (5);

—

în recentul raport al Parlamentului European privind democrația la locul de muncă subliniază că schimbările majore care decurg din Pactul verde european și din digitalizare trebuie puse în aplicare în mod echitabil și încurajează promovarea oportunităților legale de participare a angajaților (6). În același spirit, Parlamentul European a solicitat recent, cu o largă majoritate, revizuirea actualei Directive a UE privind comitetul european de întreprindere (7);

—	în Directiva privind salariile minime adecvate în UE impune tuturor statelor membre să ia măsuri pentru a spori sfera de acoperire a negocierilor colective, cum ar fi promovarea construirii și consolidării capacității partenerilor sociali;

—

într-o propunere recentă de recomandare a Consiliului privind consolidarea dialogului social, Comisia a afirmat că statele membre ar trebui să recunoască și să respecte pe deplin rolul specific al organizațiilor partenerilor sociali în structurile și procesele de dialog social, recunoscând în același timp dialogul civil ca fiind un proces separat, care implică o paletă mai amplă de părți interesate și vizează o gamă mai largă de subiecte (8).

—	în Planul de acțiune pentru economia socială, adoptat în 2021, se angajează în mod specific să promoveze modelele de afaceri ale economiei sociale care au o guvernanță democratică și participativă ca una dintre caracteristicile lor definitorii esențiale.

2.8.

În aceeași ordine de idei, CESE consideră că o voce fiabilă și eficientă a lucrătorilor poate fi o condiție prealabilă esențială pentru o guvernanță corporativă „durabilă” și performantă economic în UE.

2.9.

CESE are plăcerea de a răspunde întrebărilor adresate de Președinția spaniolă, și anume:

—	cum poate contribui participarea lucrătorilor și a reprezentanților lor la nivelul conducerii întreprinderilor la o transformare socială și ecologică justă;

—	în ce măsură este necesar să se dezvolte în continuare cadrul juridic existent privind implicarea lucrătorilor și participarea lor în procesul decizional al întreprinderilor, inclusiv în cadrul companiilor multinaționale;

—	care sunt modalitățile de consolidare a drepturilor de participare a lucrătorilor în contextul digitalizării, abordându-se, de asemenea, economia platformelor și aspectele de protecție a datelor;

—	care este impactul pe care noile tehnologii îl au asupra drepturilor democratice fundamentale cum ar fi participarea lucrătorilor.

2.10.

În plus, CESE prezintă în avizul de față reflecții asupra altor forme de democrație în lumea muncii.

2.11.

CESE salută Rezoluția privind munca decentă și economia socială și solidară adoptată de OIM la Conferința Internațională a Muncii din iunie 2022, care subliniază rolul fundamental al organizațiilor economiei sociale în „luarea în considerare a contribuției economiei sociale și solidare la munca decentă, la economiile durabile și favorabile incluziunii, la justiția socială, la dezvoltarea durabilă și la îmbunătățirea nivelului de trai pentru toți”, și Rezoluția privind promovarea economiei sociale și solidare pentru dezvoltare durabilă, adoptată de Organizația Națiunilor Unite la 18 aprilie 2023 (9). Aceste rezoluții esențiale demonstrează că organizațiile economiei sociale joacă un rol important în dezvoltarea democrației la locul de muncă, aducând o contribuție importantă la consolidarea democrației și a participării la economie și la piața muncii; acest lucru ar trebui să se reflecte în includerea acestor organizații în dialogul social instituțional și la nivel european.

3. Poziția CESE privind democrația la locul de muncă

3.1.

CESE consideră că implicarea socială a tuturor părților interesate, în special „vocea lucrătorilor”, unul dintre pilonii de bază în întreprinderi și economie, trebuie să fie recunoscută și promovată drept condiție prealabilă pentru mărirea gradului de responsabilitate socială a întreprinderilor, precum și pentru sporirea durabilității și a competitivității lor în mediul în care își desfășoară activitatea.

3.2.

CESE a evidențiat, în numeroase avize adoptate cu o largă majoritate, avantajele instrumentelor de participare obligatorie a lucrătorilor la nivel național și european, subliniind că:

—	structurile democratice la locul de muncă ar trebui să fie văzute ca element central al modelului social european (10);

—	dialogul social și civil la nivel național și la nivelul UE este indispensabil pentru elaborarea unor politici în domeniul economiei, al muncii și în cel social prin care să se promoveze condițiile de viață și de muncă ale oamenilor și rentabilitatea întreprinderilor (11);

—	țările care dispun de instrumente consacrate de dialog social și de sisteme eficace de gestionare a relațiilor de muncă au o capacitate mai mare de a atinge obiective economice, sociale și de mediu pozitive;

—	implicarea efectivă a lucrătorilor în procesul decizional al întreprinderilor contribuie în mod pozitiv la succesul întreprinderii, cât și la implementarea unor proiecte care vizează tranziția digitală, cea ecologică, precum și neutralitatea din punctul de vedere al climei;

—	exploatarea deplinului potențial al inovației presupune implicarea și motivarea lucrătorilor (12); în acest context, vocea lucrătorilor în cadrul întreprinderilor contribuie la schimbări pozitive;

—	lumea muncii reprezintă totodată un loc de deprindere a democrației, în special pentru tineri și persoanele aflate la începutul carierei, existând potențialul ca tocmai acest grup să nu fie lăsat în urmă în procesul de transformare (13);

—	ar trebui sprijinite entitățile economiei sociale, cum ar fi cooperativele, care acționează în vederea atingerii unor obiective pe termen lung și care deservesc direct lucrătorii și comunitățile lor;

—

restructurarea sub toate formele poate fi mai bine anticipată și gestionată prin participarea timpurie a reprezentanților organizați ai angajaților (14), în cazul în care acest lucru este prevăzut, inclusiv în consiliile de administrație, fără a împiedica marja de manevră necesară în procesul decizional în cazul unor schimbări în întreprindere sau al unor schimbări în organizarea muncii;

—	transferurile întreprinderilor fără moștenitori sau aflate în situație de insolvență către angajați sub o formă cooperativă ar putea fi, de asemenea, o modalitate de a le restructura în întreprinderi durabile și gestionate în mod democratic (15);

—

în special în vremuri de transformare și de criză, implicarea lucrătorilor și a societății civile pe baza unei culturi dinamice de încredere reciprocă promovează o mai bună punere în aplicare și acceptare a schimbărilor structurale și organizaționale (16) și, prin urmare, sporește, de asemenea, securitatea și stabilitatea.

3.3.

CESE subliniază importanța implicării lucrătorilor în inovarea la locul de muncă. Inițiativele partenerilor sociali de a îmbunătăți productivitatea și bunăstarea lucrătorilor la locul de muncă ar trebui promovate într-un context european mai amplu. CESE salută inițiativele și cercetările Eurofound (17) și ale Rețelei europene de inovare la locul de muncă și propune ca UE să ia măsuri pentru a dezvolta dialogul dintre partenerii sociali și alte părți interesate de la toate nivelurile, în contextul abordărilor participative.

3.4.

CESE și-a exprimat, de asemenea, convingerea că economiile durabile au nevoie de întreprinderi în care diferitele părți interesate să colaboreze pentru a identifica împreună oportunități de afaceri durabile și pentru fi competitive economic, durabile din punctul de vedere al mediului, precum și pentru a atinge echilibrul social. Prin urmare, CESE solicită un model de guvernanță corporativă care să promoveze crearea de valori pe termen lung ca obligație a directorilor executivi, prin urmărirea intereselor pe termen lung ale întreprinderii și ale părților sale interesate (18).

3.5.

Dezbaterea privind dezvoltarea în continuare a unui cadru juridic european pentru o guvernanță corporativă durabilă trebuie să utilizeze ca referință rezoluțiile, avizele și rapoartele deja adoptate de CESE și de Parlamentul European, precum și alte surse relevante, cum ar fi acordurile partenerilor sociali. Prin urmare, CESE solicită Comisiei să ia în considerare în programele sale de lucru viitoare un cadru de guvernanță corporativă care să servească drept referință pentru o guvernanță corporativă mai durabilă și mai democratică, care să ofere în mod fundamental o expresie adecvată a vocii lucrătorilor și a reprezentanților lor la toate nivelurile de supraveghere și de administrație a întreprinderilor.

3.6.

Dezbaterea privind dezvoltarea în continuare a unui cadru juridic european pentru o guvernanță corporativă durabilă trebuie să facă trimitere la rezoluțiile, avizele și rapoartele deja adoptate de CESE și de Parlamentul European, precum și la alte surse relevante, cum ar fi acordurile partenerilor sociali.

3.7.

Competențele existente, infrastructura științifică, infrastructura industrială și culturile socioeconomice mobilizatoare trebuie să constituie punctul de plecare pentru susținerea la nivel european a participării democratice la o modelare orientată spre viitor a transformării. Astfel, economiile locale pot fi conectate cu succes la piața globală competitivă pentru produse și servicii.

4. Observații specifice privind dezvoltarea democratică a lumii muncii

4.1. Asigurarea și consolidarea standardelor existente privind participarea lucrătorilor

4.1.1.

Promovarea democrației în lumea muncii nu trebuie să se limiteze la drepturile de participare la nivelul întreprinderii, ci trebui să includă și sistemele sectoriale și intersectoriale de negociere colectivă și de reprezentare, dialogul social la toate nivelurile și dialogul cu societatea civilă.

4.1.2.

CESE a discutat necesitatea de a evalua cadrul juridic actual al UE și modul în care acesta ar trebui să fie pus în aplicare în mod eficace în legislația națională, inclusiv intenția de a îmbunătăți în consecință dispozițiile deja existente.

4.1.3.

De exemplu, CESE a dezbătut necesitatea unui cadru armonizat la nivelul UE privind participarea lucrătorilor în organele de conducere în cazurile în care întreprinderile adoptă decizii strategice, cu respectarea diferențelor dintre statele membre și dintre întreprinderi (19).

—	În raportul Parlamentului European referitor la democrația la locul de muncă (20) se prezintă modul în care poate fi conceput un astfel de cadru european privind drepturile de informare, consultare și reprezentare a lucrătorilor în organele de conducere.

—

În plus, este vital ca prin cadrul de reglementare al UE să se protejeze drepturile de participare existente la nivel național, în special în ceea ce privește participarea lucrătorilor în structurile de conducere ale întreprinderilor. Dreptul UE care reglementează transferul transfrontalier al sediilor întreprinderilor și fuziunile de întreprinderi și care creează forme juridice de societăți la nivel european nu ar trebui să ducă la eludarea sau erodarea drepturilor obținute la nivel național, cum este participarea lucrătorilor în consiliile de administrație.

4.1.4.

CESE a discutat, de asemenea, necesitatea de a unifica dispozițiile din legislația UE privind implicarea obligatorie a lucrătorilor pe baza standardelor deja atinse și de a armoniza definițiile informării, consultării și participării (21).

4.1.5.

Jurisprudența Curții de Justiție a UE a confirmat recent că elementele existente ale implicării angajaților la nivel de întreprindere, cum ar fi în componența consiliului de administrație, trebuie, de asemenea, să fie luate în considerare atunci când întreprinderile sunt transformate într-o formă juridică europeană, cum ar fi o societate europeană (SE) (22). Legislația UE ar trebui să se asigure că acest element este reglementat în mod similar din punct de vedere funcțional în legislația statelor membre ale UE. Astfel s-ar crea o bază de acțiune fiabilă și sigură din punct de vedere juridic pentru toate părțile implicate.

4.1.6.

CESE a discutat deja aducerea de îmbunătățiri, pentru a se spori eficacitatea activității comitetelor europene de întreprindere (EWC), în special în ceea ce privește dreptul de participare, alocarea resurselor necesare, consolidarea măsurilor de punere în aplicare, clarificarea definițiilor, pentru a se preveni eludarea dispozițiilor, precum și instituirea unor sancțiuni eficace împotriva întreprinderilor care încalcă dispozițiile relevante (23).

4.1.7.

4.2. Cerințe privind participarea lucrătorilor în economia platformelor

4.2.1.

Economia platformelor reprezintă oportunități, provocări și riscuri în ceea ce privește munca, acestea fiind însoțite de precaritate și inegalitate (25), care reprezintă provocări pentru democrația la locul de muncă. Acest lucru este valabil mai ales în ceea ce privește posibilitățile de reprezentare colectivă și protejarea drepturilor colective (26), care până acum erau rezervate salariaților direcți. Lucrătorii din economia platformelor, în mare parte persoane nou-intrate pe piața forței de muncă și lucrători migranți, se confruntă adesea cu provocări mai mari decât alți lucrători în ceea ce privește condițiile de muncă și salariile, dat fiind că sunt îndeplinite criteriile adecvate, este necesar să le fie acordate și lor drepturi în calitate de lucrători și să le fie incluse opiniile ca parte a abordării „vocea lucrătorilor”.

4.2.2.

CESE consideră util scopul actualului proiect de directivă privind lucrul pe platforme online de a preveni falsa activitate independentă. Astfel s-ar transfera sarcina probei de la lucrători la platforme și ar pune la dispoziția lucrătorilor pe platforme mecanismele de protecție în temeiul dreptului muncii și al dreptului social, inclusiv drepturile de reprezentare și accesul mai ușor la justiție. CESE ia notă de Orientările Comisiei privind aplicarea legislației Uniunii în domeniul concurenței în cazul contractelor colective de muncă privind condițiile de muncă ale persoanelor care desfășoară o activitate independentă fără angajați.

4.2.3.

CESE reiterează cele afirmate în avizul său anterior, conform căruia în special cooperativele sunt în măsură să garanteze democrația la locul de muncă în contextul platformelor digitale (27). În plus, CESE sprijină poziția Parlamentului European potrivit căreia cooperativele ar putea constitui un instrument important pentru organizarea ascendentă a muncii pe platforme (28).

4.2.4.

Întrucât tinerii care provin din medii vulnerabile reprezintă 55 % din lucrătorii pe platforme online, este esențial ca aceștia să fie educați cu privire la democrația la locul de muncă chiar înainte de a începe să lucreze, astfel încât să își poată exercita drepturile și să poată lupta împotriva discriminării. Alături de partenerii sociali, organizațiile societății civile care desfășoară activități educative pot juca un rol important și respectivele proiecte ar trebui sprijinite.

4.2.5.

CESE va urmări în continuare aspectele legate de vocea lucrătorilor în economia platformelor și va acorda atenție situației specifice a lucrătorilor independenți pe platforme și protecției acestora prin negocieri colective.

4.3. Vocea lucrătorilor și utilizarea inteligenței artificiale (IA) și a protecției datelor în muncă

4.3.1.

Ținând seama de impactul semnificativ pe care inteligența artificială îl poate avea asupra drepturilor fundamentale, a obligației de nediscriminare și a condițiilor de lucru, utilizarea sa ar trebui să aibă o bază solidă de norme ușor de aplicat, care să protejeze lucrătorii de efecte negative. Inteligența artificială ridică provocări noi și în privința standardelor democratice la locul de muncă. Protecția vieții private și asigurarea respectării legislației relevante ar trebui să constituie o prioritate. În plus, este necesar să se asigure monitorizarea, urmărirea și controlul algoritmilor de IA utilizați în muncă. În această privință, este important să se afle cum ar trebui conceput accesul persoanelor în cauză la informații, pentru a se înțelege modul de funcționare și impactul algoritmului asupra organizării muncii și a condițiilor de lucru (29).

4.3.2.

Partenerii sociali ar trebui să fie implicați în toate fazele de implementare și utilizare a IA. Acordul-cadru al partenerilor sociali europeni privind digitalizarea din iunie 2020 subliniază explicit, printre altele, necesitatea unei bune anticipări și a implicării din timp a lucrătorilor și reprezentanților lor la nivel strategic (30).

4.3.3.

Volumele mari de date reprezintă un element-cheie al IA. Sistemele de IA trebuie, așadar, să respecte principiile Regulamentului general privind protecția datelor (RGPD). Articolul 88 din RGPD prevede pentru angajatori obligații specifice în ceea ce privește protecția datelor angajaților. CESE consideră că, având în vedere evoluția dinamică și complexitatea crescândă a prelucrării datelor, ar trebui să se examineze în ce măsură se impune îmbunătățirea dispozițiilor existente, pentru a se consolida drepturile necesare.

4.3.4.

CESE ar dori să existe un acces digital adecvat al sindicatelor la întreprinderi și la angajații acestora, în vederea stabilirii și promovării unui dialog social eficient în ce privește aplicațiile de IA la locul de muncă. Este necesar să se asigure că RGPD nu este folosit în practică în niciun caz ca obstacol în calea exercitării legitime a drepturilor colective ale lucrătorilor. Abuzurile trebuie prevenite prin sancțiuni adecvate (31).

4.3.5.

Pe lângă avizele deja adoptate, CESE își va aprofunda și mai mult opinia cu privire la impactul IA în lumea muncii și se va concentra asupra vocii lucrătorilor.

4.4. Participarea la obligația de diligență corporativă de-a lungul întregului lanț de aprovizionare

4.4.1.

Pactul verde european, ca strategie de creștere durabilă a UE, presupune ca nu doar succesul economic, ci și obiectivele sociale și de mediu să constituie obiective esențiale pentru întreprinderi. Prin urmare, normele comune care să garanteze că corporațiile și proprietarii lor aderă la „buna guvernanță corporativă” ar trebui să includă, într-o măsură echilibrată, rolul tuturor părților interesate relevante, inclusiv al vocii lucrătorilor.

4.4.2.

Respectarea drepturilor omului și ale lucrătorilor, precum și a obiectivelor de mediu de-a lungul lanțului de aprovizionare reprezintă un element important al guvernanței corporative durabile. Asigurarea de „locuri de muncă decente” la nivel mondial trebuie să devină un obiectiv obligatoriu în procesul decizional al întreprinderilor (32). Prin urmare, CESE a recunoscut deja necesitatea unui cadru juridic uniform pentru întreprinderi la nivelul UE (33). Lanțurile de aprovizionare ar trebui să constituie o parte mai importantă în gestionarea riscurilor, inclusiv în contextul respectării drepturilor omului. Prin urmare, este logic ca responsabilitatea pentru acestea să fie stabilită la nivelul consiliului de administrație.

4.4.3.

CESE observă că nu numai lucrătorii și sindicatele și organele lor de reprezentare, ci și interesele societății civile, cum ar fi cele reprezentate de organizațiile de mediu, pentru apărarea drepturilor omului și de protecție a consumatorilor, pot să joace un rol decisiv în monitorizarea obligațiilor de diligență. CESE salută propunerea de includere a unor mecanisme de evaluare și verificare a respectării obligației de diligență de către întreprinderi. Cu toate acestea, CESE observă cu îngrijorare că mecanismele nu prevăd un dialog social între partenerii sociali.

4.4.4.

CESE a sugerat deja că trebuie să se acorde un rol important unui cadru juridic obligatoriu privind diligența și responsabilitatea întreprinderilor, în care să se țină seama de vocea lucrătorilor (34). În contextul procesului decizional actual, CESE solicită Comisiei să includă în textul juridic propus dispoziții privind participarea obligatorie și efectivă a lucrătorilor și a părților interesate din societatea civilă în procesul privind diligența, în funcție de preocupările acestora.

4.5. Reflecții suplimentare asupra democrației în lumea muncii și asupra formelor directe de participare

4.5.1.

Abordarea bazată pe un management participativ este importantă și în sectoare cu formele de reprezentare a lucrătorilor slab dezvoltate, cum ar fi întreprinderile nou-înființate, societățile liber-profesioniștilor și multe dintre IMM-uri. Această abordare joacă deja un rol important în întreprinderile din economia socială, în special în OSC și cooperative cu activitate economică. CESE va susține schimbul de experiențe cu privire la bunele practici din acest domeniu, în special în ceea ce privește relația dintre participarea legală și sindicală a lucrătorilor și formele de participare directă, ca element al managementului participativ.

4.5.2.

În completarea democrației la locul de muncă bazată pe lege și/sau pe dialogul social, vin alte forme eficiente de participare democratică a lucrătorilor care sunt mult mai prezente în economia socială, în special în cooperative.

4.5.3.

Pentru a modela schimbările structurale regionale și pentru a crea un pact ecologic și social, trebuie să ne punem întrebarea despre cum pot fi corelate formele de democrație la locul de muncă cu forme de democrație participativă în afara întreprinderii, care să implice organizații ale societății, cum ar fi organizațiile sociale și de mediu în context regional și local.

4.5.4.

Punerea în aplicare cu succes a diferitelor forme de democrație în lumea muncii depinde, de asemenea, de cooperarea informată a tuturor părților interesate. OSC active la nivel regional sau local în domeniul informării, al educației și al emancipării pot sprijini o astfel de cooperare, în acord cu partenerii sociali, prin măsuri specifice adaptate la condițiile locale. În acest context, în unele state membre, OSC, printre care organizațiile de consumatori și organizațiile pentru drepturile omului, pot juca un rol complementar în capacitarea lucrătorilor și pot stimula angajatorii să își exercite responsabilitatea socială corporativă. Astfel de activități ar trebui să fie sprijinite inclusiv prin fonduri europene.

Bruxelles, 27 aprilie 2023.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Oliver RÖPKE

(1) Comisia prezintă un plan de acțiune pentru stimularea economiei sociale și crearea de locuri de muncă – 9.12.2021

(2) Benchmarking Working Europe 2019 (Analiza comparativă a muncii în Europa în anul 2019), capitolul 4.

(3) Ținând seama de diferitele forme și procese de implicare a lucrătorilor și a reprezentanților acestora prevăzute în dispozițiile juridice ale statelor membre, în prezentul aviz se utilizează termenul generic de „vocea lucrătorilor”, acolo unde este cazul.

(4) Prin implicarea partenerilor sociali, au fost adăugate aproape 40 de directive corpusului legislativ secundar european, care stabilesc un larg cadru juridic privind informarea, consultarea și participarea lucrătorilor; ETUI Facts & Figures.

(5) Angajamentul social de la Porto din 2021.

(6) Raportul Parlamentului European A9-0331/2021.

(7) Rezoluția Parlamentului European P9_TA/2023, 0028.

(8) Propunerea de recomandare a Consiliului privind consolidarea dialogului social în Uniunea Europeană [COM(2023) 38 final, p. 14].

(9) În această rezoluție se „recunoaște contribuția economiei sociale și solidare la munca decentă și la economiile durabile și favorabile incluziunii, la promovarea standardelor internaționale de muncă, inclusiv a drepturilor fundamentale la locul de muncă, la îmbunătățirea nivelului de trai pentru toți și la inovarea socială, inclusiv în domeniul recalificării și al perfecționării profesionale”.

(10) JO C 229, 31.7.2012, p. 77.

(11) JO C 10, 11.1.2021, p. 14.

(12) JO C 159, 10.5.2019, p. 1, punctul 1.1.

(13) Rezoluția CESE privind Anul European al Tineretului, adoptată la 8 decembrie 2021, punctele 2.13 și 2.14, JO C 100, 16.3.2023, p. 1.

(14) JO C 229, 31.7.2012, p. 77, punctul 1.4. și JO C 10, 11.1.2021, p. 14, punctul 5.5.

(15) JO C 286, 16.7.2021, p. 13, punctul 1.6.

(16) JO C 341, 24.8.2021, p. 23, punctul 2.6.

(17) European Company Survey 2019 (Sondajul european în rândul întreprinderilor în 2019).

(18) JO C 229, 31.7.2012, p. 77, punctul 4.1, JO C 341, 24.8.2021, p. 23, punctul 1.11, JO C 10, 11.1.2021, p. 14, punctul 5.1, JO C 106, 31.3.2020, p. 1.

(19) JO C 341, 24.8.2021, p. 23, punctul 1.14 și punctul 3, JO C 10, 11.1.2021, p. 14, JO C 161, 6.6.2013, p. 35, punctele 4.2.2 și 4.4.2.

(20) Raportul Parlamentului European A9-0331/2021.

(21) Directiva 2009/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind instituirea unui comitet european de întreprindere sau a unei proceduri de informare și consultare a lucrătorilor în întreprinderile și grupurile de întreprinderi de dimensiune comunitară (JO L 122, 16.5.2009, p. 28) și Directiva 2002/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2002 de stabilire a unui cadru general de informare și consultare a lucrătorilor din Comunitatea Europeană (JO L 80, 23.3.2002, p. 29) ar trebui luate ca etalon de referință; a se vedea JO C 161, 6.6.2013, p. 35, punctele 1.6 și 4.4.2.

(22) Hotărârea Curții de Justiție din 18 octombrie 2022, C-677/20 (SAP), Hotărârea Curții de Justiție din 18 iulie 2017, C-566/15 (TUI).

(23) JO C 10, 11.1.2021, p. 14, punctul 1.10.

(24) Rezoluția Parlamentului European P9_TA(2023)0028.

(25) The platform economy and the disruption of the employment relationship (Economia platformelor și perturbarea raportului de muncă).

(26) JO C 290, 29.7.2022, p. 95.

(27) JO C 152, 6.4.2022, p. 38.

(28) Raportul PE referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme, considerentul 39a (nou).

(29) Labour in the age of AI: why regulation is needed to protect workers (Munca în era inteligenței artificiale: de ce este nevoie de reglementare pentru protejarea lucrătorilor).

(30) European Social Partners Agreement on Digitalisation (Acordul partenerilor sociali europeni privind digitalizarea).

(31) Studiul ECA (2021), Data Protection Law and the Exercise or Collective Labour Rights (Legea privind protecția datelor și exercitarea drepturilor colective în domeniul muncii).

(32) JO C 486, 21.12.2022, p. 149, punctele 1.8 și 1.9.

(33) JO C 486, 21.12.2022, p. 149, punctul 1.11.

(34) JO C 443, 22.11.2022, p. 81, punctul 1.7. și JO C 341, 24.8.2021, p. 23, punctul 3.10.

ANEXĂ

Următoarele amendamente, care au întrunit cel puțin o pătrime din voturile exprimate, au fost respinse în timpul dezbaterii [articolul 74 alineatul (3) din Regulamentul de procedură]:

AMENDAMENTUL 3

SOC/746

Democrația la locul de muncă

Punctul 4.1.3

Se modifică după cum urmează:

Avizul secțiunii

Amendament

CESE a dezbătut necesitatea unui cadru armonizat la nivelul UE privind participarea lucrătorilor în organele de conducere în cazurile în care întreprinderile adoptă decizii strategice, cu respectarea diferențelor dintre statele membre și dintre întreprinderi (1).

—	În raportul Parlamentului European referitor la democrația la locul de muncă (2) se prezintă modul în care poate fi conceput un astfel de cadru european privind drepturile de informare, consultare și reprezentare a lucrătorilor în organele de conducere.

—

—	În raportul Parlamentului European referitor la democrația la locul de muncă (2) se prezintă modul în care poate fi conceput un astfel de cadru european privind drepturile de informare, consultare și reprezentare a lucrătorilor în organele de conducere.

—	În plus, este vital ca prin cadrul de reglementare al UE să se protejeze drepturile de participare existente la nivel național, în special în ceea ce privește participarea lucrătorilor în structurile de conducere ale întreprinderilor.

Expunere de motive

Întrucât orice formă de participare a lucrătorilor în organele de conducere ale întreprinderilor se bazează pe legislația sau practicile naționale, dreptul european al societăților comerciale nu ar trebui să aibă niciun impact asupra sistemelor de participare. În orice caz, nu este nevoie de un nou regulament la nivelul UE pentru a soluționa eventualele probleme.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	98
Voturi împotrivă:	130
Abțineri:	20

AMENDAMENTUL 4

SOC/746

Democrația la locul de muncă

Punctul 4.1.5

Se elimină punctul.

Avizul secțiunii

Amendament

Jurisprudența Curții de Justiție a UE a confirmat recent că elementele existente ale implicării angajaților la nivel de întreprindere, cum ar fi în componența consiliului de administrație, trebuie, de asemenea, să fie luate în considerare atunci când întreprinderile sunt transformate într-o formă juridică europeană, cum ar fi o societate europeană (SE) (1) . Legislația UE ar trebui să se asigure că acest element este reglementat în mod similar din punct de vedere funcțional în legislația statelor membre ale UE. Astfel s-ar crea o bază de acțiune fiabilă și sigură din punct de vedere juridic pentru toate părțile implicate.

Expunere de motive

Această temă nu a fost abordată în mod corespunzător în cadrul grupului de studiu, deoarece este vorba despre o chestiune juridică extrem de complexă, cu o serie de aspecte specifice fiecărei țări. În acest sens, nu este de competența CESE să desprindă concluzii din hotărârea CJUE.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	100
Voturi împotrivă:	136
Abțineri:	15

AMENDAMENTUL 5

SOC/746

Democrația la locul de muncă

Punctul 4.1.7

Se modifică după cum urmează:

Avizul secțiunii

Amendament

Aceste solicitări se regăsesc, de asemenea, în recenta rezoluție a Parlamentului European referitoare la Directiva privind comitetele europene de întreprindere, în care Comisia este invitată să formuleze o propunere de revizuire a acestei directive cu scopul de a clarifica obiectivele, definițiile și procedurile sale și de a consolida dreptul reprezentanților lucrătorilor și al sindicatelor la informare și consultare, îndeosebi în timpul proceselor de restructurare (1). CESE ia notă de solicitările Parlamentului privind îmbunătățirea Directivei privind comitetele europene de întreprindere. Comitetul invită Comisia să ia măsuri în timp util, concentrându-se pe acelea care promovează punerea efectivă în aplicare a drepturilor europene în practicile întreprinderilor. De asemenea, CESE arată că, la 11 aprilie, Comisia a lansat prima etapă a consultării partenerilor sociali europeni cu privire la o posibilă revizuire a Directivei privind comitetele europene de întreprindere, pentru a colecta opiniile partenerilor sociali europeni cu privire la necesitatea și direcția generală a unei posibile acțiuni a UE privind îmbunătățirea Directivei privind comitetele europene de întreprindere. Consultarea va fi deschisă timp de șase săptămâni (2) .

Expunere de motive

Există în mod clar opinii divergente cu privire la sprijinul în favoarea rezoluției Parlamentului European și la utilitatea acesteia. Prin urmare, și pentru a se ajunge la un compromis, rezoluția PE ar putea fi luată la cunoștință. De asemenea, trebuie arătat că, la 11 aprilie, Comisia a lansat prima etapă a consultării partenerilor sociali europeni cu privire la o posibilă revizuire a Directivei privind comitetele europene de întreprindere, pentru a colecta opiniile partenerilor sociali europeni cu privire la necesitatea și direcția generală a unei posibile acțiuni a UE privind îmbunătățirea Directivei privind comitetele europene de întreprindere. Consultarea va fi deschisă timp de șase săptămâni.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	86
Voturi împotrivă:	139
Abțineri:	18

AMENDAMENTUL 6

SOC/746

Democrația la locul de muncă

Punctul 4.4.4

Se modifică după cum urmează:

Avizul secțiunii

Amendament

CESE a sugerat deja că trebuie să se acorde un rol important unui cadru juridic obligatoriu privind diligența și responsabilitatea întreprinderilor, în care să se țină seama de vocea lucrătorilor (1). În contextul procesului decizional actual, CESE solicită Comisiei să includă în textul juridic propus dispoziții privind participarea obligatorie și efectivă a lucrătorilor și a părților interesate din societatea civilă în procesul privind diligența, în funcție de preocupările acestora.

CESE a sugerat deja să se acorde un rol important unui cadru juridic obligatoriu privind diligența și responsabilitatea întreprinderilor, în care să se țină seama de vocea lucrătorilor (1).

Expunere de motive

Amendamentul justifică mai precis scopul avizelor CESE în ceea ce privește diligența necesară a întreprinderilor în materie de durabilitate.

În ceea ce privește faptul că propunerea Comisiei privind diligența necesară se află în circuitul legislativ, reacțiile CESE nu sunt utile. În ceea ce privește conținutul tezei, solicitarea de a include în textul juridic dispoziții privind participarea obligatorie nu poate fi susținută, deoarece ar submina responsabilitățile conducerii și ale proprietarilor întreprinderilor.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	89
Voturi împotrivă:	148
Abțineri:	11

AMENDAMENTUL 1

SOC/746

Democrația la locul de muncă

Punctul 1.6

Se modifică după cum urmează:

Avizul secțiunii

Amendament

Comitetele europene de întreprindere au contribuit, decenii de-a rândul, în mod pozitiv la obiectivele economice, sociale și de mediu pe termen lung ale întreprinderilor. Pentru a le spori potențialul și eficacitatea, drepturile de participare și resursele acestora trebuie îmbunătățite substanțial: de exemplu, este necesar să se sancționeze în mod eficace orice eludare sau încălcare a drepturilor de participare ale comitetelor europene de întreprindere și să se înlesnească accesul la justiție . În acest context, CESE salută recenta rezoluție a Parlamentului European pentru revizuirea Directivei privind comitetele europene de întreprindere și invită Comisia să ia măsuri legale în timp util.

Comitetele europene de întreprindere au contribuit, decenii de-a rândul, în mod pozitiv la obiectivele economice, sociale și de mediu pe termen lung ale întreprinderilor. Pentru a le spori potențialul și eficacitatea, CESE consideră că este necesară promovarea în continuare a unei aplicări și a unor orientări adecvate, bazate pe instrumente practice, cum ar fi analiza comparativă cu cele mai bune practici . În acest context, CESE ia notă de recenta rezoluție a Parlamentului European pentru revizuirea Directivei privind comitetele europene de întreprindere și invită Comisia să ia măsurile adecvate pentru a promova punerea în aplicare corespunzătoare a directivei în timp util. De asemenea, CESE ia notă că, la 11 aprilie, Comisia a lansat prima etapă a consultării partenerilor sociali europeni cu privire la o posibilă revizuire a Directivei privind comitetele europene de întreprindere, pentru a colecta opiniile partenerilor sociali europeni cu privire la necesitatea și direcția generală a unei posibile acțiuni a UE privind îmbunătățirea Directivei privind comitetele europene de întreprindere. Consultarea va fi deschisă timp de șase săptămâni (1) .

Expunere de motive

Directiva privind comitetele europene de întreprindere, astfel cum a fost reformată în 2009, este adecvată scopului, și nu este necesar să se inițieze un exercițiu îndelungat și greoi de revizuire juridică. În schimb, în spiritul unei bune cooperări, punerea în aplicare a directivei ar putea fi consolidată prin eforturi comune ale partenerilor sociali, cum ar fi elaborarea unui cod de bune practici. De asemenea, trebuie menționat că, la 11 aprilie, Comisia a lansat prima etapă a consultării partenerilor sociali europeni cu privire la o posibilă revizuire a Directivei privind comitetele europene de întreprindere, pentru a colecta opiniile partenerilor sociali europeni cu privire la necesitatea și direcția generală a unei posibile acțiuni a UE privind îmbunătățirea Directivei privind comitetele europene de întreprindere. Consultarea va fi deschisă timp de șase săptămâni.

Rezultatul votului: legat de amendamentul 5

AMENDAMENTUL 2

SOC/746

Democrația la locul de muncă

Punctul 1.11

Se modifică după cum urmează:

Avizul secțiunii

Amendament

CESE regretă însă că participarea lucrătorilor la nivelul consiliilor de administrație ale întreprinderilor nu este recunoscută ca fiind un element esențial al guvernanței corporative durabile. Prin urmare, CESE sprijină eforturile adecvate de stabilire a unui cadru armonizat pentru participarea angajaților în consiliile de administrație, ținând seama de diferențele dintre statele membre , și de a garanta că dreptul european al societăților comerciale nu duce la evitarea sau erodarea participării întreprinderilor în statele membre .

Expunere de motive

În timp ce la nivelul UE există un cadru juridic cuprinzător pentru informarea și consultarea lucrătorilor, sistemele de participare a lucrătorilor se bazează pe cadrele juridice naționale și pe tradiții adânc înrădăcinate. Reglementarea la nivelul UE ar submina și ar împiedica evoluțiile naționale, și ar interfera cu sistemele naționale de drept al societăților comerciale. Acesta este un domeniu în care cea mai bună cale de urmat în contextul guvernanței corporative este alta decât reglementarea, de exemplu schimbul de bune practici și alte mijloace de diseminare a informațiilor.

întrucât orice formă de participare a lucrătorilor în organele de conducere ale întreprinderilor se bazează pe legislația sau practicile naționale dreptul european al societăților comerciale nu ar trebui să aibă niciun impact asupra sistemelor de participare. În orice caz, nu este nevoie de un nou regulament la nivelul UE pentru a soluționa eventualele probleme.

Rezultatul votului: legat de amendamentul 3

(1) JO C 341, 24.8.2021, p. 23, punctul 1.14 și punctul 3, JO C 10, 11.1.2021, p. 14, JO C 161, 6.6.2013, p. 35, punctul 4.2.2 și punctul 4.4.2.

(2) Raportul Parlamentului European A9-0331/2021.

(1) JO C 341, 24.8.2021, p. 23, punctul 1.14 și punctul 3, JO C 10, 11.1.2021, p. 14, JO C 161, 6.6.2013, p. 35, punctul 4.2.2 și punctul 4.4.2.

(2) Raportul Parlamentului European A9-0331/2021.

(1) Hotărârea Curții de Justiție din 18 octombrie 2022, C-677/20 (SAP), Hotărârea Curții de Justiție din 18 iulie 2017, C-566/15 (TUI).

(1) Rezoluția Parlamentului European P9_TA(2023)0028.

(2) Prima etapă de consultare a partenerilor sociali (europa.eu)

(1) JO C 443, 22.11.2022, p. 81, punctul 1.7 și JO C 341, 24.8.2021, p. 23, punctul 3.10.

(1) Prima etapă de consultare a partenerilor sociali (europa.eu)