Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Raport pe 2022 de analiză prospectivă strategică –Corelarea tranziției verzi și a celei digitale în noul context geopolitic

[COM(2022) 289 final]

(2023/C 184/08)

Raportor:

Angelo PAGLIARA

Sesizare	Comisia Europeană, 27.10.2022
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Adoptat în secțiune	10.3.2023
Adoptat în sesiunea plenară	22.3.2023
Sesiunea plenară nr.	577
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/ abțineri)	204/0/3

Preambul

Raportul Comisiei Europene și prezentul aviz au fost elaborate într-o perioadă caracterizată de implicațiile sociale, geopolitice și economice generate de continuarea agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei. Alegerile strategice pe care le face Uniunea Europeană în aceste luni vor caracteriza nu numai realizarea obiectivelor legate de dubla tranziție verde și digitală, ci și reziliența și autonomia strategică ale Uniunii.

Ca atare, conștient că societatea civilă organizată are un rol-cheie în a identifica și interpreta megatendințele și că este important să fie implicată anterior procesului de analiză prospectivă strategică al UE, CESE intenționează să contribuie prin prezentul aviz și la elaborarea Raportului de analiză prospectivă strategică din 2023, care se va concentra pe orientări strategice pentru a consolida rolul UE la nivel mondial.

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE încurajează Comisia să continue dezvoltarea agendei analizei prospective strategice și solicită o mai mare implicare a sa în acest proces încă de la început. Implicarea sporită a CESE în calitate de voce a partenerilor sociali și a societății civile organizate ar îmbunătăți capacitatea analitică și prospectivă și ar contribui la identificarea tendințelor și a posibilelor soluții.

1.2.

CESE speră ca agenda analizei prospective strategice și acțiunea Comisiei Europene să aibă în vedere construirea unui nou model de dezvoltare axat pe durabilitate economică, de mediu și socială.

1.3.

Întrucât realizarea dublei tranziții depinde atât de voința, cât și de comportamentul cetățenilor, CESE recomandă Comisiei să acorde atenție și preocupărilor societății și posibilei reticențe a cetățenilor față de modificările propuse.

1.4.

Raportul descrie viitorul dorit și resursele necesare pentru a-l realiza, fără a aborda suficient în amănunt riscurile și amenințările. CESE solicită Comisiei să descrie mai clar inclusiv riscurile și să analizeze posibilitățile și scenariile în cazul în care obiectivele dorite nu sunt îndeplinite, în special în ceea ce privește disponibilitatea materiilor prime, a metalelor rare, a resurselor de apă și eventualele probleme conexe.

1.5.

Provocările geopolitice actuale vor influența sistemele de aprovizionare și reziliența sectorului agroalimentar european. Evenimentele recente legate de COVID-19 și de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei au perturbat sistemul nostru de distribuție și este probabil ca acest lucru să se întâmple din nou pe termen scurt. CESE salută recomandarea de a reduce dependența UE de importurile de furaje, îngrășăminte și alte materii prime și propune stabilirea unei definiții a autonomiei strategice deschise aplicate sistemelor alimentare, bazată pe producția de alimente, forța de muncă și comerțul echitabil – cu scopul general de a asigura securitatea alimentară pentru toți cetățenii UE printr-o aprovizionare durabilă, rezilientă și echitabilă cu alimente sănătoase.

1.6.

Raportul de analiză prospectivă strategică nu ia în considerare importanța strategică a unui sistem industrial european puternic, coerent și inovator, capabil să genereze locuri de muncă de calitate. CESE solicită Comisiei Europene să elaboreze previziuni specifice privind viitorul politicii industriale europene și recomandă adoptarea unor politici economice adecvate pentru a spori competitivitatea și productivitatea acesteia pe termen lung și a stimula investițiile publice și private în acest sens.

1.7.

Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, criza energetică și noua realitate economică și geopolitică vor avea un impact asupra traiectoriei către dubla tranziție. CESE salută hotărârea UE de a-și atinge obiectivele, dar invită totodată Comisia și Consiliul să dezvolte toate instrumentele necesare pentru a consolida autonomia energetică strategică, pentru a consolida sistemul industrial european și a sprijini întreprinderile și lucrătorii în continuarea acțiunilor întreprinse în timpul crizei provocate de pandemie, prin adoptarea unui instrument bazat pe modelul SURE.

1.8.

CESE salută referințele tot mai dese la dimensiunea socială și, așa cum a afirmat deja în avizul său din 2021, invită Comisia ca, în cadrul analizei sale strategice, să elaboreze instrumente specifice de previzionare a impactului tranzițiilor asupra sistemelor de securitate socială și, ca atare, să propună măsuri specifice de atenuare a efectelor sociale ale dublei tranziții.

1.9.

CESE consideră că, pentru a-și consolida rolul de actor global, UE trebuie să își respecte valorile și să continue să colaboreze cu țările terțe, consolidând politica externă comună, căutând soluții comune și garantând că cooperarea și comerțul nostru sunt benefice pentru drepturile economice și sociale ale popoarelor acestor țări, în special în vederea durabilității pe termen lung.

2.   Observații generale

2.1.

Agresiunea militară rusă pe teritoriul Ucrainei și consecințele asupra sistemului economic, social și industrial – în ceea ce privește tehnologia, comerțul, standardele de investiții și schimbările în structura industrială – consolidează necesitatea de a investi în tranziția verde și în cea digitală, inclusiv în vederea urmăririi autonomiei strategice europene. Din aceste motive, CESE salută reflecția strategică privind interacțiunea dintre tranziția verde și cea digitală și capacitatea acestora de a se consolida reciproc.

2.2.

Succesiunea crizelor, mai întâi cea pandemică și apoi cea militară, a sporit nevoia de securitate a populației care caută o protecție mai bună în diferitele aspecte ale vieții. În acest scop, realizarea obiectivelor dublei tranziții trebuie să implice acordarea unei atenții deosebite potențialelor consecințe economice și sociale negative, precum și consecințelor din toate celelalte domenii, inclusiv prin furnizarea de instrumente de politică adecvate. În acest sens, CESE subliniază că cetățenii europeni, în special grupurile cele mai vulnerabile, pot fi mai reticenți față de schimbarea inerentă acestor tranziții, dacă consideră că sunt afectați de consecințele lor.

2.3.

O implicare sporită a CESE în calitate de voce a partenerilor sociali și a societății civile organizate, ca o contribuție la activitățile ciclului agendei analizei prospective strategice, ar consolida capacitatea de analiză și de prognoză, permițând o mai bună identificare a tendințelor.

2.4.

CESE dezvoltă capacitățile de analiză prospectivă strategică ale societății civile organizate atât cu ajutorul membrilor săi, cât și, prin intermediul acestora, cu ajutorul organizațiilor naționale pe care le reprezintă și al societății civile de la nivelul UE, prin intermediul Grupului său de legătură, în cadrul căruia sunt reprezentate cele mai mari rețele și organizații ale societății civile de la nivelul UE. În special, CESE facilitează dialogul și consultarea cu societatea civilă organizată, sensibilizează publicul cu privire la importanța analizei prospective strategice și oferă, de asemenea, instrumente reale pentru realizarea acesteia. Implicarea structurată a societății civile organizate, reprezentată de CESE, va permite ca raportul să îmbunătățească capacitatea de a include într-o manieră globală diferitele dimensiuni (industrială, socială, economică, de mediu etc.) în agenda strategică.

2.5.

Din toate aceste motive, CESE este foarte dornic să coopereze cu Comisia Europeană în cadrul ciclului de analiză prospectivă strategică încă de la începutul procesului, astfel încât acesta să devină mai participativ. Un exemplu în acest sens este audierea prin care CESE a colectat opiniile organizațiilor societății civile și ale experților, pentru a reflecta asupra provocărilor și oportunităților cu care se va confrunta UE în tranziția către o Europă durabilă din punct de vedere social și economic. În prezentul aviz, CESE oferă contribuții și sugestii cu privire la aceste aspecte-cheie asupra cărora Comisia Europeană ar trebui să se concentreze în următorul său raport.

2.6.

Analiza prospectivă strategică îi va consolida importanța în fața provocărilor și oportunităților cu care se va confrunta Europa în deceniile următoare. Prin urmare, CESE invită Comisia să continue dezvoltarea agendei analizei prospective strategice, prin consolidarea implicării sale în etapa de analiză și de dezvoltare a raportului.

2.7.

Raportul nu ține seama în mod adecvat de modul în care decalajul digital dintre diferitele regiuni europene pune în pericol îndeplinirea obiectivelor dublei tranziții. Următorul raport strategic trebuie să țină seama de aceste decalaje și de posibilele consecințe din punct de vedere social și din punctul de vedere al oportunităților disponibile.

2.8.

CESE este conștient de modul în care tehnologiile digitale pot influența în mod pozitiv îndeplinirea obiectivelor climatice, consolidând, de asemenea, securitatea energetică, și de modul în care tranziția verde poate transforma, de asemenea, sectorul digital și economia. În acest sens, CESE salută numeroasele trimiteri la nevoia de investiții în tehnologie și la politici adecvate pentru atingerea obiectivelor și sprijină, de asemenea, referirile la necesitatea de a adopta măsuri de securitate cibernetică pentru a proteja tehnologiile strategice.

2.9.

Raportul de analiză prospectivă strategică din 2022 subliniază în mod repetat problema nevoilor energetice generate de digitalizare și cea a consumului generat de funcționarea rețelelor, a sistemelor și a dispozitivelor, compensate de creșterea eficienței și a durabilității proceselor în care se aplică (agricultură, logistică, cloud computing etc.). Este oportună evidențierea necesității de a îmbunătăți eficiența energetică și de a readuce Europa în economia circulară (de la accesul la materii prime critice până la gestionarea deșeurilor electronice și până la dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate).

2.10.

Cu toate acestea, beneficiile tranziției digitale în materie de durabilitate și de economisire a energiei (dematerializare și „înlocuire”) ar trebui menționate mai explicit, contribuind astfel la consolidarea asumării de către cetățeni și factorii de decizie politică a valorii și a impactului acestor procese de transformare profundă.

2.11.

Printre schimbările asociate digitalizării, nu există nicio referire la criptomonede și monede digitale. Răspândirea tot mai mare a acestora este legată tocmai de generalizarea proceselor de digitalizare și de dezvoltarea tehnologiei blockchain, ale cărei fluxuri depășesc capacitatea de reglementare a statelor, lăsând un spațiu amplu de manevră pentru economia ilegală. Prin urmare, CESE subliniază necesitatea unei secțiuni specifice în raportul de analiză prospectivă strategică pentru interpretarea și analiza privind utilizarea criptomonedelor și a monedelor digitale și încurajează Comisia să adopte și să pună în aplicare un cadru de reglementare unic, în conformitate cu concluziile G20.

2.12.

CESE salută reflecția pe tema agriculturii în raportul de analiză prospectivă, deoarece plasează în centrul analizei prospective, spre deosebire de multe alte domenii, rolul politicii europene și rolul central al acțiunii sale în determinarea evoluțiilor viitoare. Raportul precizează, în acest caz, acțiunile care vor trebui întreprinse de UE pentru a preveni riscul unui regres, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în general în celelalte domenii analizate.

2.13.

Sistemele alimentare din UE ar trebui să fie mai diversificate; forța de muncă din sectorul agricol ar trebui consolidată, în special prin atragerea tinerilor și garantarea unor condiții de muncă și remunerare decente; politicile comerciale ar trebui aliniate cu normele UE în materie de sustenabilitate alimentară și competitivitate. Concentrarea lanțurilor alimentare și proprietatea financiară ar trebui, de asemenea, abordate, precum și transparența pieței, pentru a garanta că viitoarele crize nu vor fi exacerbate de speculațiile excesive cu produse de bază.

2.14.

CESE dorește să sublinieze că, în contextul geopolitic actual, accesul la materii prime critice este esențial nu numai pentru îndeplinirea obiectivelor dublei tranziții, ci mai ales pentru menținerea și consolidarea sistemului industrial european, precum și pentru reziliența socială, economică și a ocupării forței de muncă. În acest scop, CESE sugerează Comisiei să efectueze o analiză aprofundată mai detaliată, prin intermediul unei analize adecvate (inclusiv din punct de vedere geopolitic) și al unor instrumente de previzionare.

2.15.

CESE subliniază că apa și resursele de apă, menționate în mod repetat în raport, reprezintă nu numai o problemă, ci și un potențial, în special în ceea ce privește îmbunătățirea eficienței apei, gestionarea resurselor și campaniile de sensibilizare cu privire la consumul responsabil. În special, economia albastră joacă un rol considerabil și are un potențial din ce în ce mai mare în UE și în economia mondială, în ceea ce privește crearea de locuri de muncă și bunăstarea și sănătatea oamenilor. CESE crede în valorificarea acestor oportunități – care acoperă o gamă largă de sectoare și operațiuni atât tradiționale, cât și emergente – în cea mai mare măsură posibilă, reducând în același timp la minimum impactul negativ asupra climei, biodiversității și mediului.

2.16.

CESE solicită Comisiei ca, în rapoartele sale duble, să țină seama într-o mai mare măsură de posibilele schimbări ale scenariului generat de războiul din Ucraina, în special în ceea ce privește aprovizionarea cu energie și materii prime critice.

2.17.

CESE este de acord cu solicitarea ca politicile europene să fie adaptate la un nou model economic, la o creștere a investițiilor în vederea creșterii bunăstării și la o creștere a productivității și competitivității sistemului industrial și economic european. În acest sens, solicită elaborarea unor analize prospective specifice privind viitorul politicii industriale europene, esențială pentru realizarea unei autonomii strategice complete.

2.18.

CESE este de acord cu recomandarea privind intensificarea investițiilor publice și private pentru a îndeplini obiectivele tranziției. Cu toate acestea, subliniază că opțiunile economice europene și, în special, perspectiva unei creșteri suplimentare a ratelor dobânzii pot avea un impact negativ asupra investițiilor.

2.19.

CESE salută apelul la o tranziție justă și accentul sporit pus pe coeziunea socială și pe rolul dialogului social în comparație cu raportul anterior. De asemenea, CESE consideră că accentul pus pe dimensiunea socială și calitatea muncii vor deveni factori prioritari pe agenda europeană, modificând o scară de priorități care le plasează în continuare într-o poziție complementară.

2.20.

CESE apreciază atenția acordată în raportul de analiză prospectivă strategică din 2022 schimbărilor generate de dubla tranziție pe piața forței de muncă, condițiilor economice și situației celor mai vulnerabile componente ale corpului social (familii, comunități) și totodată necesității de a dispune de resurse adecvate pentru intervenții de natură socială. CESE solicită, de asemenea, să se acorde mai multă atenție aspectelor legate de sărăcie și excluziune socială.

2.21.

CESE solicită UE să ia în considerare îmbătrânirea populației și schimbările demografice, ceea ce are drept consecință creșterea cererii previzibile de îngrijire, pe de o parte, și deficitul de personal medical, pe de altă parte. UE trebuie să se asigure că îngrijirea rămâne accesibilă și la prețuri abordabile și că nu devine un bun de lux.

2.22.

CESE atrage atenția asupra modului generic în care raportul de analiză prospectivă strategică din 2022 abordează accelerarea hibridizării locului de muncă ca urmare a proceselor de digitalizare (printre altele, limitând-o la o considerație subsidiară în paragraful privind digitalizarea și cererea de transport), fiind descrisă astfel ca o consecință a unui simplu proces de transformare tehnologică și, în schimb, fiind neglijată problema efectelor sale asupra condițiilor și a raporturilor de muncă, precum și a necesității de reglementare conexe.

2.23.

CESE observă că abordarea raportului de prospectivă strategică riscă să fie excesiv de tributar economismului și să se concentreze pe concurență și pe piață ca o legătură reală cu acțiunea, interesele și strategia europeană, El plasează societatea civilă și lucrătorii într-un rol complementar, fără a lua suficient în considerare capacitatea dublei tranziții de a genera bogăție nouă și mai mare și de a facilita crearea de noi modele capabile să reducă vulnerabilități și să socializeze beneficiile generate.

2.24.

CESE solicită Comisiei să realizeze un sondaj Eurobarometru specific cu privire la temele vizate de viitorul raport de analiză prospectivă strategică, pentru a înțelege mai bine așteptările și opiniile cetățenilor. Acest lucru este esențial și pentru a anticipa situația acceptării viitoare a măsurilor propuse în analiza prospectivă.