Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru comun pentru serviciile mass-media în cadrul pieței interne (Legea europeană privind libertatea mass-mediei) și de modificare a Directivei 2010/13/UE

[COM(2022) 457 final – 2022/0277 (COD)]

(2023/C 100/17)

Raportor:	Christian MOOS
Coraportor:	Tomasz Andrzej WRÓBLEWSKI

Sesizare	Parlamentul European, 17.10.2022 Consiliul Uniunii Europene, 28.10.2022
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	23.11.2022
Data adoptării în sesiunea plenară	14.12.2022
Sesiunea plenară nr.	574
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	155/0/3

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Libertatea și diversitatea mass-mediei au o importanță fundamentală pentru statul de drept și democrația liberală. CESE regretă evoluțiile îngrijorătoare din interiorul UE. Prin urmare, salută inițiativele Comisiei Europene privind libertatea mass-mediei.

1.2.

CESE își pune, cu îngrijorare, întrebarea în ce măsură finalizarea pieței interne a mass-mediei reprezintă o abordare suficientă pentru protejarea libertății și pluralismului mass-mediei. Principalul obiectiv ar trebui să fie menținerea sau restabilirea libertății și diversității mass-mediei, fără a uita că bunăstarea economică este legată de libertatea mass-mediei.

1.3.

CESE salută recunoașterea de către Comisia Europeană a faptului că o concentrare a pieței mass-mediei care creează monopoluri poate reprezenta o amenințare gravă la adresa libertății și pluralității mass-mediei. Cu toate acestea, concentrarea pieței poate avea rostul său, fără să aibă astfel de efecte negative.

1.4.

Simple recomandări și o abordare fără caracter obligatoriu nu sunt suficiente. Mass-media liberă și independentă trebuie să fie un criteriu obligatoriu pentru raportul și mecanismul privind statul de drept.

1.5.

CESE salută propunerile de consolidare și apărare a independenței editoriale. Comitetul subliniază că este necesar să se mențină independența jurnaliștilor și a editorilor.

1.6.

Mass-media publică are sens numai dacă este imparțială și pe deplin independentă de influența politică. Resursele financiare adecvate și stabile reprezintă o garanție esențială în acest sens, cu condiția să existe un sistem eficace de control care garantează eficacitatea cheltuielilor.

1.7.

CESE consideră că cerințele obligatorii privind transparența proprietății asupra mass-mediei sunt importante. Pentru canalele de presă mici, cerințele stabilite nu trebuie să conducă la o sarcină administrativă excesivă.

1.8.

CESE este preocupat de lipsa de independență a anumitor organisme naționale de reglementare și solicită un cadru care să le asigure independența.

1.9.

CESE salută crearea unui consiliu european pentru serviciile mass-media, dar insistă asupra independenței sale depline, întrucât UE ar trebui să acționeze ca un exemplu de bune practici în vederea obținerii independenței depline a organismelor naționale de reglementare. Nu este recomandată participarea organismelor naționale de reglementare care nu sunt independente.

1.10.

CESE subliniază importanța transparenței în toate procesele legate de moderarea conținutului pe platformele online foarte mari.

1.11.

CESE recomandă definirea unor standarde minime la nivelul UE, în conformitate cu dispozițiile actuale ale legislației UE privind combaterea concentrării. Acesta solicită legiuitorilor să adopte reglementări obligatorii, cu respectarea corespunzătoare a libertății antreprenoriale și să evite birocrația și costurile inutile.

1.12.

În cazul în care autoritățile naționale de reglementare nu evaluează suficient concentrarea pieței mass-media, Comisia Europeană ar trebui să reacționeze în conformitate cu dispozițiile existente ale legislației UE privind combaterea concentrării.

1.13.

CESE salută cerințele obligatorii în materie de transparență în ceea ce privește atribuirea contractelor publice de publicitate.

1.14.

CESE salută monitorizarea anuală și solicită consultarea părților interesate relevante și a societății civile. Comitetul propune extinderea domeniului de aplicare al monitorizării și includerea oricărui alt aspect relevant pentru protecția libertății și pluralității mass-mediei.

2.   Observații generale

2.1.

CESE își reiterează poziția recentă privind importanța libertății și a diversității mass-mediei pentru democrația liberală și statul de drept, pe care toate statele membre se angajează să le respecte prin ratificarea tratatelor UE, astfel cum este prevăzut în avizul cuprinzător din proprie inițiativă pe tema „Asigurarea libertății și diversității mass-mediei în Europa” (1), în avizul privind Planul de acțiune pentru democrația europeană (2) și în cel referitor la acțiunile strategice în justiție împotriva mobilizării publice (3).

2.2.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a precizat în mod corect în discursul său din 2021 privind starea Uniunii (4) că informația este un bun public. În absența accesului liber la informații independente și fiabile, cetățenii UE nu își pot exercita dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii, garantat prin articolul 10 din TUE.

2.3.

În general, Europa rămâne un continent cu o mass-media liberă și diversificată. Totuși, evoluțiile recente de la nivelul UE sunt alarmante. Protecția jurnaliștilor rămâne o preocupare principală în ceea ce privește garanțiile eficace în materie de reglementare care protejează libertatea presei, în special din cauza absenței instrumentelor de combatere a SLAPP. Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei din 2022 (5) a constatat, de asemenea, că pluralitatea pieței se confruntă cu cel mai ridicat nivel de risc dintre toate domeniile vizate de studiu. Întrucât independența politică nu a înregistrat progrese în ultimii ani, instrumentul de monitorizare evidențiază lipsa unor mecanisme eficiente care să protejeze autonomia editorială în majoritatea țărilor ca fiind un obstacol major în calea îmbunătățirilor în acest domeniu.

2.4.

Pe lângă amenințările interne la adresa libertății mass-mediei, UE se confruntă cu interferențe externe care încearcă să manipuleze dezbaterile publice în Europa. În contextul accentuării tensiunilor geopolitice, protecția libertății și a pluralismului mass-mediei este o contribuție importantă la reziliența UE în fața amenințărilor externe.

2.5.

Totuși, o serie de evoluții pozitive arată și că legislația UE poate face diferența. Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei din 2022 a constatat o evoluție pozitivă în ceea ce privește indicatorul „protecția dreptului la informare” în patru țări, atribuind această îmbunătățire transpunerii Directivei (UE) 2019/1937 (6) privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

2.6.

Prin urmare, CESE salută, în principiu, inițiativa Comisiei referitoare la o Lege europeană privind libertatea mass-mediei (7) și Recomandarea Comisiei privind garanțiile interne pentru independența editorială și transparența în ceea ce privește proprietatea în sectorul mass-media (8) ca fiind următorul pas către protejarea libertății și a pluralismului mass-mediei și, astfel, a democrației liberale în UE.

2.7.

CESE subliniază că este important ca Legea europeană privind libertatea mass-mediei să fie un regulament cu efect direct, punând sub semnul întrebării dacă abordarea fără caracter obligatoriu din recomandare este o modalitate eficace de a atinge obiectivele acesteia. Doar recomandările nu sunt suficiente pentru a garanta libertatea și diversitatea mass-mediei în statele membre. Libertatea și independența mass-mediei trebuie să fie criterii obligatorii pentru raportul privind statul de drept și pentru declanșarea mecanismului în statele membre în care guvernele încalcă libertățile și independența mass-mediei.

2.8.

Temeiul juridic al regulamentului este articolul 114 din TFUE, care permite apropierea legilor naționale ce vizează instituirea și funcționarea pieței interne. Întrucât problemele și deficiențele subiacente au un caracter profund politic și țin de funcționarea sistemelor democratice bazate pe statul de drept, CESE este îngrijorat cu privire la faptul dacă finalizarea pieței interne a mass-mediei reprezintă o abordare suficientă pentru protejarea libertății și a pluralismului mass-mediei.

2.9.

Propunerea de regulament are cinci obiective distincte: (a) armonizarea normelor și procedurilor naționale pentru a depăși obstacolele care împiedică companiile din domeniul mass-mediei să opereze și să investească pe piața internă; (b) eliminarea obstacolelor invizibile care îi împiedică pe editorii străini să investească pe piețele naționale locale; (c) consolidarea libertății editoriale a tuturor categoriilor de mass-media, fără a restricționa în același timp drepturile editorilor privați; (d) garantarea independenței mass-mediei publice prin construirea unor mecanisme permanente, libere de influența politicienilor; și (e) reglementarea alocării resurselor economice, adică a publicității de stat. CESE pune sub semnul întrebării ierarhia obiectivelor menționate. CESE este de părere că scopul principal ar trebui să fie menținerea sau restabilirea libertății și a diversității mass-mediei, mai degrabă decât punerea accentului pe aspecte economice, cu excepția cazului în care acestea au o legătură clară cu libertatea mass-mediei.

2.10.

Din regulament reiese clar că Comisia dorește să se concentreze asupra „denaturărilor” pieței interne și să deschidă piața mass-mediei către o concurență transfrontalieră sporită, în special în ceea ce privește serviciile mass-media audiovizuale și schimburile video. Prin urmare, domeniul de aplicare real al regulamentului este mult mai restrâns decât sugerează titlul acestuia. CESE consideră că această abordare este insuficientă pentru a apăra în mod eficient și, acolo unde este necesar, pentru a restabili libertatea și pluralitatea mass-mediei, care este atacată în aproape toate statele membre și practic eliminată în unele cazuri grave, cu toate consecințele devastatoare pe care acest lucru le implică pentru activitatea și securitatea jurnaliștilor, precum și pentru integritatea dezbaterii publice și a informațiilor. În contextul deschiderii pieței, este necesar să se asigure aceleași standarde de protecție a libertății de exprimare, pentru a se asigura că un acces mai larg pe piață nu implică monopolizarea pieței de către actori străini, în special în cazul țărilor mai sărace.

2.11.

CESE salută propunerile de consolidare și apărare a independenței editoriale. CESE subliniază și nevoia de a susține independența jurnaliștilor și a editorilor, adică dreptul editorilor de a formula o orientare editorială. CESE a observat o influență politică și economică din ce în ce mai mare în mai multe state membre ale UE, atât la nivelul mass-mediei publice, cât și al celei private, cu legături strânse cu puterea. Această situație este incompatibilă cu rolul mass-mediei în calitate de a patra putere în stat. Regulamentul nu precizează cum poate fi reconciliată independența editorială cu drepturile și interesele legitime ale editorilor/proprietarilor privați de mass-media.

2.12.

CESE sprijină măsurile de îmbunătățire a rezilienței împotriva manipulării informațiilor și a interferențelor din străinătate, atât timp cât acest lucru nu afectează libertatea de exprimare pe teritoriul Uniunii Europene.

2.13.

Legea europeană privind libertatea mass-mediei identifică nevoia de finanțare a sectorului mass-mediei, după cum sugerează CESE în avizul său pe tema Asigurarea libertății și diversității mass-mediei în Europa (9). Totuși, instrumentele furnizate sunt încă insuficiente pentru a asigura un jurnalism de calitate și diversitatea mass-mediei în statele membre. Totodată, CESE consideră că cele mai bune condiții pentru libertatea mass-mediei reprezintă un cadru de reglementare care să le permită canalelor de presă să se finanțeze prin oferta lor de pe piață. Existența mass-mediei publice are sens doar dacă aceasta este pe deplin imparțială și independentă de influențele politice, în caz contrar, finanțarea publică poate duce la diverse abuzuri și manipulări din partea guvernului. Orice proiect de finanțare a mass-mediei ar trebui să se bazeze pe norme foarte transparente și pe garanții ale independenței politice pentru jurnaliști.

2.14.

CESE sprijină raportul final al Conferinței privind viitorul Europei (10) și pledoaria sa fermă pentru promovarea independenței și a pluralismului mass-mediei (propunerea 27 punctul 1 și propunerea 37 punctul 4), pe care Comisia le menționează fără a respecta prioritizarea pe care o presupun aceste propuneri.

3.   Observații specifice

3.1.

CESE salută dreptul destinatarilor serviciilor mass-media și al furnizorilor de servicii mass-media „de a primi o mulțime de conținuturi de știri și de actualități, produse cu respectarea libertății editoriale a furnizorilor de servicii mass-media, în beneficiul discursului public”, astfel cum se prevede la articolul 3.

3.2.

CESE pune sub semnul întrebării faptul că articolul 4 alineatul (2) litera (c) are un domeniu de aplicare restrâns, abordând doar introducerea programelor spyware [doar „produs(e) cu elemente digitale”] și propune să se interzică introducerea oricărui dispozitiv sau a oricărei tehnologii ce ar putea fi folosit(ă) pentru supraveghere.

3.3.

CESE subliniază importanța garanțiilor pentru independența furnizorilor de servicii mass-media publice și a unor resurse financiare adecvate și stabile pentru aceștia (articolul 5, însă ar trebui să existe un sistem eficace de măsuri de control care să garanteze eficacitatea cheltuirii resurselor. CESE consideră că un organism independent este cea mai bună variantă pentru definirea volumului adecvat de finanțare necesar pentru a le permite furnizorilor de servicii mass-media publice să își îndeplinească misiunea, cu condiția ca acesta să nu fie numit politic. Tendințele actuale de a politiza problema finanțării furnizorilor de servicii mass-media publice reprezintă o amenințare considerabilă la adresa libertății mass-mediei.

3.4.

CESE consideră că îndatoririle furnizorilor de servicii mass-media, astfel cum sunt definite la articolul 6 alineatul (1), nu asigură transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei. Lipsa de transparență în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei este un motiv important al lipsei de libertate editorială și de jurnalism de calitate (în conformitate cu standardele jurnalistice). Furnizorii de servicii mass-media, dar și platformele online trebuie să prezinte în mod transparent cine sunt proprietarii lor utilizatorilor mass-media. Protecția datelor și confidențialitatea nu trebuie să afecteze transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei. Pentru canalele de presă mici, cerințele stabilite nu trebuie să conducă la o sarcină administrativă excesivă.

3.5.

CESE recomandă completarea cerințelor obligatorii în materie de transparență menționate la punctul 20 din Recomandarea Comisiei cu cerințele suplimentare menționate la punctele 4.1-4.6 din anexa la Recomandarea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei adresată statelor membre privind pluralismul mass-mediei și transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei (11).

3.6.

CESE este de părere că abordarea fără caracter obligatoriu din recomandarea Comisiei conduce la un amalgam de măsuri de reglementare, ceea ce subminează integritatea pieței comune și obiectivele directivei.

3.7.

CESE consideră că trimiterea de la articolul 7 la cerințele prevăzute la articolul 30 din Directiva 2010/13/UE (12) este prea vagă pentru a asigura independența autorităților sau a organismelor naționale de reglementare. Prin urmare, Comitetul recomandă definirea unui cadru care să asigure independența organismelor și instrumentelor naționale de reglementare pentru a remedia orice lipsă de independență a unui organism național de reglementare.

3.8.

CESE consideră că este inacceptabil ca reprezentantul unei autorități sau al unui organism național, care nu este pe deplin independent, să participe la procesul decizional al Comitetului european pentru servicii mass-media. Pentru a evalua independența autorităților sau a organismelor naționale, în regulament trebuie definite criterii clare.

3.9.

CESE nu consideră că Comitetul european pentru servicii mass-media care a fost propus este independent față de Comisia Europeană și invită legiuitorul european să asigure independența deplină a comitetului. În cazul în care comitetul nu este complet independent față de Comisia Europeană, acesta nu poate exercita activități de supraveghere sau de reglementare.

3.10.

CESE recomandă reformularea articolului 10 alineatul (5) după cum urmează: „Comisia desemnează un reprezentant în comitet. Reprezentantul Comisiei poate participa la ședințele comitetului, fără drept de vot”.

3.11.

CESE recomandă reformularea articolului 10 alineatul (6) după cum urmează: „Comitetul poate invita experți și observatori să participe la întâlnirile sale”.

3.12.

În ceea ce privește articolul 11, CESE respinge decizia Comisiei privind subopțiunea A pentru instituirea Comitetului european pentru servicii mass-media, sprijinit de un secretariat al Comisiei. Doar subopțiunea B de instituire a Comitetului european pentru servicii mass-media, asistat de un birou independent al UE, poate garanta independența comitetului.

3.13.

CESE salută dialogul structurat cu toate părțile interesate și, în mod explicit, cu societatea civilă, după cum s-a menționat la articolul 12 alineatul (1). CESE, reprezentând cele mai importante sectoare ale societății civile (inclusiv partenerii sociali), poate contribui cu expertiza sa la acest dialog structurat.

3.14.

CESE salută cooperarea structurată, inclusiv asistența reciprocă, dintre autoritățile și organismele naționale de reglementare. Totuși, CESE recomandă extinderea domeniului de aplicare al articolului 13 alineatul (2) dincolo de riscurile pentru funcționarea pieței interne a serviciilor mass-media și pentru siguranța și apărarea publică, precum și includerea altor riscuri la adresa libertății și a diversității mass-mediei, dar și a riscurilor la adresa independenței politice a autorităților și organismelor de reglementare.

3.15.

CESE salută eforturile pentru o mai bună protecție a conținuturilor furnizorilor de servicii mass-media pe platformele online foarte mari, după cum se prevede la articolul 17, și subliniază importanța transparenței în toate procesele legate de moderarea conținuturilor pe platformele online foarte mari, cu condiția ca obligațiile menționate la acest alineat să nu perturbe funcționarea platformelor online foarte mari. CESE salută dialogul structurat prevăzut la articolul 18 și subliniază importanța implicării societății civile în revizuirea aplicării articolului 17.

3.16.

CESE salută dreptul utilizatorilor de a personaliza setările implicite ale mass-mediei audiovizuale, după cum este prevăzut la articolul 19. Pentru a pune în practică acest drept, accesibilitatea dispozitivelor și/sau a interfețelor cu utilizatorul prezintă o importanță fundamentală. Totuși, nu ar trebui afectată capacitatea operațională a producătorilor și a dezvoltatorilor și nu ar trebui limitată dezvoltarea viitoare a acestora. Aceste produse trebuie concepute într-o manieră accesibilă și într-un limbaj simplu.

3.17.

De asemenea, CESE propune să se confere Comitetului european pentru servicii mass-media [în temeiul articolului 20 alineatul (4)] dreptul de a elabora un aviz din proprie inițiativă în cazul în care o măsură legislativă, de reglementare sau administrativă de la nivel național ar putea afecta funcționarea pieței interne a serviciilor mass-media.

3.18.

CESE își reiterează îngrijorarea exprimată anterior referitoare la faptul că o abordare bazată exclusiv pe piață pentru asigurarea pluralității și libertății mass-mediei în Europa nu este suficientă. Recunoscând faptul că dimensiunea întreprinderilor de pe piața serviciilor mass-media poate contribui la sustenabilitatea economică a furnizorilor de servicii mass-media, CESE salută confirmarea de către Comisia Europeană a faptului că concentrarea pieței mass-mediei poate fi o amenințare semnificativă la adresa libertății și pluralității mass-mediei.

3.19.

CESE salută măsurile propuse la articolul 21 pentru îmbunătățirea transparenței concentrării pieței ca primă măsură de limitare a amenințărilor la adresa libertății și a pluralismului mass-mediei rezultate din concentrarea pieței mass-mediei. Concentrarea pieței nu are neapărat un efect negativ asupra libertății și a diversității mass-mediei în cazul în care, de exemplu, ajută la supraviețuirea canalelor de presă mai mici, însă trebuie luate măsuri împotriva concentrării atunci când aceasta conduce la crearea unor monopoluri în domeniul informării. UE trebuie să ia măsuri mai ales împotriva capturării mass-mediei de către mogulii și oligarhii din mass-media care au, deseori, relații strânse cu politicienii aflați la conducerea țării sau chiar cu guverne ale unor țări terțe.

3.20.

CESE reamintește că piețele mass-mediei rămân extrem de fragmentate și solicită măsurarea concentrării pieței, nu numai în raport cu piața națională a serviciilor mass-media, ci și în cazul piețelor fragmentate de la nivel subnațional sau local. Concentrarea pieței mass-mediei în zonele cu un singur canal regional de presă constituie o amenințare semnificativă la adresa libertății și a pluralismului mass-mediei.

3.21.

CESE consideră că orientările Comisiei „privind factorii care trebuie luați în considerare atunci când sunt aplicate criteriile pentru evaluarea impactului concentrării piețelor mass-mediei” sunt insuficiente pentru a asigura comparabilitatea evaluărilor la nivelul întregii UE. CESE recomandă definirea unor standarde minime pentru evaluări la nivelul UE, care trebuie respectate în toate statele membre. Statele membre sunt invitate să furnizeze evaluări mai detaliate și mai aprofundate, pe lângă cerințele minime ale UE.

3.22.

Totuși, cerințele fără caracter obligatoriu privind transparența nu răspund în mod adecvat amenințării actuale pe care o prezintă concentrarea pieței pentru libertatea și pluralitatea mass-mediei. Prin urmare, CESE invită legiuitorii europeni să adopte reglementări obligatorii privind concentrarea mass-mediei, respectând libertatea deciziilor antreprenoriale. Totuși, acestea nu pot să împovăreze mass-media sau instituțiile de presă cu proceduri birocratice și costisitoare suplimentare.

3.23.

Totodată, CESE recomandă să se confere Comitetului european pentru servicii mass-media (prevăzut la articolul 22 dreptul de a elabora un aviz din proprie inițiativă „[î]n absența unei evaluări sau a unei consultări în temeiul articolului 21”. Este insuficient să se delege statelor membre misiunea de evaluare a concentrării pieței, întrucât unele guverne sprijină în mod activ concentrarea pieței pentru a reduce la tăcere vocile critice și canalele de presă opozante.

3.24.

CESE reamintește că denaturările de pe piața internă a serviciilor mass-media afectează, de asemenea, libertatea și pluralitatea mass-mediei, dacă aceste denaturări se limitează la anumite zone ale pieței comune, la nivel național, regional sau chiar local. În toate aceste situații, comitetul trebuie să aibă dreptul de a iniția o evaluare a concentrării mass-mediei dacă autoritățile sau organismele naționale de reglementare nu fac acest lucru.

3.25.

CESE recomandă să se atribuie Comitetului european pentru servicii mass-media misiunea de a efectua evaluări care să abordeze alte amenințări la adresa libertății și a pluralismului mass-mediei, dacă autoritățile sau organismele naționale de reglementare nu fac acest lucru.

3.26.

CESE salută cerințele obligatorii în materie de transparență de la articolul 24 în ceea ce privește alocarea publicității de stat. Totuși, acesta consideră că scutirea de la aplicarea acestor cerințe prevăzută în cazul entităților teritoriale cu peste un milion de locuitori reprezintă o lacună menită să evite transparența. Recunoscând faptul că sarcina administrativă în ceea ce privește cerințele de raportare trebuie să fie proporțională, CESE propune definirea unui prag minim pentru valoarea cheltuielilor efectuate de un guvern național sau o administrație regională sau locală. În cazul în care cheltuielile anuale totale cu publicitatea de stat ale unei entități rămân sub acest prag, cerințele în materie de transparență nu sunt aplicabile.

3.27.

CESE salută monitorizarea anuală prevăzută la articolul 25 și solicită consultarea părților interesate relevante și a societății civile în timpul exercițiului de monitorizare. Limitarea obiectului exercițiului de monitorizare la funcționarea pieței interne a serviciilor mass-media nu este, însă, suficientă. Prin urmare, CESE propune extinderea domeniului de aplicare al exercițiului de monitorizare, astfel încât acesta să acopere orice alt aspect relevant pentru protecția libertății și a pluralității mass-mediei. CESE recomandă să se atribuie Comitetului european pentru servicii mass-media misiunea de a dezvolta un set de indicatori pentru exercițiul de monitorizare.

---

(1)  Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Asigurarea libertății și diversității mass-mediei în Europa” (aviz din proprie inițiativă) (JO C 517, 22.12.2021, p. 9).

(2)  Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind Planul de acțiune pentru democrația europeană [COM(2020) 790 final] (JO C 341, 24.8.2021, p. 56).

(3)  Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive („Acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”) [COM(2022) 177 final – 2022/0117 COD] (JO C 75, 28.2.2023, p. 143).

(4)  Comisia Europeană, 2021, Discursul președintei Ursula von der Leyen privind starea Uniunii, Strasbourg, 15 septembrie 2021.

(5)  Institutul Universitar European, Centrul pentru pluralism și libertate în mass-media, Application of the Media Pluralism Monitor in the European Union, Albania, Montenegro, the Republic of North Macedonia, Serbia and Turkey in the year 2021, San Domenico di Fiesole 2022 (Aplicarea instrumentului de monitorizare a pluralismului mass-mediei în Uniunea Europeană, Albania, Muntenegru, Republica Macedonia de Nord, Serbia și Turcia în anul 2021, San Domenico di Fiesole 2022).

(6)  Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17).

(7)  COM(2022) 457.

(8)  Recomandarea (UE) 2022/1634 a Comisiei din 16 septembrie 2022 privind garanțiile interne pentru independența editorială și transparența în ceea ce privește proprietatea în sectorul mass-media (JO L 245, 22.9.2022, p. 56).

(9)  Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Asigurarea libertății și diversității mass-mediei în Europa” (aviz din proprie inițiativă) (JO C 517, 22.12.2021, p. 9).

(10)  Conferința privind viitorul Europei, Raport privind rezultatul final, mai 2022.

(11)  Council of Europe, Recommendation CM/Rec(2018)1[1] of the Committee of Ministers to member States on media pluralism and transparency of media ownership, 7 March 2018, https://search.coe.int/cm/Pages/result_details.aspx?ObjectId=0900001680790e13

(12)  Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (JO L 95, 15.4.2010, p. 1).