Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind gazele fluorurate cu efect de seră, de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 517/2014

[COM(2022) 150 final – 2022/0099 (COD)]

(2022/C 365/08)

Raportor:

domnul Kęstutis KUPŠYS

Sesizare	Parlamentul European, 5.5.2022 Consiliu, 10.5.2022
Temei juridic	Articolul 192 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea responsabilă	Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Data adoptării în secțiune	31.5.2022
Data adoptării în sesiunea plenară	15.6.2022
Sesiunea plenară nr.	570
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	140/1/6

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Revizuirea Regulamentului privind gazele fluorurate [Regulamentul (UE) nr. 517/2014] (1), propusă de Comisie la 5 aprilie 2022 (2), reprezintă un pas în direcția corectă. CESE consideră că există loc pentru obiective mai ambițioase, pentru a garanta că întreprinderile și gospodăriile europene nu sunt împovărate de un stoc de echipamente care dăunează climei timp de multe decenii de-acum înainte și pentru a menține poziția de lider la nivel mondial în domeniul acțiunilor climatice a UE prin adoptarea de soluții tehnologice verzi de cea mai bună calitate.

1.2.

Multe hidrofluorocarburi (HFC) au un potențial de încălzire globală (GWP) considerabil. Prin urmare, îmbunătățirea actualei propuneri a Comisiei reprezintă o oportunitate suplimentară de a reduce în mod semnificativ impactul direct asupra climei, prin evitarea adoptării HFC cu un GWP ridicat și prin tranziția directă la alternative fără gaze fluorurate și cu un GWP scăzut.

1.3.

Pentru pompele de căldură, aparatele de climatizare individuale, răcitoare și aparatele refrigerante sunt disponibile alternative cu agenți refrigeranți naturali cu un GWP scăzut. CESE pledează pentru interzicerea după 2030 a tuturor agenților refrigeranți cu un GWP > 5 pentru aceste aparate. În opinia Comitetului, o interdicție sectorială transmite pieței un mesaj clar, este ușor de pus în aplicare din punct de vedere administrativ și se confruntă cu un risc scăzut de eludare.

1.4.

Comitetul recomandă cu fermitate combinarea obiectivului ambițios privind REPowerEU (3) cu eliminarea treptată a gazelor fluorurate, vizând agenți refrigeranți cu cel mai scăzut GWP posibil, în special în domeniul pompelor de căldură. CESE consideră că temerile legate de blocajele de pe piață din acest sector sunt neîntemeiate, având în vedere capacitatea de producție crescută a industriei, care se va baza în principal pe agenți refrigeranți naturali. UE are o oportunitate clară de a transforma aceasta într-un caz exemplar în stabilirea standardelor verzi globale.

1.5.

Se estimase că un sistem de cote va descuraja utilizarea gazelor cu un GWP ridicat, dar acest sistem nu a contribuit suficient la schimbarea pieței. Este evident că comerțul ilegal cu aceste gaze a crescut pentru a răspunde cererii continue de pe piață. Comitetul solicită un mecanism de creștere a veniturilor obținute din vânzarea cotelor. Acest venit poate fi alocat pentru a stimula controalele vamale la nivelul statelor membre, pentru a contribui la adoptarea unor alternative cu un GWP scăzut și a oferi o formare suficientă instalatorilor echipamentelor vizate.

1.6.

Abordarea nevoilor în materie de formare cu privire la alternativele HFC este esențială. Tehnicienii calificați, precum și sistemele de calificare, de certificare și de înregistrare sunt esențiale pentru promovarea agenților refrigeranți naturali cu un GWP scăzut.

2.   Observații generale

Introducere

2.1.

Gazele fluorurate sunt gaze cu efect de seră (GES) importante. În absența unui regulament, emisiile de HFC ar putea să ducă la o creștere cu 0,35-0,5 oC a temperaturii medii globale până în 2100. Evitarea acestor emisii ar avea o influență considerabilă asupra limitării încălzirii globale. Având în vedere calendarul apropiat (2050), reducerea emisiilor de HFC ar fi extrem de eficientă în combaterea crizei climatice (4).

2.2.

Multe HFC au un potențial de încălzire globală (GWP) ridicat. Trifluorometanul (HFC-23) este cel mai puternic HFC cunoscut, cu un GWP de 14 600, adică un singur kilogram de HFC-23 încălzește planeta la fel de mult ca 15 tone de CO2. Concentrațiile de HFC-23 din atmosferă cresc într-un ritm alarmant: de la 21 ppt în 2008 la un maximum de 35 ppt în prezent (5).

2.3.

Un alt gaz similar – hexafluorura de sulf (SF6), utilizată pe scară largă sub formă de gaz pentru izolație în echipamentele de comutație – este considerat cel mai dăunător gaz fluorurat, întrucât are un GWP de 25 200. Un dispozitiv tipic de încălzire și răcire vândut unei gospodării din UE în 2022 poate conține gaze fluorurate cu un GWP de aproximativ 700, ceea ce înseamnă că aproximativ 0,5 kg de agent refrigerant conținut în unitate are o amprentă de CO2 de 0,35 tone.

2.4.

În ansamblu, gazele fluorurate sunt responsabile pentru aproximativ 2,5 % din toate emisiile de GES din UE.

2.5.

Substanțele care diminuează stratul de ozon (ODS) epuizează acest strat și încălzesc clima. Unele au fost înlocuite cu HFC, care nu contribuie la diminuarea stratului de ozon, dar contribuie la încălzirea climei. CESE a adoptat avizul corespunzător (6) pe tema Regulamentului privind substanțele care diminuează stratul de ozon (7).

2.6.

Regulamentul privind gazele fluorurate vizează reducerea emisiilor de gaze fluorurate, printre altele, prin reducerea treptată a utilizării HFC în UE. O reducere treptată a HFC este, de asemenea, pusă în aplicare la nivel global în temeiul Protocolului de la Montreal. Cele două regulamente – privind substanțele care diminuează stratul de ozon și privind gazele fluorurate – trebuie să asigure împreună respectarea de către Uniune a obligațiilor ce îi revin în temeiul protocolului.

2.7.

Actualul Regulament privind gazele fluorurate are ca scop reducerea emisiilor de gaze fluorurate ale UE cu două treimi până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2014. În conformitate cu Legea privind clima, noua propunere va contribui la reducerea emisiilor cu cel puțin 55 % până în 2030, făcând Europa neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în special prin următoarele inițiative politice, astfel cum a subliniat Comisia: — atingerea unor obiective mai ambițioase; — îmbunătățirea aplicării și implementării; — o monitorizare mai cuprinzătoare; — asigurarea respectării Protocolului de la Montreal.

Gazele fluorurate în contextul Pactului verde

2.8.

Propunerea privind gazele fluorurate prevede un obiectiv ambițios de reducere treptată a HFC și include o serie de noi interdicții privind produsele și echipamentele de pe piață. Aceasta înseamnă că echipamentele și produsele cu gaze fluorurate cu un GWP ridicat vor dispărea treptat de pe piață. Totuși, Comitetul consideră că este extrem de important să se promoveze trecerea directă la o soluție fără gaze fluorurate și cu cel mai scăzut GWP, evitând soluțiile intermediare. Piețele UE demonstrează că acest lucru este fezabil, iar UE ar trebui să conducă prin puterea exemplului.

2.9.

Este imperativ ca nivelul de calitate să fie ridicat pentru a se asigura că întreprinderile și gospodăriile europene nu sunt împovărate de un stoc de echipamente care dăunează climei timp de multe decenii de-acum înainte. De asemenea, este important să se mențină poziția de lider la nivel mondial a UE în acțiunile climatice, prin adoptarea de soluții tehnologice verzi de cea mai bună calitate în toate domeniile în care sunt utilizate gaze fluorurate.

2.10.

Eliminarea treptată a HFC este o modalitate deosebit de eficientă din punctul de vedere al costurilor de a contribui la îndeplinirea obiectivelor climatice. Potrivit Raportului final de evaluare din martie 2022 (8), „costurile de reducere a emisiilor […] au fost, în medie, de aproximativ 6 EUR pe tonă de CO2 echivalent”.

2.11.

Pompele de căldură, aparatele de climatizare individuale, răcitoarele și aparatele refrigerante sunt aparate și sisteme pentru care sunt disponibile alternative cu agenți refrigeranți naturali și agenți refrigeranți cu un GWP scăzut. CESE pledează pentru interzicerea agenților refrigeranți din categoria gazelor fluorurate pentru aceste aparate, prin impunerea după 2030 a unei limite de 5 GWP. În opinia Comitetului, interdicțiile sectoriale transmit pieței un mesaj clar, sunt ușor de pus în aplicare din punct de vedere administrativ și se confruntă cu un risc scăzut de eludare. Ar putea fi acordate exceptări ad-hoc în cazul în care HFC sunt considerate necesare din punct de vedere tehnic, pe baza dispozițiilor prevăzute la articolul 16 alineatul (4).

2.12.

Pentru unele utilizări, există deja pe piață înlocuitorii pentru HFC, incluzând propanul (cu un GWP de 0,02) și amoniacul (cu un GWP de 0). Comitetul insistă asupra încurajării cheltuielilor destinate cercetării pentru a utiliza aceste soluții cu GWP zero.

2.13.

Singura politică durabilă pentru UE ar fi abordarea „răcirii verzi”, care combină agenții refrigeranți naturali cu conținut foarte scăzut de GWP (GWP < 5) și aparatele eficiente din punct de vedere energetic. Orice tip de amestecuri de gaze fluorurate, chiar și cu un nivel scăzut de GWP, implică dificultăți în materie de exploatare, în special în reciclare și regenerare, și fac întreținerea și service-ul mult mai complexe. Prin urmare, acestea ar trebui evitate.

2.14.

Sistemele de încălzire și răcire existente trebuie să facă obiectul activităților de întreținere și de service, utilizând HFC actuale. Planul de acțiune REPowerEU, care și-a stabilit obiectivul de a implementa 30 de milioane de pompe de căldură în Europa până în 2030, a generat temeri legitime în rândul părților interesate (9). Potrivit reprezentanților industriei, noile dispoziții propuse în temeiul Regulamentului privind gazele fluorurate ar putea încetini adoptarea extrem de necesară a pompelor de căldură în Europa.

2.15.

În opinia Comitetului, o interdicție timpurie a HFC în noile echipamente ale pompelor de căldură va garanta că implementarea pompelor de căldură nu este amenințată de deficitul de aprovizionare cu HFC pentru a asigura serviciile pentru echipamentele existente. Acest lucru va contribui la evitarea blocării în cantități mari a stocurilor de HFC. Stocurile de HFC necesită măsuri de gestionare și distrugere; dacă nu sunt abordate în mod corespunzător, scurgerile HFC din echipamente la finalul funcționării lor vor avea un efect devastator asupra climei.

2.16.

Stocul de pe piață al HFC cu un GWP ridicat este extrem de periculos: agenții refrigeranți cu un GWP ridicat sunt utilizați pe scară largă pentru menținerea echipamentelor existente cu scopul de a compensa în mod regulat emisiile continue (rata scurgerilor poate atinge 15-20 % pe an), care ar putea fi evitate grație progresului tehnologic.

2.17.

Prin urmare, Comitetul îndeamnă cu fermitate combinarea obiectivului ambițios privind REPowerEU cu eliminarea treptată a gazelor fluorurate, vizând agenții refrigeranți cu cel mai scăzut GWP posibil. Pentru a pune în perspectivă numărul pompelor de căldură (30 de milioane de pompe de căldură implementate treptat pe parcursul a șapte ani), ar putea fi utilizate cifrele globale rezultate din evaluarea Agenției Internaționale a Energiei (AIE): aproape 180 de milioane de pompe de căldură au fost utilizate pentru încălzire în 2020, în timp ce stocul global a crescut cu aproape 10 % pe an în ultimii cinci ani. În scenariul privind emisiile nete zero până în 2050, stocul de pompe de căldură instalate ar ajunge la 600 de milioane până în 2030. Miza UE în acest sens este în deplin acord cu proporția gospodăriilor în contextul global.

2.18.

CESE consideră că temerile legate de blocajele de pe piață din acest sector sunt neîntemeiate, deoarece propunerea privind traiectoria de adoptare a pompelor de căldură în Europa este în mare parte în acord cu extinderea capacității de producție a industriei, care se va baza pe agenții refrigeranți cu un conținut extrem de scăzut de GWP (în special pe cei naturali). UE are o oportunitate clară de a transforma aceasta într-un caz exemplar în stabilirea standardelor verzi globale.

2.19.

Având în vedere factorii descriși anterior, pentru a consolida propunerea de revizuire a Regulamentului privind gazele fluorurate, CESE recomandă următoarele: — consolidarea în continuare a reducerii treptate a HFC pentru a fi în acord cu scenariul de 1,5 oC din Acordul de la Paris; — interzicerea utilizării HFC-404A (cu un GWP de 4 728) și a altor HFC cu un GWP ridicat; — reducerea limitelor sectoriale ale GWP de 150 la cel mai scăzut nivel posibil al GWP pentru orice tehnologie dată; — promovarea schemelor de stimulente și a achizițiilor publice pentru soluții alternative fără gaze fluorurate; — sprijinirea statelor membre în eforturile lor de a stimula soluții mai verzi cu un GWP foarte scăzut (și, acolo unde este posibil, fără gaze fluorurate).

Preocupări legate de mediu

2.20.

În tranziția către agenții refrigeranți naturali cu conținut foarte scăzut de GWP sau HFC cu conținut scăzut de GWP, conversiile la substanțe precum gazele hidrofluoroolefine ar trebui evitate din cauza produselor lor de descompunere, cum ar fi acidul trifluoroacetic (TFA) dăunător. Acidul TFA și alte substanțe poli- și perfluoroalchilate (PFAS) sunt denumite „produse chimice pentru totdeauna”, întrucât nu pot fi eliminate din mediu (10). Pe baza principiului precauției, ar trebui să se stabilească o legătură clară cu măsurile propuse de Comisie în „planul său de acțiune privind reducerea la zero a poluării” (11).

2.21.

Prin reducerea treptată a HFC, ar trebui să se acorde o atenție adecvată substanțelor care înlocuiesc HFC. CESE solicită să nu se tolereze noi înlocuitori pentru gazele fluorurate care să substituie pur și simplu problema unui GWP ridicat cu probleme de mediu. În schimb, Comitetul solicită asumarea responsabilității de a orienta tranziția către alternative naturale care respectă cu adevărat mediul și clima și fără gaze naturale. Trimiterea la procesul european REACH nu este suficientă, întrucât acest proces a rămas în urmă și nu va interzice la timp înlocuitorii periculoși ai gazelor fluorurate.

Comerțul ilegal

2.22.

Comerțul ilegal cu HFC constituie o problemă majoră în UE. Deși este dificil de cuantificat, este clar că comerțul ilegal cu HFC a avut loc la niveluri semnificative. Diverse analize arată că importurile ilegale au reprezentat până la o treime din piața legală a UE (12).

2.23.

Se preconiza că un sistem de cote va descuraja utilizarea gazelor cu un GWP ridicat, dar acest sistem nu a contribuit suficient la schimbarea pieței. Este evident că comerțul ilegal cu aceste gaze a crescut a acoperi cererea continuă de pe piață. Aceste dinamici consolidează argumentul CESE privind interzicerea totală a gazelor cu efect de seră cu un GWP ridicat.

2.24.

Din nefericire, comerțul ilegal cu HFC nu a fost luat în considerare în mod adecvat în propunere. CESE solicită transparență și trasabilitatea completă a HFC de-a lungul întregului lanț de aprovizionare. Au fost propuse soluții cu marcaje bazate pe coduri QR, iar Comitetul consideră că aceasta este o modalitate eficientă din punctul de vedere al costurilor de abordare a problemei.

2.25.

CESE consideră că controalele legate de furnizarea de HFC ar trebui, de asemenea, să fie îmbunătățite și mai mult în domeniul comerțului electronic. Comitetul solicită fie interzicerea vânzării gazelor fluorurate pe piețele online, fie introducerea unor certificări obligatorii pentru întreprinderile care vând online gaze fluorurate în vrac.

2.26.

Ar trebui menținut controlul strict al tuturor importurilor și exporturilor de HFC, inclusiv al gazelor în scopuri care sunt exceptate de la reducerea treptată (de exemplu, pentru utilizarea ca intermediari de sinteză, distrugere, reexport sau alte utilizări exceptate). Întreprinderile ar trebui să aibă o înregistrare valabilă în portalul privind gazele fluorurate, pentru a evita ca utilizările exceptate să aibă ca finalitate facilitarea comerțului ilegal. Comitetul atrage atenția că lista excepțiilor de la articolul 20 alineatul (4) creează o lacună în sistemul de acordare a licențelor, de care vor profita cu siguranță comercianții ilegali.

2.27.

Pentru a spori eficiența acțiunii autorităților vamale naționale, Comitetul solicită să se impună orientări privind eliminarea produselor, a containerelor și a echipamentelor confiscate, importate ilegal în UE, și alocarea de fonduri statelor membre pentru a le distruge, în cazul în care distrugerea ar fi opțiunea aleasă de statele membre.

2.28.

Lupta împotriva comerțului ilegal și a eliminării gazelor fluorurate ar trebui să fie aliniată la propunerile din Directiva privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal (13), care vizează protejarea mai eficientă a mediului, obligând statele membre să ia măsuri de drept penal, și prin încurajarea cooperării transfrontaliere (14).

Alocarea cotelor și a resurselor

2.29.

Mii de operatori nou intrați pe piață au primit cote pentru HFC pentru a importa pe piața UE. Mulți dintre ei nu au acces la infrastructura din UE pentru a îndeplini cerințele regulamentului pentru a recupera, recicla și regenera HFC pe care le importă.

2.30.

Deși CESE salută noile condiții de înregistrare și de primire a alocărilor de cote, Comitetul consideră că este posibil să se majoreze taxa de alocare pentru a reflecta mai bine prețurile reale ale carbonului.

2.31.

În mod clar, taxa pe cotă de 3 EUR pe tonă de CO2 echivalent este prea mică pentru a genera venituri adecvate și pentru a descuraja utilizarea HFC cu scopul de a adopta mai rapid agenți refrigeranți naturali.

2.32.

CESE solicită, de asemenea, reevaluarea utilizării resurselor financiare colectate din vânzarea de cote.

2.33.

Comitetul este încrezător că aceste venituri ar trebui să fie alocate pentru utilizarea directă în aceste scopuri, pentru: — a stimula cercetarea în materie de alternative cu un GWP scăzut, în special în materie agenți refrigeranți naturali; — a sprijini autoritățile statelor membre în ceea ce privește supravegherea pieței; — a dezvolta competențele și a crește gradul de sensibilizare, incluzând campanii de sensibilizare în rândul consumatorilor finali; — a sprijini atât formarea de urgență, cât și formarea pe termen mediu pentru forțele de muncă existente și viitoare.

Formarea

2.34.

Abordarea nevoilor în materie de formare cu privire la alternativele HFC este esențială. Tehnicienii calificați și sistemele de calificare, de certificare și de înregistrare sunt esențiali pentru promovarea agenților refrigeranți naturali cu un GWP scăzut. Certificarea este necesară pentru soluții alternative la gazele fluorurate și nu doar pentru gazele fluorurate. CESE solicită ca în programele de certificare să fie introdusă o competență obligatorie privind componenta agenților refrigeranți naturali.

2.35.

Formarea și certificarea reprezintă un aspect al subsidiarității și trebuie să fie compatibile cu sistemele naționale existente. În propunere, statelor membre li se acordă un an pentru a-și actualiza programele cu scopul de a include soluțiile alternative. Unii actori de pe piață și-au exprimat temerea că termenul este mai degrabă scurt. Deși calendarul este important, la fel de importantă este și nevoia unor obiective clare. CESE recomandă stabilirea unor obligații în cadrul planului național cu indicatori-cheie de performanță clari, de exemplu 50 % dintre instalatorii formați până în 2025.

Dimensiunea mondială

2.36.

Alinierea la Protocolul de la Montreal ar trebui să ia în considerare că Amendamentul de la Kigali va trebui consolidat în viitorul relativ apropiat pentru a îndeplini obiectivele globale de zero emisii.

2.37.

În acest context, UE își stabilește impulsuri importante la nivel global în contextul Protocolului de la Montreal. Propunerea privind noul regulament european privind gazele fluorurate este urmărită îndeaproape de toți actorii globali. Adoptarea Amendamentului de la Kigali a fost un prim pas bun în direcția corectă, însă sunt necesare acțiuni de reducere treptată a HFC, mai timpurii și mai ambițioase. UE ar putea utiliza mai eficient impactul său global prin intermediul așa-numitului „efect Bruxelles”.

2.38.

Prin urmare, CESE consideră că este iminentă necesitatea de a iniția discuții în temeiul Protocolului de la Montreal, pentru a accelera progresul traiectoriei Amendamentului de la Kigali, cu propuneri ambițioase de revizuire a Regulamentului privind gazele fluorurate la nivelul UE, care să servească drept punct de referință, în acord cu scenariul de 1,5 grade Celsius al Acordului de la Paris.

Transparență și incluziune

2.39.

Deși dezbaterile privind gazele fluorurate au o importanță capitală pentru mai multe lanțuri valorice esențiale, discuția privind politica rămâne limitată la nivelul experților. Ar trebui depuse eforturi pentru extinderea acestei discuții la toate părțile interesate, cu o largă reprezentare a societății civile. Noul regulament privind gazele fluorurate ar trebui să impună organizarea unui forum de consultare, cel puțin de două ori pe an, care să aibă loc la nivelul UE și în fiecare stat membru.

---

(1)  Regulamentul (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 842/2006 (JO L 150, 20.5.2014, p. 195).

(2)  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=COM:2022:150:FIN

(3)  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=COM:2022:108:FIN

(4)  https://acp.copernicus.org/articles/13/6083/2013/acp-13-6083-2013.pdf

(5)  Aici, „ppt” înseamnă „părți per trilion”. Date extrase din experimentul avansat al gazelor atmosferice globale.

(6)  Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind substanțele care diminuează stratul de ozon și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1005/2009 [COM(2022) 151 final – 2022/0100 (COD)] (a se vedea pagina 50 din prezentul Jurnal Oficial).

(7)  Regulamentul (CE) nr. 1005/2009 privind substanțele care diminuează stratul de ozon (Regulamentul privind ODS) (JO L 286, 31.10.2009, p. 1).

(8)  Disponibil aici: https://ec.europa.eu/clima/system/files/2022-04/f-gas_evaluation_report_en.pdf

(9)  https://www.coolingpost.com/world-news/f-gas-quota-cuts-will-hit-heat-pump-ambitions/

(10)  A se vedea https://www.umweltbundesamt.de/publikationen/persistent-degradation-products-of-halogenated

(11)  COM(2021) 400 final, Calea către o planetă sănătoasă pentru toți Plan de acțiune al UE: „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului”.

(12)  Cf. raportul EIA (2022), „Cea mai înfiorătoare infracțiune climatică în Europa: comerțul ilegal cu hidrofluorocarburi (HFC) refrigerante”. Disponibil la adresa: https://eia-international.org/wp-content/uploads/EIA_UK_Climate_Crime_Report_0721_ROMANIAN_FINAL.pdf O estimare a industriei de gaze fluorurate, disponibilă la adresa https://www.fluorocarbons.org/wp-content/uploads/2020/09/EFCTC_Press-Release_EN-2.pdf

(13)  https://ec.europa.eu/info/files/proposal-directive-european-parliament-and-council-protection-environment-through-criminal-law-and-replacing-directive-2008-99-ec_en

(14)  Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal și de înlocuire a Directivei 2008/99/CE [COM(2021) 851 final – 2021/0422 (COD)] (JO C 290, 29.7.2022, p. 143).