Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 909/2014 în ceea ce privește disciplina în materie de decontare, furnizarea transfrontalieră de servicii, cooperarea în materie de supraveghere, furnizarea de servicii auxiliare de tip bancar și cerințele pentru depozitarii centrali de titluri de valoare din țările terțe

[COM(2022) 120 final – 2022/0074 (COD)]

(2022/C 443/12)

Raportor:	Kęstutis KUPŠYS
Coraportor:	Christophe LEFÈVRE

Sesizări	Consiliul Uniunii Europene, 12.4.2022 Parlamentul European, 4.4.2022
Temei juridic	Articolele 114 și 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	1.7.2022
Data adoptării în sesiunea plenară	14.7.2022
Sesiunea plenară nr.	571
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	185/0/1

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul consideră soluțiile propuse de Comisiei pentru cele cinci aspecte principale identificate în cadrul revizuirii Regulamentului privind depozitarii centrali de titluri de valoare (CSDR) ca fiind, în general, suficiente și eficiente. Cu proceduri de decontare mai eficiente ale UE, piețele de capital vor deveni mai atractive atât pentru emitenți, cât și pentru investitori și ne vom apropia mai mult de realizarea uniunii piețelor de capital (UPC)

1.2.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută inițiativele proporționale ale Comisiei de a înlocui actualele cerințe privind procedura de „pașaport” cu o notificare, precum și propunerea privind îmbunătățirea cooperării în materie de supraveghere prin instituirea unor colegii de supraveghere adecvate, dar nu duplicate.

1.3.

În ceea ce privește furnizarea de servicii auxiliare de tip bancar, Comitetul consideră că există și mai multe oportunități în soluțiile bazate pe decontarea în banii băncilor centrale. Pentru a reduce și mai mult gama de riscuri diferite, ar trebui să se utilizeze mai mult actuala platformă de decontare a titlurilor de valoare în banii băncilor centrale în mai multe monede, TARGET2-Securities (T2S).

1.4.

CESE consideră benefică completarea propunerii existente a Comisiei cu dispozițiile referitoare la recunoașterea rolului central al T2S pentru infrastructura europeană de decontare a titlurilor de valoare, rezolvând totodată, deși parțial, problema subdezvoltării serviciilor auxiliare de tip bancar în rândul depozitarilor centrali de titluri de valoare.

1.5.

CESE observă că partea cea mai controversată a propunerii – abordarea „în două etape” a posibilei instituiri a cumpărării impuse – rămâne o opțiune bine echilibrată. Cumpărarea impusă nu ar trebui luată în considerare până când motivele subiacente ale eșecurilor decontării nu sunt examinate în detaliu și nu se obține claritate cu privire la măsura în care alte măsuri de reducere a cazurilor de neexecutare a decontării vor obține rezultate satisfăcătoare.

1.6.

Comitetul este pe deplin conștient că regimul-pilot privind tehnologia registrelor distribuite (DLT) reprezintă o parte importantă a contextului legislativ al revizuirii CSDR; în același timp, avertizează că instituirea unui „spațiu de testare în materie de reglementare” nu trebuie să creeze un precedent pentru scăderea standardelor existente privind conduita pe piață și protecția investitorilor. CSD-urile ar trebui să joace un rol-cheie în gestionarea rețelelor bazate pe DLT, definite într-un mod care să reducă riscul de contraparte. În plus, CESE pledează pentru o reglementare mai strictă în materie de supraveghere pentru aplicarea sancțiunilor și propune ca CSDR să impună CSD-urilor, emitenților și participanților acestora să instituie un mecanism permanent și viabil de schimb și de partajare de date relevante pentru aplicarea unor sancțiuni europene comune.

2.   Contextul avizului

2.1.

Depozitarii centrali de titluri de valoare (CDS) sunt entități care dețin și administrează titluri de valoare și permit prelucrarea tranzacțiilor cu titluri de valoare prin înscrierea în cont (1). CSD-urile operează infrastructura care asigură că tranzacțiile cu titluri de valoare pot fi finalizate. Acest serviciu principal al CSD-urilor este, de obicei, denumit „decontare”. În UE, CSD-urile existente (2) decontează tranzacții în valoare de peste 1 000 de mii de miliarde EUR pe an [de peste 70 de ori mai mult decât produsul intern brut al UE (3) sau de 17 de ori mai mult decât valoarea excepțională a tuturor titlurilor de valoare deținute în conturile CSD (4)]. CSD-urile furnizează și alte servicii de bază, cum ar fi (i) serviciul notarial, adică urmărirea titlurilor de valoare nou emise, și (ii) serviciul de administrare centralizată, adică înregistrarea fiecărei modificări a deținerii respectivelor titluri de valoare. Pentru CSD-urile care își desfășoară activitatea în interiorul frontierelor naționale, timp de decenii au existat proceduri bine testate și eficiente, dar pe măsură ce piețele au devenit mai interconectate și ca urmare a intensificării tranzacțiilor transfrontaliere în Europa, a devenit clară necesitatea armonizării decontării transfrontaliere și a altor servicii.

2.2.

Regulamentul din 2014, introdus după criza financiară din 2008, a intrat în vigoare la 17 septembrie 2014 și a fost pus în aplicare treptat (5). Acest lucru a adus îmbunătățiri semnificative mediului post-tranzacționare, inclusiv stabilirea unei perioade de decontare standardizate, îmbunătățirea disciplinei în materie de decontare transfrontalieră, introducerea unor norme coerente pentru CSD-urile din UE (de exemplu, acordarea de licențe, autorizarea, supravegherea) și asigurarea libertății de alegere a CSD-ului pentru emitenții de titluri de valoare.

2.3.

Unul dintre principalele progrese înregistrate în cadrul regulamentului se referea la disciplina în materie de decontare – măsuri de prevenire a deficiențelor decontării și de soluționare a acestor deficiențe, în cazul apariției lor. Totuși, după cum a indicat o evaluare suplimentară, aceste măsuri nu au fost suficiente, având în vedere că indicatorii UE privind deficiențele decontării au rămas considerabil mai slabi decât cei din alte centre financiare, chiar ținând seama de caracterul deosebit de fragmentat al piețelor de capital din UE în comparație cu piețele extrem de omogene din alte părți (6).

2.4.

O altă îmbunătățire majoră care a vizat facilitarea fluxurilor de capital transfrontaliere – libertatea de a presta servicii în alt stat membru (sau procedura de „pașaport”, similară cadrului paneuropean pentru servicii bancare care funcționează foarte bine) – a fost, de asemenea, consacrată în cadrul regulamentului, oferind un impuls pentru CSD-uri pentru a-și extinde activitățile dincolo de frontierele naționale. Furnizarea de servicii auxiliare de tip bancar (servicii care sprijină decontarea titlurilor de valoare) de către CSD-uri, respectând totodată cu strictețe cerințele prudențiale specifice pentru riscurile de credit privind aceste servicii, a fost, de asemenea, definită în cadrul regulamentului. Totuși, cadrul juridic nu a condus la nivelul dorit de integrare a sistemului UE de servicii de decontare, CSD-urile fiind reticente față de preluarea de servicii auxiliare sau de angajarea într-o procedură de „pașaport” costisitoare.

2.5.

În martie 2022, Comisia, acționând în conformitate cu articolul 75 din regulamentul care a mandatat o revizuire, a introdus o propunere de revizuire a Regulamentului din 2014 (denumită în continuare revizuirea CSDR sau revizuirea). Aceasta vizează următoarele cinci aspecte principale: (i) cerințele împovărătoare ale procedurii de „pașaport”; (ii) slaba cooperare în materie de supraveghere; (iii) cerințele disproporționate privind furnizarea de servicii auxiliare de tip bancar; (iv) lacunele care conduc la deficiențe ale decontării; (v) informații insuficiente privind activitățile furnizate de CSD-urile din țările terțe în UE.

2.6.

Aproape simultan cu intrarea în vigoare a CSDR, dar ca evoluție separată, la 22 iunie 2015, T2S a fost lansată ca prima platformă de decontare a titlurilor de valoare în banii băncilor centrale în mai multe monede (7). Pentru clienții CSD-urilor (de obicei bănci) care sunt conectați la platforma T2S, aceasta înseamnă capacitatea de a alege între decontarea în euro în banii băncilor comerciale și/sau în banii băncilor centrale. Prin decontarea titlurilor de valoare în banii băncilor centrale prin T2S, CSD-urile pot oferi clienților lor acces la platforma unică de tranzacționare de lichidități a serviciilor TARGET ale Eurosistemului pentru garanții, plăți și decontarea titlurilor de valoare. Prin urmare, lichiditatea necesară pentru decontarea tranzacțiilor în întreaga Europă a fost redusă foarte mult. Totuși, acest lucru nu a avut niciun impact asupra costurilor din diverse motive, dar mai ales pentru că există încă o fragmentare a pieței între liniile valutare: în 2019, taxele T2S au crescut de la 15 eurocenți per tranzacție „livrare contra plată” la 23,5 eurocenți (8). T2S rămâne în afara domeniului de aplicare al propunerii Comisiei de revizuire a CSDR din martie 2022.

3.   Observații generale

3.1.

După cum se menționează în avizul CESE pe tema „O uniune a piețelor de capital pentru oameni și întreprinderi (un nou plan de acțiune)” (9), Comitetul salută inițiativele Comisiei de a realiza viziunea ambițioasă a UPC, și anume de a permite capitalului să circule în întreaga UE în beneficiul consumatorilor, al investitorilor și al întreprinderilor. Dintre cele 16 măsuri prezentate în Planul de acțiune privind UPC, una dintre cele mai importante rezidă în îmbunătățirea serviciilor de decontare transfrontalieră (acțiunea 13), întrucât lacunele regulamentului existent sunt evidente și se consideră că o acțiune legislativă rapidă duce la progresul uniunii piețelor de capital.

3.2.

În ceea ce privește cele cinci aspecte principale care au fost identificate de Comisie și care au condus la revizuire, Comitetul consideră calea de urmat propusă drept suficientă și eficientă.

3.3.

Propunerea de a înlocui actualele cerințe privind procedura „de pașaport”, care sunt considerate fie neclare, fie împovărătoare, cu o notificare (ceea ce înseamnă că statele membre nu pot refuza cererea unui CSD), reprezintă un pas important către un sistem de decontare mai armonios și mai interconectat, care va avea ca rezultat o reducere a costurilor pentru CSD-urile care doresc să furnizeze servicii transfrontaliere. Cu toate acestea, rămâne de văzut modul în care aceste măsuri de sprijin se vor traduce în economii de costuri pentru emitenți și investitori. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită asigurării faptului că autoritățile de supraveghere din țările-gazdă mențin supravegherea pieței.

3.4.

Necesitatea de a reduce costurile, îmbunătățind totodată cooperarea în materie de supraveghere, a condus la propunerea Comisiei de a institui colegii de supraveghere, propunere pe care CESE o sprijină cu fermitate ca măsură adecvată și echilibrată. Comitetul salută introducerea unui singur colegiu pentru CSD, mai degrabă decât a două colegii separate, pentru a garanta faptul că CSD-ul nu face obiectul „colegiului pentru procedura de «pașaport»” și al „colegiului la nivel de grup” în același timp. Aceasta ar trebui să economisească costuri și să contribuie la realizarea unor sinergii semnificative în materie de supraveghere.

3.5.

Una dintre principalele îmbunătățiri ale cadrului de furnizare a serviciilor auxiliare de tip bancar se referă la modificarea articolului 54 alineatul (4) din regulament, pe care Comitetul o sprijină cu fermitate, întrucât permite CSD-urilor să solicite furnizarea serviciilor menționate anterior, nu numai de la instituțiile de credit desemnate, ci și de la alte CSD-uri.

3.5.1.

Totuși, CESE recunoaște că acest demers ar putea duce la creșterea riscurilor legate de stabilitatea financiară. Deși CESE consideră că este oportun ca obiectivul de îmbunătățire a furnizării serviciilor transfrontaliere să fie rezultatul unor obstacole mai mici în calea furnizării serviciilor auxiliare de tip bancar și al unor acțiuni în acest sens, CESE consideră că soluțiile bazate pe decontarea în banii băncilor centrale sunt, în mod inerent, mai sigure. Desigur, acest lucru ar trebui abordat în mare parte în afara CSDR – de exemplu, extinderea T2S, dezvoltarea monedelor digitale ale băncilor centrale angro, eliminarea barierelor juridice etc.

3.5.2.

Totuși, nu este clar dacă traiectoria aleasă de Comisie pentru a oferi un mandat Autorității Bancare Europene (ABE) de a elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a defini un prag sub care aceste servicii auxiliare de tip bancar pot fi furnizate de instituțiile de credit, este cea potrivită. În ceea ce privește aspectele pozitive, calibrarea unui prag ar putea fi cel mai bine realizată de către această autoritate, iar Comisia are un spațiu mai mare de manevră, dacă este necesar. Fără a aduce atingere celor de mai sus, CESE a atras în diferite ocazii (10) atenția asupra problemei colegiuitorilor care sunt privați de competența de a decide asupra unor chestiuni semnificative în cadrul actului legislativ dezbătut. Prin urmare, CESE solicită ca chestiunile economice importante să fie abordate în cadrul unei proceduri legislative ordinare (11).

3.6.

Pașii pentru îmbunătățirea disciplinei în materie de decontare sunt extrem de bineveniți. Comitetul sprijină, de asemenea, furnizarea de clarificări și excepții în mai multe cazuri în cadrul revizuirii, legate de problema disciplinei în materie de decontare. Decizia Comisiei de a evita introducerea imediată a MBI are o importanță deosebită; aceste cumpărări impuse ar putea deveni aplicabile dacă și atunci când regimul de sancțiuni nu reușește să îmbunătățească singur deficiențele decontării din Uniunea Europeană. Introducerea unor mecanisme de transmitere, care ar împiedica o cascadă de cumpărări impuse obligatorii, pare să atenueze lacunele subiacente (sau teama de aplicare sub nivelul optim) ale regimului MBI propus. Comitetul consideră că o abordare „în două etape” a instrumentelor de piață este una prudentă și consideră că, astfel, piețele europene de capital vor deveni mai atractive atât pentru emitenți, cât și pentru investitori pe termen lung.

3.7.

Dispozițiile referitoare la CSD-urile din țările terțe sunt deosebit de importante în contextul în care UE intenționează asigurarea unei autonomii strategice deschise. CESE salută cerința introdusă la articolul 25 modificat din CSDR, care prevede că CSD-urile care intenționează să furnizeze servicii de decontare în temeiul legislației unui stat membru ar trebui să notifice Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA). De asemenea, Comitetul sprijină măsurile introduse de revizuire care reglementează alte aspecte ale operațiunilor CSD-urilor din țările terțe în UE, conducând astfel la condiții de concurență echitabile și la un mediu de concurență mai bună.

4.   Observații specifice

Rolul T2S

4.1.

Având în vedere importanța considerabilă a T2S, CESE consideră că ar trebui să se stabilească un cadru coerent de supraveghere și control în ceea ce privește rolul acestei platforme în sistemul global de decontare. Acordurile voluntare actuale dintre Banca Centrală Europeană (BCE), ESMA, autoritățile naționale competente (ANC) ale CSD-urilor care participă la T2S și băncile centrale care supraveghează CSD-urile ar trebui să fie actualizate pentru a garanta că noul cadru legislativ oferă roluri clare pentru toate autoritățile participante: ANC-urile, băncile centrale și BCE în calitate de autorități de control și ESMA în calitate de supraveghetor. Acest cadru consolidat ar putea lua forma unui colegiu de supraveghetori.

4.2.

Prin urmare, CESE solicită colegiuitorilor să includă platforma de decontare sistemică T2S în domeniul de aplicare al CSDR și să creeze condițiile pentru adoptarea pe scară largă a decontării prin intermediul regimului T2S în UE (12). Acest demers este necesar pentru ca acest sistem în mai multe monede să funcționeze în cele din urmă la deplina sa capacitate, în pofida rezervelor firești ale băncilor centrale și ale CSD-urilor din țările din afara zonei euro. Rolul T2S în armonizarea fluxurilor de date și de informații – un aspect esențial pentru furnizarea eficientă a serviciilor de către CSD-uri – ar trebui, de asemenea, recunoscut și inclus în propunerea legislativă.

4.3.

În prezent, T2S este monitorizat pe baza mai multor principii privind infrastructura pieței financiare incluse în cadrul de supraveghere al BCE – o abordare „ușoară” care recunoaște importanța sistemică a acestei platforme pentru Spațiul Economic European. Comitetul consideră că nu există conflicte de reglementare care să afecteze independența incontestabilă a BCE, întrucât T2S poate fi considerat un serviciu de infrastructură pentru participanții la piețele financiare care, din mai multe motive, este mai bine dezvoltat sub „umbrela” BCE decât în altă parte. În plus, implicarea BCE în decontarea titlurilor de valoare prin intermediul platformei se află la mică distanță de funcțiile clasice ale băncilor centrale, ceea ce duce în mod clar la necesitatea includerii T2S în CSDR pentru a crea un cadru de reglementare coerent și eficient.

Monitorizarea disciplinei în materie de decontare

4.4.

CESE observă că cea mai controversată parte a propunerii – posibila instituire a cumpărărilor impuse, realizată printr-o abordare „în două etape” – rămâne o opțiune echilibrată de luat în considerare până la obținerea clarității cu privire la posibilitatea ca alte măsuri de reducere a deficiențelor decontării să ofere rezultate satisfăcătoare.

4.5.

Cu toate acestea, Comitetul consideră că abordarea acestei chestiuni cât mai curând ar conduce la o înțelegere mai bună și mai aprofundată a motivelor eșecului decontării. CESE solicită, așadar, introducerea unei scadențe stabilite pentru evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește indicatorii privind deficiențele decontării și a motivelor care stau la baza deficiențelor, sub forma unui raport public elaborat de autoritatea competentă, în mod ideal, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a regimului de sancțiuni.

4.6.

Deși unii pledează pentru eliminarea completă a obligației privind MBI, CESE este mai prudent, având în vedere numărul inacceptabil de mare (inclusiv în comparație cu alte jurisdicții financiare majore) al cazurilor de deficiențe ale decontării. Eliminarea unei opțiuni politice semnificative din setul de instrumente al Comisiei nu ar îmbunătăți situația în acest sens. Adoptarea unui act de punere în aplicare pare a fi o opțiune adecvată scopului în acest caz particular.

4.7.

Comitetul recunoaște că există o modalitate foarte eficientă de a reduce rapid cifrele privind deficiențele decontării – o creștere a sancțiunilor existente până la atingerea unui echilibru corect. O atenție deosebită ar trebui acordată deficiențelor decontării care implică practici de „vânzare în lipsă”. Instrumentele de piață ar putea deveni o opțiune de ultimă instanță, pregătită să fie pusă în aplicare cu maximă prudență, după consultări adecvate cu participanții la piață, în cazul în care nimic altceva nu funcționează.

4.8.

Înainte de a lua orice măsură, ar trebui să se acorde o atenție deosebită măsurilor care vizează scurtarea lanțurilor de intermediari. Motivele utilizării pe scară largă a tehnicii de „pre-corelare” necesită o examinare aprofundată. Întrucât multe defecțiuni (tehnice) apar din cauza întârzierilor în lanțurile lungi de decontare, instrumentele de piață nu pot fi impuse fără a lua în considerare acest factor și înainte de a pune în aplicare măsuri adecvate pentru a încuraja scurtarea „lanțurilor de comandă” ale decontării.

Decontarea „activelor digitale” în cadrul sistemului de decontare al unui CSD

4.9.

Evoluția „activelor digitale” a evidențiat interconectarea funcțională a serviciilor de tranzacționare și de decontare într-un anumit activ. Adoptarea tehnologiei registrelor distribuite (DLT) în sectorul financiar și în alte sectoare, oferă un potențial uriaș. În cazul în care tranzacționarea și decontarea în active „tradiționale” trebuie să rămână competitive cu tranzacționarea și decontarea în „active digitale”, CSD-urile ar trebui să aibă posibilitatea de a-și stabili cu ușurință propriile sisteme de tranzacționare pentru instrumentele în care tranzacționează. Comitetul este pe deplin conștient de faptul că regimul-pilot DLT reprezintă o parte importantă a contextului legislativ al revizuirii CSDR. Comitetul sprijină amânarea oricărei modificări a CSDR, care vizează fructificarea întregului potențial al DLT, până la adoptarea propunerii Comisiei privind regimul-pilot menționat anterior. Totuși, ca măsură provizorie, Comitetul propune posibilitatea de a institui un sistem multilateral de tranzacționare (SMT) pentru instrumentele care sunt decontate în cadrul sistemului de decontare al CSD-ului. Menținerea unui SMT ar trebui să fie considerată drept un serviciu auxiliar în sensul secțiunii B partea 1 din anexa la CSDR.

4.10.

Comitetul atrage atenția asupra faptului că instituirea unui „spațiu de testare în materie de reglementare” nu trebuie să creeze un precedent pentru scăderea standardelor existente privind conduita pe piață și protecția investitorilor. Mutarea proceselor de decontare integral în rețele bazate pe DLT îmbunătățește eficiența, întrucât reduce costurile de tranzacționare asociate și reduce riscul implicat în momentul scurtării lanțului supraextins de intermediari. Totuși, riscul de contraparte nu devine caduc doar prin exploatarea rețelelor DLT. Este esențial să se asigure faptul că cerințele de participare la aceste rețele sunt definite într-un mod care să reducă riscul de contraparte. CSD-urile joacă un rol esențial în gestionarea infrastructurii.

Aplicarea sancțiunilor

4.11.

Revizuirea CSDR are loc într-un moment extrem de dificil – în plin război între Rusiași Ucraina. Infrastructura pieței financiare europene a fost concepută pentru a putea depăși astfel de șocuri; în plus, partea importantă (din punct de vedere sistemic) a acesteia – rețeaua de CSD-uri – are în prezent un rol determinant pentru a asigurarea faptului că sancțiunile occidentale impuse Rusiei sunt puse în aplicare în mod adecvat la nivel operațional. CESE invită Comisia să pună la dispoziție orientările necesare în cazurile în care acțiunile legate de sancțiuni intră în „teritorii neexplorate”, ceea ce duce la incertitudine în rândul actorilor de pe piață. Anumite dispoziții ale unor astfel de orientări cu rol de „soluție rapidă” pot fi, de asemenea, luate în considerare pentru a fi utilizate în vederea îmbunătățirii în continuare a propunerii de revizuire, făcând-o mai adecvată pentru provocările viitoare.

4.12.

În contextul evoluțiilor internaționale, CESE propune ca CSDR să impună CSD-urilor, emitenților și participanților acestora să instituie un mecanism permanent și viabil de schimb și de partajare de date relevante pentru aplicarea unor sancțiuni europene comune. Nu ar trebui să apară situații în care o acțiune este omisă numai pentru că diferiții participanți nu au capacitatea de a ajunge la o concluzie care, altfel, ar trebui să fie simplă sau cel puțin realizabilă (adică, dacă este luată în considerare în comun). Dacă CSDR ar trebui să fie considerat drept un instrument juridic adecvat în acest scop rămâne o întrebare legitimă; totuși, Comitetul pledează pentru o reglementare mai strictă în materie de supraveghere pentru aplicarea sancțiunilor.

---

(1)  Titlurile de valoare pot fi deținute în formă fizică sau dematerializată.

(2)  Există 26 de CSD-uri, plus două CSD-uri internaționale. Sursa: ESMA Register (Registrul ESMA).

(3)  Pe baza 2021 Eurostat GDP data (Datele Eurostat privind PIB-ul 2021), adică 14,4 mii de miliarde EUR.

(4)  La sfârșitul anului 2020, în sistemele de decontare a titlurilor de valoare din UE existau titluri de valoare de peste 56 mii de miliarde EUR. Date generate prin intermediul bazei de date a statisticilor privind tranzacționarea, compensarea și decontarea titlurilor de valoare a BCE. Accesate la 4 mai 2022.

(5)  JO C 299, 4.10.2012, p. 76.

(6)  Deficiențele decontării în titluri de capital, calculate ca procent din numărul total de tranzacții, au scăzut la 3 % înainte de perturbările de pe piață cauzate de pandemia de COVID-19, dar de atunci au crescut din nou la 4,5 %. Ca procent din valoare, raportul a crescut la 9 % în ianuarie 2021, de la 6 % înainte de martie 2020. Sursă: Raport de evaluare a impactului. Cu toate acestea, experiența pieței arată că majoritatea „cazurilor de neexecutare” apar deoarece instrucțiunea de decontare ajunge la sistemul de decontare prin lanțul de intermediari după ziua desemnată de părțile finale drept „dată preconizată de decontare”.

(7)  TARGET2-Securities system (Sistemul TARGET2-Securities). În prezent, 19 CSD-uri din 20 de țări europene sunt conectate la T2S. Coroana daneză este disponibilă pentru decontare în T2S din octombrie 2018.

(8)  Pricing of TARGET2-Securities system (Stabilirea prețurilor în cadrul sistemului TARGET2-Securities).

(9)  JO C 155, 30.4.2021, p. 20.

(10)  Mai recent, în avizul CESE pe tema Reexaminarea Directivei Solvabilitate II, adoptat în februarie 2022, a se vedea punctul 2.3 (JO C 275, 18.7.2022, p. 45).

(11)  Avizul CESE privind revizuirea Directivei Solvabilitate II (JO C 275, 18.7.2022, p. 45).

(12)  Cu excepția coroanei daneze, nicio altă decontare în altă monedă decât euro nu poate fi efectuată prin intermediul sistemului T2S, întrucât actorii relevanți din afara zonei euro ezită să adere și adoptă o abordare de tipul „așteaptă și vezi”.