23.9.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 365/60 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Răspunsul la instrumentalizarea migranților de către stat la frontiera externă a UE
[JOIN(2021) 32 final]
(2022/C 365/12)
Raportor: |
domnul Stefano PALMIERI |
Coraportor: |
domnul Pietro Vittorio BARBIERI |
Sesizare |
Comisia Europeană, 2.5.2022 |
Temei juridic |
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene |
Decizia Adunării Plenare |
18.1.2022 |
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru relații externe |
Data adoptării în secțiune |
12.5.2022 |
Data adoptării în sesiunea plenară |
15.6.2022 |
Sesiunea plenară nr. |
570 |
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri) |
142/2/5 |
1. Concluzii și recomandări
1.1. |
CESE consideră că răspunsul UE la instrumentalizarea migranților trebuie să fie integrat într-o politică comună, partajată și coerentă în materie de migrație, în diversele sale componente. Dată fiind criza de la frontiera belarusă și agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, este necesar să se verifice dacă Pactul privind migrația și azilul (PMA) mai este adecvat, pentru a nu fragmenta politica în domeniul migrației prin abordarea situațiilor de urgență, plasând mai degrabă într-un cadru juridic și de acțiune unic atât politicile, cât și protecția persoanelor în cauză. |
1.2. |
CESE consideră că instrumentalizarea migranților poate reprezenta în orice moment o amenințare actuală pentru întreaga Uniune Europeană și nu numai pentru statele membre implicate. Din acest motiv, CESE subliniază că singurele răspunsuri eficiente și la înălțimea acestei provocări vor fi cele capabile să integreze nivelul inițiativelor (politice, legislative, administrative, umanitare) în sfera de acțiune întreprinsă (UE, națională, locală și internațională) și la nivelul actorilor implicați (instituții, organizații ale societății civile, parteneri sociali, cetățeni etc.), inspirându-se din cele mai înalte standarde ale dreptului UE și ale dreptului internațional. |
1.3. |
CESE consideră că este esențial ca UE să ofere statelor membre sprijin prompt, coordonat și eficient, atât concret (resursele bugetare și personalul agențiilor UE), cât și la nivel administrativ, legislativ și politic. Acest lucru va trebui realizat printr-o acțiune comună pe teren și la nivel interinstituțional, precum și prin inițiative cu o transparență maximă, asigurând totodată libertatea de acțiune a organizațiilor umanitare și a mass-mediei independente prezente în zonele unde are loc instrumentalizarea migranților. |
1.4. |
În special, CESE consideră că este esențial să se stabilească un cadru integrat pentru intervențiile umanitare, care să combine resursele și structurile instituțiilor și agențiilor naționale și ale UE și să asigure implicarea agențiilor internaționale (UNHCR, OIM), precum și contribuția ONG-urilor și a societății civile, încurajând astfel coordonarea fructuoasă a intervențiilor și asigurând recunoașterea acțiunii umanitare ca mijloc de consolidare a principiilor UE. |
1.5. |
În acest sens, CESE consideră că recunoașterea deplină și la timp a drepturilor migranților instrumentalizați, evitând zonele gri sau situațiile de incertitudine administrativă, constituie un aspect esențial pentru reducerea și eliminarea amenințării la adresa securității și stabilității UE și a statelor membre implicate pe teren, făcând astfel ineficiente acțiunile de instrumentalizare. |
1.6. |
Răspunsul UE trebuie să vizeze cu siguranță sursele fluxurilor de migranți instrumentalizați, implicând țările terțe și sprijinind eforturile acestora de a informa populația într-un cadru de cooperare inspirat de principiile democratice și de protecție a drepturilor omului. Acest lucru va face posibilă deturnarea resurselor de la actorii statali care promovează instrumentalizarea migranților. |
1.7. |
În ceea ce privește statele care promovează sau permit instrumentalizarea migranților, CESE sprijină acțiunea multilaterală la nivelul întregii UE, al instituțiilor internaționale și al țărilor partenere pentru a condamna și a izola astfel de acțiuni, inclusiv prin activarea unor sancțiuni economice și diplomatice adecvate. |
1.8. |
Războiul actual din Ucraina, ca urmare a agresiunii Federației Ruse, a produs cel puțin 3,9 milioane de refugiați (1), găzduiți în prezent în principal în țările învecinate și în alte țări ale UE, precum și mai multe milioane de refugiați interni. Un flux de o asemenea amploare nu se compară, cel puțin în Europa, nici măcar cu cele înregistrate în deceniile care au urmat celui de-Al Doilea Război Mondial. Acest aspect a fost abordat în timp util de către UE, în special prin activarea Directivei din 2001 privind protecția temporară (2) și prin propunerea privind Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa (Cohesion’s Action for Refugees in Europe – CARE). CESE consideră că astfel de instrumente, bazate pe coeziunea, solidaritatea și responsabilitatea comună a statelor membre, sunt esențiale pentru gestionarea crizelor care implică instrumentalizarea migranților. |
1.9. |
În prezent, UE reprezintă un loc sigur de azil și protecție pentru milioane de cetățeni ucraineni. Cu toate acestea, ponderea primirii și a asistenței este distribuită inegal în comparație cu capacitățile și resursele statelor membre implicate. Deschiderea frontierelor interne în interiorul UE a asigurat până în prezent deplasarea spontană a refugiaților ucraineni către destinațiile dorite, dar rămâne o disproporție obiectivă între sarcina suportată de țările învecinate și cea suportată de alte state membre. Instrumentalizarea migranților la frontiera belarusă și în cazurile anterioare, deși la scară mai mică, sugerează că este necesară o revizuire aprofundată a mecanismelor de solidaritate și cooperare între UE și statele membre, în special prin redistribuirea migranților asistați, care este, fără îndoială, necesară în situații de criză. |
1.10. |
De asemenea, CESE dorește să analizeze spiritul „Propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind abordarea situațiilor de instrumentalizare în domeniul migrației și azilului” (3). În ceea ce privește mecanismul complex de definire a cadrului juridic și a procedurilor administrative în cazul instrumentalizării migranților, considerăm că acesta neglijează nivelul de criză interstatală care ar putea apărea în acest context și că nu poate fi separat de abordarea care trebuie adoptată cu privire la migranții înșiși. |
1.11. |
CESE consideră că, deși sunt necesare instrumente ad-hoc pentru gestionarea instrumentalizării migranților, este esențial să se ia în considerare măsuri de protecție prompte și complete, inclusiv prin directiva privind protecția temporară, în special în cazurile în care gestionarea intrărilor la frontiere, controlul deplasărilor secundare, întârzierile sau derogările propuse pentru procedurile de azil obișnuite sunt disfuncționale și contraproductive pentru obiectivul de protecție a migranților instrumentalizați. În orice caz, nivelul de protecție a migranților ar trebui crescut în raport cu nivelul de criză interstatală care apare în contextul instrumentalizării migranților. |
2. Propunere
2.1. |
Comunicarea subliniază că criza migrației la frontiera dintre Belarus și Uniunea Europeană (Lituania, Letonia, Polonia) reprezintă o încercare deliberată de a crea o criză continuă și prelungită, în contextul unui efort concertat mai amplu de destabilizare a Uniunii Europene, care pune la încercare unitatea și hotărârea acesteia. Aceasta constituie o „amenințare hibridă”, care se materializează prin instrumentalizarea migranților de către un stat terț. |
2.2. |
Termenii „criză” și „amenințare” utilizați în prezentul document, departe de a descrie fenomenul specific și complex al migrației, sunt utilizați pentru a indica relevanța tensiunilor politice și a factorilor de instabilitate care decurg din contextul geopolitic subiacent. |
2.3. |
Acest lucru reprezintă o amenințare la adresa securității UE, iar pe teren a condus la o situație critică în primul rând pentru migranții vizați, cu implicații umanitare dramatice atât pe partea belarusă a frontierei, cât și pe cea a UE. Există numeroase raportări privind tratamentele inumane și degradante suferite de migranți în partea belarusă a frontierei, inclusiv ca o formă de presiune asupra UE, a căror situație riscantă este acutizată de șederea prelungită în zonă și de inaccesibilitatea frontierei UE. |
2.4. |
UE a condamnat prompt și ferm, în toate forurile instituționale ale Uniunii, instrumentalizarea migranților și a refugiaților vulnerabili. Prin acțiunea internațională care a urmat, s-au solicitat implicarea și cooperarea dintre UE și statele partenere, în special statele de origine ale migranților. |
2.5. |
În contextul unei noi situații de criză, UE a intervenit în sprijinul statelor membre în cauză, luând act de răspunsurile specifice puse în aplicare de guvernele și parlamentele naționale, în special de declararea stării de urgență în regiunile de frontieră. În acest sens, Comisia a luat măsuri pentru a oferi asistență în vederea asigurării coerenței unei astfel de legislații cu dreptul UE. |
2.6. |
Comunicarea oferă o prezentare a intervenției la nivel politic, tehnic și logistic în sprijinul statelor membre implicate. Începând cu vizitele comisarei Johansson și invitațiile ulterioare adresate statelor membre de către Comisie, legătura politică s-a tradus, de asemenea, prin acordarea de sprijin tehnic la frontieră din partea agențiilor UE (Frontex, Europol, EASO, ajutor de urgență folosind resursele Fondului pentru azil, migrație și integrare). |
2.7. |
În ceea ce privește intervențiile la nivel internațional, în special cele care vizează statele de origine și de tranzit ale migranților, Comisia a acționat la cel mai înalt nivel prin îmbunătățirea cooperării sale cu Irak, Liban, Turcia, Emiratele Arabe Unite și Uzbekistan. Acest lucru este esențial pentru a contracara infrastructura infracțională a introducerii ilegale de migranți, care contribuie la instrumentalizarea operată de Belarus. |
2.8. |
În contextul crizei interstatale, există un risc ridicat de dezinformare, de știri false și de denaturare a faptelor, corelat cu instrumentalizarea politică a migranților. Comunicarea evidențiază acest risc venit din partea belarusă a frontierei, în special din partea mass-mediei controlate de guvernele belarus și rus. Sunt evidențiate importanța și, în termeni concreți, rolul presei libere, deși nu este subliniată aceeași importanță și în zonele de criză din partea UE a frontierei. |
2.9. |
Comisia subliniază că instrumentele financiare actuale pot fi consolidate într-o situație de criză prin intermediul finanțării disponibile în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și al Instrumentului pentru gestionarea frontierelor și vize (IMFV). În ceea ce privește returnările (voluntare asistate și nevoluntare), se menționează cooperarea dintre Comisie, Frontex și OIM, evidențiindu-se totodată cooperarea necesară a statelor de origine ale migranților. |
3. Observații
Instrumentalizarea migranților și gestionarea politicilor în domeniul migrației
3.1. |
CESE consideră că răspunsul la instrumentalizarea migranților trebuie să fie integrat în cadrul unei politici comune, partajate și coerente a UE în materie de migrație, în diversele sale componente. |
3.1.1. |
Pentru a gestiona migrația în mod corespunzător, UE trebuie să fie conștientă că procesele de migrație nu au niciodată ca unic efect inițiativele unui stat (deși unele dintre ele pot avea uneori o influență semnificativă asupra volumului fluxurilor), chiar și atunci când utilizează migranții ca instrumente puse în slujba unor scopuri politice. |
3.1.2. |
Ca răspuns la crizele cele mai acute (inclusiv implicarea activă a unui stat terț sau ca urmare a războiului sau a intervenției militare), UE trebuie să fie ghidată de o abordare solidară, în primul rând în raport cu persoanele implicate. |
3.1.3. |
Fără a aduce atingere necesității de a oferi ajutor tuturor celor aflați în pericol imediat pentru viața lor (refugiați și victime de război), distincția de statut juridic – de exemplu, între persoanele care pot aspira la forme de protecție și alți migranți – poate fi făcută doar după ce au fost respectate procedurile de azil transparente, în conformitate cu legislația UE și standardele internaționale, și nu ca rezultat al unei definiții a priori a fenomenului sau a crizei actuale („amenințare hibridă”, instrumentalizarea migranților, „migrație economică” etc.). |
Amenințările hibride și instrumentalizarea migranților
3.2. |
CESE este de acord cu Comisia în ceea ce privește natura și nivelul amenințării reprezentate de instrumentalizarea migranților de către Belarus. CESE recunoaște amenințarea pe care o reprezintă pentru UE formele de „amenințare hibridă”, și anume „instrumentalizarea ființelor umane de către stat în scopuri politice”. |
3.2.1. |
În definiția amenințării hibride este utilizată, de asemenea, o formulare diferită: amenințări făcute de „un stat sau de un actor nestatal”. Amenințările hibride pot fi făcute de diferiți actori și pot viza diferite ținte (entități de stat, instituții, organizații sociale, persoane fizice). Totuși, acest nivel amplu de analiză, deși oferă elemente de înțelegere generală, trebuie să se distingă de identificarea faptelor relevante pentru politicile în cauză. Prin urmare, CESE subliniază că, și în scopul măsurilor de reglementare ulterioare, în special în ceea ce privește tratamentul juridic și sprijinul umanitar oferit migranților în astfel de situații de urgență, prezența unui actor statal trebuie considerată o condiție necesară pentru identificarea instrumentalizării migranților. |
3.2.2. |
Având în vedere validitatea definiției „amenințării hibride” exprimate în comunicare, CESE speră ca răspunsul să fie multidimensional și integrat, și anume să nu rămână la nivelul relațiilor internaționale (dintre statele membre, UE și țările partenere), ci să fie inclus în cadrul politicilor și angajamentelor UE privind promovarea drepturilor omului, protecția migranților și dreptul de azil. Prin urmare, CESE consideră că toate instrumentele de cooperare între statele membre, instituțiile și agențiile UE ar trebui consolidate în vederea gestionării comune a crizelor. |
Solidaritate, coordonare și gestionare comună a crizelor
3.3. |
CESE este de acord că „astfel de acțiuni reprezintă un pericol real și actual pentru securitatea UE” și nu numai pentru securitatea statelor membre direct vizate. Faptele prezentate în comunicare și criza gravă din Ucraina întăresc convingerea CESE că este cu siguranță necesar să se ofere un cadru politic, de reglementare și procedural pentru un răspuns comun și o gestionare comună a crizelor de către statele membre și instituțiile UE. |
3.3.1. |
În consecință, pe baza avizului deja exprimat cu privire la propunerile de modificare a regulamentelor privind gestionarea imigrației și a azilului (4), CESE consideră că este esențial să se urmărească o abordare solidară și bazată pe cooperare între statele membre, deoarece situația în cauză nu este cu siguranță singura care creează responsabilitate și dificultăți crescute pentru țările primei intrări, tocmai având în vedere ponderea atribuită de Pactul privind migrația și azilul (PMA) controlului la frontiere și prevenirii deplasărilor secundare. |
3.3.2. |
Ca parte a reglementării specifice considerată necesară pentru combaterea instrumentalizării migranților de către un stat membru, ar trebui, prin urmare, să se prevadă mecanisme de partajare a responsabilităților comune și individuale între statele membre, inclusiv posibilitatea unor măsuri de transfer în timp util, proporționale cu gravitatea crizei. |
3.3.3. |
Caracteristicile crizei de la frontiera cu Belarus pun în lumină diferențele, dar și asemănările cu alte strategii de stat care vizează instrumentalizarea mișcărilor migratorii: zona centrală a Mării Mediterane, frontierele dintre Grecia și Turcia, Spania și Maroc, Bosnia și Croația, Serbia și Ungaria (pentru a ne limita doar la anul 2021). CESE consideră că UE ar trebui să depășească limitele răspunsului său din timpul crizelor anterioare, în special prin evitarea situațiilor de dependență de strategiile politice ale țărilor terțe care nu sunt compatibile cu politicile și principiile UE. |
Protecția migranților în contextul instrumentalizării
3.4. |
CESE consideră că, pentru a defini răspunsul UE, ar trebui întreprinse acțiuni comune de combatere a amenințării, ținând seama de faptul că, în mod clar, în aceste situații specifice, migranții în cauză sunt ei înșiși foarte vulnerabili și au nevoie de măsuri de protecție, tocmai în contextul crizei interstatale. |
3.4.1. |
CESE împărtășește preocuparea exprimată în comunicare cu privire la situația umanitară de la frontierele dintre statele membre și Belarus. Dificultatea de a acționa de partea belarusă a frontierei reflectă o limitare obiectivă a intervenției umanitare în situații de criză și de conflict interstatal, dar acest lucru ar trebui să reprezinte o încercare de maximizare a eforturilor de a aduce asistența umanitară pentru migranți în interiorul frontierelor statelor membre în conformitate cu standardele legislației UE și cu practicile consacrate în ceea ce privește sprijinul acordat persoanelor vulnerabile. |
3.4.2. |
CESE solicită facilitarea accesului organizațiilor umanitare ale societății civile de ambele părți ale frontierei dintre UE și Belarus, pentru a oferi ajutor umanitar (asistență medicală, ajutor alimentar, asistență juridică). |
3.4.3. |
În acest context, instituțiile UE trebuie să acționeze împotriva oricărui semn de acțiune sau manifestare de incriminare a intervenției solidare a societății civile naționale și internaționale, după cum a subliniat deja CESE în avizele sale anterioare (5). |
3.4.4. |
Comunicarea evidențiază prezența unor deplasări secundare semnificative ale migranților (cel puțin în raport cu numărul migranților care sosesc la frontierele UE în timpul crizei), semnalând activarea patrulelor comune ale forțelor de poliție de frontieră ale statelor membre afectate de prima intrare și de deplasările secundare ale migranților. CESE consideră că, într-o situație de instrumentalizare a migranților, problema deplasărilor secundare ar trebui abordată cu implicarea statelor membre și, în același timp, cu acordarea atenției necesare migranților cei mai vulnerabili, în special în timpul fazelor active ale crizei, pentru a evita noi riscuri la adresa siguranței acestora. |
3.4.5. |
CESE subliniază, de asemenea, riscurile la adresa protecției demne, echitabile și extinse a migranților vulnerabili, ca urmare a proliferării statutului juridic și a procedurilor de exceptare de către statele membre și de către UE însăși, deși în contextul unei crize care necesită răspunsuri specifice. În acest sens, orice derogare de la procedurile standard de primire și de azil ar trebui să fie armonizată cu măsuri specifice de protecție, având în vedere situația de risc grav, precum și cu menținerea principiului nereturnării. |
Combaterea dezinformării, rolul mass-mediei și protejarea persoanelor vulnerabile
3.5. |
CESE apreciază accentul pus de comunicare pe combaterea dezinformării, a știrilor false și a manipulării faptelor, inclusiv prin campanii de informare specifice în țările de origine ale fluxurilor de migranți și prin utilizarea instrumentelor electronice de informare și comunicare care au drept scop să ofere migranților informații corecte și verificabile (de exemplu, InfoMigrants). |
3.5.1. |
În același timp, CESE consideră că, în conformitate cu valorile UE, este important ca informațiile să fie produse în mod liber și să se acorde acces liber la faptele și datele relevante pentru public. În acest sens, punerea în aplicare a măsurilor de urgență trebuie să fie întotdeauna echilibrată cu garantarea de către statele membre și agențiile UE a unei libertăți maxime de acțiune și de comunicare pentru mass-media independentă prezentă în zonele în care sunt instrumentalizați migranții, asigurând, în același timp, norme clare și transparente pentru accesul la centrele care găzduiesc migranți și pentru contactul cu aceștia. |
3.5.2. |
În ceea ce privește combaterea rețelelor logistice pentru introducerea ilegală de migranți prezente pe platformele informatice și pe platformele de comunicare socială, Comisia, sprijinită de agențiile UE (ENISA), ar trebui să intervină pentru a face distincția între instrumentele utilizate direct de persoanele care introduc ilegal migranți și instrumentele de comunicare între migranți de la egal la egal, pentru a face diferența între responsabilități și pentru a nu îngrădi dreptul la confidențialitatea datelor sau, chiar și indirect și neintenționat, pentru a nu compromite securitatea migranților care sunt victime ale instrumentalizării. |
Cooperarea internațională pentru combaterea instrumentalizării migranților
3.6. |
CESE salută acțiunea instituțiilor UE de consolidare a cooperării cu țările de origine ale migranților supuși instrumentalizării, pentru a prezenta acestor state riscurile cu care se confruntă migranții și a îmbunătăți cooperarea internațională în materie de migrație. |
3.6.1. |
Pentru ca acțiunea comună a UE și a țărilor terțe în cauză să fie productivă, această cooperare ar trebui să fie completată de mecanismul de cooperare internațională pentru dezvoltare și de acorduri privind reglementarea migrației. |
3.6.2. |
Orice acorduri și proceduri cu țări terțe ar trebui încheiate ținând seama de coerența acestor relații cu respectarea drepturilor omului și a angajamentelor juridice internaționale asumate de țările respective. |
3.6.3. |
O astfel de cooperare ar consolida, de asemenea, eforturile poliției și ale serviciilor de informații pentru a preveni și a combate organizațiile criminale implicate în introducerea ilegală de migranți, ținând seama pe deplin de drepturile de azil și de protecție ale migranților, atât în cazul activităților legate de instrumentalizarea migranților, cât și în general (6). |
Sprijin pentru țările membre
3.7. |
CESE apreciază sprijinul acordat statelor membre afectate de amenințare, în special prin intermediul agențiilor UE pentru afaceri interne (Frontex, EUAA, mecanismul de protecție civilă) și consideră că acestea ar trebui să funcționeze în toate cazurile în care este confirmată o situație de urgență în conformitate cu o procedură echilibrată și transparentă (7). |
3.7.1. |
CESE consideră că, în viitor, ar trebui să se asigure un nivel adecvat de asistență pentru statele membre afectate de astfel de amenințări, care trebuie să fie însoțit de un nivel la fel de ridicat de protecție și asistență pentru victimele acțiunii de instrumentalizare, în primul rând pentru persoanele cele mai vulnerabile. |
3.7.2. |
CESE afirmă cu fermitate că măsurile luate de statele membre pentru returnarea – atât voluntară, cât și nevoluntară – a migranților care nu sunt recunoscuți ca având drept de azil trebuie să aibă loc și în situații de urgență, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a obligațiilor internaționale, precum și cu sprijinul agențiilor UE. |
Instrumente și reglementări pentru o gestionare viitoare a crizelor
3.8. |
CESE subliniază că prezentul aviz ia în considerare măsurile în curs de dezbatere și pregătire la momentul redactării, în special Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind abordarea situațiilor de instrumentalizare în domeniul migrației și azilului. Propunerea conține elemente normative privind statutul migranților și procedurile de solicitare a azilului și a protecției internaționale în contextul unor astfel de situații. |
3.8.1. |
În acest sens, CESE speră ca regulamentul să țină seama de nevoile de securitate ale statelor membre și să includă, împreună cu acestea, angajamente juridice pentru a face față situației de urgență și pentru a garanta drepturile de protecție ale migranților, inspirate de obligațiile internaționale și de dreptul european. |
3.8.2. |
În special, Comisia și organele parlamentare vor trebui, de asemenea, să verifice coerența cu drepturile fundamentale și cu drepturile UE a legislației adoptate sau în curs de adoptare în statele membre pentru a combate criza actuală și a preveni astfel de crize în viitor. |
3.8.3. |
În acest regulament, CESE va evalua cu atenție excepțiile și derogările de la tratamentul procedurilor standard de intrare și de azil, căile de atac efective împotriva refuzurilor, procedurile de returnare și transparența deplină și cooperarea dintre statele membre aflate în situație de urgență și instituțiile și agențiile UE. |
Bruxelles, 15 iunie 2022.
Președinta Comitetului Economic și Social European
Christa SCHWENG
(1) 5 317 219 refugiați din țările învecinate și din țările UE (date actualizate la 26 aprilie 2022, sursa UNHCR, https://data2.unhcr.org/en/situations/ukraine).
(2) Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare (JO L 71, 4.3.2022, p. 1) [Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri (JO L 212, 7.8.2001, p. 12)].
(3) Cf. COM(2021) 890 final – 2021/0427 (COD), „Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind abordarea situațiilor de instrumentalizare în domeniul migrației și azilului”.
(4) Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la un nou Pact privind migrația și azilul [COM(2020) 609 final] (JO C 123, 9.4.2021, p. 15); Avizul Comitetului Economic și Social European privind: propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație și de modificare a Directivei 2003/109/CE a Consiliului și a propunerii de regulament (UE) XXX/XXX [Fondul pentru azil și migrație] [COM(2020) 610 final – 2020/0279 (COD)] – propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind abordarea situațiilor de criză și de forță majoră în domeniul migrației și azilului [COM(2020) 613 final – 2020/0277 (COD)] (JO C 155, 30.4.2021, p. 58).
(5) Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Protecția minorilor migranți neînsoțiți în Europa” (aviz din proprie inițiativă) (JO C 429, 11.12.2020, p. 24).
(6) Cf. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Un plan de acțiune reînnoit al UE împotriva introducerii ilegale de migranți (2021-2025) [COM(2021) 591 final].
(7) Pe baza unei cereri din partea unui stat membru, urmată de o propunere ulterioară a Comisiei și de o hotărâre a Consiliului European, cu adoptarea în plus de mecanisme de monitorizare și evaluare in itinere. Cf. COM(2021) 890 final – 2021/0427 (COD): Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind abordarea situațiilor de instrumentalizare în domeniul migrației și azilului.